nr. 25 din 29 iunie 2022 - såptåmânal
8 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii O demisie ni¡el prea pripitå
7
Pre¡ul gazelor opre¿te din nou combinatul Azomure¿
8
Seceta care nu ne mai då pace
9
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Råzboiul duce la o scådere a produc¡iei de floarea-soarelui
16
11
G7 discutå reducerea cotelor de biocarburant
12
12
Cum så pierzi 1 milion de lire sterline
10
Grâul OMG ar putea cuceri Australia
10
Danone renun¡å la unele produse, prea scumpe
29
Ioan Lado¿i råmâne pre¿edinte al APCPR
Ecologia, o strategie de succes pentru o fermå mare 14
Parteneriatul cu SUA, tot despre mediu ¿i climå
Statul vrea dezvoltarea sistemului de iriga¡ii, dar ¿tie så-l gestioneze? ªi¿tåvirea grâului, un pericol pânå la recoltare
40
Agricultura digital\ 30
Platforma Agricover Crop360 a ajuns la 1.000 de utilizatori
42
33
Robo¡i ¿i drone agricole de la Vantage
43
Produc¡iile de semin¡e, ¿roturi ¿i ulei de floarea-soarelui, la nivel mondial
16
Cre[terea animalelor
Ma[ini & utilaje
Rapi¡a va fi ¿i mai competitivå
17
În plinå crizå, Dimitrie Muscå relanseazå zootehnia
35
Echipamente Kverneland pentru recolte mari cu costuri reduse
44
36
Andreas Telehuz mizeazå pe semånåtoarea directå Horizon
46
Via]a companiilor Corteva - al treilea sezon al programului TalentA
Pericol pentru crescåtorii de animale 20
Asocia]ii profesionale Vara temelor fierbin¡i Fårå contractul de arendå pe minim 10 ani, nu se pot respecta ¡intele PNS
21
23
APIA refuzå så accepte ca erorile de la teledetec¡ie så se reflecte în abaterile acceptabile 24
Culturi vegetale Solu¡iile Bayer la bolile transmise prin såmân¡å
25
Noul Regulament pentru utilizarea pesticidelor
26
Argumentele Comisiei pentru adoptarea noului Regulament de utilizare a pesticidelor 28
Hobby
Este posibilå o scådere a pre¡urilor la cereale, crede Iani Chihaia
37
Prepeli¡a... în bucate
49
Mitru Cri¿an: Vaca de lapte are ¿anse ¿i mai mari
38
Centre psihologice pentru fermieri
50
Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 24 iunie 2022, a fost de 425 dolari/tonå (1.912 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 20 iunie.
Grâu
România FOB Constan¡a 371 euro/t (- 30) 1.818 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24.06.2022, pre¡ cu livrare în iulie 2022. ¥n såptåmâna 20 - 24 iunie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t
Cota¡ii - Bursa din Chicago Iulie Aug Sept
20.06 369 367 373
21.06 363 365 371
22.06 23.06 24.06 359 357 355 363 361 359 369 367 369 $/t
Cota¡ii - Bursa din Kansas Iulie Aug Sept
20.06 391 397 399
21.06 389 393 397
22.06 387 391 393
23.06 385 387 391
24.06 383 385 389
România
SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 24 iunie 2022, a fost
Iulie Aug Sept
20.06 311 285 285
20.06 Bordeaux 323 Pallice 323 Rhin FOB 325 Bordeaux FOB 327 Pontivy 359
14
$/t
21.06 22.06 23.06 24.06 309 307 305 303 283 281 279 277 281 279 277 275
Cota¡ii - Burse din Fran¡a
Cota¡ii - Burse din Fran¡a 20.06 Rouen 385 Dunquerque 385 Pallice 387 Creil FOB 377 Moselle FOB 365 Rouen FOB 407
21.06 22.06 379 377 379 377 385 383 375 373 363 361 405 403
euro/t
21.06 22.06 23.06 24.06 321 319 317 315 321 319 317 315 323 320 319 317 325 323 321 320 357 353 351 350
Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 399 euro/tonå (1.955 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.
Iulie Aug Sept
21.06 473 475 471
22.06 471 473 469
23.06 469 471 467
Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în iulie 2022, a fost de 337 dolari/t (1.516 lei).
