Issuu

nr. 28 din 21 iulie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 28/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Cite¿te ¿i paginile de publicitate! Chiar meritå

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Am surprins de destule ori momentul când cititorul alunecå cam repede cu ochii peste paginile de publicitate. De parcå acele pagini nu erau pentru ei, ci le-am fi adus din altå lume decât cea agricolå. Or, cred eu, o companie care plåte¿te designerii ¿i spa¡iul tipografic se adreseazå tot cititorului, dar într-o altå manierå decât o face redactorul de revistå. Firma care î¿i face publicitate î¿i propune så transmitå anumite informa¡ii cåtre fermier. Faptul cå aceastå informa¡ie are o prezentare graficå mai sugestivå, mai u¿or de ajuns la miez, nu înseamnå cå nu este o comunicare, un sfat, o recomandare tehnicå interesantå. A¿ spune chiar cå cititorul de valoare al unei reviste urmåre¿te, întâi ¿i întâi, publicitatea. A¿a el aflå, direct de la surså, ce a apårut nou în tehnologia profesiei pe care o practicå. ¥n fapt, publicitatea este o formå de consultan¡å oferitå de o firmå care îi vrea binele. Iar cititorul ar trebui så-i acorde acelei firme cel pu¡in acela¿i credit ca unui text redac¡ional. Din dorin¡a de a îmbunåtå¡i comunicarea cu cititorul prin machetele de publicitate, lansåm propunerea så analizåm critic cele mai reu¿ite reclame din revistå. Nu trebuiesc calitå¡i profesionale ori ceva diplome în domeniul designului, dar ne bazåm pe o dozå de bun-sim¡ ¿i pe o totalå bunå-credin¡å. Pare o întreprindere riscantå. S-ar putea så zgândårim unele orgolii. Dar pornim de la inten¡ia de a-i provoca pe fermieri så citeascå ¿i paginile de publicitate.

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

George OSTROVEANU

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Profitul Agricol 28/2021

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Dulce ca mierea este terenul statului

Redeven¡ele ADS: între 2.000 ¿i 2.700 kg/ha

Concesiile din noul Cod de bune practici agricole

Primele cazuri de PPA în fermele germane

Pre]uri [i pie]e

SUA anun¡å subven¡ii pentru abatoarele mici Arvalis vrea så intre în România Arnaud Perrein cautå så investeascå în biogaz PT303 Sclerotinia Protector, unic în UE

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

1,195 milioane tone de porumb

Cooperativele nefunc¡ionale vor fi radiate Alian¡a pentru Agriculturå solicitå includerea în PNRR a unui proiect de iriga¡ii Ministerul a råspuns politicos cå nu se poate

9 10

Arnaud Perrein face produc¡ie-record de orz ¿i nu e mul¡umit 26

Recoltarea, suma unei serii Copa-Cogeca: estimårile produc¡iilor de alegeri ¿i întâmplåri în 2021 15 Cum se poate evita utilizarea Rusia: cre¿te produc¡ia de grâu 16 unui insecticid la rapi¡å

Asocia]ii profesionale

Pia¡a furajelor se redreseazå destul de lent

Peste 1 milion de tone de cereale, stocate în silobag-uri

Ma[ini & utilaje Noua serie de tractoare Deutz-Fahr 7 TTV

Anvelope BKT pentru agriculturå ¿i transportul cerealelor

Grapa rotativå Amazone KE 3002-240

Informa]ii externe Armata sud-africanå va proteja tirurile cu alimente

Cuba eliminå taxele de import pentru alimente

Cum så faci primul miliard pe burså

Korindo î¿i pierde certificarea verde

Hobby

Phostoxin Tablet: Eliminarea definitivå Forum vânåtoresc la Alba a dåunåtorilor din depozite 34

Cre[terea animalelor Porcul din România este în pericol

“Eu a¿ metisa toate rasele pure...”

Pagina de istorie:

Castelul regal de la Banloc

O distilerie de whisky va fi mutatå în China

Culturi vegetale Panourile fotovoltaice O posibilå solu¡ie la iriga¡ii?

