nr. 26 din 6 iulie 2022 - såptåmânal
8 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii O lume cu ochii pe agriculturå
7
Vicepre¿edinte Copa- Cogeca: “Sunt mari contradic¡ii între legile privind înverzirea” O româncå, pre¿edintele CropLife
8 10
China ar de¡ine 10% din agricultura Ucrainei
10
Confiscarea unei nave ruse¿ti de cereale
12
Foametea începe så facå victime
12
Protestele fermierilor olandezi
13
Pre]uri [i pie]e
Culturi vegetale
Cre[terea animalelor
Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
Recolta 2022. Mari diferen¡e regionale ¿i (micro)zonale de produc¡ie
Paji¿tile, în mijlocul schimbårilor climatice
35
Ajutoare de covid pentru crescåtorii de animale
35
Un apicultor la Primårie
36
UE: recolta de grâu va fi mai micå, dar exporturile mari
14
22
Grâul s-a salvat, riscul råmâne la porumb ¿i la floarea-soarelui
26
Aurel Placinschi: Situa¡ia este dramaticå
24
Seceta afecteazå serios întreaga zootehnie
37
Performan¡a hibrizilor de porumb crea¡i la Lovrin
27
Criza energeticå din zootehnie nu trece cu panouri fotovoltaice
40
Asocia]ii profesionale
Termene prelungite pentru constatarea secetei
28
Constan¡a, un port prea mic pentru recoltele a douå ¡åri
Nu se laudå destul cu ce au, dar se laudå cu ce n-au
30
Au fumat în miri¿te ¿i au dat foc la câmpul cu grâu
31
16
Via]a companiilor Mi¿cåri în conducerea Agricover Credit IFN SA Corteva: importan¡a sustenabilitå¡ii în marile companii
Clubul Fermierilor: o peti¡ie pentru schimbarea PNRR-ului
18
18
20
20
Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu
Ma[ini & utilaje Un sol bine arat cu Amazone Teres
41
Anvelope Alliance 590, performante ¿i în câmp, ¿i pe ¿osea
42
Bednar Atlas AO, o dezmiri¿tire eficientå
43
Dicor Land: prese de balotat pentru orice fermå
44
Opinii Agricultura, marea vinovatå pentru toate relele
46
Hobby Cåpriorul
49
O zi liberå pe såptåmânå pentru a face agriculturå
50
Pre]uri [i pie]e India: grâul afectat de cåldura extremå USDA estimeazå produc¡ia de grâu din India la 106 milioane de tone, în scådere cu 3% fa¡å de recordul de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 31 milioane de hectare, în scådere cu aproape 1% fa¡å de anul trecut, deoarece fermierii indieni au preferat så cultive oleaginoase. Se estimeazå un randament de 3,42 tone/hectar. ¥n Punjab ¿i Haryana, care reprezintå 25% din produc¡ia totalå de grâu a Indiei, s-au înregistrat temperaturi extrem de ridicate în perioada criticå umplerii boabelor. Uzbekistan: cresc perspectivele de randament la grâu Produc¡ia de grâu din Uzbekistan pentru anul de comercializare 2022/23 este probabil så ajungå la 6,6 milioane tone, în cre¿tere cu 10% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este estimatå la 1,4 milioane de hectare, mai mare cu 3% fa¡å de anul trecut. Randamentul este prognozat la 4,7 tone/hectar. ¥n Uzbekistan, semånatul grâului începe din toamnå ¿i dureazå pânå la sfâr¿itul lunii octombrie, iar recoltarea începe în iunie ¿i se încheie la începutul lunii august. Tunisia: 1,2 milioane tone de grâu Produc¡ia de grâu din Tunisia pentru anul de comercializare 2022/23 este estimatå la 1,2 milioane tone, la fel ca anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 0,5 milioane hectare, la fel ca ¿i anul trecut, dar în scådere cu 5% fa¡å de media pe 5 ani. Randamentul prognozat este de 2,29 tone/hectar, similar cu cel de anul trecut. Indicele de vegeta¡ie våzut din satelit (în lunile aprilie-mai) aratå o scådere abruptå a vigorii culturilor, din cauza lipsei precipita¡iilor. 16
UE> recolta de grâu va fi mai mic\, dar exporturile mari Comisia Europeanå ¿i-a revizuit såptåmâna aceasta estimårile cu privire la produc¡ia de grâu a blocului comunitar, dar ¿i-a men¡inut prognozele referitoare la exporturi-record de grâu în sezonul care tocmai a început.
