nr. 25 din 26 iunie 2024 - såptåmânal
15 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii
Adama, primii 10 ani
11
Convergen]a subven]iilor, un subiect care ;i irit\
9
Uleiul de m\sline, tot mai atractiv pentru ho]i
11
10
Scandal în Austria din cauza votului unei legi
12
Importurile de carne de porc [i fric]iunile UE-China
12
Traderii cer Kievului suspendarea pre]urilor minime de export Romvac a luat premiul Salonului de Inven]ii
7
Naturevo nu dispare imediat dup\ achizi]ia de c\tre Alcedo
8
Taxe vamale pentru ou\le din Ucraina
8
Agricultura ;n timpul climei imposibile
10
Ortus 5 SC - pagube oprite la timp în cultura de soia
25
Recolte mici la grâu [i rapi]\ în N\dlac
26
Philipp Horsch> “Inteligen]a artificial\ nu va înlocui fermierul pe câmp”
28
Superofert\ de bani din partea statului pentru utilaje agricole 36
Pre]uri [i pie]e Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii Scade produc]ia de porumb din Rusia
13
16
Cinci motive pentru Omya Calciprill
Ma[ini & utilaje
Ploile schimb\ perspectivele de produc]ie Cooperativa “Plaiuri B\r\gane” pentru grâul din Fran]a 17 Fantoma falimentului vine cu produc]ii modeste [i pre]uri mici 29 vrea utilaje agricole noi 686 milioane tone de semin]e oleaginoase 18 Scad pre]urile la soia
19
Incendiu la recoltarea grâului Jean Ionescu> produc]iile acestui an sunt mai slabe Polul cercet\rii române[ti în agricultur\ este la Ia[i Corteva le-a pl\tit produc\torilor de s\mân]\ peste 400 milioane de euro
39
Opinii
Gr\dina, via [i livada Kilometrul zero al legumiculturii
Culturi vegetale
34
30
20
NTG-urile, politica [i siguran]a alimentar\ de toate zilele
40
Cre[terea animalelor 21
22
24
Patru mor]i la fabrica de lactate din Ib\ne[ti
31
Agroland, o afacere orientat\ spre fermele foarte mici
31
Etalare genetic\ la Aberdeen Angus
32
Hobby Selec]ie, la solsti]iu
41
Din dona]ii, asocia]ia BookLand a renovat [coala din Corbi]a
42
EVENIMENTELE S|PT|M+NII Fermierii polonezi folosesc excremente de porc pentru a bloca imigran]ii Fermierii polonezi au început s\ împr\[tie excremente de porc pe terenurile din apropierea frontierei cu Belarus, sperând s\-i descurajeze pe imigran]ii musulmani care încearc\ s\ traversele ilegal frontiera. Polonezii s-au inspirat de la fermierii din Grecia, care au procedat similar cu câ]iva ani în urm\ pentru a opri un val de imigran]i din Orientul Mijlociu.
Chinezii au reu[it s\ cultive grâu în de[ert Cercet\torii chinezi au reu[it s\ recolteze grâu de pe o suprafa]\ de 400 de hectare din de[ertul Taklimakan, din provincia Xijiang din vestul ]\rii, iar rezultatele sunt surprinz\toare. Cu ajutorul unor tehnologii moderne de fertilizare [i irigare, ei au ob]inut o produc]ie de 3.900 de kilograme pe hectar, iar testele efectuate arat\ c\ grâul ob]inut este de calitatea bun\. În China exist\ 300 de milioane de hectare de de[ert, cea mai mare suprafa]\ din lume, iar cantitatea medie anual\ de precipita]ii din Taklimakan este de 42 cm.
Taxa de trecere prin Canalul Suez cre[te de 6 ori De la începutul lunii septembrie, navele care tranziteaz\ Canalul Suez vor pl\ti o tax\ pentru servicii electronice de 300 de dolari, fa]\ de 50 de dolari în prezent. La începutul anului viitor, taxa va fi majorat\ din nou [i va ajunge la 500 de dolari. Canalul Suez este una dintre principalele surse de venit ale Egiptului. Vasele de mici dimensiuni, cu un deplasament care nu dep\[e[te 300 de tone, vor fi scutite de plata taxei.