La recoltat în ferma Telehuz Rezultate surprinzåtoare la Ziua Grâului din Bårågan

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

PAGINA DE HOBBY

Forum vân\toresc la Alba Deteriorarea climatului cinegetic din România a ajuns la un punct critic de acutizare. Impasul legislativ, institu¡ional ¿i de imagine reclamå o reformå grabnicå ¿i de substan¡å. Criza trebuie depå¿itå prin måsuri radicale, nicidecum prin simplå cosmetizare, cum s-a procedat pânå acum, iar ascunderea gunoiului sub pre¿ nu este o solu¡ie. Deceniile de iner¡ie se råzbunå, legea fiind confuzå, cârpitå în mod repetat, iar statutul vânåtorului incert. Aceastå fundåturå a convenit atât func¡ionarilor corup¡i, cât ¿i sistemului de organizare revolut, de facturå feudalå. Statul trebuie så-¿i ia în serios rolul de administrator al fondului cinegetic na¡ional, prin toate pârghiile pe care le de¡ine. Lista imperativelor este lungå, începând cu „legarea de glie” a vânåtorului român, precum a iobagilor de odinioarå, constitu¡ionalul drept la liberå asociere ajungând obliga¡ie, ¿i terminând cu aberanta interzicere recentå a vânårii påsårilor, excep¡ie fåcând fazanul ¿i potârnichea, sau cu defectuoasa gestionare a popula¡iei de urs brun, toate în contrast cu tabloul celorlalte ¡åri din Uniunea Europeanå, ca så nu pomenim ¿i de restul lumii civilizate. Concesiile fåcute unor liliputane organiza¡ii neguvernamentale de amatori riscå så ne cantoneze în registrul minor al gestionårii ¿i conservårii resurselor naturale regenerabile. Împinså în derizoriu de mass-media aservite ori aflate în panå de subiecte incendiare, activitatea cinegeticå din România î¿i erodeazå, încet, dar sigur, demnitatea, importan¡a ¿i prestigiul. În esen¡å, aceasta este ra¡iunea organizårii de cåtre Asocia¡ia Jude¡eanå a Vânåtorilor ¿i Pescarilor Sportivi Alba, în ziua de 19 iunie 2021, a unui forum pe tema necesarei reforme în cinegetica româneascå. Independentå fiind, asocia¡ia-gazdå ini¡iatoare reprezintå un model de func¡ionare modernå Profitul Agricol 28/2021

¿i eficientå în ansamblul breslei, ceea ce îi conferå libertate ¿i credibilitate în demersuri. Poate cå acesta este ¿i motivul pentru care întrunirea a însumat peste douå sute cincizeci de participan¡i, majoritatea conducåtori de societå¡i, asocia¡ii ¿i cluburi de profil, dar ¿i exponen¡i ai crescåtorilor de ovine ¿i

taurine din Ardeal, interesa¡i în armonizarea intereselor zootehniei cu gestionarea popula¡iilor de mari prådåtori a cåror protec¡ie ira¡ionalå în ultimii ani lezeazå agricultura ¿i înså¿i economia na¡ionalå. De bun augur pentru scopul reuniunii a fost prezen¡a activå ¿i responsabilå a consilierului ministrului Mediului, Apelor ¿i Pådurilor, Dl Tamás Jozsef Fodor, ¿i a trei deputa¡i în Parlamentul României, Dna Simona Bucura Oprescu (pre¿edinta Comisiei de planificare teritorialå din Camera Deputa¡ilor), Dna Dumitri¡a Gliga (secretar al Comisiei juridice din Camera Deputa¡ilor) ¿i Dl Gheorghe Nacov (Consul onorific al Bulgariei în România, promotorul proiectului de lege privind vânåtoarea la påsårile migratoare), conducåtorii IPJ, ANSVA ai Gårzii de Mediu ¿i ai Gårzii Forestiere din jude¡ul Alba. AJVPS Alba, organizatoarea dezbaterii, nu a neglijat nici dimensiunea culturalå a activitå¡ii cinegetice, neglijatå de liderii de aståzi ai tagmei, evenimen-

