nr. 26 din 3 iulie 2024 - såptåmânal
15 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Guvernul a aprobat reorganizarea Ministerului Agriculturii
7
S-a scumpit motorina
8
Petrom cump\r\ ulei de la Expur
8
Agricultura, prioritatea pre[edin]iei ungare
9
Pre]uri [i pie]e Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii
13
Va fi mult mai pu]in\ rapi]\
15
To]i ochii sunt pe floarea-soarelui
16
Editarea genetic\ divizeaz\ în continuare statele UE DN Agrar, membru asociat ARIR Bayer ar putea sc\pa de procesele Roundup cu ajutorul Congresului SUA Grupul pentru neonicotinoide este coordonat de Emil Georgescu Ultimele controale confirm\> a crescut contrabanda cu pesticide!
Culturi vegetale
Lidea lanseaz\ noul flux de gene la cultura de rapi]\
Secet\ pedologic\ puternic\ în jum\tatea de sud a ]\rii
Agricultura se face cu angaja]i loiali 18 [i salarii mari
Maraton de recoltare cu o combin\ John Deere> 1.013 tone de grâu în 24 de ore
JRC a reevaluat în sc\dere perspectivele recoltelor din UE
Recolte promi]\toare în Satu Mare Pentru rezisten]\, randament, profit, merit\ s\ cultivi rapi]\ Rapool
22
Hunedoara, jude]ul ;n care nu se ;nt=mpl\ nimic grav
9
10
10
Ucrainenii ;[i conserv\ m=ncarea cu cear\
11
Protest contra sclaviei din agricultura italian\
12
Danemarca taxeaz\ flatulen]a animalelor
12
Ma[ini & utilaje 25
25
26
28
30
19
Pre]urile din agricultur\ au sc\zut 20 în toat\ Uniunea
ANF este în pragul colapsului. Pompierul de serviciu> Romeo {oldea
Rom=nia, ;n topul cump\r\torilor de ;ngr\[\minte cu fosfor 11
30
Cre[terea animalelor
Claas [i-a împrosp\tat gama de utilaje pentru furaje verzi 34 Robotul care pr\[e[te cu laser
36
Lestarea ro]ilor cu ap\ avantaje [i dezavantaje
36
Sem\nat de precizie cu utilaje performante
37
Cultivator 3 în 1 pentru prelucrarea eficient\ a solului
37
Inteligen]a artificial\ aplicat\ ;n cultura cartofului
38
Primul spot-spray cu inteligen]\ artificial\ este în Timi[ 40
Hobby Produc\torii de ou\ solicit\ sprijinul 41 31 Pe obcini, la grivane 23 ANSVSA vizavi de Ucraina Cultiv\m educa]ia. Parteneriat de succes Holstein Ro cere subven]ionarea 42 32 pentru genera]iile viitoare 24 materialului seminal sexat
EVENIMENTELE S|PT|M+NII Trei focare de pest\ porcin\ în Letonia Autorit\]ile din Letonia au raportat descoperirea a trei focare de pest\ porcin\ într-o singur\ s\pt\mân\, toate trei la mici ferme de familie. Toate animalele au fost eutanasiate [i a fost impus\ o zon\ de carantin\ în jurul focarelor. Guvernul leton afirm\ c\ boala este transmis\ de mistre]i [i le-a cerut fermierilor s\ respecte cele mai stricte m\suri de biosecuritate.
O cultur\ experimental\ de orez a fost vandalizat\ în Italia Prima cultur\ experimental\ de orez editat genetic din Italia a fost complet distrus\ de vandali ale c\ror identitate [i motiva]ie r\mân necunoscute. Cultura de test, din apropierea ora[ului Pavia, a folosit orez din varietatea Arborio, editat genetic pentru a rezista atacului unei ciuperci care provoac\ pierderi semnificative fermierilor din nordul Italiei. Testarea culturilor editate genetic a devenit posibil\ de anul trecut, dup\ ce guvernul de la Roma a relaxat restric]iile impuse noilor tehnologii genomice.
USDA desp\gube[te fermele de vaci afectate de gripa aviar\ Departamentul de Stat pentru Agricultur\ al SUA (USDA) a anun]at c\ îi va desp\gubi pe produc\torii de lapte care au fost afecta]i de epidemia de grip\ aviar\, care s-a r\spândit rapid în fermele de vaci. În cazul în care îndeplinesc toate condi]iile de eligibilitate, fermieri pot încasa compensa]ii de pân\ la 90% din valoarea pierderilor. Pân\ acum au fost raportate focare de grip\ aviar\ la ferme de vaci din 12 state americane.