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
441 $/t
$/t 24.06 467 469 465
Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 320 euro/tonå (1.568 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 350 euro/tonå (1.715 lei). A scåzut cu 9 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iulie Sept
Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iulie 2022 este de 357 euro/t (1.749 lei).
24.06 374 374 379 369 357 399
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 20.06 477 477 473
La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 374 euro/tonå (1.833 lei). A scåzut cu 11 euro/tonå.
euro/t 23.06 375 375 381 371 359 401
Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iulie, este de 297 euro/tonå (1.455 lei). A scåzut cu 80 euro/tonå.
FOB Constan¡a 327 euro/t (- 66) 1.602 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24.06.2022, pre¡ cu livrare în iulie 2022.
Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 357 euro/tonå (1.749 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå.
Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 467 dolari/tonå (2.101 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå
de 315 dolari/tonå (1.417 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.
Porumb
Cota¡ii - Bursa din Chicago
Principalele destina¡ii ale exportului: Thailanda 77.770 tone, Nigeria 69.170 tone, Mexic cu 31.770 tone, Taiwan 17.770 tone ¿i Venezuela 11.770 tone.
fa¡å de såptåmâna trecutå.
€ - 4,9 lei $ - 4,5 lei
închidere, pe 24 iunie 2022, a fost de 315 euro/tonå (1.543 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 317 euro/tonå (1.553 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.
¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 295 dolari/tonå (1.327 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
323 $/t
$/t
20.06 21.06 22.06 23.06 24.06 303 301 299 297 295 305 303 301 299 297
Profitul Agricol 25/2022
Pre]uri [i pie]e
Soia ¥n såptåmâna 20 - 24 iunie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 629 dolari/tonå (2.830 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 20 iunie 2022. Principalele destina¡ii: Egipt Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Iulie Aug Sept
20.06 619 585 559
21.06 617 581 557
$/t 22.06 611 579 553
23.06 609 577 551
24.06 607 575 549
Orz România FOB Constan¡a 347 euro/t (- 30) 1.700 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24.06.2022, pre¡ cu livrare în iulie 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t
Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**
20.06 337 337 341
21.06 335 335 339
22.06 333 333 337
23.06 331 331 335
24.06 330 330 334
357 359
355 353 351 349 357 355 353 351
Sorg
PREºURI 20 - 24.06.2022
Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 20 - 24 iunie 2022, a fost de 307 dolari/tonå (1.381 lei). A scåzut cu 6 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
193.770 tone, China 137.770 tone, Mexic 37.770 tone, Indonezia 37.550 tone, Olanda 7.770 tone.
$/t
639 $/t
¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 24 iunie 2022, a fost de 639 dolari/tonå (2.875 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 437 dolari/tonå (1.966 lei), în scådere cu 8 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Iulie Aug Sept
20.06 1.679 1.527 1.517
21.06 1.659 1.525 1.509
22.06 1.639 1.523 1.507
23.06 1.619 1.521 1.505
$/t 24.06 1.559 1.519 1.503
FOB-Rouen, a fost de 330 euro/tonå (1.617 lei), mai mic cu 7 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 351 euro/tonå (1.720 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în iulie 2022, pre¡ul orzului furajer este 321 dolari/t (1.444 lei), cu 20 dolari/tonå mai mic fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 71.170 tone ¿i Mexic 57.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t
Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Iulie Sept
20.06 21.06 22.06 23.06 24.06 313 311 310 309 307 317 313 309 307 305
Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iulie Sept
$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina
20.06 21.06 22.06 23.06 24.06 445 443 441 439 437 443 441 439 437 435
Iulie Sept
20.06 21.06 22.06 23.06 24.06 647 645 643 641 639 657 655 653 651 649
Floarea-soarelui
chidere, pe 24 iunie, a fost de 815 dolari/tonå (3.667 lei).
¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 835 euro/tonå (4.091 lei). A înregistrat o scådere de 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 20 iunie 2022.
Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iulie 2022, este de 771 euro/tonå (3.778 lei).
¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie
$/t
20.06 21.06 22.06 23.06 24.06 845 835 825 817 815
Rapi¡å ¥n såptåmâna 20 - 24 iunie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 795 euro/tonå (3.895 lei). A scåzut cu 30 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 20 iunie. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 20.06 Rouen 847 Dunquerque 785 Moselle 807
21.06 845 783 805
22.06 843 781 799
23.06 841 799 797
Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna iulie 2022, este de 855 dolari/t (3.847 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a
euro/t
20.06 21.06 22.06 23.06 24.06 Dieppe 845 841 839 837 835
La bursa Rouen pre¡ul a fost de 840 euro/tonå (4.116 lei), mai mic cu 7 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 797 euro/tonå (3.905 lei), mai mare cu 12 euro/tonå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:
euro/t
Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada
24.06 840 797 795
Iulie Aug Sept
20.06 755 721 727
21.06 751 719 721
22.06 749 717 719
23.06 747 715 717
Grâu
Porumb
Soia
Sorg
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
425 dolari/t
Profitul Agricol 25/2022
-2
315 dolari/t
-8
$/t
629 dolari/t
-8
307 dolari/t
$/t 24.06 745 711 715
-6 15
VIA}A COMPANIILOR
Corteva - al treilea sezon al programului TalentA Pe 17 iunie 2022, Corteva Agriscience a anun¡at lansarea celui de-a treilea sezon al programului TalentA, dedicat femeilor din mediul rural, pentru dezvoltarea competen¡elor profesionale în managementul afacerilor ¿i agriculturå. Fiecare femeie care activeazå în agriculturå se poate alåtura programului pentru a ob¡ine gratuit educa¡ie în acest domeniu ¿i pentru a concura pentru premii cu o valoare totalå de 15.000 dolari. Compania va alege cele mai bune 3 proiecte. Sumå de 15.000 dolari va distribuitå dupå cum urmeazå: - locul I - 6.000 $, - locul II - 5.000 $, - locul III - 4.000 $. Fondat ¿i sponsorizat de cåtre Corteva, programul se va desfå¿ura
20
timp de 3 luni începând cu data de 25 iulie ¿i va include douå module: cel de business (10 cursuri) ¿i cel de agribusiness (8 cursuri). Programa va fi sus¡inutå de speciali¿tii Corteva ¿i membrii unei companie de consultan¡å în afaceri, partener al programului. Se pot înscrie femeile care lucreazå în agriculturå ¿i locuiesc în zone rurale, cu vârsta de peste 18 ani, cât ¿i studentele universitå¡ilor agricole care doresc så dezvolte proiecte noi ¿i sunt hotårâte så facå din afacerea lor o întreprindere sustenabilå, dinamicå ¿i competitivå, dar ¿i så contribuie la dezvoltarea comunitå¡ilor în care tråiesc ¿i muncesc. Toate femeile care se vor înscrie în program pe website-ul Corteva pânå la data de 22 iulie pot participa la cursurile gratuite de dezvoltare a competen¡elor. Pe parcursul desfå¿urårii programului, participantele vor avea ocazia de a construi proiecte inovatoare ¿i de a concura pentru a ob¡ine fonduri din partea companiei, acestea fiind menite så sus¡inå securitatea alimentarå prin furnizarea de alimente necesare ¿i combaterea såråciei, asigurarea accesului la apå potabilå, sprijinirea reducerii risipei alimentare, combaterea schimbårilor climatice ¿i conservarea ecosistemelor. Ceremonia de Premiere va avea loc în data de 15 octombrie Ziua Mondialå a Femeilor din Mediul Rural.