tul de la Alba Iulia incluzând în program ¿i sus¡inerea unei remarcabile conferin¡e („Tradi¡ia vânårii ursului din Carpa¡ii României, în imagini”) de cåtre Dl Radu V. Mija, apreciat publicist, ¿i lansarea cår¡ii „Istoria literaturii cinegetice române” a scriitorului Gabriel Cheroiu. Este de a¿teptat ca demersul participan¡ilor la reuniune så conducå la luarea unor decizii legislative reparatorii,

moderne ¿i eficiente, menite så sincronizeze politica vânåtoreascå din ¡ara noastrå, de dorit prin înfiin¡area Autoritå¡ii na¡ionale care råspunde de activitatea cinegeticå, dupå model european. Acum aproape un secol, în anul 1923, Legea vânåtorii din România, elaboratå de cele mai luminate min¡i ale domeniului, a reprezentat un model pentru multe ¡åri cu tradi¡ie vânåtoreascå incontestabilå. Aståzi, am devenit rizibili prin ridicolul anchilozei ¿i al iner¡iei sistemului. Felicitåri amfitrionilor reprezenta¡i de Dl Vasile Bucur, pre¿edinte, ¿i de Dl Felix Bogdan Dragomir, coordonator al activitå¡ii AJVPS Alba, pentru misiunea asumatå, pentru convocarea unui numår impresionant de personalitå¡i ¿i factori de decizie ¿i pentru impecabila organizare a forumului. E de sperat ca efortul lor så aibå urmårile scontate de toatå vânåtorimea românå cu vederi progresiste. Gabriel CHEROIU 51

Pagina de istorie Castelul regal de la Banloc acad. P\un Ion OTIMAN

Mårturii istorice ale timpului eviden¡iazå faptul cå localitatea Banloc a fost în perioada 1552-1716 sediul pa¿alâcului (pa¿ei) de la Timi¿oara. Dupå retragerea turcilor din Banat, contele Lázár Karátsonyi ridicå impunåtorul castel, înconjurat de un parc “englezesc” splendid.

astelul din Banloc este o clådire masivå, cu ziduri groase (cca. 1,25 m) din cåråmidå arså, cu fa¡ada principalå orientatå spre sud, iar spre nord cu douå aripi formând o curte terasatå (curtea de onoare). Realizat în stil Renaissance, pe fa¡ada de sud ca unic ornament, castelul avea un atic prevåzut cu blazonul din piatrå al familiei Karátsonyi. Acest însemn heraldic a fost påstrat ¿i dupå ce castelul a devenit proprietatea Casei Regale a României, fiind dat jos dupå anul 1948. Ultimul descendent al familiei, contele Karátsonyi-Keglevich Imre, vinde, în anul 1935, castelul ¿i parcul Reginei Elisabeta a Greciei, sora Regelui Carol al II-lea al României. Regina Elisabeta renoveazå întregul complex, castelul cunoscând astfel o ultimå perioadå de glorie.

În articolul intitulat: “Banlocul. Povestea unui grof - Castelul istoric Ståpâna de azi, ASR Principesa Elisabeta”, apårut în ziarul “Dacia” din 7 august 1939, preotul Ioan B. Mure¿ianu 52

face câteva considera¡ii de naturå esteticå ¿i istoricå: “Frumuse¡ea Banlocului o då parcul ce ia o bunå parte din aripa dreaptå a satului, sfâr¿indu-¿i zidurile înconjuråtoare - ca de cetate - spre centru. La råscrucea aleilor vegheazå statui ¿i inscrip¡ii lapidare romane, dåltuite în primele decenii dupå cucerirea Daciei, luate de la Sarmizegetusa, dupå cât må låmure¿te un studiu german de paleografie. Printre liniile de brazi, stå legat în cercuri ¿i cu rånile cimentate, unul din cei 100 de aca¡i, adu¿i din America sub Maria Thereza (1740-1780). Castelul î¿i ridicå zidurile cu linie goticå îndulcitå, cu vârful de sågeatå ascu¡itå, în fa¡a parcului. A fost zidit pe temelii båtrâne, în 1783. [...] Sunt adåpostite aici o sumedenie de antichitå¡i, tablouri rococo, pre¡ioase picturi în miniaturå, sculpturi în marmorå, executate de celebri sculptori italieni ¿i o frumoaså colec¡ie de arme. O curiozitate deosebitå o prezintå colec¡ia de caricaturi, mumia aduså din Egipt ¿i un arc de care se leagå o întreagå poveste...”