12
Protest contra sclaviei din agricultura italian\ Mii de angaja]i indieni de la fermele din Italia au organizat ac]iuni de protest pentru a cere abolirea “sclaviei moderne”, dup\ ce moartea oribil\ a unui muncitor a dezv\luit exploatarea brutal\ la care sunt supu[i imigran]ii ilegali. Într-un caz care a [ocat Italia, Satnam Singh a decedat dup\ ce bra]ul i-a fost t\iat de un utilaj. El nu avea acte [i nu era angajat legal, iar fermierul pentru care lucra l-a l\sat s\ moar\ pe un drum. “L-a dat jos [i l-a l\sat acolo, ca pe un câine. Suntem exploata]i zilnic, suferim zilnic, nu se mai poate. Am venit aici ca s\ muncim, nu ca s\ murim”, a declarat Gurmukh Singh,
liderul comunit\]ii indiene din regiunea Lazio din centrul Italiei. Premierul Giorgia Meloni a condamnat incidentul [i a cerut guvernului s\ “pedepseasc\ exemplar acest barbarism”. Cabinetul de extrem\ dreapt\ condus de Meloni a încercat s\ reduc\ num\rul imigran]ilor ilegali [i s\ creeze un mecanism legal de angajare a muncitorilor din afara Uniunii Europene, pentru a rezolva criza de for]\ de munc\ din agricultur\. Organiza]ia Confagricoltura sus]ine îns\ c\ doar aproximativ 30% dintre muncitorii care primesc viz\ de munc\ vin în Italia, a[a c\ fermierii nu au niciodat\ suficien]i angaja]i.
Danemarca taxeaz\ flatulen]a animalelor Danemarca este prima ]ar\ din lume care impune o tax\ pe flatulen]a animalelor de la ferme pentru a combate înc\lzirea global\, m\sura urmând s\ intre în vigoare din anul 2030. Conform ministrului Finan]elor, Jeppe Bruus, guvernul î[i propune s\ reduc\ emisiile de gaze cu efect de ser\ cu 70% fa]\ de nivelul din anul 1990, pân\ în 2030. Cresc\torii danezi de animale vor pl\ti câte 300 de coroane (43 de dolari) pentru fiecare ton\ de dioxid de carbon emis\ de animalele lor, iar din anul 2035 taxa va cre[te la 750 de coroane (108 dolari) per ton\.
Datorit\ unei deduceri fiscale de 60%, fermierii vor pl\ti de fapt echivalentul a 17,3 dolari din anul 2030 [i 43 de dolari dup\ 2035. Singura ]ar\ din lume care a mai adoptat o lege similar\ este Noua Zeeland\, care trebuia s\ înceap\ s\ taxeze gazele emise de animale din anul 2025. Dup\ proteste ale fermierilor [i venirea la putere a unei coali]ii de centru-dreapta în 2023, Noua Zeeland\ a abandonat îns\ proiectul [i a anun]at c\ va c\uta alte metode de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser\.
pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 26/2024
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e Grâu România FOB Constan]a 198 euro/t (-12) 990 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iulie 2024. Pre]ul grâului european a crescut moderat în aceast\ s\pt\mân\, fiind influen]at
de sc\derea produc]iilor din Ucraina [i din Rusia, [i de reducerea stocurilor globale.
(1.110 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
:n SUA îns\ pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 225 dolari/ton\ (1.035 lei). A avut o sc\dere de 4 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 237 euro/ton\ (1.185 lei). A crescut cu 6 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
Pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 222 euro/ton\
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 223 euro/t (1.115 lei). A crescut cu 5 euro/ton\.
Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în iulie 2024, este de 1671 euro/ton\ (855 lei). A crescut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
FOB Constan]a 172 euro/t (- 5) 860 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iulie 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 178 dolari/ton\ (819 lei). A Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Iul Aug Sep
24.06 25.06 26.06 27.06 28.06 177 170 167 165 162 179 173 169 167 166 184 177 174 171 170
Pre]uri - FOB, Argentina Iul Aug
$/t
24.06 25.06 26.06 27.06 28.06 195 195 189 187 181 195 195 189 187 187
Profitul Agricol 26/2024
Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 200 euro/ton\ (1.000 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a
Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna iulie 2024, a fost de 156 euro/ton\ (718 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
Cota]ii - Bursa din Chicago
Iul Aug Sep
$/t 24.06 25.06 26.06 27.06 28.06 213 202 199 198 205 220 209 205 205 212 228 218 214 214 220
$/t 24.06 25.06 26.06 27.0628.06 281 281 283 277 266 282 282 281 276 267 279 279 277 274 271
Cota]ii - Burse din Fran]a
euro/t
$/t 24.06 25.06 26.06 27.06 28.06 220 213 211 213 217 224 215 213 214 219 230 220 218 220 224
24.0625.06 26.06 27.06 28.06 Rouen 218 216 214 217 223 Dunquerque 218 217 214 217 223 Pallice 222 211 215 210 211 Creil FOB 218 217 217 217 221 Moselle FOB 221 219 226 218 222 Rouen FOB 231 229 229 228 237
sa Pontivy a fost de 217 euro/ton\ (1.085 lei). A crescut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 207 euro/ton\ (1.035 lei). A crescut cu 2 euro/ton\.