C
omisia Europeanå estimeazå cå produc¡ia de grâu a Uniunii Europene va fi de 125 milioane de tone în 2022/2023, sub produc¡ia de 130,1 milioane de tone din sezonul 2021/2022. Fårå a oferi alte detalii, Executivul comunitar a informat cå a decis så î¿i revizuiascå în jos estimårile privind produc¡ia de grâu în mai multe ¡åri, inclusiv Fran¡a, Polonia, România ¿i Spania. ªi alte firme care fac prognoze cu privire la produc¡ia agricolå ¿i-au revizuit estimårile cu privire la recolta de grâu a Uniunii Europene dupå seceta ¿i valurile de cåldurå din ultima perioadå. Cu toate acestea, Comisia Europeanå ¿i-a men¡inut neschimbate estimårile conform cårora în 2022/2023 exporturile de grâu ale UE se vor ridica la 38 milioane de tone.
Ar fi un nivel record pentru blocul comunitar, cu 8 milioane tone peste exporturile de 30 de milioane din sezonul 2021/2022. Traderii ¿i anali¿tii se a¿teaptå ¿i ei la o cerere puternicå pentru grâu din UE, având în vedere invadarea Ucrainei ¿i perturbårile comer¡ului cu cereale din Marea Neagrå. Comisia Europeanå ¿i-a revizuit, u¿or, ¿i estimårile pentru alte culturi. De exemplu, produc¡ia de porumb a UE este preconizatå la 71,7 milioane de tone, (în scådere fa¡å de cele 72,5 milioane de tone estimate în urmå cu o lunå), iar produc¡ia de orz a fost revizuitå la 52,2 milioane de tone. La rapi¡å, produc¡ia în sezonul 2022/2023, va atinge maxim 17,9 milioane de tone, fa¡å de 18,1 milioane de tone cât se spera luna trecutå. În ceea ce prive¿te importurile de cereale, vor cre¿te achizi¡iile de porumb cu douå milioane de tone, ajungând la 15 milioane de tone. De asemenea, Comisia ¿i-a îmbunåtå¡it estimårile cu privire la importurile UE de ulei de floare-soarelui în 2022/2023 pânå la douå milioane de tone, de la 1,5 milioane de tone.
pagin\ de Marilena R|DUCU Profitul Agricol 26/2022
CULTURI VEGETALE
Grâul s-a salvat, riscul r\mâne la porumb [i la floarea-soarelui În jude¡ul Timi¿, fermierii au început cu succes recoltarea grâului, iar la începutul lunii iulie, nu sunt calamitå¡i în culturile agricole. Grâul este salvat, dar riscul devine tot mai mare pentru porumb ¿i floarea-soarelui, din cauza secetei excesive ¿i a temperaturilor record de pânå la 38-39 de grade la umbrå ¿i peste 50 la soare.