Maria Cîrjå, Marketing Manager Corteva Agriscience România & Moldova “Primele douå edi¡ii s-au dovedit a fi un real succes. Ne adresåm în continuare doamnelor întreprinzåtoare din mediul rural pentru cå ne dorim så sprijinim îmbunåtå¡irea calitå¡ii vie¡ii în aceste zone, dar ¿i studentelor de la universitå¡ile cu profil agricol care doresc så-¿i dedice cariera acestei industrii ¿i så asigure progresul genera¡iilor viitoare. Prin intermediul programului TalentA, le oferim acces la informa¡ie ¿i la finan¡are, dar ¿i sprijin så¿i dezvolte ¿i så-¿i modernizeze afacerea, så o facå competitivå, productivå ¿i creativå.” Jean Ionescu, Country Leader România ¿i Moldova “Unul dintre obiectivele noastre de sustenabilitate 2030 promite så implice ¿i så dea for¡å femeilor care activeazå în agriculturå. Acest lucru este esen¡ial pentru a sus¡ine securitatea alimentarå la nivel mondial. Femeile antreprenor din agriculturå au nevoie de vizibilitate, recunoa¿tere ¿i sprijin pentru a¿i dezvolta proiectele. Din acest motiv, s-a lansat programul TalentA, care a oferit aceastå oportunitate educa¡ionalå ¿i financiarå unui numår de peste 500 de femei talentate din Europa, inclusiv din România.” Profitul Agricol 25/2022
ASOCIA}II
PROFESIONALE Vara temelor fierbin]i Scrisoarea de såptåmâna trecutå a ministrului Adrian Chesnoiu cåtre Comisia Europeanå a plåcut asocia¡iilor profesionale. Råspunsul, våzut drept politicos, dar ferm, ¿i mai ales afirma¡ia cå nu poate accepta amestecul extern în direc¡ionarea sprijinului financiar, fie el ¿i european, au prins la agricultori. Singura necunoscutå este cum va reac¡iona inflexibila Comisie la aceastå inflexibilitate. Prelungirea la minim 10 ani a duratei contractului de arendå este în dezbatere parlamentarå ¿i ale¿ii se codesc så accepte marea dolean¡å a fermierilor, invocând pretexte precum o ipoteticå neconstitu¡ionalitate. Autoritå¡ile din subordinea MADR nu gåsesc o solu¡ie fireascå la problema abera¡iilor rezultate din controalele prin teledetec¡ie, cu implica¡ii grave pentru plata drepturilor stabilite de Submåsura 17.1 - subven¡ionarea primelor de asigurare agricolå. Cum privesc asocia¡iile de fermieri aceste teme fierbin¡i am aflat, la Profitul Agricol Live, de la Alina Cre¡u, director executiv APPR, ¿i Nina Gheorghi¡å, vicepre¿edinte LAPAR. Emisiunea poate fi urmåritå pe pagina de Facebook Profitul Agricol. Profitul Agricol 25/2022
Întârzierile în adoptarea PNS vor afecta plå¡ile în 2023 Comisia Europeanå a trecut printr-un filtru ultra ecologist Planurile Na¡ionale Strategice ale fiecårui stat membru. Ca atare, multe ¡åri au primit observa¡ii critice ¿i foarte critice. România s-a deta¿at, cu 370 de observa¡ii întinse pe 49 de pagini, cu critici, unele severe, despre måsurile propuse, precum ¿i indica¡ii, mai mult sau mai pu¡in imperioase ¿i pre¡ioase, despre ce va avea de fåcut pentru a se ridica la înål¡imea a¿teptårilor. Prin compara¡ie, Polonia a primit 30 de observa¡ii ¿i va avea doar ajuståri fine de fåcut. La cele 49 de pagini de observa¡ii, MADR, sub semnåtura ministrului Chesnoiu, a emis un råspuns succint, pe 10 pagini. Chintesen¡a scrisorii råmâne urmåtoarea: “Dupå o primå analizå efectuatå de autoritå¡ile române, putem fi de acord cu o serie de observa¡ii ale Comisiei privind necesitatea unor justificåri, detalieri sau ajuståri suplimentare, în vederea unei mai bune fundamentåri a interven¡iilor propuse ¿i a coeren¡ei întregului Plan. Cu toate acestea, op¡iunile de politicå na¡ionalå privind direc¡ionarea sprijinului cåtre sectorul agricol ¿i de dezvoltare ruralå reprezintå atributul exclusiv al autoritå¡ilor române”. Este previzibil cå råspunsul nu va fi pe placul Comisiei, care va cåuta, în continuare, så-¿i impunå punctul de vedere. Ce se va întâmpla dacå cele douå tabere vor råmâne pe pozi¡ii diver-