La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 195 euro/ton\ (975 lei). A crescut cu 2 euro/ton\.
:n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 181 dolari/ton\ (833 lei). A sc\zut cu 14 dolari/ton\.
Iul Aug Sep
România
Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în iulie 2024 este de 183 euro/t (915 lei). A crescut cu 3 euro/ton\, fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
Pre]uri - FOB, Argentina
Cota]ii - Bursa din Kansas
sc\zut cu 15 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
cu 15 dolari/ton\.
:n Argentina pre]ul FOBport a fost de 266 dolari/ton\ (1.224 lei). A sc\zut
Iul Aug Sep
Porumb
€ - 5 lei $ - 4,6 lei
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
euro/t
24.06 25.06 26.0627.06 28.06 193 194 192 193 196 193 193 192 193 195 205 205 201 202 207 Bordeaux FOB 198 198 197 198 200 Pontivy 212 214 213 215 217
Bordeaux Pallice Rhin FOB
13
CULTURI VEGETALE
Pentru rezisten]\, randament, profit,
merit\ s\ cultivi rapi]\ Rapool Alina ANDREI Marketing manager & Product manager OSR
Succesul geneticii Rapool poate fi atribuit concentr\rii pe inova]ie [i calitate, înc\ din anul 1974, având cea mai mare re]ea de testare [i ameliorare din Europa. Compania investe[te an de an în cercetare [i dezvoltare, asigurându-se c\ hibrizii de rapi]\ sunt echipa]i pentru a face fa]\ provoc\rilor condi]iilor climatice [i presiunii create de boli [i d\un\tori.
C
ompania Rapool aduce în România hibrizi de rapi]\ comercializa]i exclusiv de c\tre Saaten-Union. Caracteristicile remarcabile ale acestora sunt diferitele rezisten]e [i toleran]e la principalii agen]i patogeni cum ar fi> virusul galben al ridichii TuYV, Phoma lingam, Verticillium logisporum, Sclerotinia sclerotiorum, rezisten]a la scuturare, eficien]a azotului [i dezvoltarea rapid\ în toamn\ care permite sem\natul tardiv [i în afara epocii optime de sem\nat. Iat\ mai jos noutatea acestui sezon [i câ]iva dintre hibrizii care au câ[tigat popularitate în rândul fermierilor profesioni[ti> Janosh este noul hibrid de rapi]\ cu poten]ial ridicat de produc]ie [i sta-
22
bil chiar [i în condi]ii severe de stres. Plecarea viguroas\ în vegeta]ie permite [i sem\natul tardiv, hibridul fiind capabil s\ se adapteze [i s\ acumuleze suficient\ biomas\ pentru a asigura o perioad\ de iernare reu[it\. - Prezint\ un pachet larg de rezisten]e împotriva virusului galben al ridichii TuYV, Phoma RLM7 [i toleran]\ la Sclerotinia [i Verticilium< - Repornirea în vegeta]ie moderat târzie din prim\var\ ajut\ la evitarea daunelor severe de înghe] târziu< - A dovedit o eficien]\ ridicat\ de absorb]ie a azotului din sol. Manhattan are o cre[tere echilibrat\ în toamn\ [i pleac\ rapid în vegeta]ie dup\ perioada de iernare. Datorit\ cre[terii uniforme, sem\natul timpuriu este posibil f\r\ riscul alungirii tulpinii. Sistemul radicular avansat îi permite absorb]ia azotul din straturile mai profunde ale solului, asigurând astfel o eficien]\ mai mare de asimilare a azotului [i este capabil s\ reziste mai bine la stresul cauzat de secet\. - Hibrid viabil îmbun\t\]it, cu toleran]e [i rezisten]e la cei mai importan]i agen]i patogeni din cultura de rapi]\ (virusul galben al ridichii, Phoma RLM7, Sclerotinia, Verticilium)< - Toleran]\ dovedit\ la secet\ [i scuturarea silicvelor< - Adaptabilitate ridicat\ în diferite condi]ii climatice. Hibridul este recomandat în tehnologii normale, dar [i intensive cu o norma de sem\nat recomandat\ de 40-50 b.g./mp. Triathlon face parte din portofoliul nostru de hibrizi “toleran]i la stresul climatic”, dezvoltat pentru provoc\rile climatice viitoare. - Pachetul de rezisten]e [i toleran]e