12
Scandal în Austria din cauza votului unei legi Dup\ mai multe luni de negocieri, mini[trii mediului din Uniunea European\ au aprobat Legea Refacerii Naturii, care prevede ca lucr\rile de restaurare a o cincime din suprafa]a terestr\ [i maritim\ a blocului comunitar s\ fie finalizate pân\ în anul 2030.
roline Edtstadler, care conduce Ministerul Afacerilor Europene, a declarat c\ votul lui Gewessler f\r\ un mandat din partea Ministerului Agriculturii este neconstitu]ional [i a cerut procuraturii s\ deschid\ o anchet\. Legea Refacerii Naturii a fost puternic contestat\ [i de organiza]iile agricole europene, fiind în final adoptat\ cu multe modific\ri, cea mai important\ fiind c\ participarea fermierilor nu mai este obligatorie.
Votul decisiv a venit din partea ministrului din Austria, Leonore Gewessler, care a ignorat instruc]iunile guvernului de la Viena [i a votat în favoarea legii. :n Austria s-a declan[at un ;ntreg scandal guvernamental. Ka-
Leonore Gewessler
Drago[ B|LDESCU
Importurile de carne de porc [i fric]iunile UE-China Ministerul Comer]ului din China a confirmat deschiderea unei investiga]ii anti-dumping care vizeaz\ importurile de carne de porc [i produse derivate din Uniunea European\, în urma deciziei UE de a impozita vehiculele electrice produse în statul asiatic. Oficial, ancheta a fost motivat\ de o plângere depus\ de Asocia]ia Cresc\torilor de Animale din China, care reprezint\ interesele produc\torilor locali de carne de porc. Vor fi investigate importurile de carne din tot anul 2023, iar procedurile ar trebui finalizate pân\ în iunie 2025, dar pot fi prelungite cu înc\ [ase luni dac\ este necesar.
“Dac\ practicile de dumping ale UE vor fi confirmate în ancheta preliminar\ [i produc pierderi produc\torilor chinezi, am putea impune restric]ii temporare anti-dumping conform regulilor Organiza]iei Mondiale a Comer]ului [i a legisla]iei interne”, a avertizat He Yadong, purt\tor de cuvânt al Ministerului Comer]ului. În cazul în care Beijingul blocheaz\ importurile din Europa, cele mai afectate state ar fi Spania, Olanda [i Danemarca.
Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 25/2024
Pre]uri [i Pie]e pentru recolta din Statele Unite [i de estim\rile Comisiei Europene, care a majorat cu aproximativ 2% produc]ia din viitoarea recolt\ de grâu.
Grâu România FOB Constan]a 198 euro/t (-12) 990 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iulie 2024. Pre]ul grâului a sc\zut în aceast\ s\pt\mân\, fiind influen]at de prognozele bune
Astfel, în SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a fost de 232 dolari/ton\ (1.067 lei). A avut o sc\dere de 11 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
Pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 225 euro/ton\ (1.125 lei). A înregistrat o sc\dere de 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 240 euro/ton\ (1.200 lei). A crescut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 225 euro/t (1.125 lei). A sc\zut cu 6 euro/ton\. Argentina> pre]ul FOBport a fost de 283 do-
Cota]ii - Bursa din Chicago Iul Aug Sep
$/t 17.06 18.06 19.06 20.06 21.06 228 217 213 214 216 234 223 220 221 223 243 231 228 229 231
România
Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în iulie 2024, este de 166 euro/ton\ (830 lei). Nu are nici o modificare fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
FOB Constan]a 177 euro/t (¡1) 885 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iulie 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 196 dolari/ton\ (902 lei). Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Iul Aug Sep
17.06 18.06 19.06 20.06 21.06 180 174 177 178 180 182 177 179 180 182 187 182 184 185 187
Pre]uri - FOB, Argentina Iul Aug
$/t
17.06 18.06 19.06 20.06 21.06 198 194 195 195 197 198 194 195 195 197
Profitul Agricol 25/2024
Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 200 euro/ton\ (1.000 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a
Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în iulie 2024 este de 180 euro/t (900 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\, fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna iulie 2024, a fost de 154 euro/ton\ (708 lei). A sc\zut la 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]uri - FOB, Argentina Iul Aug Sep
$/t 17.06 18.06 19.06 20.0621.06 282 283 281 281 283 283 284 282 282 284 278 279 279 279 281
Cota]ii - Burse din Fran]a
euro/t
$/t 17.06 18.06 19.06 20.06 21.06 234 222 220 221 223 238 226 224 225 227 245 233 230 231 233
sa Pontivy a fost de 216 euro/ton\ (1.080 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 204 euro/ton\ (1.020 lei). A crescut cu 4 euro/ton\.