gente ¿i niciuna nu va face concesii? La unison, Alina Cre¡u ¿i Nina Gheorghi¡å considerå cå acest scenariu este exclus. Alina Cre¡u: “Nu trebuie så credem cå recomandårile primite de România sunt mult mai dure decât cele primite de alte state membre. Nu suntem singurii corigen¡i la examenul Comisiei. Dar e limpede cå nu am prezentat nici varianta cea mai fericitå de PNS. Ministerul s-a consultat par¡ial cu noi, dar a trimis la Bruxelles un document care nu mul¡ume¿te pe nimeni, chiar dacå, având în vedere bugetul restrâns, era greu de gåsit o variantå de împår¡ire a banilor care så fie mai echitabilå. Nu se regåsesc acolo toate propunerile noastre pe obiectivele importante. Fie cå vorbim de eco-condi¡ionalitå¡i, de måsuri de înverzire, de plå¡ile pe hectar, în special plata redistributivå. În ansamblu, ce a constatat Comisia Europeanå este ce am transmis ¿i noi încå de la început: cå nu existå o coeren¡å a Planului ¿i o viziune strategicå în privin¡a sectorului agroalimentar din România. Dacå o luåm pe puncte, Comisia a atras aten¡ia cå nu am fost suficient de aplica¡i, astfel încât så venim cu måsuri conforme cu nevoile care reies din analiza SWOT, pentru a adresa acele puncte slabe ¿i amenin¡åri identificate. Cum sus¡inem cre¿terea F profitabilitå¡ii fermierilor, dacå 21
CULTURI VEGETALE
Statul vrea dezvoltarea dar [tie s\-l {tefan GHERGHI}| fermier
La sfâr¿itul lunii mai, fermierii din zona Scor¡aru Nou, jude¡ul Bråila, s-au trezit, a¿a cum este normal în România, cu ni¿te speciali¿ti veni¡i så måsoare de zor întreaga zonå. Norocul fermierilor cu alarma declan¿atå de Primårie, care a anun¡at acest “desant topometric" ¿i inten¡iile care stau la baza lui. Întreba¡i fiind care este treaba cu prezen¡a lor pe acele meleaguri, speciali¿tii au recunoscut cå au început så lucreze la realizarea studiului tehnic care va sta la baza drumului expres Foc¿ani - Bråila. Mai mult, au indicat ¿i care ar fi traseul gândit pânå la acest moment, care ar trebui så “taie" (special am men¡ionat cuvântul, fiindcå nu s-a spus så traverseze) infrastructura de iriga¡ii care se va gåsi pe amplasamentul stabilit. În localitatea Scor¡aru Nou sunt mai multe OUAI-uri func¡ionale, care au proiecte din fonduri europene în curs de implementare, pentru refacerea infrastructurii de irigat ¿i care posibil vor putea fi afectate de aceastå inten¡ie dacå va fi puså în practicå. De men¡ionat cå aceastå situa¡ie se va gåsi ¿i în celelalte localitå¡i in jude¡ul Bråila care vor fi traversate de acest drum, ¿tiindu-se cå aceastå zonå are un sistem de iriga¡ii extins, fiind cel mai irigat jude¡ din ¡arå. 30
Aceasta este o situa¡ie care, din påcate, poate afecta în viitor pe oricare fermier, dar, ce este cel mai råu, aratå clasica ¿i cronica atitudine a func¡ionarului român de a fugi de råspundere ¿i lipsa dorin¡ei acestuia de a rezolva situa¡ia chiar ¿i atunci când poate. În plus, cititorii vor vedea cum, pe de-o parte, se clameazå de cåtre politicieni ¿i demnitari importan¡a agriculturii în asigurarea securitå¡ii alimentare, iar pe de altå parte indiferen¡a de care se då dovadå la nivelul func¡ionarilor implica¡i, de la nivelul MADR ¿i alte autoritå¡i subordonate, atunci când trebuie så protejeze aceste investi¡ii în fa¡a eventualelor fapte de neglijen¡å la momentul aprobårii altor investi¡ii. Revenind la situa¡ia noastrå, fermierii s-au adresat asocia¡iei profesionale APA Bråila ¿i aceasta, la rândul ei, a trimis adreså cåtre MADR ca for de reprezentare ¿i gestionare a problemelor din agriculturå (fac aceastå men¡iune fiindcå, a¿a cum se va vedea în continuare, aceste principii nu sunt foarte clare în cadrul acestui minister sau al autoritå¡ilor subordonate) ¿i cåtre CNAIR, ca organism însårcinat cu realizarea acestei investi¡ii. Prin aceastå adreså fermierii î¿i manifestau în primul rând sus¡inerea pentru aceastå investi¡ie, care este necesarå în zonå, dar sesizau ¿i trei aspecte asupra cårora proiectan¡ii ¿i forurile de decizie så se aplece. Respectiv: Distrugerea infrastructurii secundare de iriga¡ii, afectând doar în zona Scor¡aru Nou o suprafa¡å estimatå la cca 2.500-3.000 ha, dar la aceastå suprafa¡å så se adauge ¿i ce va fi afectat în celelalte localitå¡i din jude¡ care ar urma så fie tra-
1.