ale acestui hibrid sunt promi]\toare [i combin\ beneficiile mai multor caracteristici, cum ar fi rezisten]a împotriva virusului TuYV [i RLM7 Phoma< - Rezisten]\ la scuturarea silicvelor pentru un recoltat flexibil< - Poten]ial de produc]ie ridicat, chiar [i în condi]ii dificile. Dynamic este un hibrid consacrat [i stabil din punctul de vedere al randamentului. Prezint\ o dezvoltare viguroas\ în toamn\ [i o bun\ toleran]\ la iernare, al\turi de pachetul fitosanitar complet> rezisten]\ la virusul TuYV, Phoma [i Verticillium. - Maturitate semitardiv\ cu toleran]\ ridicat\ la secet\ [i con]inut ridicat de ulei< - Rezisten]\ la scuturare, manifestând flexibilitate la recoltat. Beatrix CL este primul hibrid Clearfied din portofoliul Rapool cu rezisten]\ la TuYV [i de]ine un pachet agronomic de excep]ie> TuYV, Phoma, rezisten]\ la scuturare plus toleran]\ la imazamox. - Se poate sem\na începând cu mijlocul epocii optime pân\ la finalul acesteia, fiind pretabil [i pentru sem\natul tardiv. Este adaptat a se cultiva pe toate tipurile de sol< - Se recomand\ aplicarea unui regulator de cre[tere în toamn\, aplicares acestuia în prim\var\, fiind sc\zut\, din cauza rezisten]ei genetice la c\dere. Hibrizii de rapi]\ Rapool comercializa]i de c\tre Saaten-Union România sunt special testa]i [i ameliora]i pentru a se adapta cerin]elor fermierilor profesioni[ti [i a face fa]\ cu succes chiar [i în condi]ii dificile de cultur\. Profitul Agricol 26/2024
CULTURI VEGETALE
ANF este în pragul colapsului. Pompierul de serviciu> Romeo {oldea În noiembrie 2023, economistul Romeo {oldea, pe atunci director adjunct al Autorit\]ii Na]ionale Fitosanitare, a negociat cu succes un contract de finan]are cu Banca Mondial\.
I
ni]ial, acesta avea valoarea de 10 milioane de euro, dar {oldea a reu[it s\ ob]in\ înc\ 3,6 milioane de euro, cu care se vor construi trei laboratoare regionale de reziduuri. :n prezent, ANF are doar dou\. F\r\ aceste granturi, ANF nu ar fi avut bani de investi]ii, fiindc\ bugetul propriu abia îi permite existen]a, în regim de avarie. Ca atare, nu e de mirare c\, din data de 23 aprilie, {oldea este director general al institu]iei. Numit pentru un mandat ini]ial de [ase luni, directorul ANF se confrunt\ cu o uria[\ provocare> media de vârst\ a celor 369 de angaja]i ai institu]iei este de 55 ani. Mai mult, anul acesta vor ie[i la pensie 32 de angaja]i [i înc\ pe atâ]ia anul viitor. Practic, ANF este în pragul crizei de personal. Ca s\ rezolve problema, {oldea trebuie s\ angajeze, rapid, mul]i tineri, care s\ se formeze la locul de munc\, beneficiind de îndrumarea colegilor mai experimenta]i, atât timp cât ace[tia nu ajung la pensie. Iar formarea unui laborant specializat în determinarea reziduurilor din pesticide dureaz\ între trei [i [apte ani. Tot laborioas\ este formarea inspectorilor fitosanitari. În prezent, doar trei jude]e (Constan]a, Timi[ [i Mure[) au câte 11 inspectori. În Ialo-
Profitul Agricol 26/2024
Romeo {oldea
mi]a sunt doar cinci inspectori, Teleorman [i Dolj au câte [ase, C\l\ra[i [apte. Cea mai grav\ situa]ie e în Harghita, cu doar doi inspectori. Deocamdat\, îns\, nu exist\ buget pentru noi angaj\ri. Bugetul total pentru 2024 este de 81,7 milioane de lei, dintre care 63,2 milioane sunt pentru salarii. {oldea spune c\ are promisiunea ferm\ a ministrului Barbu c\ problema se va rezolva. Dar la anul, când bugetul ar trebui s\ creasc\ la 105 milioane. Nu se poate rezolva imediat, la rectificarea bugetar\, întrucât pentru m\rirea schemei de personal este necesar\ o reorganizare a activit\]ii. Contractul cu Banca Mondial\, care se va derula pân\ la sfâr[itul anului 2027, are trei etape. Prioritatea este acordat\ achizi]iei de centre mobile pentru realizarea ITP a instala]iilor de stropit. În prezent ANF are doar [ase centre mobile, prin program se vor mai achizi]iona 14, astfel c\ va exista un centru la dou\ jude]e - rezonabil. În a doua etap\, se vor construi [i moderniza laboratoarele fixe. În a treia etap\, se va realiza digitalizarea