La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 197 euro/ton\ (985 lei). A crescut cu 2 euro/ton\.
:n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 197 dolari/ton\ (906 lei). A sc\zut cu 1 dolar/ton\.
Iul Aug Sep
Este acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\.
lari/ton\ (1.297 lei). A sc\zut cu 1 dolar/ton\.
17.0618.06 19.06 20.06 21.06 Rouen 231 225 223 224 225 Dunquerque 231 225 223 224 225 Pallice 217 218 218 214 214 Creil FOB 226 220 219 220 222 Moselle FOB 230 224 222 223 225 Rouen FOB 235 229 237 238 240
Cota]ii - Bursa din Kansas
Porumb
€ - 5 lei $ - 4,6 lei
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
euro/t
17.06 18.06 19.0620.06 Bordeaux Pallice Rhin FOB
195 195 204 Bordeaux FOB 200
194 195 202 198
195 195 195 195 201 202 198 198
21.06 197 197 204 200
13
CULTURI
VEGETALE Incendiu la recoltarea grâului Frica oric\rui agricultor este focul. Mai ales la recoltat. S\ptâm=na trecut\, fermierul dobrogean Raul M\run]oiu (1.400 ha) a avut de luptat cu focul de dou\ ori în c=teva ore. Odat\ a izbucnit în culturile vecinilor, apoi într-ale sale.
E
ra pe combin\, la recoltat de orz, c=nd a v\zut un fuior de fum alb, semn c\ ardea gr=ul undeva. A sunat imediat vecinii s\ afle la cine a izbucnit incendiul. “La combina unui vecin s-au gripat rulmen]ii [i au aruncat scântei mecanice pe toc\tor. Atunci paiele au luat foc.”
20
Pentru ca s\ evite distrugerile, M\run]oiu ]ine, ;n timpul recoltatului, un tractor Claas Axos cu un plug Lemken la cap\tul tarlalei. Al\turi, un alt tractor cu o cistern\ plin\ cu ap\. Ca s\ intervin\ cu brazde de siguran]\ în caz de incendiu. “I-am trimis pe amândoi. Cel cu cisterna s-a întors [i mi-a zis c\ focul sa extins extrem de rapid, nu mai avea ce s\ fac\,” poveste[te fermierul. Au mai venit [i al]i fermieri cu tractoare cu pluguri, [i cu toate acestea incendiul a fost limitat foarte greu. Au ars ;n jur de 120 de hectare de grâu. P=n\ la urm\ Raul M\run]oiu s-a ;ntors la recoltat, când a v\zut un alt fuior de fum, de data asta negru, din direc]ia diametral opus\ primului. Fumul negru nu l-a mai speriat. A mai f\cut o trecere cu combina, când i-a sunat telefonul. “Era cel pe care l-am trimis la primul incendiu. Mi-a spus c\ arde o ma[in\ lâng\ o sol\ de-a noastr\. Mdus acolo [i când am ajuns, pe [osea ardea o Dacia Logan. Fl\c\rile s-au extins la [an]ul de pe margine, iar de
acolo, direct într-o sol\ de-a mea, îngust\ de 7 metri. e acolo, focul a ajuns la un canal de iriga]ii dezafectat [i plin de scaie]i, apoi a urcat c\tre alte parcele de grâu [i orz.” A alertat 3 mecanizatori, care au venit cu tractoare [i pluguri. Au desenat cu plugurile un arc de cerc imens în calea focului, prin culturile de grâu, dar [i de floarea-soarelui aflate în imediata apropiere, pentru a t\ia calea fl\c\rilor. Între timp au venit [i pompierii. Le-a plesnit un furtun (buget mic, dotare pe m\sur\...), dar în final au reu[it s\ sting\ focul. Raul M\run]oiu e mul]umit de tractoarele lui Claas care au func]ionat ceas [i i-au salvat, practic, recolta. “Am patru tractoare, un Axos [i 4 Axion, cu ele am intervenit.” În ziua incendiilor tocmai îi picaser\ dou\ ro]i mari la o combin\ Claas Avero. A reu[it s\ rezolve [i problema asta dar a doua zi.