versate de acest proiect. Proiectul så prevadå traversåri peste infrastructura de iriga¡ii, dar ¿i pentru trecerea utilajelor, astfel încât distan¡ele så fie rezonabile pentru fermierii cårora ferma le va fi împår¡itå în douå pår¡i de trecerea drumului. De men¡ionat cå drumurile expres sunt protejate la fel ca autostråzile ¿i nu pot fi prevåzute cu traversåri directe, ci doar pe deasupra sau dedesubt. Ce se va întâmpla cu investi¡iile din fonduri europene, în condi¡iile în care, pentru un termen de 5 ani, beneficiarii nu au dreptul så schimbe natura proiectului?
2.
3.
MADR, la primirea adresei, a direc¡ionat-o imediat cåtre AFIR, care se pare cå ar fi trebuit så dea toate råspunsurile, cu toate cå, dupå pårerea mea, aceasta trebuia så råspundå doar la punctul 3 (dar acum hai så nu ne legåm chiar de orice detaliu). Så vedem înså råspunsul AFIR, care are câteva aspecte interesante, cum ar fi: “Solu¡ia tehnicå pentru lucrårile necesare în vederea protejårii/devierii/reProfitul Agricol 25/2022
CULTURI VEGETALE
sistemului de iriga]ii, gestioneze? råspuns”, adicå citeazå ce scrie în contract ¿i atât. Când cite¿ti un astfel de råspuns, normal så îi sperie pe fermierii care au în¡eles cå trebuie så dea banii înapoi (bine cå nu a fåcut vreunul infarct sau AVC), iar banii nu sunt chiar pu¡ini, investi¡iile aici fiind de peste 3 milioane de euro.
locårii conductelor subterane (conducte principale ¿i antene) aferente sistemelor de iriga¡ii men¡ionate mai sus afectate de traseul proiectat al drumului expres Foc¿ani-Bråila trebuie så ¡inå cont de prevederile OG nr. 43/1997 (republicatå) privind regimul drumurilor, cu modificårile ¿i completårile ulterioare, referitoare la construc¡ia drumurilor de interes na¡ional ¿i la lucrårile de protejare, deviere, mutare sau dezafectare a re¡elelor (în cazul de fa¡å infrastructura de îmbunåtå¡iri funciare) existente în zona drumului ¿i trebuie så aibå la bazå avizele/acordurile sau, dupå caz, avizele de amplasament favorabile condi¡ionate pentru protejarea/relocarea/ devierea acestor conducte, solicitate în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 (republicatå) privind autorizarea executårii lucrårilor de construc¡ii, cu modificårile ¿i completårile ulterioare.” Pornind de la faptul cå AFIR nu este specialistå în proiectåri de drumuri ¿i poduri, prima parte a råspunsului este mai mult decât onorabilå, adicå aratå cå proiectarea acestor investi¡ii necesitå ni¿te avize de la ni¿te autoritå¡i, ceea ce Profitul Agricol 25/2022
este o chestiune de bun-sim¡. Ce am putea så reclamåm la acest råspuns este cå nu s-a delimitat mai clar problema ¿i nu se cunoa¿te foarte bine ce ar fi trebuit MADR så facå în acest caz (lucru care îl vom dezvolta mai jos), dar ¿i aici putem spune cå AFIR nu este autoritatea competentå în aceastå spe¡å, deci putem fi în¡elegåtori. La al doilea punct al råspunsului înså lucrurile sunt de altå naturå, respectiv unde se aratå cå: “Precizåm cå printre angajamentele asumate la contractul de finan¡are se numårå ¿i faptul cå Beneficiarul se obligå så respecte pe toatå durata contractului criteriile de eligibilitate ¿i de selec¡ie înscrise în Cererea de finan¡are, aprobatå ca urmare a procesului de evaluare ¿i selec¡ie ¿i, respectiv, cå în cursul perioadei de monitorizare, ¿i anume 5 ani de la ultima platå efectuatå de Agen¡ie, Beneficiarul se obligå så nu modifice substan¡ial proiectul.” Aici AFIR î¿i aratå “clasa” în interpretarea textelor de lege care au legåturå cu activitatea lor ¿i, deoarece nu ståpâne¿te råspunsul, ¿i/sau din cauza fricii de råspundere, då un råspuns “fårå
