nr. 26 din 7 iulie 2021 - såptåmânal
8 lei
EVENIMENTELE
S|PT|M+NII AFIR modific\ ghidul Bazei de date cu pre]uri de referin]\ Såptåmâna trecutå, AFIR a modificat ghidul Bazei de date cu pre¡uri de referin¡å, utilizat pentru evaluarea proiectelor cofinan¡ate prin FEADR. Modificårile au în vedere adaptarea la contextul economic actual, adicå la cre¿terile pre¡urilor pentru materiile prime. “Scopul modificårilor pe care le-am realizat acum este tocmai acesta referin¡a corectå la pia¡å”, spunea Mihai Moraru, director general al AFIR. “În condi¡iile în care, în acestå perioadå, dinamica pre¡urilor este una acceleratå, avem obliga¡ia så-i ajutåm pe cei care planificå achizi¡ia de utilaje sau echipamente så poatå face un calcul real al
bugetelor, din punctul de vedere al achizi¡iei. Astfel, modificårile de pre¡ pot fi operate în Baza de date în cel mai scurt timp”. Conform noilor proceduri, în anul 2021 actualizarea pre¡urilor se poate realiza o datå la trei luni, la solicitarea oficialå a celui care a înscris elementele respective în Baza de date, înso¡itå de o comunicare oficialå din partea producåtorului. Aceastå prevedere reprezintå o excep¡ie de la regula de bazå, care prevede cå actualizarea pre¡urilor se face la cel pu¡in ¿ase luni.
Arin DORNEANU
CE tatoneaz\ eliminarea cu[tilor pentru animalele de ferm\ Comisia Europeanå a decis såptåmâna trecutå så råspundå pozitiv ini¡iativei cetå¡ene¿ti Så punem capåt erei cu¿tii (End the Cage Age), sus¡inutå de peste un milion de cetå¡eni din întreaga UE, informeazå un comunicat oficial. De¿i animalele de fermå beneficiazå de legisla¡ia privind protec¡ia animalelor, numai gåinile ouåtoare, puii de carne, scroafele ¿i vi¡eii fac obiectul normelor privind plasarea în cu¿ti. În råspunsul såu la ini¡iativa cetå¡eneascå europeanå, Comisia se angajeazå så prezinte, pânå la sfâr¿itul anului 2023, o propunere legislativå de eliminare treptatå ¿i, în cele din urmå, de interzicere a utilizårii sistemelor de Profitul Agricol 26/2021
cu¿ti pentru toate animalele men¡ionate în ini¡iativå. Comisia a solicitat EFSA (Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentarå) så completeze dovezile ¿tiin¡ifice existente în vederea stabilirii condi¡iilor necesare pentru interzicerea cu¿tilor. Întrucât încetarea utilizårii cu¿tilor va necesita modificåri ale sistemelor agricole actuale, Comisia va analiza implica¡iile socioeconomice ¿i de mediu ale måsurilor ce urmeazå a fi adoptate, precum ¿i beneficiile aduse în ceea ce prive¿te bunåstarea animalelor înainte de sfâr¿itul anului 2022.