C
odru¡ Anche¿, noul director al Direc¡iei Jude¡ene Agricole Timi¿, aten¡ioneazå cå, dacå nu vor veni ploile în douå såptåmâni, o parte din culturile de porumb ¿i floarea soarelui va fi compromiså. În noile condi¡ii climatice extrem de agresive, agricultura nu mai poate func¡iona fårå iriga¡ii, dar pentru a avea un sistem eficient în Timi¿ este nevoie de sprijinul de la Bucure¿ti, de la Ministerul Agriculturii”. Paul Pâr¿an, fost director al DAJ, acum mic fermier în Reca¿, spune cå problema este la porumb. “Dacå nu vor veni ploi serioase, cultura va fi foarte grav afectatå. Pânå în luna iulie, porumbul s-a dezvoltat foarte bine, tot pe baza ploilor mici, dar acestea nu asigurå o sustenabilitate pe termen îndelungat. Când apar paniculul, ¿tiuletele ¿i måtasea cerin¡a de apå este maximå, iar lipsa precipita¡iilor va provoca mari dezechilibre în culturå ¿i în plantå. Polenul la porumb e viabil pânå la 36-37 de grade, dar dacå se ajunge la 40 de grade pe fondul acesta de uscåciune ¿i pe o duratå mai lungå, atunci vor fi probleme mari”. 26
Pentru a se convinge de situa¡ia din teren, Anche¿ a fåcut o vizitå pe câmp, la Comlo¿u, la doi fermieri. Ei au crezut cå vor scoate 3 tone de grâu la ha, dar au scos 7 tone ¿i 3,5 tone la rapi¡å. De asemenea, fermierii din zona Liebling, au reu¿it så ob¡inå 6-7 tone la grâu ¿i 2 -3 tone la rapi¡å, la Foeni ¿i Giulvåz, 6 7 tone, la grâu, 4 tone la rapi¡å. Aceste produc¡ii sunt într-un an sårac în precipita¡ii. “La grâu e bine. Lumea este mul¡umitå la påioase. Pe de altå parte, ¿i pre¡urile sunt acceptabile. Anul acesta nimeni nu o så iaså în pierdere la cereale påioase”, este de pårere directorul DAJ Timi¿. Grâul s-a salvat în Timi¿ ¿i, ceea ce e foarte important, indicii de calitate sunt buni. În func¡ie de zonå, masa hectolictricå este de 75 - 77, iar con¡inutul de proteinå de 12 - 12,5. Prof. Pâr¿an crede cå ploile mici ¿i destul de dese au salvat grâul, fiindcå rezerva din sol este mult deficitarå. Floarea-soarelui este mai rezisten¡å la secetå, dar evident cå ¿i ea va fi afectatå calitativ ¿i cantitativ, din cauza lipsei apei. La începutul lunii iulie, nu se poate vorbi de calamitå¡i în agricultura
din Timi¿. Totu¿i, existå zone în jude¡ care au fost ocolite chiar de acele ploi¡e. Acolo pot fi înregistrate calamitå¡i. Pânå la începutul lunii iulie, nu sunt probleme deosebite în agriculturå din Timi¿, iar fermierii considerå cå dacå vin douå ploi culturile de primåvarå se salveazå. “Am fost la Giulvaz ¿i am vorbit cu Degianski. El are sistem de iriga¡ii. Mi-a spus cå a udat o datå porumbul ¿i floarea, iar dacå mai iriga încå o datå este de ajuns. A¿a cå agriculturå din Timi¿ are nevoie de douå ploi de 20 de litri pe metru påtrat de aici încolo pentru ca porumbul ¿i floarea så nu se usuce”, a conchist directorul DAJ Timi¿. Fermierii care înregistreazå calamitå¡i în culturi trebuie så facå o adreså la primåria din localitate, apoi sesizarea ajunge la Direc¡ia Agricolå Timi¿. Aici, este întocmit un dosar ¿i o comisie de la APIA se deplaseazå pe teren pentru a constata pagubele provocate de seceta din 2022. În Timi¿ sunt 123.000 de ha cu grâu.
Gheorghe MIRON
Profitul Agricol 26/2022
CULTURI VEGETALE
Performan]a hibrizilor de porumb crea]i la Lovrin Cantitate, calitate ¿i adaptabilitate la condi¡iile climatice tot mai violent schimbåtoare, sunt trei obiective primordiale ale cercetåtorilor Sta¡iunii de Cercetare Lovrin, atunci când creeazå noile soiuri ¿i hibrizi.
