Issuu

nr. 29 din 28 iulie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 29/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Bruxelles, creuzetul tuturor orgoliilor europene Cristina CIONGA director Afaceri Europene, APPR

Ce sociolog spunea cå omul politic abia aruncå o privire de ansamblu, în timp ce omul de ¿tiin¡å rafineazå mai ales detaliile tehnice? Mi-am amintit de asta odatå cu generalizarea trialogurilor, acelea care au loc între Comisia Europeanå, Parlamentul European ¿i Consiliul European. Cåci Uniunea Europeanå politizeazå totul, mai ales ce nu ar trebui. Am så må refer aståzi doar la cazul reformei PAC. Colegislatorii au trecut de la un trialog la altul sau - pentru a folosi jargonul birocratic - de la un trialog la un super-trialog. ªi tot nu ¿tim nimic mai mult ca acum un an... Subiectul are o importan¡å majorå pentru sectorul cultivatorilor de porumb, deoarece GAEC 8 se referå la rota¡ia culturilor pe parcelå, cu o viziune esen¡ial tehnocraticå, fårå a lua în considerare realitå¡ile agronomice sau economice, în ciuda documenta¡iei puse la dispozi¡ie. Din fericire, la sfâr¿itul ultimei runde de negocieri, no¡iunea de rota¡ie a parcelei a fost, în cele din urmå, cât de cât relaxatå. Aceea¿i atitudine, care nu ia în considerare expertizele agen¡iilor comunitare sau pur ¿i simplu le contestå din motive pur ideologice, se regåse¿te când vine vorba de problemele fitosanitare, de biotehnologie. Pentru cå, la Bruxelles, se desfå¿oarå un joc inter-institu¡ional, în care Consiliul, Parlamentul ¿i Comisia alterneazå pentru a adopta pozi¡ii nu întotdeauna justificate sub principiul precau¡iei. Privind la rece, actualele dezbateri agricole sunt îngrijoråtoare pentru Europa. Devenim mai defensivi, visåm så ne protejåm pânå ajungem nerezonabili, ¿i råmânem fårå apårare în timp ce al¡ii ne acapareazå pe tåcute pia¡a.

Profitul Agricol 29/2021

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Primar din Timi¿ cu cele mai mari produc¡ii la grâu

Evenimentele s\pt\m=nii O furtunå într-un pahar cu apå

Problemele porumbului se mutå în online

Pesta porcinå africanå a înro¿it harta

Cât de comunå mai este Politica Agricolå Comunå?

TCE 3 Brazi: produc¡ie-record de orz

Un cadru reglementar adecvat pentru noile tehnici genomice

Pre]uri [i pie]e

Europa bea alcool contrafåcut

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Culturi vegetale 14

74 milioane tone de rapi¡å

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

PT298/Agile, noul hibrid de rapi¡å Corteva

Produc¡ia mondialå de soia, mai mare cu 21 milioane de tone

Biostimulatorul Alga600 For¡å pentru rådåcinile rapi¡ei

Înghe¡ul compromite recolta din Brazilia

Ben & Jerry's se retrage din Palestina

Musonul face ravagii în India

Gr\dina, via [i livada “Fii eroul solarului tåu!” programul industriei de protec¡ie a plantelor

Agrii - portofoliul de soiuri ¿i hibrizi pentru toamnå

Cre[terea animalelor 10

SOS - Invazia ferigii mari

Pia¡a furajelor se redreseazå lent

Gheorghe Nea¡å: Porcul de la stânå are carnea mai bunå

Kinto Plus - inova¡ia BASF pentru protec¡ia semin¡elor de cereale 21

Produc¡ia mondialå de floarea-soarelui

Informa]ii externe

Nu s-au dat banii pentru controlul oficial al performan¡elor

George Cå¡ean: Fran¡a ar cumpåra oi din România

Ma[ini & utilaje 24

Importan¡a erbicidårii rapi¡ei în preemergen¡å sau în postemergen¡å timpurie

Cum så faci profit de 6.500 de lei pe hectar

Anvelope BKT pentru iriga¡ii ¿i zootehnie

Noile tractoare Kubota M6, disponibile în România

Încårcåtoare cu gheare sau cupå

Amazone Ceus, pentru ferme mici ¿i mijlocii

Pagina de istorie Palatul Löffler - unul dintre cele mai frumoase din Timi¿oara

Hobby Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Sitarii, la zbor de încålzire

Lavanda dintre Nistru ¿i Prut

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e la 261 dolari/tonå (1.070 lei), fa¡å de 265 dolari/tonå (1.086 lei), cât a deschis licita¡iile în 12 iulie.