Arin DORNEANU
“Fra¡ii Dedeman” î¿i extind afacerile agricole Fra¡ii Drago¿ ¿i Adrian Pavål, proprietarii Dedeman, au cumpårat peste 310 hectare de teren agricol în Tulcea de la compania Agristar, controlatå de antreprenorul norvegian Øivind Lønnestad Tidemandsen, scrie Profit.ro. Fra¡ii Pavål mai de¡in ¿i o parte din Moldova Farming, ce lucreazå peste 10.000 de hectare. 8 iulie: Rapool cautå cea mai profitabilå tehnologie la rapi¡å A sosit momentul culminant al concursului Profesioni¿tii rapi¡ei, organizat de cåtre Rapool ¿i Saaten-Union. Pe 8 iulie, începând cu ora 10, în Agigea, jud. Constan¡a, are loc evenimentul la care se va efectua recoltarea loturilor de concurs, cântårirea produc¡iilor ¿i înmânarea trofeului. În competi¡ie sunt înscri¿i zece fermieri care cautå tehnologia cea mai profitabilå. Produs nou de la Agrisol, pentru cre¿terea germina¡iei Portofoliul de fertilizan¡i al Agrisol a fost extins odatå cu lansarea produsului Inspire, concentrat de nutrien¡i ce hråne¿te såmân¡a, ajutând-o så germineze. Se aplicå odatå cu tratamentul insecto-fungicid ¿i ajutå la påstrarea germina¡iei semin¡elor atunci când existå o problemå cu aceasta, ori când are o vechime mai mare de doi ani. Produsul are efect ¿i atunci când såmân¡a este proaspåtå: o råsårire uniformå ¿i rapidå. Inspire creeazå condi¡ii pentru o produc¡ie superioarå. De veghe în câmpul de testare Mar¡i, pe 6 iulie, APPR a organizat o vizitå în câmpul de testare de lângå Furcule¿ti, Teleorman. Aceasta este prima dintre cele douå vizite anuale în câmpurile de testare, la care sunt invitate companiile care participå cu hibrizi de porumb ¿i floare. A doua va fi în august, probabil în jude¡ele Bråila sau Ialomi¡a. APPR testeazå 110 hibrizi de porumb în 12 loca¡ii, 60 de hibrizi de floarea-soarelui în 6 loca¡ii, 25 de soiuri de soia ¿i 10 soiuri de sorg în câte douå loca¡ii. 7
EVENIMENTELE S|PT|M+NII Brazilia trimite armata în Amazon Pre¿edintele brazilian Jair Bolsonaro a semnat un decret care autorizeazå trimiterea de unitå¡i militare în bazinul Amazonului, pentru a opri defri¿årile necontrolate din regiune. Este a treia oarå când armata este desfå¿uratå în zonå, dar organiza¡iile de mediu sus¡in cå solda¡ii sunt prost pregåti¡i pentru aceastå sarcinå ¿i eficien¡a lor a fost minimå. Bolsonaro este pus sub o presiune interna¡ionalå tot mai puternicå, dupå ce ministrul Mediului a demisionat, fiind acuzat cå a acoperit comercializarea de lemn din defri¿åri ilegale. Transfer mai rapid ¿i mai sigur al produselor de protec¡ie Belchim Crop Protection, FMC Corporation ¿i Rovensa Group s-au alåturat companiilor Adama, BASF, Certis Europe, Corteva Agriscience, NuFarm ¿i Syngenta pentru a introduce sistemul easyconnect pe pia¡a europeanå. Acesta face transferul produselor mai sigur ¿i mai rapid. Este dezvoltat pentru produsele de protec¡ia plantelor lichide ¿i constå din douå componente: un capac special-premontat pe bidoane ¿i un cuplaj. Prima lansare pe pia¡å este a¿teptatå anul viitor, în Danemarca ¿i Olanda, iar în 2023 în Fran¡a, Germania ¿i Marea Britanie. Autoriza¡iile de gospodårire a apelor se pot ob¡ine online Utilizatorii de apå pot solicita ¿i ob¡ine online avize ¿i autoriza¡ii de gospodårire a apelor prin intermediul aplica¡iei depunerea On-line - Avize ¿i Autoriza¡ii realizatå de cåtre Administra¡ia Na¡ionalå Apele Române. Aceasta este disponibilå pe site-ul www.rowater.ro. Accesul este gratuit ¿i se face în baza unui cont, precum ¿i a unei adrese de e-mail dedicate, fiind func¡ionalå la nivel central ¿i la nivelul celor 11 Administra¡ii Bazinale de Apå. Avizul este emis înainte de demararea lucrårilor, iar autoriza¡ia poate fi ob¡inutå dupå finalizarea execu¡iei, pentru func¡ionarea sau exploatarea lucrårilor construite pe ape sau care au legåturå cu apele. 8
Bayer lanseaz\ ini]iativa carbonului Compania Bayer a anun¡at lansarea în Europa a ini¡iativei globale a carbonului, care î¿i propune reducerea emisiilor de gaze cu efect de serå din agriculturå prin dezvoltarea unui model sustenabil de producere a alimentelor. Ini¡iativa face parte din angajamentul de mediu al Bayer, care a promis reducerea cu 30% a emisiilor de gaze pânå în anul 2030. “Principala idee a programului este recompensarea fermierilor care adoptå practici agricole nepoluante, cum ar fi folosirea de culturi de acoperire, reducerea suprafe¡elor arate, rota¡ia culturilor ¿i utilizarea cu precizie a îngrå¿åmintelor. Aceste tehnici capteazå carbon în subteran, îmbunåtå¡esc calitatea
solului, cresc productivitatea ¿i reduc emisiile de gaze,” spune Lionnel Alexandre, directorul programului. Pentru început, în program vor participa 27 de fermieri cu terenuri cu o suprafa¡å totalå de 500 de hectare, din ¿apte ¡åri: Fran¡a, Spania, Belgia, Danemarca, Germania, Marea Britanie ¿i Ucraina. Ei vor folosi o aplica¡ie digitalå simplå, prin care vor fi recompensa¡i pentru eforturile lor pe baza unor date verificabile. Bayer negociazå cu mai mul¡i procesatori ¿i distribuitori de alimente, care s-ar putea alåtura ini¡iativei pânå la sfâr¿itul acestui an.