Multe dintre elementele de arhitecturå ¿i decora¡iunile castelului au constituit Prin¡esei surså de inspira¡ie pentru decorarea Palatului Elisabeta din Bucure¿ti. Grifonul înaripat, întâlnit atât pe blazonul familiei Karátsonyi, cât ¿i la piesele de mobilier în stil Empire din castel, poate fi våzut ¿i în decora¡iunile palatului din Bucure¿ti în diferite ipostaze. Dupå piesele de mobilier de rena¿tere spaniolå (o parte påstrate la Muzeul de Artå din Timi¿oara) au fost realizate cópii pe care le regåsim în palatul de la ¿oseaua Kisseleff. În afara por¡ilor amintite mai sus, alte douå por¡i permiteau accesul în parcul castelului. Din acestea doar una

mai existå în prezent, cealaltå fiind demolatå în perioada 1948-1989. Pentru a ajunge la castel, trebuie parcurså o impresionantå alee de aproape 500 de metri, stråjuitå de pini din specia Pinus Nigra. Aleea începe cu Poarta Andrássy sau Poarta leilor, cu doi grifoni care au decorat pilonii principali. Poarta o regåsim în fotografii ¿i vederi de epocå, fiind demolatå în anii ‘70 ai secolului trecut. O parte din aleea de pini a supravie¡uit pânå în anul 1997, oferind o priveli¿te unicå prin înål¡imea de peste 20 de metri a arborilor. Aflatå în exteriorul parcului propriu-zis, aceastå alee completa întregul ansamblu peisagistic al castelului din Banloc. Terenul din jurul castelului a påstrat tradi¡ia peisagisticå a secolului al XVIIIlea, cu spa¡ii florale deschise, amenajate în figuri geometrice ¿i arabescuri perfecte, rondouri trasate cu compasul. Acest spa¡iu de onoare a fost plasat în spatele castelului, spre grådinå, pe axul principal al clådirii, cunoscut fiind ¿i sub denumirea de gradinå francezå. Este urmat de grådina englezå, care se deta¿eazå de planurile geometrice riguros întocmite, continuând parcul într-un amestec pictural de exotism ¿i mitologie, de un naturalism bine controlat împotriva oricårei exageråri manieriste. Din aprecierile vremii, nu au lipsit elogiile - “parc de toatå frumuse¡ea”, amenajat dupå toate regulile unui parc romantic. Dupå na¡ionalizarea castelului din anul 1948 începe degradarea. Imediat dupå plecarea Reginei ¿i alungarea angaja¡ilor, spun documentele vremii ¿i tråitorii epocii, printre care îi amintim pe ing. Petru Boti¿, fostul director al Liceului agricol Timi¿oara ¿i ing. Emil Vlaicu, fost director al Sta¡iunii de Cercetåri agricole Lovrin, ca studen¡i practican¡i Profitul Agricol 28/2021

Castelul în anul 1906 - fa]ada de sud. Carte po[tal\ ilustrat\ reprezentând castelul [i intrarea principal\, trimis\ de pe domeniul Banloc de c\tre unul dintre angaja]i.

Fa]ada de nord în anul 1914. Fotografie dinspre parc. Se pot observa o parte din statuile ce decorau parcul. Detaliu de pe o ilustrat\ de epoc\.

Poart\ în stil “neogotic englezesc”, situat\ pe latura de nord a parcului.

