Issuu

nr. 27 din 10 iulie 2024 - såptåmânal

15 lei

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Vrancea, îngenuncheat\ de secet\ O himer\, exporturile în Arabia Saudit\ Scade num\rul focarelor de grip\ aviar\ din Europa

Naturevo ;[i p\streaz\ identitatea, echipa [i portofoliul

Italia investe[te în agricultura din Algeria

Ucraina nu accept\ rigorile europene 10

Agrinvest [i solu]ia salvatoare pentru cei afla]i în dificultate

Pre]uri [i pie]e

Produc]ii bune cu 4.100 de lei/ha

Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii

Peste 9 tone/ha la gr=u

Scurt portret de mic fermier vest-european

Sectorul veterinar din Rusia, aproape de colaps

Comer]ul nostru agricol, un studiu pe cifrele anului 2023

Bani pentru liceele agricole

Agricultorul, tractorul [i banii promi[i de guvern

Pöttinger lanseaz\ un “evantai” de cositori

Dezmiri[tire, tocare [i fertilizare într-o singur\ trecere

Gr\dina, via [i livada Cum protej\m pomii fructiferi de arsurile solare

Culturi vegetale Au r\mas doar patru “insule” f\r\ secet\ în toat\ ]ara Victor Beznea> “Traderii nu discut\ pre]urile între ei!”

Cre[terea animalelor Ferma eco de Angus a lui Dan H\ncil\

Ordonan]a care distruge zootehnia

Solu]iile BASF pentru culturile fixatoare de azot

Vacile de elit\ 20 din ferma lui Liviu B\l\nici Genetica Saaten-Union la cereale p\ioase> performan]\, stabilitate, adaptabilite 22 Ma[ini & utilaje Omul care joac\ la “loteria grindinei”

La Borcea, robo]elul tractor 24 [tie s\ nu se lase furat

Pivo]i de iriga]ii produ[i în România 40 Remorca furajer\ de la Himel

Hobby

O arm\ neletal\

Vacile uciga[e din Alpii austrieci

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Australia interzice exportul maritim de oi vii Guvernul australian a anun]at interzicerea exportului de oi vii pe cale maritim\, care va intra în vigoare din anul 2028. Australia este un exportator important de oi, de[i num\rul celor transportate pe mare a sc\zut de la 6,5 milioane în anul 2001 la 652.000 anul trecut. Transportul maritim al animalelor vii a devenit foarte controversat în ultimii ani, dup\ mai multe incidente în care mii de animale au murit din cauza condi]iilor improprii de la bordul navelor.

Cronica evenimentelor anun]ate 11 iulie La Slobozia are loc Conferin]a tehnic\ FAPPR în care se va discuta despre actualit\]ile din domeniul agricol [i despre provoc\rile majore ale acestei campanii, pia]a cerealelor [i despre procesarea porumbului.

11 iulie :n loturile experimentale ale SCDC Târgu-Secuiesc se va organiza “Ziua Câmpului”.

14 iulie La Cheile Râ[noavei se va ]ine Ziua B\l]atei Române[ti.

25 - 26 iulie Romchim Protect organizeaz\, la sediul din Filipe[ti, jude]ul Bac\u, a XI-a edi]ie a simpozionului s\u interna]ional.

22 - 24 august La Bayannur, China, va avea loc a 21-a conferin]\ a Asocia]iei Interna]ionale a Florii-Soarelui.

Sectorul veterinar din Rusia, aproape de colaps Sistemul veterinar din Rusia este în pragul colapsului din cauza sanc]iunilor interna]ionale [i a politicii guvernului de la Moscova, iar fermele de pui din ]ar\ sunt deja afectate de probleme de aprovizionare cu medicamente. Rusia produce intern doar aproximativ 30% din vaccinurile [i medicamentele veterinare de care au nevoie fermierii, [i volumul importurilor s-a pr\bu[it dup\ invazia din Ucraina. Mul]i furnizori importan]i, printre care Intervet/MSD, Zoetis, Boehringer Ingelheim/Merial sau Elanco/LAH/Avipro, au ie[it deja de pe pia]a rus\, în timp ce al]ii au probleme tot mai mari s\ importe produse. Situa]ia va deveni în curând [i mai grav\, din cauza unei noi proceduri de import impuse de guvernul rus, care

va intra în vigoare de la începutul lunii septembrie. “Aceste reguli noi oblig\ practic to]i produc\torii str\ini de vaccinuri s\ ob]in\ o certificare conform legisla]iei locale [i s\ furnizeze tulpinile folosite pentru a fi stocate în Rusia. Marii produc\tori vor refuza, pentru c\ transferul tulpinilor înseamn\ dezv\luirea unui secret comercial, iar pe baza lor vaccinul poate fi produs ulterior f\r\ acordul sau implicarea companiei”, explic\ Eduard Mailyan, un expert veterinar rus independent. Conform unui articol publicat de revista Forbes, cresc\torii de pui din Rusia se confrunt\ deja cu o criz\ a vaccinurilor, în special contra bolii Newcastle, pe care încearc\ s\ le importe în paralel prin intermediul unor ]\ri ter]e.