Drago[ B|LDESCU
Listarea Syngenta a fost anun]at\ oficial Grupul Syngenta a ini¡iat procesul oficial de listarea pe pia¡a STAR a Bursei din Shanghai, care ar putea fi cea mai importantå ofertå publicå de ac¡iuni din acest an. Conform prospectului oficial publicat de burså, Syngenta vrea så ofere pânå la 2,79 miliarde de ac¡iuni, cu un pre¡ estimat la 10 miliarde de dolari. Fondurile vor fi folosite pentru dezvoltare ¿i achizi¡ii, cum ar fi preluarea companiilor Yangnong Agrochemical ¿i Valagro. Vor fi finan¡ate ¿i alte proiecte, printre care cercetarea unor tehnologii agricole avansate, cre¿terea produc¡iei, îmbunåtå¡irea fabricilor sau extinderea platformei agricole din China.
Data listårii nu a fost anun¡atå oficial, dar surse anonime au declarat pentru agen¡ia Reuters cå Syngenta vrea så finalizeze procedura pânå la sfâr¿itul anului. Compania î¿i propune în continuare ¿i o listare secundarå, pe pie¡ele din New York, Londra sau Zurich. Grupul ChemChina a preluat Syngenta în anul 2017, dupå o tranzac¡ie record în valoare de 43 miliarde de dolari. Chinezii au folosit tehnologia avansatå a companiei pentru a cre¿te semnificativ productivitatea agriculturii locale.
Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 26/2021
EVENIMENTELE S|PT|MÂNII
Tabloul statistic al agriculturii înc\ profitabile Numårul de animale sacrificate ¿i produc¡ia de carne, în scådere în 2020
Numårul animalelor sacrificate anul trecut în abatoare a scåzut la toate speciile, adicå bovine, porcine, ovine ¿i caprine ¿i påsåri, comparativ cu anul 2019. Aceea¿i tendin¡å descendentå fiind înregistratå ¿i în ceea ce prive¿te produc¡ia de carne, spun datele publicate såptåmâna trecutå de Institutul Na¡ional de Statisticå. Astfel, în anul 2020, numårul de bovine sacrificate în unitå¡ile industriale (abatoare) a scåzut fa¡å de anul precedent cu 32,7%, pânå la 131.906 capete, iar sacrificårile de porcine au scåzut cu 5,8%, la 3,695 milioane capete. Fa¡å de anul precedent, produc¡ia de carne de bovine a scåzut cu 26,1% (32.191 tone), iar cea de porcine cu 3,2% (331.456 tone). De asemenea, numårul de ovine ¿i caprine sacrificate a scåzut fa¡å de anul precedent cu 44,5%, la 3,695 milioane capete, iar produc¡ia de carne s-a diminuat cu 41,3% (7.228 tone). În ceea ce prive¿te numårul de påsåri sacrificate în unitå¡ile industriale în 2020, acesta a scåzut fa¡å de anul 2019 cu 3,1%, pânå 271.828 capete, iar produc¡ia de carne a consemnat un recul cu 4,1% (462.316 tone). România a importat 135.640 de tone de lapte brut, în cre¿tere cu 20% fa¡å de 2019
România a importat anul trecut o cantitate de lapte brut de 135.640 de tone, în cre¿tere cu 20% (22.615 tone) fa¡å de 2019. În 2020, laptele brut colectat de unitå¡ile de procesare de la exploata¡iile agricole, centre de colectare ¿i ferme proprii a înregistrat un plus de numai 0,9%, pânå la 1,171 milioane de tone. Profitul Agricol 26/2021
Din acesta, laptele de vacå colectat a ajuns la 1,132 milioane de tone, cantitatea fiind în cre¿tere cu 6.707 tone (+0,6%) fa¡å de 2019. De asemenea, cantitå¡ile colectate de lapte brut de caprå, bivoli¡å ¿i oaie, în anul 2020, fa¡å de anul 2019, au crescut cu 19,9%, 10,9% ¿i, respectiv, cu 4,1%.