mai multor activit\]i, în special cu ajutorul unor softuri [i aplica]ii mobile. Între altele, e prev\zut\ realizarea unui Registru Electronic Na]ional pentru gestionarea în timp real a echipamentelor de aplicare a ppp. Aplica]ia aferent\ va emite notific\ri în momentul expir\rii ITP (la cinci ani, în cazul ma[inilor [i instala]iilor noi, respectiv trei ani, ulterior). Se va dezvolta un software de prognoz\ [i avertizare timpurie a apari]iei organismelor de d\unare în culturile agricole. Sistemul va colecta datele oferite de sta]iile meteo ANM [i va notifica fermierii dintr-o anumit\ zon\, prin intermediul unei aplica]ii telefonice ce folose[te sistemul de geoloca]ie, despre îndeplinirea condi]iilor climatice pentru apari]ia în culturi a diferitelor specii d\un\toare, oferind recomand\ri de combatere. Alertele vor fi actualizate dup\ ce inspectorul fitosanitar se va deplasa la fa]a locului, pentru a putea efectua propriile observa]ii. Un alt software va fi pentru asigurarea trasabilit\]ii ppp comercializate [i utilizate la nivel na]ional. Se vor elibera trei tipuri de carduri, colorate diferit> pentru comercian]i, utilizatori profesioni[ti [i utilizatori neprofesioni[ti. Comercian]ii vor fi obliga]i s\ se doteze cu aparate de tip POS, specializate în scanarea acestor carduri pentru ppp. Se va realiza la orice moment centralizarea stocurilor de ppp, identic cu medicamentele pentru uz uman. “Scopul este de a se st\vili vânzarea f\r\ restric]ii, c\tre oricine, a oric\ror cantit\]i de ppp. M\ a[tept la o mare rezisten]\ în implementarea acestui sistem, fiindc\ vom deranja multe interese”.
Robert VERESS 23
CULTURI VEGETALE
Agricultura se face cu angaja]i loiali [i salarii mari Ajuns la onorabila vârst\ de 74 de ani, Constantin Anghel, pre[edintele celei mai mari societ\]i agricole fost\ cooperativ\, din C\l\ra[i, e înc\ în putere. Totu[i, se gânde[te la retragere> nu o spune explicit, dar îl tr\deaz\ dorin]a de a-[i vedea ginerele renun]ând la Prim\rie, pentru a se implica în afacere.
“
Trebuie s\ se ancoreze în activitatea de produc]ie. El zice c\ vrea s\ mai stea doar patru ani. Dar eu m\ tem c\ apoi îl va prinde mirajul deput\]iei...”. Anghel a fost el însu[i primar la Independen]a, dintre care cinci înainte de Revolu]ie. S-a retras apoi>
28
“Nu e bine s\ r\mâi primar pe via]\. La un moment dat, te plafonezi. {i e bine s\ vin\ altcineva, cu idei noi”. Era primar [i când a înfiin]at societatea, cu terenurile fostului CAP, în 17 septembrie 1991, pe Legea 36/1991. Se îndoia c\ va rezista, dar uite c\ e tot acolo [i în 2024, lucrând 2.044 de ha, pentru 625 de ac]ionari. Atât de mul]i, pentru c\, pe de o parte, nu sunt doar proprietari de terenuri, ci [i fo[ti angaja]i la CAP, care au fost r\spl\ti]i cu ac]iuni, propor]ional cu num\rul orelor lucrate< pe de alt\ parte, suprafe]ele ac]ionarilor au fost mici de la bun început, iar de-a lungul timpului s-au f\râmi]at, pe cale natural\ (mai mul]i mo[tenitori pe aceea[i bucat\ de p\mânt). La sfâr[it de iulie pl\te[te arenda, iar la sfâr[it de an dividendele. Doar în 2020 nu a f\cut profit [i n-a avut ce da. Anghel s-a str\duit, ca o clo[c\ care î[i ]ine puii aproape, s\ nu lase s\ se