În
fiecare an, din laboratoatele SCDA Lovrin pleacå cel pu¡in douå-trei linii (hibrizi sau soiuri) de perspectivå pentru omologare, la ISTIS Bucure¿ti. Dintre acestea uneori unul, alteori douå sau chiar trei linii îndeplinesc condi¡iile pentru a intra în culturå ¿i pozi¡ionare pe pia¡å. Un hibrid nou de porumb, scos în 2022, este Oana. Are un poten¡ial de produc¡ie de 13.800 kg la ha, cu o densitate recomandatå de 55.000 - 60.000 de plante la ha, în sistem neirigat, ¿i 65.000 - 70.000 de plante la ha, în sistem irigat. De la semånat la recoltat, planta are nevoie de 112 zile ¿i o sumå a gradelor termice de 1.115. Este timpuriu spre mediu, are o înål¡ime de 2,35 metri cu o inser¡ie uniformå a ¿tiuletelui la 1,10 metri de påmânt ¿i bine adaptat condi¡iilor climatice de deal ¿i de câmpie. ªtiuletele are o mårime de 20 - 22 cm. Bobul este dentat, cu o culoare galbenportocalie la maturitate. Are o bunå toleran¡å la secetå ¿i ar¿i¡å, dar ¿i la boli ¿i dåunåtori cum este Ostrinia nubilalis. Noii hibrizi crea¡i în câmpurile de ameliorare de la Lovrin au arhitectura plantei total schimbatå - pozi¡ia frunzei,
Profitul Agricol 26/2022
culoarea ¿i inser¡ia ¿tiule¡ilor, care este uniformå. Hibridul Lov1018 în culturile comparative a produs 14 tone, cu umiditatea la recoltare de 8,7%. Al doilea hibrid, Lov1020, este cu maxim o såptåmânå mai tardiv decât Lov1018, iar în culturile comparative ¿i în re¡eaua de la Fundulea ¿i de la Turda a dat produc¡ii de 12.500 -13.000 kg boabe stas la ha. Pariul pentru viitorul hibrid este o mai bunå rezisten¡å la secetå. De asemenea, va fi mai productiv ¿i mai calitativ, fiindcå fermierii asta î¿i doresc, iar cercetåtorii de la SCDA Lovrin asta vor så le ofere. Directorul Marinel Horablaga a explicat: “Trebuie så spunem cå, din påcate, calitatea nu se plåte¿te în România, dar se va plåti pe viitor. Acesta este un deziderat al noului Green Deal al Uniunii Europene. Se pune accent foarte mult ca pe viitor så produci o mâncare de calitate superioarå, a¿a reduci ¿i poluarea, ¿i foametea, ¿i individul este mai sånåtos. Acesta este ¿i interesul nostru: så producem hibrizi de porumb cu o digestibilitate ridicatå ¿i un con¡inut înalt de proteinå, adapta¡i modificårilor climatice.
Vedem cu to¡ii cå avem veri ¿i ierni tot mai calde ¿i diferen¡e extrem de mari de temperatura de la o zi la alta sau de la noapte la zi, chiar ¿i cu 20 de grade, ¿i o distribu¡ie total neuniformå a precipita¡iilor, cu efecte dramatice asupra culturilor în lipsa iriga¡iilor”. În ultimii ani, activitatea laboratorului de ameliorare a porumbului s-a diversificat, în prezent existând mai multe direc¡ii de dezvoltare. Se desfå¿oarå cercetåri privind ob¡inerea unor hibrizi de porumb destina¡i industriei alimentare, dar ¿i hibrizi de porumb zaharat, precum ¿i ob¡inerea de genotipuri ¿i popula¡ii sintetice cu bobul alb ¿i noi genotipuri de porumb cu productivitate ridicatå, adapta¡i noilor schimbåri climatice, dar ¿i ob¡inerea de genotipuri de porumb pentru siloz. Noile direc¡ii de cercetare ale laboratorului de ameliorare a porumbului se regåsesc în cele cinci proiecte de cercetare aflate în derulare, urmårindu-se astfel prin activitatea desfå¿uratå cre¿terea progresului genetic al noilor hibrizi, fa¡å de cei existen¡i în prezent.