Potrivit datelor INS, în anul 2020, cea mai mare cre¿tere a produc¡iei s-a înregistrat la unt, cu 1.526 tone (+14,3%), cu un total de 12.175 tone, urmatå de lapte de consum, cu 27.636 tone (+8,4%), pânå la 357.313 tone, smântânå cu 1.401 tone (+2,1%) - 68.305 tone, brânzå (inclusiv urdå), cu 954 tone (+1%) - 97.356 tone, lapte acidulat (iaurt, iaurt de båut ¿i alte produse lactate similare) cu 578 tone (+0,3%), cu o produc¡ie de 225.730 tone. Produc¡ia de brânzå ob¡inutå din lapte de vacå (care reprezintå 87,5% din produc¡ia totalå de brânzeturi) a crescut, de asemenea, cu 2.464 tone (+3%), totalizând 85.211 tone. Pe de altå parte, scåderi ale produc¡iei în anul 2020, fa¡å de anul 2019, au fost înregistrate la lapte praf, cu 162 tone (-10,5%), ¿i brânzå topitå, cu 15 tone (-0,2%).
Produc¡ia de lânå a scåzut cu 3,2%, iar cea de ouå cu 2,4%, în 2020
Produc¡ia de lânå a scåzut, anul trecut, cu 3,2%, respectiv cu 767 tone, fa¡å de 2019, totalizând 23.057 tone, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Na¡ional de Statisticå (INS). Tot în scådere, cu 2,4%, respectiv cu 136 milioane de ouå, a fost anul trecut ¿i
produc¡ia de ouå, care a ajuns la 5,428 miliarde de bucå¡i. Pe de altå parte, produc¡ia totalå de lapte a fost cu 1,2% mai mare în anul 2020 fa¡å de 2019, depå¿ind 46,697 milioane hectolitri, din care produc¡ia de lapte de vacå a reprezentat 40,04 milioane hectolitri, cu 463.000 hectolitri (+1,2%) peste nivelul anului precedent. În ceea ce prive¿te greutatea animalelor destinate sacrificårii pentru consum, aceasta a scåzut în 2020, fa¡å de 2019, la toate speciile de animale ¿i påsåri. Astfel, în anul 2020, comparativ cu anul 2019, greutatea animalelor ¿i påsårilor destinate sacrificårii pentru consum a scåzut cu 4,7% la ovine ¿i caprine, cu 4,2% la påsåri, 4,1% la porcine ¿i cu 3,4% la bovine, înså în structura produc¡iei de carne nu au intervenit modificåri semnificative.
Arin DORNEANU 9
EVENIMENTELE S|PT|M+NII
UE> o viziune pe termen lung pentru prosperitatea zonelor rurale Comisia Europeanå ¿i-a prezentat såptåmâna trecutå viziunea pe termen lung pentru zonele rurale din UE, identificând dificultå¡ile ¿i preocupårile cu care se confruntå acestea ¿i eviden¡iind unele dintre cele mai promi¡åtoare oportunitå¡i de care dispun.