Scade num\rul focarelor de grip\ aviar\ din Europa Conform celui mai recent raport publicat de Autoritatea European\ pentru Siguran]a Alimentar\ (EFSA), num\rul infec]iilor cu virusul gripei aviare a sc\zut pân\ la cel mai mic nivel dup\ sezonul 2019/2020. De[i analizele efectuate de institu]ie arat\ c\ virusul este transmis în continuare de p\s\rile s\lbatice de pe continent, num\rul infec]iilor continu\ s\ scad\ din motive pe care exper]ii nu le în]eleg înc\ pe deplin. Printre ipotezele luate în calcul se num\r\ cre[terea imunit\]ii p\s\rilor s\lbatice în urma unor infec]ii precedente, reducerea num\rului unor specii migratoare, m\surile eficiente

de bio-securitate sau unele muta]ii ale virusului. EFSA sus]ine c\ riscul de transmitere a virusului la om este unul foarte redus, dar a avertizat c\ muncitorii care au contact direct cu p\s\rile trebuie s\ poarte echipamente de protec]ie. În timp ce intensitatea epidemiei din Europa scade, gripa aviar\ continu\ s\ se r\spândeasc\ la nivel global. Raportul institu]iei europene subliniaz\ situa]ia din SUA, acolo unde virusul a infectat un mare num\r de vaci [i a fost confirmat\ o nou\ cale de transmisie prin consumul de lapte crud.

Profitul Agricol 27/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Naturevo ;[i p\streaz\ identitatea, echipa [i portofoliul Identitatea Naturevo r\mâne Naturevo va continua s\-[i men]in\ numele [i valorile care au definit compania de-a lungul anilor. Va p\stra aceea[i dedicare [i implicare pentru o agricultur\ curat\, agricultur\ ecologic\, dar mai ales pentru o agricultur\ profitabil\. Va r\mâne un real suport pentru fermierii români.

ing. Mihaela RADU director marketing Naturevo

Compania Naturevo, cu o experien]\ de 25 de ani, î[i p\streaz\ identitatea puternic ancorat\ pe pia]a din România [i va continua s\ aduc\ valoare fermierilor [i partenerilor s\i prin echipa de speciali[ti care este recunoscut\ pentru calitatea recomand\rilor, serviciilor, dar mai ales pentru portofoliul de produse pretabil atât pentru agricultura conven]ional\, cât [i pentru cea ecologic\. Ministerul Agriculturii a prelungit termenele de plat\ a granturilor [i de emitere a garan]iilor pentru programul Creditul Fermierului, noile modific\ri aduse Ordinului 88/2024 fiind publicate zilele trecute în Monitorul Oficial.

Astfel, ultima zi în care institu]iile de credit pot transmite FGCR Profitul Agricol 27/2024

Echipa Naturevo r\mâne Echipa de speciali[ti r\mâne neschimbat\ [i dedicat\ misiunii noastre, aceea de a identifica corect nevoile fermierilor [i a le recomanda solu]ii de calitate [i flexibile, sub conceptul Flexitechagro. Membrii echipei Naturevo, cu experien]a [i expertiza lor, vor continua s\ fie la dispozi]ia clien]ilor no[tri pentru a oferi consultan]\ [i suport de specialitate.

Portofoliul Naturevo r\mâne Portofoliul nostru de produse va r\mâne integral [i va continua s\ evosolicit\rile de grant [i documentele prev\zute este data de 20 decembrie 2024 inclusiv. Acordurile de finan]are vor fi emise pân\ cel târziu la data de 31 decembrie. Termenele anterioare erau 25 iunie, pentru trimiterea solicit\rilor, [i 30 iunie, pentru emiterea acordurilor de finan]are. Noile prevederi prelungesc de asemenea termenul-limit\ pân\ la care se poate efectua plata grantului pân\ la 31 decembrie 2030, inclusiv,

lueze pentru a r\spunde nevoilor agriculturii inteligente. Vom continua s\ oferim solu]ii [i servicii de cea mai înalt\ calitate pentru a sprijini produc]ia agricol\.

Alinierea la cerin]ele grupului A[a cum este firesc, ne vom alinia la cerin]ele grupului Alcedo/Sumitomo din care facem parte, asigurândune c\ toate procesele [i procedurile sunt în conformitate cu standardele interna]ionale. Aceast\ aliniere nu afecteaz\ angajamentul nostru fa]\ de clien]i [i parteneri. În concluzie, dorim s\ reasigur\m to]i partenerii, furnizorii [i clien]ii no[tri c\ Naturevo va continu\ s\ fie un pilon de încredere în agricultura româneasc\, men]inându-[i identitatea, echipa [i portofoliul de produse. De 25 de ani recomand\m practicarea unei agriculturi inteligente [i de acum încolo vom fi mai buni, mai profesioni[ti [i mai devota]i pentru fermierii parteneri!