Grâu România FOB Constan¡a 197 euro/t (=) 965 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 12 - 16.07.2021, pre¡ cu livrare în august 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 77.770 tone, China 57.970 tone, Coreea de Sud 57.770 tone, Taiwan 47.770 tone, Nigeria 37.170 tone.

¥n såptåmâna 12 - 16 iulie 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 241 dolari/tonå (988 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 12 iulie.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a scåzut

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Aug Sept Dec

12.07 235 240 242

13.07 237 239 241

14.07 15.07 16.07 235 233 235 237 235 237 239 237 239 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Aug Sept Dec

12.07 222 225 227

13.07 221 223 225

14.07 220 221 223

15.07 219 220 222

16.07 221 221 223

România FOB Constan¡a 181 euro/t (- 4) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 12 - 16.07.2021, pre¡ cu livrare în august 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 16 iulie 2021, a fost de

Aug Sept Dec

12.07 245 227 223

13.07 250 227 223

12.07 Bordeaux 203 Pallice 233 Rhin FOB 251 Bordeaux FOB 241 Pontivy 235

$/t

14.07 15.07 16.07 249 247 239 225 224 223 221 220 219

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

13.07 14.07 197 195 200 199 201 200 194 193 190 189 240 239

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Aug Sept Dec

12.07 243 245 252

13.07 242 244 251

14.07 241 243 250

euro/t

13.07 14.07 15.07 16.07 201 199 203 201 231 230 203 201 249 247 203 202 239 237 221 218 233 231 231 229

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna august 2021 este de 179 dolari/t (734 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna august, a fost de 173 dolari/t (709 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

265 $/t

15.07 240 242 247

16.07 212 213 213 209 207 255 $/t 16.07 241 243 249

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în august 2021, este de 176 dolari/tonå (709 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 218 euro/tonå (1.068 lei). A scåzut cu 23 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 229 euro/tonå (1.122 lei). Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Aug Sept

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 255 euro/tonå (1.249 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 213 euro/tonå (1.044 lei).

euro/t 15.07 207 209 209 199 197 247

263 dolari/tonå (1.078 lei), fårå nici o modificare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

12.07 Rouen 200 Dunquerque 201 Pallice 202 Creil FOB 195 Moselle FOB 191 Rouen FOB 241

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 207 euro/tonå (1.014 lei). A crescut cu 16 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 12 iulie.

€ - 4,9 lei $ - 4,1 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 16 iulie 2021, a fost de 201 euro/tonå (985 lei). A scåzut cu 32 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 202 euro/tonå (990 lei). A scåzut cu 49 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 210 dolari/tonå (861 lei), mai mic cu 9 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 12 iulie 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

270 $/t

$/t

12.07 13.07 14.07 15.07 16.07 219 217 215 213 210 221 219 217 214 211

Profitul Agricol 29/2021

CULTURI VEGETALE

Agrii - portofoliul de soiuri Viorel DINC| director tehnic semin]e Agrii România

În urmå cu un an, Agrii România ¿ia înregistrat brandul Atlas, din dorin¡a de a se diferen¡ia pe pia¡a de semin¡e din România. S-au dezvoltat parteneriate cu diferi¡i producåtori de semin¡e, pe bazå de exclusivitate a unor soiuri de grâu ¿i hibrizi de rapi¡å printre care enumeråm: Saaten-Union, Lideea, RAGT, Biocrop ¿i al¡ii. Vor urma ¿i alte case de geneticå sau alte companii care ne pun la dispozi¡ie material genetic nou creat, pentru a ne putea armoniza portofoliul de produse proprii, în scurt timp.

Re¡e de testare proprie Agrii România de¡ine o re¡ea de testare proprie prin care se valideazå fiecare soi sau hibrid în parte, dupå ce parcurge cei 3 ani de selec¡ie rigu roaså. Asta pentru a confirma stabilitatea ¿i productivitatea în diferite areale pedoclimatice, precum ¿i toleran¡a la factorii biotici ¿i abiotici pe care îi întâlne¿te pe toatå perioada de vegeta¡ie. Înfiin¡åm an de an loturi demonstrative (2 ha la cereale påioase ¿i câte 1 ha la celelalte culturi), având scopul de a le prezenta partenerilor no¿tri performan¡ele ¿i comportamentul acestora în toate arealele de cultivare ale acestor tipuri de culturi.