Gheorghe MIRON 27
CRE{TEREA
ANIMALELOR Paji[tile, în mijlocul schimb\rilor climatice În perioada 30 iunie - 2 iulie, Societatea Românå de Paji¿ti, Sta¡iunea de Cercetare Lovrin ¿i Universitatea de ªtiin¡e Agricole din Timi¿oara au organizat împreunå conferin¡a interna¡ionalå “Paji¿tea în contextual schimbårilor climatice”.
S-a ¡inut într-un loc pitoresc prin izolarea lui, satul Râu¿or, din creierii Retezatului, jud. Hunedoara. Anun¡ul oficial spune cå au participar USAMV-urile din toatå ¡ara ¿i din Republica Moldova, Institutul de Cercetare pentru Paji¿ti de la Bra¿ov,
Sta¡iunea Pentru Paji¿ti de la Vaslui ¿i Grådina Botanicå din Chi¿inåu. Un bun obicei, a avut loc ¿i o omagiere a seniorilor (prof. Alexandru Moisuc ¿i prof. Ioanin Ionescu) de cåtre conducerea Societå¡ii Române de Paji¿ti. Lucrårile ¿tiin¡ifice au fost deschise de profesorul Samfira Ionel, care a vorbit despre Optimizarea sistemului de utilizare intercomunalå a på¿unilor alpine din România. Studiul de caz På¿unile alpine din ºara Ha¡egului - Retezat, cu privire specialå la problemele tehnice, ecologice, juridice ¿i cadastrale a fost minu¡ios analizat de Simon Mihai.
Citind titlurile temelor propuse se creioneazå imaginea unei întâlniri tehnice. Amintim aici lucråri ca Utilizarea mijloacelor ¿i metodelor specifice fotogrammetriei aeriene, în analiza paji¿tilor, semnatå de mai mul¡i autori, sau Cercetåri privind influen¡a unor factori tehnologici asupra unor parametri fizici ai semin¡elor de sparcetå (Onobrychis viciifolia Scop). Sâmbåtå, pe 2 iunie, a avut loc o maså rotundå la care s-au purtat discu¡ii pentru stabilirea obiectivelor viitoare ale activitå¡ii Societå¡ii Române de Paji¿ti.
Gheorghe MIRON
Ajutoare de covid pentru cresc\torii de animale APIA anun¡å cå a efectuat plå¡ile aferente schemelor de ajutor de stat pentru crescåtorii de de vaci, de porci ¿i de påsåri pe anul 2022, crescåtori care au fost afecta¡i de pandemia covid-19, conform Ordonan¡ei de urgen¡å nr. 51/21.04.2022. S-a autorizat pentru platå o sumå totalå de 321.999.557,95 lei, din care: - 113.260,54 lei pentru 92.097 crescåtori de vaci; Profitul Agricol 26/2022
- 34.030,83 lei pentru 239 crescåtori de porci; - 852.266,58 lei pentru 309 crescåtori de påsåri. Sumele alocate pentru fiecare specie sunt urmåtoarele: - 126,83 lei/cap de vitå; - 49,441 lei/UVM pentru porcul crescut în condi¡ii minime de bunåstare;
- 170,63 lei/UVM pentru porcul crescut în condi¡ii normale de bunåstare; - 50,48 lei/UVM pentru efectivele de påsåri ¿i pentru sta¡iile de incuba¡ie. Suma maximå primitå de un fermier nu trebuie så depå¿eascå 290.000 euro.
Viorel PATRICHI 35