fa]\ de 30 iunie 2030, cum se men]iona în varianta anterioar\. Creditul Fermierului se deruleaz\ prin intermediul FGCR [i const\ dintrun grant care acoper\ componenta de dobând\ reprezentând partea de ROBOR la 3 luni pe perioada creditului, dar nu mai mult de 60 de luni [i f\r\ a dep\[i plafonul maxim de 280.000 euro/beneficiar pentru toate ajutoarele de stat acordate în temeiul Cadrului Temporar. Se estimeaz\ acordarea de ajutor unui num\r de maxim 5.500 de beneficiari. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Opera]iune de cur\]are a minelor din Marea Neagr\ Nave de lupt\ din Turcia, România [i Bulgaria au început o opera]iune de deminare a zonelor de coast\ ale M\rii Negre pentru a cre[te siguran]a transporturilor maritime, în special vasele care transport\ cereale din Ucraina pentru export. Minele în deriv\ r\mân îns\ un pericol important pentru naviga]ie [i unele au fost distruse de geni[ti dup\ ce au ajuns aproape de ]\rmurile României [i Bulgariei.

Pakistanul a[teapt\ o recolt\ record de grâu Conform estim\rilor oficiale ale guvernului din Pakistan, recolta de grâu intern\ din acest an va cre[te cu 11%, pân\ la 31,4 milioane de tone, un record absolut. Recolta excelent\ se datoreaz\ precipita]iilor stabile, rezervelor suficiente de ap\ pentru iriga]ii [i utiliz\rii unor semin]e de calitate superioar\. Guvernul pakistanez a anun]at îns\ recent c\ abandoneaz\ politica veche de decenii de achizi]ionare a grâului produs de fermieri la un pre] garantat, iar pre]ul cerealelor a sc\zut cu 30% pe pia]a intern\.

Recolta de grâu din Oman s-a triplat Recolta de grâu din Oman a crescut cu 300% în perioada 20182023, pe fondul eforturilor sultanatului de a cre[te produc]ia intern\ de alimente. În sezonul actual, Omanul a produs 7.119 tone de grâu, o cre[tere de 229% fa]\ de recolta de 2.169 de tone din anul 2022. Cu ajutorul autorit\]ilor, fermierii locali cultiv\ soiuri de grâu adaptate la climatul arid al ]\rii [i folosesc un polimer super-absorbant din frunze de palmier care face ca solul s\-[i men]in\ umiditatea mult mai bine.

Italia investe[te în agricultura din Algeria Italia va investi 420 de milioane de euro într-un proiect agricol din Algeria, conform unui contract semnat între cele dou\ guverne. Investi]ia vizeaz\ o suprafa]\ de 36.000 de hectare din provincia Timimoune, care va fi cultivat\ cu grâu, fasole [i linte, fiind create aproximativ 6.700 de locuri de munc\. Premierul italian Giorgia Meloni a anun]at c\ investi]ia este inclus\ în “Planul Mattei”, care prevede reducerea migra]iei din nordul Africii prin dezvoltarea economiei locale. Enrico

Mattei, fondatorul gigantului energetic Eni, a propus în anii ‘50 ca Italia s\ investeasc\ masiv în Maghreb pentru a profita de resursele naturale bogate din regiune. Meloni a declarat c\ guvernul de la Roma este dispus s\ aloce 5,5 miliarde de euro pentru a finan]a alte investi]ii din Africa. Proiectul face parte din strategia Algeriei de a reduce dependen]a de importuri de alimente prin cultivarea a 500.000 de hectare în regiunile de[ertice din sudul ]\rii.

Ucraina nu accept\ rigorile europene Ministrul interimar al Agriculturii din Ucraina, Taras Vysotskyi (foto), a declarat c\ un aspect cheie al negocierilor de aderare la Uniunea European\ este o solu]ie de compromis în domeniul cooper\rii agricole, care s\ combine punctele forte ale agriculturii din Ucraina [i blocul comunitar. Vysotskyi spune c\ exist\ diferen]e foarte mari între agricultura european\ [i cea din Ucraina, care au provocat tensiuni cu unele state din cauza exporturilor [i tranzitului de produse alimentare. “UE a dezvoltat un sistem agricol stabil, care este reglementat de PAC. O particularitate a acestui sector în Europa este c\ majoritatea produc]iei este asigurat\ de ferme de mici dimensiuni. Agricultura ucrainean\ are [i ea o structur\ unic\. Micii no[tri pro-

duc\tori furnizeaz\ doar aproximativ 10% din alimente, 65% vin de la fermele de dimensiuni medii, iar marii produc\tori livreaz\ 25% din total”, explic\ ministrul. El a cerut UE s\ nu for]eze agricultura ucrainean\ s\ se adapteze la normele europene, ci s\ accepte un mecanism de compromis, care le-ar permite fermierilor locali s\ produc\ în continuare alimente la pre]uri foarte competitive. Aproximativ 40% dintre standardele [i regulamentele europene pe care Ucraina trebuie s\ le adopte în procesul de aderare sunt din domeniul agricol.