Noutå¡ile portofoliului Atlas de rapi¡å Pentru cå am început un nou an agricol, vrem så fim alåturi de fermierii ¿i colaboratorii no¿tri cu cele mai noi, performante ¿i inovative produse, astfel 22

încât la cultura de rapi¡å venim cu cele 3 noutå¡i, ¿i anume: LG ASPECT - este un hibrid de rapi¡å conven¡ional, de maturitate semitimpurie ce prezintå excelentå vigoare la råsårire, având talia plantei medie, ce ramificå puternic de la baza plantei. Poten¡ialul ridicat, de peste 5 t/ha, este asigurat prin toleran¡a ridicatå la Sclerotinia, Phoma ¿i virusul galben al ridichii (TuYV). Densitatea recomandatå la semånat este cuprinså între 3555 b.g./m2, începând cu prima decadå a epocii de semånat. DARLING - este un hibrid de rapi¡å de geneticå nouå, semi-timpuriu, conven¡ional, ce se remarcå prin toleran¡å ridicatå la principalele boli ale rapi¡ei având în pachetul genetic gena RLM7+; Alte calitå¡i agronomice: - Tolereazå foarte bine perioada de iernare, precum ¿i seceta; - Prezintå toleran¡å ridicatå la scuturarea boabelor din silicve; - Are poten¡ial ridicat de produc¡ie în toate arealele de cultivare a rapi¡ei din România; - Con¡inutul ridicat de ulei este cuprins între 46-48%, ceea ce îl face

campion pe acest segment. ES PALERMO - hibrid de rapi¡å clasic, de genera¡ie nouå, semi-tardiv, ce face parte din genera¡ia P3: Performan¡å-Protec¡ie-Profitabilitate. Caracteristicile sale agronomice constau în capacitatea mare de ramificare, valorificând atât solele cu poten¡ial redus, cât ¿i pe cele cu poten¡ial ridicat. Prezintå toleran¡å ridicatå la principalele boli ale rapi¡ei, în special Sclerotinia ¿i Phoma. Fiind un hibrid cu restaurare citoplasmaticå de tip 00, con¡inutul de ulei este remarcabil, ¿i anume mai mare de > 48%.

Noutå¡ile la cereale påioase Pe segmentul de cereale påioase Agrii România de¡ine în exclusivitate urmåtoarele soiuri de grâu: RGT MONTECARLO - Soi de grâu timpuriu aristat. Având un profil fitosanitar foarte bun, de¡ine ¿i o combina¡ie excep¡ionalå de 3 gene: rezisten¡å la Cecidomyiidae (mu¿tele cerealelor), gena PCH1 ¿i rezisten¡å la mozaicul dungat al grâului, ¿i rezisten¡å la chlorotoluron. Capacitatea foarte bunå de înProfitul Agricol 29/2021

CULTURI VEGETALE

[i hibrizi pentru toamn\ frå¡ire este combinatå cu excelente calitå¡i de panifica¡ie. Poten¡ialul de produc¡ie ¿i stabilitate îl fac pe Montecarlo un adevårat învingåtor. ALHAMBRA - un soi aristat, semitimpuriu, recomandat pentru zone aride ¿i secetoase. Foarte bun poten¡ial de produc¡ie pentru grupa lui de maturitate, având precocitate extra-timpurie la înspicat corelatå foarte bine cu toleran¡a remarcabilå la iernarea. Alhambra este un soi de grâu versatil, ceea ce-i oferå flexibilitate la semånat, ¿i anume este recomandat a fi semånat cåtre a doua epocå, specific fiecårei zone agricole a României. LG ASCONA - Soi de grâu aristat, semi-timpuriu, de geneticå foarte nouå ce de¡ine un pachet de excep¡ie în ceea ce prive¿te bolile foliare ale culturii de