înstr\ineze suprafe]ele de teren. Atunci când un ac]ionar s-a decis s\ vând\, fie a cump\rat el, fie a rugat alt ac]ionar s\ o fac\, pentru a ]ine departe fondurile de investi]ii. Se gânde[te, cu nostalgie, la momentul când hectarul se vindea cu 400 de lei (patru milioane de lei vechi). În prezent, cota]ia zonei e 35.000 de lei [i cu tendin]\ de cre[tere spre 40.000 (8.000 de euro). Pu]in sub nivelurile din alte zone, de[i solul este foarte fertil - cernoziom de categoria 1 [i 2. Un sol care poate da produc]ii de porumb de 14 t/ha, cum s-a întâmplat în 2021, când asta a fost recolta medie, la neirigat, de pe 380 de ha, cu o norm\ de fertilizare de doar 70 de kilograme de azot substan]\ activ\! Din p\cate, 2021 a fost un an de excep]ie, când a plouat “ca la balamuc”. Au fost 180 de l/mp doar în luna iunie. Acum, pe medie multianual\, Anghel s-ar mul]umi [i cu 8 t/ha, dar Profitul Agricol 26/2024
“Ce mi se pare incorect> au dat 100 de euro/ha pentru to]i fermierii, inclusiv celor din vest, care anul trecut au avut profituri mari. Noi am avut calamitate culturile de prim\var\ [i am pierdut 400.000 de lei. Ar fi trebuit s\ se ]in\ cont de aceste diferen]e [i desp\gubirile s\ fie diferen]iate”, spune Constantin Anghel nu ajunge acolo dac\ socote[te produc]iile din 2020 încoace. Pe lâng\ problema cu lipsa de umiditate, îi d\ b\t\i de cap costul geneticii, la porumb> 800 de lei ([i peste) s\mân]a tratat\ cu neonicotinoide. Prin urmare, de nevoie, a redus suprafa]a de porumb [i pune mai mult\ floare, care, chiar [i în secet\, îi d\ 2,5 t/ha. Suprafa]a pe care o mai cultiv\ cu porumb o seam\n\ mai devreme, cu hibrizi semitardivi semitimpurii [i chiar timpurii, FAO sub 330. Favoritul e P9412, FAO 320. La floare a schimbat densitatea la sem\nat> în loc de 68.000 bg/ha anul acesta a mers cu 60.000. Ar fi vrut s\ testeze [i la porumb 55.000 de bg/ha, în loc de 68.000, dup\ ce, anul trecut, un hibrid care a avut probleme la r\s\rire [i a fost mai rar a dat cinci tone, fa]\ de ceilal]i, care au dat o ton\/ha. “M-au f\cut s\ m\ r\zgândesc inProfitul Agricol 26/2024
ginerii, care mi-au zis c\ nu poate fi secet\ [i în 2024. Vom vedea dac\ am pariat corect”. Irig\ doar lucerna [i ni[te legume, cu ap\ dintr-un pu] forat - cu totul 80 ha. Costurile sunt reduse, pentru c\ energia necesar\ [i-o asigur\ cu panouri fotovoltaice montate pe grajduri (societatea are [i o ferm\ zootehnic\, de 230 de vaci de lapte Holstein). În 2025 se estimeaz\ c\ vor fi gata lucr\rile pentru refacerea infrastructurii primare de iriga]ii din zon\. “Facem OUAI-uri mici, fiindc\, [i dac\ ai 2.000 de ha [i dac\ ai 20.000 de ha, finan]area e aceea[i. Dac\ nu reu[im, am decis în adunarea general\ s\ facem credit pe 10 ani [i s\ refacem noi infrastructura secundar\, s\ punem o sta]ie de pompare pe canalul de aduc]iune. Trebuie s\ ne asigur\m m\car 500 de ha irigate. Am cerut estim\ri de pre]uri. Dac\ faci pe banii t\i, costurile se înjum\t\]esc”. Dac\ va cre[te suprafa]a irigat\, va
cultiva porumb [i soia - pe aceasta din urm\ a testat-o la neirigat [i a constatat c\ nu are [anse> plantele nu fructific\. Reu[e[te s\ ]in\ sub control investi]iile în utilaje cu o lungire la maximum a duratei de via]\ pentru cele existente. De pild\, combina de porumb siloz are 20 de ani. “Ma[inile le între]inem bine, le ad\postim în hale. Avem 12 mecanizatori foarte buni [i cu vechime aici. Sunt mul]i, dar trebuie s\ ai rezerve, c\ tot timpul se întâmpl\ evenimente neprev\zute. Secretul p\str\rii lor este> salarii mari [i pl\tite la timp. Salariul net este 7.000-8.000 de lei [i le d\m [i tichete de mas\ (am preferat a[a, în loc de cantin\). În campanie pot dep\[i 10.000 de lei. E o munc\ obositoare, trebuie s\ lucreze sâmbetele [i duminicile... Muncesc continuu - îi v\d mâncând în combin\ [i îi îndemn eu s\ fac\ pauze”.