Profitul Agricol 27/2024

CULTURI

VEGETALE

Au r\mas doar patru “insule” f\r\ secet\ în toat\ ]ara Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Reparti]ia pe regiuni geografice a cantit\]ilor de precipita]ii în intervalul 1 - 7 iulie 2024, la sta]iile meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al ]\rii, a fost urm\toarea> Banat 10,6 - 54,2 l/mp< Cri[ana 4,1 - 23,6 l/mp< 18

Maramure[ 11,2 - 77,0 l/mp< Transilvania 15,9 - 74,9 l/mp< Oltenia 1,3 - 51,8 l/mp< Muntenia 0,4 - 57,0 l/mp< Moldova 5,2 - 85,7 l/mp< Dobrogea 0,0 - 1,6 l/mp. Con]inutul de umiditate, pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura de porumb neirigat, se încadreaz\ în limite sc\zute [i deosebit de sc\zute (secet\ pedologic\ moderat\, puter-

nic\ [i extrem\) în Maramure[, Oltenia, Muntenia [i Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei, Banatului [i a Cri[anei, local în centrul [i sudul Transilvaniei. Aprovizionarea cu ap\ a solului prezint\ valori satisf\c\toare [i izolat apropiate de optim, pe suprafe]e agricole extinse din Transilvania, local în vestul, centrul, nordul [i nord-vestul Moldovei, izolat nordul [i sud-estul Cri[anei, nord-estul Banatului. Profitul Agricol 27/2024

CULTURI VEGETALE

Victor Beznea> “Traderii nu discut\ pre]urile între ei!” Atunci când pre]urile scad, mul]i spun c\ de vin\ sunt traderii. Când pre]urile cresc, traderii nu mai sunt pomeni]i. Dar traderii sunt doar o “curea de transmisie” a pre]urilor interna]ionale în pia]a local\, Spune Victor Beznea, secretarul general al Asocia]iei Române a Comercian]ilor de Produse Agricole. “Sub nici o form\, traderii nu discut\ pre]urile între ei! Când intri întro mare firm\ multina]ional\ care se ocup\ de comer]ul cu cereale, ]i se spune clar c\ pre]ul pe care îl pl\te[ti tu este strict confiden]ial”. Pia]a cerealelor în România este extrem de concuren]ial\. Exist\ circa 12 exportatori mari, la care se adaug\ foarte mul]i procesatori locali, care caut\ s\ cumpere produsele fermierilor. Reprezentantul ARCPA arat\ c\ rela]ia cu cota]ia MATIF se face între aceasta [i pre]ul DAP Constan]a sau FOB Constan]a. S\pt\mâna trecut\, când MATIF închidea cu 500 de euro/t de rapi]\, traderii ofereau 480-482 de euro DAP Constan]a (marf\ livrat\ în Port), respectiv cu 12-14 euro în plus pentru marfa înc\rcat\ pe vapor (FOB). A[adar, o diferen]\ foarte mic\ fa]\ de bursa parizian\. Costul logisticii, în special al transportului de la ferm\ în Port, difer\ foarte mult, de la un jude] la altul. În general, acesta cre[te pe m\sura cre[terii distan]ei fa]\ de Port [i este uria[ în timpul campaniei de recoltare, când disponibilitatea mijloacelor de transport e cea mai redus\. R\zboiul din Ucraina a agravat aceast\ problem\, costurile de transport majorându-se, la un moment dat, chiar [i de mai bine de zece ori. 20

Luni, 8 iulie, pre]ul rapi]ei pe Bursa MATIF cu livrare în luna august era de 498,75 euro, în sc\dere cu 9,50 de euro fa]\ de închiderea precedent\. Nicolae Apopi, administratorul fermei de 2.700 ha Agro Baden Banat, din Peciu Nou, jude]ul Timi[, spune c\ ar primi acum 2,20 lei pe kilogramul de rapi]\. Asta înseamn\ 2.200 de lei/t, respectiv 442 de euro la cursul BNR. Apopi nu este mul]umit de pre]ul actual. “Este o valoare care nu acoper\ cheltuielile, [i, dac\ va mai cre[te, ar fi foarte bine. Cred c\ de la 2,50 lei kg la rapi]\ în sus ar fi un pre] corect, mul]umitor. Acum este o presiune pe recolt\. Dup\ ce se va termina recoltatul, poate va mai cre[te pre]ul“, crede Nicolae Apopi. Max Grain Vest din Timi[oara achizi]ioneaz\ cereale din jude]ele Timi[, Arad [i Cara[-Severin [i sus]ine c\ pre]ul la rapi]\ este în sc\dere. Astfel, luni, 8 iulie, a ajuns la 2.180 lei tona, iar grâul de panifica]ie la 0, 76 lei - 0,77 lei [i 0,72 lei, cel furajer. “Rapi]a ar trebui s\ aib\ 9% umiditate, iar corpuri str\ine pân\ în 2%. Ce este peste 2% va determina o sc\dere a pre]ului”, aten]ioneaz\ Max Grain Vest. Grâul de cea mai bun\ calitate trebuie s\ aib\ protein\ 12%, iar masa hectolitric\ 77% minim. Peste acest prag poate s\ creasc\ pre]ul, dar poate s\ fie [i 13%-14% protein\. Umiditatea trebuie s\ fie 14%.