grâu, combinat cu poten¡ialul de produc¡ie foarte ridicat. Se caracterizeazå printr-o capacitate foarte bunå de înfrå¡ire, toleran¡å bunå la iernare ¿i indici deosebi¡i de panifica¡ie, fiind recomandat a se cultiva în toate arealele de culturå a grâului din România. RGT REFORM - Este un soi de grâu nearistat, semitardiv, de mare productivitate, ce råspunde foarte bine la tehnologia intensivå, având o capacitate bunå de înfrå¡ire ¿i toleran¡å la iernare ¿i cådere. RGT Reform îmbinå foarte bine poten¡ialul ridicat de produc¡ie, în special datoritå capacitå¡ii foarte bune de utilizare a azotului, cu calitå¡ile foarte bune de panifica¡ie. RGT VENEZIO - Soi aristat semitimpuriu, cu con¡inut mare de proteinå,

ce prezintå toleran¡å foarte bunå la iernare, secetå ¿i cådere, coroborat cu toleran¡e bune la bolile foliare. Acesta prezintå toleran¡å foarte bunå la erbicidele pe bazå de chlorotoluron. Este un soi pretabil pentru tehnologia intensivå ce prezintå adaptabilitate foarte bunå din punct de vedere pedoclimatic. TRUBLION - Soi de grâu semi-timpuriu cu produc¡ii-record, având înglobatå geneticå nouå, cu calitå¡i de panifica¡ie clasa A. Capacitate excelentå de înfrå¡ire ¿i umplere a întregului spic cu boabe. Eficien¡å foarte mare în utilizarea fazialå a îngrå¿åmintelor cu azot. Toleran¡å foarte bunå la cådere, datoritå taliei medii a plantei. Obiectivul la recoltare este så ob¡inem 650-750 spice/m2 utilizând o normå reduså de semånat de 350-400 b.g./m2.

PT298/Agile, noul hibrid de rapi]\ Corteva Andrei CIOCOIU Marketing Manager Oilseeds, Corteva Agriscience

Pentru Corteva, rapi¡a reprezintå o culturå de importan¡å majorå în care se investesc resurse importante pentru a aduce în mâinile fermierilor produse cu performan¡å ridicatå ¿i produc¡ii stabile. Fie cå vorbim de erbicide, tratament såmân¡å sau geneticå, inova¡ia trebuie så ¡inå pasul cu cerin¡ele pie¡ei. Profitul Agricol 29/2021

Un produs inovativ este hibridul de rapi¡å PT298/Agile, ce va fi lansat anul acesta ¿i care cu siguran¡å va fi prezent în foarte multe ferme. Este un hibrid semitimpuriu, ce se remarcå prin productivitate ridicatå, toleran¡å la scuturare ¿i adaptabilitate la diferite medii de culturå, areale geografice ¿i tehnologii aplicate. Are o cre¿tere foarte bunå în toamnå, cu rezisten¡å mare la iernare ¿i temperaturi negative, iar primåvara are un start rapid ¿i constant în vegeta¡ie. Ramificå abundent de la baza tulpinii ¿i pânå în partea superioarå. Prezintå toleran¡å ridicatå la principalele boli ale culturii, precum Phoma, unde are protec¡ie asiguratå de gena Rlm7, dar ¿i gene ce

îi conferå rezisten¡a pe orizontalå, ce îmbunåtå¡esc comportamentul plantei în condi¡ii favorabile de atac. Cu toate cå toleran¡a la scuturare nu este cel mai important criteriu în alegerea unui hibrid, cu siguran¡å reprezintå un avantaj, iar PT298/Agile este hibridul cu cel mai ridicat nivel de toleran¡å din portofoliul Pioneer. Productivitatea, adaptarea ¿i stabilitatea sunt factori care, alåturi de toleran¡a ridicatå la scuturare, vor crea un nou campion: PT298!

CULTURI VEGETALE

Cum s\ faci profit de 6.500 de lei pe hectar Concursul “Profesioni¿tii rapi¡ei” a fost organizat de Saaten-Union, anul acesta, la Agigea, jude¡ul Constan¡a, în ferma AgroTerra, a lui Gheorghe Låmureanu. Produc¡iile au variat între 2.380 ¿i 3.430 de kg/ha. Înså diferen¡a finalå a fåcut-o rentabilitatea, respectiv profitul realizat/ha, deoarece costul tehnologiilor a variat, ¿i el, semnificativ. Câ¿tigåtorul competi¡iei a fost Gheorghe ªerban, din Mangalia, care a realizat un profit de 6.586 de lei/ha.