Arpad DOBRE Profitul Agricol 25/2024
CULTURI VEGETALE
Jean Ionescu> produc]iile acestui an sunt mai slabe Recolta de cereale a anului 2024 va fi net inferioar\ celei din 2023, care nici acela nu a fost grozav, spune Jean Ionescu, directorul Corteva. Într-un an foarte bun, recolta poate ajunge la 28 de milioane de tone. Într-un an bun, 25 de milioane de tone. Anul trecut s-au recoltat undeva la 21 de milioane. Anul acesta, dac\ prognoza meteo pentru urm\toarele dou\ s\pt\mâni se confirm\, vom fi categoric sub 20 de milioane.
R
ecolta de p\ioase a anului 2024 va fi între 9 [i 10 milioane de tone. Aceasta înseamn\ o pierdere de cel pu]in un milion de tone fa]\ de anul precedent [i cu 35% sub produc]ia unui an bun. Recolta de rapi]\ va fi chiar dezastruoas\, comparativ cu cea a anului trecut, când media celor 625.000 de hectare cultivate a fost de aproape 2,9 t/ha, iar produc]ia total\ aproape 1,8 milioane de tone. În toamna 2023 au fost sem\nate 716.000 de hectare cu rapi]\, îns\ au fost întoarse 180.000 ha, iar o suprafa]\ similar\, dac\ nu chiar mai mare, a fost l\sat\ ca atare de fermieri, de[i produc]iile vor fi sub-unitare. În B\r\gan sunt sub 20.000 de ha de rapi]\ viabil\, fa]\ de 80.000 de ha într-un an normal. “Media acestui an va fi 1,7 - maxim 1,8 t/ha”, anticipeaz\ Ionescu.
Profitul Agricol 25/2024
Cu o produc]ie medie de 1,8 t/ha, produc]ia global\ ar fi de 965.000 de tone, jum\tate din cea a anului precedent. Jean Ionescu estimeaz\ pierderi consistente [i la porumb, respectiv o produc]ie de 6,5-7 milioane de tone, fa]\ de 8,5 milioane de tone anul trecut. Doar floarea ar putea da o produc]ie ceva mai mare, de 2,2 milioane de tone, dar asta pe seama cre[terii suprafe]ei cultivate, de la mai pu]in de 1,1 milioane ha la 1,3 milioane ha. Aproximativ 40% din produc]ia de porumb [i chiar [i cea de floareasoarelui este deja compromis\ în sudul Moldovei, nordul Munteniei [i Oltenia. Produc]iile acestea mai proaste sunt cauzate atât de evolu]ia vremii, cât [i de faptul c\ foarte mul]i fermieri au redus drastic investi]iile în culturi. Cheltuieli mai mici pe hectar [i pre]uri mai bune ca anul trecut poate însemna redresarea, pentru cei care au reu[it s\ nu piard\ drastic din productivitate. “Din p\cate, sunt foarte mul]i fermieri care nu vor reu[i s\ fie profitabili nici anul acesta [i vor intra în faliment. Dar agricultura nu se opre[te în loc, terenurile vor fi preluate de alte firme”. Directorul Corteva consider\ c\ singura [ans\ a agriculturii este extinderea sistemului de iriga]ii. “Porumbul corect irigat d\ produc]ii mari în orice condi]ii. Chiar dac\ sunt 39 de grade în atmosfer\ [i porumbul este în perioada de polenizare, va lega, dac\ p\mântul este reav\n, f\r\ cr\p\turi”.