A
stfel, Comisia propune un Pact Rural ¿i un Plan de Ac¡iune Ruralå, care au scopul de a face via¡a la ¡arå mai puternicå, mai rezilientå ¿i mai prosperå. ¥n primul rând, spune Comisia, toatå Europa cunoa¿te o tendin¡å generalå de globalizare, urbanizare ¿i îmbåtrânire, iar pentru a profita de beneficiile tranzi¡iei verzi ¿i digitale, sunt necesare politici ¿i måsuri care så ¡inå seama de condi¡iile locale, care så ¡inå seama de diversitatea teritoriilor, de nevoile lor specifice ¿i de punctele forte relative ale fiecåruia în parte. În zonele rurale din întreaga UE media de vârstå este mai ridicatå decât în zonele urbane, iar numårul popula¡iei rurale este în descre¿tere. Atunci când sunt înso¡ite de o lipså de conectivitate, de o infrastructurå subdezvoltatå, de lipsa unor oportunitå¡i variate de ocupare a for¡ei de muncå ¿i de un 10
acces limitat la servicii, zonele rurale sunt mai pu¡in atractive pentru a tråi ¿i a munci. Dar, în acela¿i timp, zonele rurale sunt factori activi în tranzi¡ia verde ¿i digitalå a UE. Atingerea obiectivelor ambi¡iilor digitale ale UE pentru 2030 poate oferi mai multe oportunitå¡i pentru dezvoltarea durabilå a zonelor rurale dincolo de agriculturå ¿i silviculturå, dezvoltând noi perspective pentru dezvoltarea sectorului de prelucrare ¿i, în special, a serviciilor ¿i contribuind la îmbunåtå¡irea distribu¡iei geografice a serviciilor ¿i a industriilor.
Pactul rural Un nou Pact rural va implica actori de la nivelul UE, na¡ional, regional ¿i local, pentru a sprijini obiectivele comune ale viziunii, pentru a promova coeziunea economicå, socialå ¿i teritorialå ¿i pentru a råspunde aspira¡iilor comune ale comunitå¡ilor rurale. Comisia va facilita acest cadru prin intermediul re¡elelor existente ¿i va încuraja schimbul de idei ¿i de bune practici la toate nivelurile. Planul de ac¡iune ruralå Mai multe politici ale UE oferå sprijin zonelor rurale, contribuind la dezvoltarea echilibratå, echitabilå, ecologicå ¿i inovatoare a acestora. Printre acestea, Politica Agricolå Comunå (PAC) ¿i Politica de Coezi-
une vor fi esen¡iale. Viziunea Comisiei identificå patru direc¡ii de transformare a zonelor rurale. Acestea vor fi: - mai puternice: concentrarea pe capacitarea comunitå¡ilor rurale, pe îmbunåtå¡irea accesului la servicii ¿i pe facilitarea inovårii sociale; - conectate: îmbunåtå¡irea conectivitå¡ii, în ceea ce prive¿te transportul ¿i accesul digital; - reziliente: conservarea resurselor naturale ¿i ecologizarea activitå¡ilor agricole pentru a contracara schimbårile climatice, cursuri de formare ¿i la diverse oportunitå¡i de locuri de muncå de calitate; - prospere: diversificarea activitå¡ilor economice ¿i îmbunåtå¡irea valorii adåugate a activitå¡ilor agricole ¿i agroalimentare, ¿i a agroturismului.
Comisia va sprijini ¿i va monitoriza punerea în aplicare a Planului de Ac¡iune Ruralå al UE ¿i îl va actualiza periodic, pentru a se asigura cå acesta råmâne relevant. De asemenea, Comisia va continua så colaboreze cu statele membre ¿i cu actorii din zonele rurale pentru a men¡ine un dialog privind problemele din aceste zone. În plus, se va introduce o condi¡ie de adaptabili- uuu
Alexandru OANCEA Europa.EU Profitul Agricol 26/2021
MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 7 - 21.07.2021