Gheorghe MIRON Robert VERESS

Solu]iile culturile Culturile leguminoase, precum soia [i maz\rea au o importan]\ deosebit\ în agricultur\, oferind beneficii multiple. Un exemplu este soia, care, în mod special, asigur\> - Un nivel ridicat de proteine, care o face indispensabil\ pentru industrii precum> alimentar\, hran\ pentru animale sau industria prelucr\toare. Un alt exemplu ar fi furajarea animalelor, care depinde în mod fundamental de proteinele vegetale din soia. - Fixarea azotului - datorit\ simbiozei cu bacteriile fixatoare ale azotului atmosferic în rizosfer\ (zona r\d\cinilor) sunt utilizate mai pu]ine îngr\[\minte pe baz\ de azot. În plus, dup\ recoltarea culturii de soia, în sol r\mân cantit\]i importante de azot, ceea ce face ca soia s\ fie o cultur\ important\ în rota]ia culturilor.

Problema combaterii buruienilor în cultura de soia Din momentul în care semin]ele de soia încep s\ germineze, începe [i lupta cu buruienile pentru ap\ [i nutrien]i. În aceast\ întrecere, câ[tig\tor este cel mai rapid [i mai puternic. Deoarece ritmul de cre[tere al culturii de soia este destul de lent la început, capacitatea acesteia de a lupta cu buruienile este foarte slab\ în primele stadii de dezvoltare. Buruienile pot provoca multe tipuri de pagube, cea mai semnificativ\ fiind pierderile de recolt\. În plus, îngreuneaz\ procesul de recoltare, crescând [i mai mult riscul pierderilor. Procesul combaterii buruienilor este un efort constant. Pentru c\ ele pot r\s\ri fie în acela[i timp cu plantele de Profitul Agricol 27/2024

CULTURI VEGETALE

BASF pentru fixatoare de azot soia, fie mult mai târziu, iar sensibilitatea lor la erbicid poate fi diferit\.

BASF - Specialist în protec]ia culturii de soia Compania BASF are o experien]\ îndelungat\ în protec]ia culturilor de soia, oferind fermierilor solu]ii inovatoare. Domeniul combaterii buruienilor în cultura de soia ocup\ un loc aparte în portofoliul BASF. lndiferent c\ este vorba despre solu]ii de erbicidare în preemergen]\ sau despre erbicidarea în postemergen]\, BASF ofer\ fermierilor solu]ia potrivit\ nevoilor lor. Spectrul de combatere al buruienilor este doar una dintre multiplele propriet\]i ale unui erbicid. Atunci când un fermier decide asupra unei tehnologii de combatere a buruienilor, trebuie s\ ia în considerare [i alte aspecte, precum selectivitatea fa]\ de cultur\, flexibilitate în aplicare [i amestecul cu alte produse. În plus, pentru combaterea bolilor în cultura de soia, BASF are în portofoliul s\u fungicidul Pictor Active. Pe scurt, produsele de protec]ia plantelor de la BASF, disponibile pentru cultura de soia, sunt urm\toarele> Frontier Forte (dimetenamid-P 720 g/l) - erbicid pelicular, preemergent, pentru combarea buruienilor monocotile anuale [i a unor buruieni dicotile. Ac]ioneaz\ asupra buruienilor în curs de germinare [i r\s\rire, eliminându-le înainte de a produce pagube. Stomp Aqua (pendimetalin 445 g/l) - erbicid preemergent care poate fi folosit cu succes în combaterea unui Profitul Agricol 27/2024

spectru larg de buruieni dicotile anuale [i monocotile anuale. Wing P (pendimetalin 250 g/l ¡ dimetenamid-P 212,5 g/l) - erbicid preemergent complex care [i-a dovedit eficacitatea în combaterea unui num\r mare de buruieni monocotile [i dicotile anuale, determinat de efectul complementar al substan]elor active. De asemenea, are o durat\ lung\ de ac]iune la nivelul solului (efect rezidual). Pulsar 40 (imazamox 40 g/l) - erbicid postemergent pentru combaterea unui spectru larg de buruieni, cu o eficacitate foarte bun\ pentru cele greu de comb\tut cum ar fi> Ambrosia, Xanthium, Chenopodium etc. Are ac]iune dubl\ asupra buruienilor, prin frunze [i sol. Se aplic\ postemergent, în doz\ de 0,75 - 1 l/ha. Basagran SL (bentazon\ 480 g/l) erbicid postemergent consacrat pentru combaterea buruienilor dicotile. Se eviden]iaz\ printr-o selectivitate foarte

bun\ pentru plantele de cultur\, fiind un erbicid standard la cultura de soia. Doza de folosire este de 2 l/ha. Pictor Active (boscalid 150 g/l ¡ piraclostrobin 250 g/l) - un fungicid nou pentru combaterea putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum), una dintre cele mai p\gubitoare boli la cultura de soia. Are o doz\ flexibil\ de aplicare, în func]ie de presiunea de infec]ie, putând fi aplicat fie într-o singur\ trecere, la doz\ întreag\, sau secven]ial, în dou\ treceri, la jum\tate de doz\.