Robert VERESS 21
GR|DINA
VIA [i LIVADA
Kilometrul zero al legumiculturii Peste 500 de fermieri din mai multe bazine legumicole au participat, duminic\, 16 iunie, la evenimentul demonstrativ organizat de Syngenta, Marcoser [i (în premier\) produc\torul de fertilizan]i Haifa. S-a ]inut la Matca, Gala]i, “kilometrul zero al legumiculturii române[ti”.
A
nul acesta, în solariile Marcoser au fost testate 20 de variet\]i de tomate [i cinci de ardei din genetica Syngenta. Se remarc\ nout\]ile Dominet [i Pekonet, hibrizi de tomate extratimpurii cu cre[tere semideterminat\, care se pot planta începând chiar din decembrie, pân\ în aprilie. O caracteristic\ aparte a acestora este c\ formeaz\ mucron (un mic vârf ascu]it) în mod natural, care confer\ ro[iilor un aspect pl\cut [i, de aceea, sunt c\utate de lan]urile de magazine.
Vasi Hoarc\, director de vânz\ri semin]e de legume al Syngenta, explic\ de ce acest lucru este important. “Mucronul se poate forma [i prin interven]ii cu hormoni chimici sau organici folosi]i la polenizare. Tocmai de aceea, întregul lot demonstrativ a fost polenizat cu ajutorul bondarilor”. De remarcat c\ a devenit o cerin]\ universal\ necesitatea certific\rii Global Gap. Aceasta fapt presupune respectarea timpilor de pauz\ [i folosirea inputurilor care las\ cât mai pu]ine reziduuri. În acest sens, poleni-
Nout\]ille Syngenta pentru protec]ia legumelor Syngenta a extins [i la legume omologarea pentru fungicidul Orondis Ultra, care este de mare succes în viticultur\. Combate foarte bine mana în perioadele reci, având dou\ substan]e active> 250 g/l mandipropamid ¡ 30 g/l oxatiapiprolin. Taegro e un produs biologic care se poate aplica de la plantare pân\ la recoltare. Con]ine spori ai bacteriei Bacillus amyloliquefaciens tulpina FZB24, izolat\ f\r\ modific\ri genetice. Bacteria inhib\ înmul]irea fun30
gilor care produc f\inarea, putregaiul cenu[iu, mana. “Produsul este astfel formulat astfel încât s\ poat\ fi aplicat [i foliar. Con]ine aminoacizi care servesc ca starter pentru dezvoltarea bacteriei, care va coloniza toate frunzele, protejând planta, prin eliminarea sporilor. Totodat\, induce cre[terea rezisten]ei biologice, prin activarea mecanismelor de autoap\rare ale plantei, care percepe bacteriile ca pe un organism str\in”, spune Bogdan
zarea natural\ este un atu puternic. Dominet [i Pekonet pot fi cultiva]i atât în bazinul Matca, cât [i în zona de sud a ]\rii. Au un pachet sanitar foarte bun, ambii hibrizi prezentând toleran]\ la uscare [i ofilire. Pekonet prezint\ toleran]\ la stresul termic [i toleran]\ ridicat\ la virusul petelor de bronz (TSWV), pe ambele cicluri de cultur\. Dominet are toleran]\ ridicat\ la p\tarea cafenie. Ambii se p\streaz\ foarte bine [i au arom\.