Din påcate, aceastå agen¡ie numitå AFIR nu ¿tie cå o modificare a proiectului de acest gen (prin modificarea unor norme legale) nu poate incumba asupra fermierilor, ci cel bun de platå este statul prin reprezentantul såu, Guvernul, deoarece acesta decide, prin Hotårâre de Guvern (care este normå legalå), în primul rând scoaterea terenului din circuitul agricol ¿i apoi exproprierea în vederea realizårii drumului expres, deci doar Guvernul schimbå proiectul, nicidecum fermierii, care doresc så irige. Când ulterior se vor discuta despågubirile, trebuie så se ia în calcul ¿i pagubele în cazul unor astfel de situa¡ii, dar cert este cå fermierii nu pot fi ¡inu¡i råspunzåtori pentru situa¡ii de expropriere publicå. Dacå pânå la urmå va exista aceastå situa¡ie, AFIR va trebui så se îndrepte împotriva statului în calitatea sa de agen¡ie care gestioneazå ¿i verificå implementarea acestor proiecte, ceea ce, nu-i a¿a, este un pic cam greu pentru cei afla¡i într-un sistem al subordonårilor ierarhice. Nu este lipsit de interes så se ¿tie cå au fost necesari nu mai pu¡in de 5 angaja¡i superiori (consilieri ¿i directori) ai AFIR så semneze adresa de råspuns, adicå unul a întocmit, unul a verificat, unul a avizat, unul a propus spre aprobare ¿i ultimul a aprobat. Asta este descentralizarea F 31
CRE{TEREA ANIMALELOR
Ioan Lado[i r\mâne pre[edinte al APCPR Pe 17 iunie, a avut loc, la Bra¿ov, adunarea generalå a Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România. În cadrul ei au fost prezentate ¿i aprobate materiale de uz intern, referitoare la activitatea asocia¡iei. Punctul cel mai important a fost alegerea pre¿edintelui, vicepre¿edin¡ilor ¿i a membrilor Consiliului Director pentru un nou mandat, pe perioada 20222025. În urma votului componen¡a Consiliului Director al APCPR este urmåtoarea: - pre¿edinte: Ioan Lado¿i. - vicepre¿edin¡i: Adrian Iorgulescu, Sorin Lupa¿cu, George Scarlat. - membrii Consiliului Director: Ioan Antoci, Adrian Balaban, Marius Boc, Ionel Chiriac, Cåtålin Ene, Iosif Kelemen, Tudor Neculoiu, Goran Panici, Iosif Pazuric.
40
Obiectivele Consiliului Director au fost trasate ¡inând cont de principalele provocåri cu care se confruntå în prezent sectorul de producere a cårnii de porc: - Sus¡inerea intereselor ¿i a punctelor de vedere ale membrilor APCPR în raport cu proiectele de acte normative sau deciziile autoritå¡ilor române ¿i europene; - Måsuri de control ¿i combatere a Pestei Porcine Africane; - Interven¡ii pentru uniformizarea cadrului legislativ cu impact asupra activitå¡ii fermierilor prin corelarea ¿i alinierea reglementårilor din toate prevederile legislative aplicabile (sanitar-veterinare, de mediu, politici agricole etc.), luând în considerare condi¡iile în care se desfå¿oarå activitatea (evolu¡ia virusului PPA pe teritoriul na¡ional); - Ob¡inerea de suport financiar/måsuri fiscale pentru combaterea costurilor ridicate ale utilitå¡ilor (energie electricå ¿i gaze naturale) ¿i a materiilor prime furajere, care så contribuie la stabilitatea economicå a sectorului ¿i care så asigure perspective de relansare ¿i dezvoltare durabilå a produc¡iei autohtone de carne de porc; - Continuarea programelor de aplicare a standardelor superioare de bunåstare în fermele de cre¿tere a porcinelor prin viitorul PNS 2023-2027; - Demersuri pentru ca producåtorii de carne de porc så beneficieze de condi¡ii de pia¡å ¿i de forme de sprijin similare celor acordate de statele membre UE; - Informarea membrilor APCPR cu noutå¡i în domeniul cre¿terii suinelor, cu evolu¡iile din pia¡a cårnii de porc ¿i pro-