Aurel Popescu 7.07.1951, pre¿edinte ROMPAN Mihail Dumitru 8.07.1964, director DG Agri Bruxelles Cristian Tarcå 8.07.1981, manager regional vânzåri, AgroConcept Ioan Nicolae Alecu 9.07.1945, prof. dr. USAMV Bucure¿ti Adrian Oros 9.07.1965, ministrul Agriculturii Patrick Lafon 10.07.1977, director general Mas Seeds România Gabriel Ghi¡å 11.07.1967, Branch Manager NHR - Filiala Craiova Sorin Daraban 12.07.1980, director de marketing Bayer Neculai Apostol 15.07.1951, fondatorul grupului de firme Kosarom Pa¿cani Adrian ªerdinescu 15.07.1957, director ¿tiin¡ific, ICDVV Valea Cålugåreascå Elena Cîrjan 15.07.1981, resurse umane KWS Cosmin Popescu 16.07.1978, director na¡ional de vânzåri KWS Ion-Alfred ªtefan 17.07.1975, director vânzåri culturi speciale Corteva Silviu Caimac 19.07.1979, manager tratament såmân¡å Syngenta
Vorbe, vorbe, vorbe ¥n fiecare tren al lumii, via¡a circulå pe compartimente. Mu¿atisme 54
150 de re]ete tradi]ionale din Banat Profesoara pensionarå Mårioara Pisat este de 15 ani membrå în juriul proiectului focloric Lada cu zestre, ce are loc anual în Timi¿. În ace¿ti ani, ea a umblat prin satele Banatului, a discutat cu zeci de familii ¿i a reu¿it så adune 150 de re¡ete tradi¡ionale de mâncare. Acum, ea se pregåte¿te pentru 2023, când Timi¿oara va fi Capitalå Europeanå a Culturii. Re¡etele adunate cu atâta râvnå se vor gåsi în meniurile mai multor restaurante din ora¿. Vå enumår câteva, ca så vede¡i cå meritå så da¡i o fugå pânå la Timi¿oara, în 2023, când nici fir de pandemie nu va mai fi, så speråm. Avem a¿a: zupå då gåinå cu tåie¡ei då caså, Zamå då pårådaiså (de ro¿ii) cu tåie¡ei ¿i påsulå (fasole). Slaitå cu oloi ¿i ceapå friptå. Påsulå verge cu carne dân cålåi ¿i covåsât. Mâncare då mazåre cu gålu¿te ¿i carne då pui. Schmarn ¿i kompot. Lapce då pasåre. Zupå cu galu¿te.
Fasole frecatå cu pråjealå då ceapå. Gula¿ unguresc. Salata då vinete. Platou tradi¡ional (clisa, carna¡i då caså, gåiganå då ou, ridichi etc). Pui cu sos då vi¿ine. Pui cu sos då mårar. Chiftele då porc marinate în sos dulce då ro¿ii cu dafin. Gomboti cu prune. Crempitå (creme¿). Platou rece cu mezeluri då porc. ªpenac cu ochiuri då ou ¿i cârna¡. Sarme sau Tåi¡ei stor¿i cu mac ¿i nucå. ªonc ¿i cliså då porc. Pitå cu ulei då dovleac. Ce¿ni¡å sârbeascå. Chiftele cu crumpi noi ¿i sos då mårar. Crumpi cu carne la dobå. Mårioara Pisat spune cå a strâns re¡etele din pasiune. “Banatul este multicultural ¿i oferta este formidabilå. De aceea am vrut så fac o selec¡ie cu preparatele pe care le-am întâlnit cel mai des în jude¡ul Timi¿”.
Gheorghe MIRON
ORIZONTAL: 1) Maså con¡inând fructe ¿i legume – Praf de copt; 2) Timpul petrecut pe 9 10 litoral! – Acum e în temå; 3) Scop în sine! – Dåtåtoare de tonus; 4) A efectua o suspendare – O groazå de mu¿te; 5) Întreceri pentru conducåtori – Tåiatå la capete! 6) Mo¿ul din crenel! – Scos de sub amenin¡are; 7) Un sac de pove¿ti; 8) Pâini de caså – E pe linia de plutire; 9) Manual de dirijare; 10) A realiza încruci¿area.
CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula
1 1 2 3 4 5 6
2
3
4
5
6
7
8
7 8 9 10
Solu¡ia careului din Nr. 25/2021 ORIZONTAL: OVAZ - GUTUI; IONATAN - CN; NIT - ALIPIT; ANUARE - ASA; IMPARAT - R; AC - ABILITA; L - TROIENIT; INRAI - RAPA; BAUT - SRAT; INCENDIERE.
VERTICAL: 1) Realizare måruntå – Secretul cardului; 2) Dau dovadå de multå încredere; 3) Soare faraonic! – I-a sunat sirena; 4) A avea re¡ineri – A face o atmosferå favorabilå; 5) Preocupa¡i så dea lovitura – Apel… la catalog! 6) Salutare de la Roma – Au maniere aparte; 7) Discret ca påtrundere; 8) Ultima caså – A merge cu plângerea; 9) Coborâtå în grad – Strânsul mesei; 10) Lipsitå de mobilitate. Profitul Agricol 26/2021