Robert VERESS Dr\goi, director de marketing culturi horticole. Taegro poate fi folosit, prin aplic\ri repetate, atât la tomate (exclusiv în spa]ii protejate), cât [i la cucurbitacee, solanacee, salat\, c\p[uni [i vi]\-devie, atât în sere, cât [i în câmp. Isabion, biostimulantul pe baz\ de aminoacizi liberi [i peptide, con]ine [i colagen, care are multiple propriet\]i benefice, una fiind aceea c\ face mai elastic\ celula, care poate suporta mai bine stresul hidric sau termic. Profitul Agricol 25/2024
CRE{TEREA
ANIMALELOR Agroland, o afacere orientat\ spre fermele foarte mici Afacerea Agroland a ;nceput acum 27 de ani, ca un retailer în domeniul agricol. De atunci, proprietarul, Horia Cardo[, a dezvoltat o re]ea de magazine orientate spre ferma de familie [i micile gospod\rii. “Agroland desf\[oar\ o activitate sustenabil\ prin toate diviziile noastre, spune ast\zi Horia Cardo[. Am realizat investi]ii cu ajutorul investitorilor de pe pia]a de capital, credite bancare ori resurse proprii. La începutul lui martie 2020, când s-a declan[at pandemia, pie]ele de capital erau destul de agitate [i investitorii speria]i. Am ie[it totu[i cu emisiunea de
obliga]iuni [i am strâns banii necesari într-o singur\ zi. A[a am dezvoltat re]eaua de retail prin noul nostru concept Agroland Mega”.
zine au suprafe]e de aproximativ 400 mp. 14 sunt operate direct de Agroland [i 12 sunt operate de c\tre franciza]ii no[tri”.
:n martie 2021, Agroland s-a listat pe pia]a de capital. Avea 250 de magazine tradi]ionale. Horia Cardo[ a importat conceptul Agroland Mega din ]\rile occidentale. Erau magazine de gr\din\ [i magazine pentru animale de companie.
În 2020, Agroland a preluat ferma avicol\ de g\ini ou\tore de la Mih\ile[ti. Erau atunci acolo 60.000 de g\ini, iar azi are 300.000 [i investi]iile vor continua. A construit un FNC la I[alni]a, altul la Caransebe[. În 2024, a cump\rat o alt\ ferm\ de g\ini bio din jude]ul Timi[ [i înfiin]eaz\ alte ferme cu parteneri franciza]i.
“Sunt juc\tori de multe miliarde de euro [i ei au reprezentat modelul nostru. În România nu mai exist\ un asemenea model. Cele 26 de maga-
Viorel PATRICHI
Patru mor]i la fabrica de lactate din Ib\ne[ti Pe 23 iunie, în ziua de Rusalii, s-a produs o tragedie la fabrica de brânzeturi din Ib\ne[ti, jude]ul Boto[ani. Un angajat al societ\]ii RAM SRL a început lucr\rile de mentenan]\ la sta]ia de epurare. La un moment dat, i s-a f\cut r\u [i a c\zut într-un bazin cu ap\ rezidual\. Radu Tudose, patronul fabricii RAM SRL, a încercat s\-l scoat\ împreun\ cu al]i doi lucr\tori. To]i patru au decedat. Doi au murit pe loc din cauza amoniacului [i a acidului sulfuric din bazin, iar ceilal]i doi s-au sfâr[it la spital. Profitul Agricol 25/2024
Temperatura de-afar\ era foarte ridicat\ [i aceste gaze au r\mas concentrate în bazin. Lucr\torii din cadrul Inspectoratului pentru Situa]ii de Urgen]\ Boto[ani au scos cele patru victime din bazinul sta]iei de epurare, acestea fiind preluate de ambulan]e. Administratorul societ\]ii a fost transportat la spital în stare con[tient\. Victimele au între 46 [i 58 de ani. Radu Tudose a fost declarat decedat la Spitalul Jude]ean "Mavromati" din Boto[ani, unde fusese transferat de la Spitalul din Dorohoi. Medicii s-
au chinuit timp de o or\ s\-l resusciteze, dar b\rbatul nu [i-a mai revenit. Prezen]i la locul accidentului, ni[te ]\rani spuneau c\ "este un mare p\cat s\ lurezi în ziua de Rusalii"... RAM SRL de]ine un centru de colectare a laptelui [i o unitate de fabricare a produselor lactate [i a brânzeturilor. Fabrica din Ib\ne[ti produce ca[caval Dalia [i Ruc\r, dar [i smântân\, telemea, brânz\ topit\ [i brânz\ de burduf.