Cultura de maz\re - în focus Erbicidele Pulsar 40 [i Basagran SL, precum [i fungicidul Pictor Active, sunt omologate, de asemenea, [i pentru cultura de maz\re.

Mai multe detalii despre toate aceste produse pot fi g\site pe> www.agro.basf.ro.

CULTURI VEGETALE

Genetica Saaten-Union la cereale p\ioase> performan]\, stabilitate, adaptabilite Alina VOLINTIRU PM cereale [i leguminoase

Saaten-Union este principalul juc\tor pe pia]a de orz de toamn\, având cele mai cultivate soiuri din ]ar\. To]i fermierii cunosc deja soiurile SU Ellen, SU Laurielle [i Jakubus! V\ prezent\m, ;n r=ndurile urm\toare, câteva soiuri nou introduse în portofoliul Saaten-Union, la orz [i grâu de toamn\, pe care le dezvolt\m [i le comercializ\m începând cu campania 2024/2025. Continu\m s\ aducem în cultur\ cele mai mai bune soiuri [i ast\zi vi-l prezent\m pe SU Midnight.

SU Midnight - orz de toamn\, semitimpuriu Cu pai stabil, s\n\tos [i rezistent, SU Midnight impresioneaz\ nu numai prin planta robust\, ci [i prin nivelul s\u ridicat de produc]ie. Prezint\ rezisten]\ la virusul mozaicului galben al orzului - BaMMV, tulpinile 1 [i 2. SU Midnight are toleran]\ foarte bun\ la iernare. Soi nou înregistrat, cu un pachet fitosanitar îmbun\t\]it, în special toleran]a la f\inare. Randament foarte bun la calibrare, sita mai mare (2,2 mm). Combina]ie excep]ional\ de randament [i calitate! Pe lâng\ orz, Saaten-Union [i-a câ[tigat un loc frunta[ în topul furnizorilor de soiuri de grâu de toamn\, venind c\tre fermieri cu genetic\ per22

formant\, adaptat\ condi]iilor de cultur\ din ]ara noastr\. Soiurile noastre combin\ capacitatea de produc]ie foarte bun\ [i constant\ cu calit\]i panificabile, fiind o prim\ op]iune eficient\ [i profitabil\ pentru cultura de grâu de toamn\ în orice ferm\. Avem soiurile consacrate ca Papillon, Katarina, Tika Taka [i venim cu nout\]i, îmbun\t\]ite din punctul de vedere al constan]ei produc]iilor [i adaptabilit\]ii la diferite tipuri de sol [i tehnologii de cultur\.

SU Mousqueton - grâu de toamn\, semitimpuriu Soi de grâu nou înegistrat, cu capacitate foarte bun\ de produc]ie [i stabilitate în rezultate. SU Mousqueton completeaz\ portofoliul Saaten-Union România de soiuri de grâu aristate, semitimpurii. Este pretabil unei perioade mai lungi de sem\nat. Atunci când condi]iile meteo nu ne permit respectarea perioadei optime de sem\nat, acest soi poate fi sem\nat pân\ la finalul lunii noiembrie, bineîn]eles cu ajustarea normei de sem\nat. Are o dezvoltare rapid\ în primele faze de vegeta]ie, cu capacitate foarte bun\ de înfr\]ire. SU Mousqueton are plasticitate ecologic\ foarte bun\ [i un pachet îm-

bun\t\]it de toleran]e fa]\ de cele mai importante boli foliare, în special Septoria [i f\inare. Aceste soiuri noi sunt rezultatul inova]iei [i evolu]iei programului de cercetare pentru cereale p\ioase [i reprezint\ solu]ii concrete, la îndemâna tuturor fermierilor pentru cultivare. Scopul nostru principal este furnizarea de soiuri care s\ mul]umeasc\ fermierii prin produc]iile ob]inute [i consolidarea încrederii lor în SaatenUnion ca partener principal de colaborare pentru achizi]ia de semin]e certificate. Amelior\m pentru viitor [i construim rela]ii s\n\toase, de lung\ durat\, avatajoase pentru partenerii no[tri, fermierii! Cultiva]i cu încredere soiurile de orz [i grâu de toamn\ marca SaatenUnion!