Robert VERESS 29
MA{INI & UTILAJE
Inteligen]a artificial\ aplicat\ În Fran]a, destui fermieri au renun]at la cereale, în principal din cauza pre]urilor mici, [i au trecut la cultivarea cartofilor [i a cepei. Tot ;n Fran]a, produc\torii de utilaje pentru cultura cartofului au trecut deja la implementarea inteligen]ei artificiale, pentru a face ma[inile mai eficiente. De aceea, Francis Desbonnets, director general Agri-Alian]a, a introdus în portofoliu gama de echipamente pentru cultura cartofului, ceap\, morcovi [i alte r\d\cinoase, produse în Fran]a, Italia [i Marea Britanie.
P
entru început, vorbim de ma[inile agricole produse de compania Agronomic, iar prima este freza de preg\tire a solului (Maousse), cu modelul 4 FB 75, care prelucreaz\ solul pe 4 rânduri (biloane), cu spa]iere de 75 cm între ele, [i o l\]ime total\ de lucru de 3,12 metri, respectiv 4 B 90, tot pe 4 rânduri, cu spa]iere de 90 cm [i l\]ime de lucru de 3,71 metri. Am=ndou\ pot fi dotate op]ional cu din]i de decompactare (2-6) cu reglaj mecanic sau hidraulic, autoghidare, gresare centralizat\, extensii din inox [i altele. 38
Agronomic produce [i ma[ini purtate de plantat cartofi, pe 2 sau 3 rânduri (biloane), modelele 2 RBS, 2 RBI sau 3 RBI. L\]imea de transport este de 2,4 metri, bunc\rul este fix (op]ional, cu ac]ionare hidraulic\) [i are o capacitate de 1 ton\ la primele dou\ modele, respectiv 1,5 tone la 3 RBI. Toate func]iile automate [i reglajele ma[inii sunt afi[ate pe ecranul unui terminal care poate fi utilizat apoi [i la monitorizarea opera]iunilor de fertilizare [i tratare a culturilor. O lucrare foarte important\ este refacerea biloanelor dup\ înr\d\cinare [i dezvoltarea tuberculilor, cu scopul de a-i acoperi [i a-i feri de razele solare. Agronomic are în acest sens o serie de echipamente dedicate acestei opera]iuni> - pe 2 rânduri cu distan]e între ele de 75 sau 90 cm [i l\]ime de lucru de 1,8 metri, - pe 4 rânduri, cu distan]\ între ele fie de 75, fie de 90 cm [i l\]ime de lucru de 3 sau 3,6 metri, - pe 6 rânduri, cu distan]e între ele de 90 cm [i l\]ime de lucru de 5,4 metri. Acestea pot fi echipate cu direc]ie manual\ sau hidrostatic\, autoghidaj pe bilon sau pe rigol\, disc de urm\rire suplimentar etc.