Statuie din parc. În anul 1997, în perimetrul fostului parc, doar dou\ statui mai aminteau de gr\dina de odinioar\. Aceast\ madon\ ce pare c\ p\[e[te este una dintre ele.

pe domeniile regale de la Banloc (19461950), statuile parcului sunt vandalizate, arhiva ¿i biblioteca - arse. Clådirea castelului a fost, pe rând, atribuitå Gospodåriei Agricole de Stat (19501956), Ocolului Silvic (1956-1958), apoi a devenit Caså de båtrâni (1958-1964). A stat abandonat aproape doi ani, apoi a devenit orfelinat (1966-1983) ¿i, prin schimb între Inspectoratul ¿colar ¿i Leagånul de copii, ¿coalå cu clasele I-X (1983-1991). Parcul a devenit på¿une pentru turmele de vaci ale vecinilor ¿i în ¿oproanele improvizate se mai gåsea “din loc în loc” câte o statuie albå fårå bra¡e ¿i cu chipul mutilat, martor tåcut al vremurilor apuse. Acum (2021) paragina asupra castelului, parcului, por¡ii ¿i aleii s-a extins în totalitate, deoarece, cu excep¡ia unei “palide” încercåri de refacere a castelului regal a fostului ministru al Culturii Ion Caramitru, din anii 1997-1999, în rest nimic. Absolut nimic. Ca de altfel în aproape toate cazurile de acela¿i gen ale istoriei noastre materiale. Închei aceastå “suitå” de lucråri sus¡inutå, cu generozitate, de revista ProProfitul Agricol 28/2021

fitul Agricol, remarcând, încå o datå, cât de pu¡inå grijå avem noi, cei de azi, de patrimoniul cultural, arhitectonic na¡ional. De aici ¿i apelul meu cåtre autoritå¡ile responsabile, pe care îl reiterez ¿i cu acest prilej, prin urmåtorul text: “Privind cu aten¡ie la patrimoniul cultural na¡ional låsat de genera¡iile anterioare pe påmântul românesc, nu putem så nu scoatem în eviden¡å faptul cå mai avem încå multe restan¡e ¿i multe datorii fa¡å de ceea ce a creat frumos, peren poporul român, în îndelungata noastrå istorie. Am în vedere, acum, câteva valori inestimabile din domeniul cultural na¡ional pe care le-am pierdut iremediabil ¿i încå multe care dispar fizic în fiecare zi. Vestigii ale trecutului nostru istoric, elemente componente ale culturii na¡ionale: cetå¡i, monumente, amfiteatre, a¿ezåminte antice ¿i medievale; case memoriale, conace, colne, castele ¿i palate - proprietå¡i ale unor institu¡ii sau personalitå¡i importante ale ¡årii- ; situri arheologice ¿i multe altele se pierd sub ochii no¿tri nevåzåtori sau, mai degrabå, insensibili. ªi, ce este mai grav, multe dintre acestea,

prin degradarea lor avansatå, dispar fizic iremediabil, irecuperabil, ireversibil. Peste tot în ¡arå, începând cu degradarea fårå precedent a unor monumente arhitectonice ale Bucure¿tiului, cazul Hotelului Concordia, în care s-a pecetluit juridic Unirea Principatelor Române, este alarmant, continuând cu monumente istorice remarcabile din toate col¡urile României, culminând cu catastrofa arhitectonicå de propor¡ii a celei mai vestite ¿i vechi sta¡iuni balneo-climaterice a ¡årii (¿i poate a Europei), Båile Herculane (aceastå minunå¡ie de sta¡iune turisticå primitå “pe tavå”, gratuit, de statul român în anul 1918 ¿i de care acum, noi românii, neam båtut joc), fårå a mai vorbi de nenumåratele conace de ¡arå, bijuterii ale arhitecturii tradi¡ionale române¿ti, transformate, în perioada comunistå, în sedii de CAP sau spitale psihiatrice (unele aflate pânå azi în aceastå stare), acum aflate în stare avansatå de ruinare, constatåm aceea¿i letargie ¿i dezinteres fa¡å de patrimoniul cel mai de pre¡ al oricårei na¡iuni, patrimoniul istoric ¿i cultural. 53