Produc]ii ob]inute cu SU Midnight în test\rile din sud-estul ]\rii, recolta 2024

*Localitate

U% la recoltare

Prod. la U STAS, kg/ha

Data recoltare

Drajna CL

12.1

8,711

20.06.2024

Coslogeni CL

10.8

8,798

18.06.2024

*localit\]i în zone afectate de secet\, condi]ii de neirigat, nr. redus de tratamente aplicate. Profitul Agricol 27/2024

MA{INI & UTILAJE

Pivo]i de iriga]ii produ[i în România O companie româneasc\ din Bragadiru, Ilfov, a demarat produc]ia unui echipament de iriga]ii tip pivot, despre care, spun ei u m=ndrie, ar fi primul fabricat în România în prezent. {tefan Bratian, manager Norma Industries, produc\toarea pivotului, spune c\ fiecare travee are 54 de metri, pivotul va fi compus din maximum 7 travee, cu o lungime total\ de 378 metri, cu un "tun" de ap\ la cap\t, pentru acoperirea col]urilor de parcele. Pivotul a fost deja testat la o ferm\ din jude]ul Olt. Alimentarea cu ap\ se poate face din pu]uri cu debit de pân\ la 100 mc pe or\. În prezent, inginerii companiei lucreaz\ la un soft pentru controlul la distan]\, pornire automat\

dac\ umiditatea din sol scade sub 85%, oprire automat\ în cazul ploilor de peste 10 litri/mp. Softul poate seta debitul de irigare de la 6 la 20 litri pe metru p\trat, dar poate seta [i a[a-numita pozi]ie zero, prin care pivotul revine la pozi]ia ini]ial\, f\r\ s\ irige. Pivotul este pus în mi[care de motoare electrice alimentate de un generator pe motorin\. Se testeaz\ [i varianta ;n care energia s\ fie furnizat\ de panouri fotovoltaice montate pe structurile verticale ale pivotului. {tefan Bratian, care are [i o ferm\ de 300 ha în jude]ul Olt, spune c\ pre]ul pivotului românesc este cu 20-25% sub cel mediu practicat de competitori, iar o instala]ie compus\ din 4 travee [i un tun de cap\t de coloan\ ajunge la 39.000 euro, plus TVA.

Arpad DOBRE

Remorca furajer\ de la Himel Remorca furajer\ propulsat\ de la Himel cost\ 50.000 de euro. “Este ideal\ pentru ferma de familie, mai ales pentru vaca de lapte”, crede Paul-Adrian B\rbieru, director tehnic al Himel România. Péter Tamás Nagy din Mure[, [i Ilisie Pa[ca din Bistri]a au cump\rat remorci propulsate, iar Natanael Nagy din Cetatea de Balt\ a luat o remorc\ autopropulsat\ cu frez\ pe fa]\, pe care a dat 200.000 de euro. “Cei de la DLG au testat aceast\ remorc\ în fermele de lapte [i au constatat c\ a crescut cu 20% produc]ia de lapte. Remorca Himel asigur\ o omogenitate mult mai bun\ a furajului. Dac\ furajul nu e bine amestecat 40

Paul-Adrian B\rbieru, director tehnic Himel România (stânga), [i Ilie Muntean, fermier, Teiu[, Alba

[i tocat, vacile aleg [i începe exercitarea domina]iei între animale, provocând stres printre vacile mai slabe fizic. Dac\ furajul este omogen, nu mai apare stresul pentru hr\nire”, spune Paul-Adrian B\rbieru.

Re]etele pot fi integrate în computerul de la Dinamica Generale de pe remorc\ [i instala]ia avertizeaz\ când s-a atins nivelul cerut pentru fiecare component\ din furaj. Operatorul aude [i pleac\ în alt\ parte s\ preia altceva. Himel produce remorcile [i utilajele pentru FNC, dar este mai pu]in cunoscut\ în România. Fermierii î[i pot asigura singuri partea de service fiindc\ utilajul e simplu [i echipa de la Himel face instructajele necesare. Ilie Muntean, un fermier din Teiu[, jude]ul Alba, confirm\ acest lucru. “De patru ani, lucrez cu remorca de la Himel [i nu m\ pot lipsi de ea. Noi avem 130 de vaci B\l]at\ Româneasc\. I-am f\cut eu anual schimbul de ulei [i înlocuiesc cu]itele de dou\ ori pe an”, spune Ilie Muntean.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 27/2024