Viorel PATRICHI 31
MA{INI & UTILAJE Philipp Horsch>
“Inteligen]a artificial\ nu va înlocui fermierul pe câmp” În ultima vreme se vorbe[te mult de digitalizare, automatizare [i chiar autonomizarea utilajelor agricole. Philipp Horsch, unul dintre cei cinci patroni ai cunoscutei companii de utilaje agricole, ne-a dezv\luit c\ Horsch testeaz\ un utilaj autonom de sem\nat, estimat a fi lansat în 2026, dar a subliniat un lucru> inteligen]a artificial\ nu va înlocui total fermierul pe câmp în viitorul apropiat.
R
eprezentantul companiei germane ne-a spus c\ vede avansul c\tre autonomizare prin digitalizare [i automatizare pe dou\ paliere. Primul este cel al lucr\rilor din câmp, de unde se colecteaz\ [i transmit o serie de date c\tre ferm\, prin intermediul senzorilor specifici. “Aici intervine inteligen]a artificial\, care ne ajut\ s\ proces\m toate aceste date, mai importante poate decât în orice alt sector din orice industrie, deoarece avem în vedere factori complec[i precum vremea, solul, plantele. Toate acestea sunt naturale, nu sunt omogene, iar inteligen]a artificial\ ne ajut\ s\ îmbun\t\]im procesarea datelor.” Cel\lalt palier este reprezentat de tehnica agricol\, unde inclusiv utilajele Horsch au atins [i utilizeaz\ un grad înalt de digitalizare [i automatizare,
34
Philipp Horsch
dar nu neap\rat autonomizare. Philipp Horsch spune c\, [i în aceste condi]ii, fermierii tot vor fi prezen]i pe câmp [i, elibera]i de anumite sarcini, datorit\ func]iilor automate ale utilajelor, se vor putea concentra mai bine pe restul muncii. El spune îns\ ne afl\m înc\ în prima faz\, a automatiz\rii par]iale a lucr\rilor efectuate deasupra solului, cum este fertilizarea [i protec]ia plantelor. Pe m\sur\ ce elemente ale utilajelor p\trund în sol, datele colectate de inteligen]a artificial\ devin foarte complexe [i va mai dura ceva vreme pân\ când acestea vor fi procesate [i utilizate de echipamente autonome pe câmp. “Vorbim în prezent de no-till. Asta înseamna c\ fermierul va petrece mai pu]in timp pe teren [i, într-o lume ideal\, el doar va sem\na. Imagina]iv\ c\ cel mai important lucru este sem\natul. În acest caz, a]i risca s\ l\sa]i în sarcina ma[inii s\ ia toate deciziile în locul vostru [i s\ v\ decid\ nivelul de profit la recoltare? Nimeni
nu va permite ca acest proces s\ devin\ autonom. Fermierul va fi pe câmp s\ verifice ce se întâmpl\ exact. De aceea eu vorbesc mai degrab\ de automatizare la nivel înalt, decât de autonomizare.” Philipp Horsch ne-a spus c\ utilajele produse de companie ofer\ conectivitate 100% [i transmit date c\tre tractor [i c\tre ferm\ privind condi]iile de lucru [i situa]ia din câmp. Compania german\ are în vedere dou\ direc]ii pentru sporirea nivelului de automatizare. Prima include produc]ia de echipamente agricole care efectueaz\ tratamente ale culturii [i fertilizare, opera]iuni care sunt efectuate deja în mod precis [i cu implicarea minim\ sau deloc a operatorului. A doua direc]ie vizeaz\ dezvoltarea de utilaje autonome, iar în prezent Horsch are în testare echipamente de acest fel pentru sem\natul no-till în Brazilia. “Înc\ avem de înv\]at la acest capitol, dezvolt\m [i perfec]ion\m partea de siguran]\ [i supraveghere cu camere video. Avem câteva prototipuri de sem\n\tori autonome cu motor de 700 CP, ce lucreaz\ pe l\]imi de 37 metri, pe 72 de rânduri. Sunt dotate inclusiv cu cabin\, dar în final, cel mai important factor r\mâne fermierul. {i este bine c\ se întâmpl\ a[a, altfel marile corpora]ii ar fi preluat de mult afacerile din agricultur\. Crede]i c\ Amazon ar putea prelua, s\ zicem, jum\tate din agricultura României? Nicio [ans\!”
Arpad DOBRE Profitul Agricol 25/2024