Agronomic produce [i echipamente de recoltat ceap\, precum [i ma[ini pentru tocarea tulpinilor de cartofi înainte de recoltare, pe 2 sau 4 rânduri, pe l\]imi de lucru de la 1,9 la 3,7 metri, cu sau f\r\ degajarea lateral\ a plantelor tocate. Produc\torul francez ofer\ [i echipamente de recoltat tractate, pentru cartofi [i ceap\, cu scoaterea [i apoi a[ezarea produsului pe sol pentru zvântare [i colectare ulterioar\. De asemenea, Agronomic produce [i sta]ii fixe de sortare [i calibrare. Agri-Alian]a mai are în ofert\ [i echipamente pentru plantat, recoltat, cur\]at [i manipulat cartofi, ceap\ [i r\d\cinoase, produse de compania italian\ IMAC, precum [i echipamente de recoltat cartofi produse de firma britanic\ Standen. Sunt oferite [i utilaje pentru cur\]are, sortare, calibrare [i depozitare în vrac în hale, în box-pale]i sau în bigbag. De asemenea, Kubota propune o gam\ divers\ de sem\n\tori pentru ceap\, morcovi [i alte legume cu semin]e mici, cu diferite l\]imi de lucru [i distan]e între rânduri. Dup\ prelucrarea solului, plantare [i recoltare vine rândul utilajelor de pre-
Profitul Agricol 26/2024
MA{INI & UTILAJE
;n cultura cartofului
luare a cartofilor din câmp, de sortare, de calibrare, de sp\lare, domeniu în care Agri-Alian]a are diverse utilaje marca Downs, din portofoliul companiei franceze Dubrulle. Graderele (echipamente de preluare [i sortare preliminar\ a cartofilor) Downs DG au platforme de recep]ie de la 8 la 60 de metri cubi, pentru o manipulare rapid\ a produsului de c\tre sortatorii manuali. Masa de sortare are platforme [i spa]iu dedicat inspec]iei manuale [i pot fi reglate în în\l]ime [i l\]ime. Dar sortatori manuali se g\sesc tot mai greu, astfel c\ inginerii companiei au creat CropVision, un echipament
Profitul Agricol 26/2024
pentru sortarea electronic\ a cartofilor nesp\la]i adu[i direct din câmp. Poate sorta pân\ la 100 tone cartofi pe or\, are camere video profesionale cuplate cu un algoritm de inteligen]\ artificial\. Este verificat\ întreaga suprafa]\ (360°) a cartofilor, a eventualilor bulg\ri de p\mânt sau a pietrelor, pentru o clasificare exact\. Sunt sortate trei categorii> cartofii de depozitat, produse de eliminat (pietre, cartofi verzi, cr\pa]i) [i cartofi de calitatea a doua (mici). Acest utilaj a fost deja achizi]ionat de câ]iva cultivatori din România. Foarte util este [i înc\rc\torul Downs cu care se poate efectua o sortare preliminar\ înc\ din câmp, iar cartofii ajung în ferm\ f\r\ p\mânt sau resturi vegetale. De mare ajutor sunt [i benzile transportoare de diferite m\rimi pentru cartofi, ceap\, morcovi [i alte ma[ini de transfer de legume. Downs Geo DTX - 18 este o unitate de transfer ce permite umplerea boxpale]ilor direct în câmp, acesta dup\ ce cartofii sunt complet cur\]a]i de p\mânt [i resturi vegetale. Transportorul Downs DC a fost proiectat pentru a u[ura inspec]ia [i transportul cartofilor [i permite trans-
portul pân\ la 100 de tone de produs la vitez\ mic\ pentru a reduce riscurile de deteriorare. Una dintre cele mai performante instala]ii este linia de recep]ie a cartofilor, amplasat\ în hale din ferm\. Prin intermediul acesteia, cartofii pot fi înc\rca]i în vrac, în box-pale]i, în big-bag-uri, apoi cur\]a]i, verifica]i [i calibra]i, dup\ care reambala]i în acelea[i moduri de depozitare, cu ajutorul unor echipamente de umplere specifice [i care protejeaz\ cartofii de la zdrobire sau deteriorare. Un utilaj aparte care trebuie amintit este t\ietorul de cartofi de s\mân]\. În perioada pandemiei a sc\zut foarte mult produc]ia de cartofi de s\mân]\ în Europa [i nici în ultimii ani nu s-a putut acoperi integral cererea, astfel c\ este necesar\ dr\muirea acestei resurse. Drept urmare, a fost construit echipamentul Downs pentru t\iat cartofi, care dubleaz\, practic, cantitatea disponibil\ de cartofi de s\mân]\. Este un sistem de cu]ite rotative care sunt înc\lzite pân\ la 250 - 350°C. C\ldura elimin\ agen]ii patogeni [i garanteaz\ sterilizarea sec]iunii, iar cartofii î[i p\streaz\ calit\]ile de germinare. Agri-Alian]a poate oferi [i sistemul Saalto (parte a grupului Dubrulle) de depozitare inteligent\ a cartofilor. Cu acesta, toate sarcinile care nu creeaz\ valoare [i consum\ timp sunt automatizate. Fermierul va [ti mereu în ce zon\ a depozitului se afl\ anumite serii de box-pale]i, ce marf\ con]in [i care este stocul total de cartofi. Operatorul stivuitorului nu va trebui s\ fac\ nimic manual pentru a identifica box-pale]ii. Ace[tia au etichete cu cod de bare cu informa]ii înc\rcate ini]ial în computerul fermei, codul este scanat, informa]ia apare instantaneu pe tableta de pe stivuitor, iar operatorul afl\ ce marf\ e [i unde trebuie dus box-paletul respectiv.
Arpad DOBRE 39