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 22.07 - 4.08.2021

Ovidiu Iancic 22.07.1965, Branch Manager NHR - Filiala Arad Teodora Varvare 22.07.1977, director financiar KWS Marinela Dura 22.07.1978, director financiar ¿i administrativ Kwizda Agro Ionel Chirilå 22.07.1981, director executiv FCBR Grigore Tulgara 23.07.1957, director general divizia sfeclå KWS Petricå Soare 23.07.1960, director general Agromec ªtefåne¿ti Florin Ni¡u 23.07.1983, global product manager erbicide, Syngenta Dacian Ciolo¿ 27.07.1969, pre¿edinte PLUS, fost comisar european pentru agriculturå Gina Darjanschi 28.07.1982, ¿ef serviciu Rela¡ii cu publicul APIA Gheorghe Albu 30.07.1955, fermier Vii¿oara, jud. Constan¡a Gheorghe Nea¡å 1.08.1959, Asocia¡ia Crescåtorilor de Ovine Dacia Stela Tånase 2.08.1962, director Direc¡ia plå¡i directe - zootehnie APIA Marian Verzea 4.08.1948, director general ICCPT Fundulea 54

O distilerie de whisky va fi mutat\ în China Întregul echipament al unei distilerii de whisky din Sco¡ia va fi mutat în China, pentru a fi reasamblat la o fabricå din nordul ¡årii. Cele peste 35 de tone de utilaje, care includ pânå ¿i sistemul de ¡evi, vor fi expediate din ora¿ul Buckie din Sco¡ia spre portul chinez Tianjin. Grupul chinez Mengtai a cumpårat distileria în schimbul a 3 milioane de lire sterline de la producåtorul sco¡ian Valentine Group. Chinezii vor ca fabrica din ora¿ul Ordos, care va produce pentru prima datå whisky în statul asiatic, så devinå opera¡ionalå pânå la sfâr¿itul anului. Toate echipamentele sunt produse de firma Forsyths, care va trimite o echipå de cinci ingineri pentru a superviza asamblarea lor. Compania va deschide ulterior ¿i un centru de suport în Hong Kong. “Sco¡ia este patria whisky-ului ¿i are cea mai mare experien¡å în fabricarea

echipamentelor de distilare. Directorul Mengtai vrea så producå în China un whisky care så câ¿tige premii interna¡ionale ¿i are încredere cå noi îl vom ajuta så facå acest lucru la fabrica din Ordos”, a declarat David Valentine, directorul Valentine Group. Cele douå companii au semnat ¿i un contract strategic care va permite exportul de cantitå¡i mari de whisky sco¡ian în China.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Pleacå în mar¿ for¡at – Laborator de acupuncturå; 2) Ie¿irea din Gorj! 9 10 – Ac¡ionatå de vânt; 3) Copii de suflet – Unul fårå pereche; 4) Femei cårora le place golul; 5) Dau tårie actelor noastre – Cu aceea¿i valoare nominalå; 6) Între alb ¿i negru – A duce de 1 aprilie; 7) Darul vorbirii; 8) Constan¡a nu-i teritoriul lui – Cazan gol! 9) Vie¡i la înål¡ime – Legat de povestire; 10) Notå bunå la purtare.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

VERTICAL: 1) Luatå de bra¡ prin pådure – Mijloc de ghidaj! 2) Primul care te salveazå 8 – Fire de încurcå-lume; 3) Face apel la 9 judecatå; 4) Apelativ popular – Trag pentru 10 mo¿; 5) Nucleu de neon! – Motanul Anei Blandiana; 6) Traså cu rigla; 7) Detector la Solu¡ia careului din Nr. 27/2021 purtåtor – Trimis din oficiu; 8) Lipe¿te de ORIZONTAL: PARIORI - TS; AMPER - GRUP; LB - PASNICA; MARE - CANAL; ALA - DATORA; perete – Formulare de depunere; 9) RåRASPAR - CAT; RASNITE - O; NERAS - ARAR; maså fårå replicå – Venitul unui lucråtor în E - ILIAC - UI; ALTMINTERI. subteran; 10) Aflate lângå Turnul Eiffel. Profitul Agricol 28/2021