intre fermierii participan¡i la concurs, nouå sunt constån¡eni: Nuredin Emurla (Cobadin), Dumitru Voicu (Fântânele, 23 August), Gheorghe ªerban (Mangalia), Daniel Gheordunescu (Mereni), Viorel ªotârcå (Mereni), Aedin Celzîn (Osmancea), Cristi Funda (Cogealac), Mihai Caceandone (Casimcea) ¿i, evident, gazda - Gheorghe Låmureanu. Singurul “intrus” a fost Costin Telehuz, din Mårcule¿ti. Faptul cå a “jucat în deplasare” l-a costat pe Telehuz, care a realizat cea mai reduså produc¡ie, la un cost destul de ridicat, de 2.915,5 lei/ha, al treilea dupå al lui Låmureanu (3.035 lei/ha) ¿i Emurla (2.957 lei/ha). Telehuz este adeptul lucrårilor minime ale solului, atât el, cât ¿i câ¿tigåtorul, Gheorghe ªerban, exprimând ideea cå, dacå ar fi avut de ales, ar fi

semånat direct în miri¿te, a¿adar fårå arat ¿i discuit - lucråri care au schimbat ¿i tehnologia ¿i au ridicat costurile/ha. Aceastå op¡iune nu a existat, deoarece, la momentul perfectårii în¡elegerii cu Saaten-Union, Låmureanu apucase så pregåteascå sola pentru cultura urmåtoare (cu arat ¿i discuit). În plus, Telehuz, ca ¿i al¡i patru fermieri au fost dezavantaja¡i de tehnologia de recoltare. Având experien¡a anului anterior, când recoltatul s-a prelungit spre înserat, echipa Saaten-Union a decis ca anul acesta så se foloseascå douå combine. “În fiecare an tragem învå¡åminte. Categoric, la anul, nu vom mai recolta cu douå combine. Chiar dacå ar fi fost bine reglate, combinele ar fi dat mici diferen¡e. Într-o asemenea competi¡ie, orice kilogram în plus sau în minus conteazå”, admite Mihai Miri¡escu, directorul general Saaten-Union România. La final, echipa Saaten-Union a decis så acorde ¿ase premii, în loc de trei, respectiv câte trei premii pentru fiecare echipå de cinci fermieri, în func¡ie de combina folositå la recoltarea lotului lor. Parcå pentru a întåri spusele lui Miri¡escu cum cå orice kilogram recoltat conteazå, departajarea între locurile trei ¿i patru din “Grupa Claas” s-a fåcut “la fotografie”. Astfel, profitabilitatea tehnologiei lui Nuredin Emurla a fost de 5.742 de lei, cu doar doi lei peste cea ob¡inutå de Daniel Gheordunescu. Experimentatul Gheorghe ªerban a fost desemnat câ¿tigåtorul trofeului “Profesioni¿tii rapi¡ei”. El a ¿i spus o poveste roman¡atå, cum cå ar fi fost primul utilizator de geneticå Rapool din ¡arå, renun¡ând la con¡inutul bagajelor cu care se afla în Germania, pentru a

aduce în ¡arå, cu valiza, semin¡e ale hibridului Visby. Înså, în opinia semnatarului acestui articol, câ¿tigåtorul de drept este Dumitru Voicu. Acesta a realizat o produc¡ie comparabilå cu a colegilor din “echipa Class”. Introducând în ecua¡ie pierderile cauzate de recoltare, Voicu trebuie cå ar fi realizat un profit de peste 7.000 de lei.

Tehnologiile folosite În linii mari, tehnologiile folosite de fermierii participan¡i la competi¡ie au fost asemånåtoare, chiar dacå au diferit costurile. Tehnologia din toamnå a fost identicå. Dupå semånat s-a irigat pentru råsårire uniformå, pe 13 octombrie s-a aplicat un insecticid cu deltametrin, pentru contracararea atacului masiv de purici, iar pe 11 noiembrie s-a erbicidat cu un produs pe bazå de clopiralid, picloram ¿i aminopiralid. Hibrizii ale¿i au fost Sherpa (ªerban, Gheordunescu, Celzîn), Dariot (Låmureanu ¿i Telehuz), Dalton (Emurla), Franklin (Voicu), Kicker (ªotârcå), Dax CL (Funda), Phoenix CL (Caceandone). Diferen¡ele de cost au fost date, în general, de norma de fertilizare ¿i de norma de semånat. De pildå, Låmureanu a aplicat 400 de kg de complex 16:16:16 la semånat ¿i încå 400 de kg de îngrå¿åminte în vegeta¡ie, în douå tran¿e: 300 de kg de sulfat de amoniu, la 4 martie, ¿i 100 de kg de azotat de amoniu, la 16 aprilie. A folosit o normå de 600.000 de boabe germinabile/ha. Astfel, ¿i-a urcat costul global la 3.035 de lei/ha, chiar dacå a renun¡at la erbicidarea din primåvarå. Profitul Agricol 29/2021