PAGINA DE HOBBY O arm\ neletal\ În ultima vreme, se tot vorbe[te de pagubele produse de c\tre unele animale s\lbatice în culturile agricole. Sunt afecta]i mai cu seam\ proprietarii de terenuri aflate în vecin\tatea suprafe]elor împ\durite în care î[i au s\la[ mistre]i, ur[i sau cervide mari. Chiar [i viezurele, toamna, dijmuie[te porumbul pârguit, culcându-l la p\mânt, pentru a se înfrupta din boabele de pe [tiule]i. Cât prive[te mistre]ii, vorba poetului Ion Brad> R\mâne-n urma lor potop. În câteva nop]i, o ciurd\ nestingherit\ face zadarnic\ munca de peste an a mai multor fermieri. Cu timpul, în pofida eforturilor, oricât de ingenioase, de a-i alunga prin zgomote, sperietori sau focuri aprinse [i vegheate pe marginea lanurilor, porcii încep s\ fac\ diferen]a între un pericol real [i o amenin]are f\r\ finalitate. Nu mai vorbesc despre bie]ii câini, lega]i uneori lâng\ locurile de intrare a porcilor în culturilor îngr\dite, spinteca]i de vierii înver[una]i împotriva acestui mijloc, mai mult iritant decât eficient, de z\d\rnicire a accesului lor la hran\. Mai ales în anii cu fructifica]ie slab\ a stejarului [i a fagului (ghind\ [i jir), ciurdele devin o adev\rat\ plag\ pentru culturile de porumb [i cartof. Chiar dac\, izolate de localit\]i fiind, ogoarele fac parte dintr-un fond cinegetic, numai vierii pot fi împu[ca]i în tot cursul anului< scroafele [i purceii beneficiaz\ de o perioad\ de gra]ie, între 31 ianuarie [i 1 iunie. Cu ur[ii problema e mult mai delicat\, fiind un subiect tabu. Pe meleaguri carpatice [i subcarpatice, livezile înc\rcate de rod exercit\ un magnetism irezistibil asupra ur[ilor. Spre deosebire de mistre]i, ei nu se mul]umesc cu poamele c\zute în iarb\, ci uzeaz\ de avantajul putin]ei lor de a se c\]\ra în arbori> îndoaie [i rup crengile, scrijelesc coaja Profitul Agricol 27/2024

cu ghearele [i chiar frâng trunchiurile ce nu le pot sus]ine trupul masiv. For]a acestor colo[i este inimaginabil\. În plus, sunt greu de descurajat prin metode empirice, artizanale. În urma încerc\rilor de a-i alunga de la festin, s-a adunat mul]imea cazurilor de moarte ori schilodire a impruden]ilor,

mediatizate asiduu în ultima vreme, mai cu seam\ de când legea îi ap\r\ cu str\[nicie, iar vân\torilor nu li se mai aloc\ nici m\car cota simbolic\ de pân\ acum. Confratele meu Drago[ [i-a descoperit dup\ ie[irea la pensie voca]ia de fermier. Pe lâng\ o livad\ demn\ de aspira]iile lui Miciurin, a mo[tenit de la p\rin]i câteva hectare de p\mânt arabil, pe care a socotit s\-l cultive parte cu cartofi, parte cu porumb, acesta din urm\ folosit ca nutre] pentru vite, c\ci nordul extrem al ]\rii, unde î[i are ba[tina prietenul meu, nu las\ loc prea multor op]iuni în materie de agricultur\. De unde, pân\ nu demult, îl vedeam c\tr\nit din cauza mistre]ilor [i ur[ilor care îi tot z\d\rniceau eforturile de peste an, deun\zi i-am citit în priviri satisfac]ia. Radios, n-a mai a[teptat s\-l iscodesc> „Am sc\pat de mitocani!” Nedumeririi mele i-a r\spuns cu o necesar\ l\murire> „Î]i tot spuneam c\ vreau s\ m\ las de

treaba asta cu p\mântul, cu vitele. M\ s\turasem s\ lupt întruna cu porcii [i cu ur[ii. Ba îmi furau barabulele, ba p\pu[oiul. Anul trecut, ursul mi-a rupt un buhai chiar în p\sc\toare, ziua, [i nu i-am putut face nimic. Cum s\ te apropii de a[a o namil\?! Sunt [i eu vân\tor [i m\ pricep... Întâmplarea face c\ m-am întâlnit cu un fost coleg [i, din vorb\ în vorb\, m-am plâns. Omul, pân\ mai ieri în aceea[i

situa]ie, mi-a recomandat un produs de ultim\ or\ folosit exact pentru prevenirea pagubelor cauzate de mistre]i [i de alte animale s\lbatice în culturile agricole. De fapt, le ]ine la distan]\. Cu un flacon de cinci sute de mililitri î]i aperi un hectar de teren. Mi-am comandat [i eu, iar acum stau lini[tit> nicio vizit\ nedorit\.” „{i cum faci, îl pulverizezi cu vermorelul?” „Nu, domnule< ag\]i câte o fâ[ie îmbibat\ în substan]a asta, din zece în zece metri, în vârful unui arac ori stâlp de gard. Vântul împr\[tie mirosul, iar o lun\ de zile nu mai calc\ nicio dihanie pe p\mântul t\u. Ce zici, a[a-i c\ e tare?” I-am dat dreptate lui Drago[. Pân\ la urm\, cât s\ te lup]i cu viet\]ile p\durii ca în Evul Mediu, cu t\l\ngi, momâi de cârp\ [i f\clii, dac\ autorit\]ile te las\ pe cont propriu?!

Gabriel CHEROIU 41