CULTURI VEGETALE La polul opus, Aedin Celzîn a folosit doar 350 de kg de îngrå¿åminte chimice, distribuite astfel: 150 de kg de complex start 18:46:00, 100 de kg de sulfat de amoniu ¿i 100 de kg de azotat de amoniu. Norma de semånat 500.000 de b.g./ha, recomandarea SaatenUnion. La rândul såu, a renun¡at la erbicidarea de primåvarå ¿i astfel a coborât costul total la 2.130,2 lei/ha, cel mai redus din platformå. Lotul såu era vizibil cel mai îmburuienat ¿i, din ochi, estimam cea mai reduså produc¡ie, dar pozi¡ia sa în clasament este încå o dovadå cå aparen¡ele pot fi în¿elåtoare. Câ¿tigåtorul oficial, Gheorghe ªerban, a folosit 150 de kg/ha de complexe 20:20:00 la semånat ¿i 350 de kg/ha de uree în vegeta¡ie, în locul sulfatului sau azotatului de amoniu folosit de to¡i ceilal¡i fermieri. A folosit o normå de 400.000 bg/ha ¿i nu a erbicidat primåvara, ajungând la un cost de 2.158,7 lei/ha, doar o idee peste costul lui Celzîn, cel mai economicos fermier. Dumitru Voicu a mers cu 200 de kg/ha de complexe start 11:52:00, 200 de kg/ga de sulfat de amoniu ¿i 200 de kg/ha de azotat de amoniu în vegeta¡ie,

Gheorghe {erban, câ[tig\torul competi]iei

norma de semånat 600.000 de bg/ha, fårå erbicidare de primåvarå, ajungând la un cost de 2.552,9 lei/ha, aproape de media platformei, de 2.583,12 lei/ha. Am pomenit de erbicidarea de primåvarå, pentru cå ¿ase dintre cei 10 competitori, respectiv Emurla, Telehuz, Gheordunescu, ªotârcå, Funda ¿i Caceandone, au optat pentru a o realiza. Umiditatea la recoltare a variat între 5,7 ¿i 8,4. S-a considerat cå umiditatea STAS este 9, astfel cå ajustarea produc¡iei s-a fåcut în sus, pentru to¡i hibrizii. La calcularea costului inputurilor sa lucrat cu pre¡urile de listå. Evident cå, în ferme, aceste costuri pot scådea în

func¡ie de capacitatea de negociere a fiecårui administrator. Pentru arat s-a considerat un consum mediu de 25 de l/ha, discuit 8 l/ha, semånat 7 l/ha, fertilizat & tratamente 4 l/ha. S-a înmul¡it consumul rezultat cu un cost de 3,5 lei/l de motorinå. Pre¡ul de valorificare a fost considerat 2.500 de lei/t. Acesta a fost înmul¡it cu produc¡ia la STAS, iar din suma ob¡inutå s-au scåzut costurile directe de produc¡ie, pentru a se ob¡ine profitul, în baza cåruia s-a determinat pozi¡ia în clasament.

Robert VERESS

Mihai Miri¡escu, director general Saaten-Union România: “Principala idee cu care råmânem este cå tehnologia, costul ei, face diferen¡a dintre profit ¿i pierdere, respectiv între un profit mai mare ¿i unul mai redus. Am avut în competi¡ie, acum doi ani, fermieri care au depå¿it 5.000 de lei în cheltuieli directe. Anul acesta, cheltuiala maximå a fost pu¡in peste 3.000 de lei. A¿adar, o diferen¡å de 2.000 de lei/ha. În schimb, produc¡iile de acum doi ani au fost cu doar 2-5% mai mari ca anul acesta. A¿adar, considerând cheltuielile ¿i produc¡iile, randamentul a fost mai bun anul acesta. Profitabilitatea a crescut cu 1.500 - 2.000 de lei/ha, gra¡ie ¿i cre¿terii de pre¡uri la valorificarea produc¡iei”. Profitul Agricol 29/2021