gramele desfå¿urate de Comisia Europeanå ¿i care se aplicå pe tot lan¡ul de produc¡ie, cum este Strategia “De la fermå la consumator”, Codul de conduitå pentru afaceri responsabile ¿i practici de marketing - unul din primele programe ale strategiei Farm2Fork; - Continuarea reprezentårii în cadrul dialogului social în structuri coordonate de autoritå¡i ¿i în structurile asociative na¡ionale ¿i europene. Fondatå în anul 1991, APCPR este una din cele mai longevive asocia¡ii ale sectorului zootehnic din România. În cei 30 de ani de activitate, asocia¡ia a contribuit la dezvoltarea filierei cårnii de porc din România prin implicarea activå în elaborarea strategiilor sectoriale ¿i a legisla¡iei, dezvoltarea de parteneriate cu organiza¡ii de profil ¿i ca membru fondator al unor organisme de reprezentare ¿i de pia¡å, cum ar fi Organiza¡ia Interprofesionalå “Carne de Porc”, Federa¡ia Na¡ionalå Pro Agro, Comisia de Clasificare a Carcaselor, Consiliul Consultativ al ANSVSA. APCPR este membrå a UECBV ¿i asigurå reprezentarea prin exper¡i pentru Grupele de Dialog Civil al UE, prin intermediul UECBV ¿i în Grupele de lucru Copa-Cogeca prin intermediul Federa¡iei Pro Agro. Pandemia de pestå porcinå africanå a lovit din greu afacerile multor crescåtori din Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc din România. În consecin¡å, conducerea APCPR a insistat pe lângå autoritå¡i pentru o legisla¡ie unitarå, fårå echivoc, pentru impunerea normelor de biosecuritate ¿i pentru despågubirea fermierilor afecta¡i de acest flagel.
Viorel PATRICHI Profitul Agricol 25/2022
MA{INI & UTILAJE
Andreas Telehuz mizeaz\ pe sem\n\toarea direct\ Horizon Tot mai mul¡i fermieri sunt atra¿i de prelucrarea minimalå sau chiar deloc a terenului (minimum till sau no till) înainte de semånat. Este o solu¡ie pentru conservarea apei în sol ¿i reducerea numårului de treceri, ceea ce duce ¿i la economii de timp, dar mai ales de motorinå, care s-a scumpit foarte mult. Printre cei care au în vedere aceste aspecte se numårå ¿i Andreas Telehuz, care ne-a spus cå, în urma analizei caracteristicilor tehnice ale mai multor semånåtori pretabile pentru no till ¿i minimum till, a optat pentru Horizon.
46
A
dministratorul fermei ialomi¡ene Telehuz Agriserv ne-a oferit detalii despre modelul pe care l-a ales ¿i pe care îl considerå optim pentru structura solului. Este vorba de Horizon pentru påioase, dar ¿i pentru soia, care are o lå¡ime de lucru de 6 m, cu 30 de bråzdare ¿i 20 cm între acestea. Semånåtoarea se poate configura ¿i la 25 cm între rânduri. “Noi mai avem o semånåtoare performantå, de la Poettinger, cu care semånåm la 16,6 cm între rânduri, dar în condi¡iile schimbårilor climatice ¿i a tehnologiilor agricole alese, am decis så mergem cu 20 cm între rânduri, ca o medie între 16,6 ¿i 25 cm. Aceasta, în condi¡iile în care nu vom reduce numårul de boabe pe metru påtrat, pentru a ob¡ine randamentul scontat la hectar.” Andreas Telehuz spune cå a testat deja semånåtoarea pe o solå, unde a semånat soia direct, în teren nepregåtit, dupå recoltarea porumbului.
Horizon este distribuitå în România de APH Group ¿i are control hidraulic, ceea ce permite copierea excelentå a terenului. “Noi semånåm porumb în benzi, strip till, ¿i la aceastå tehnologie apar denivelåri generate de ¿ån¡ule¡e, iar Horizon este foarte potrivitå pentru semånat direct, dupå porumb.” Semånåtoarea este echipatå cu un rând de row cleaner (curå¡itoare de rând), adicå discuri din¡ate care au rolul de îndepårtare a resturilor vegetale. Sunt amplasate chiar în fa¡a bråzdarelor de semånat ¿i sunt foarte utile când se seamånå în teren nepregåtit, dupå porumb, rapi¡å sau în covor verde. Presiunea diferitå pe fiecare bråzdar în parte reduce apåsarea pe întreaga barå de semånat, iar semånåtoarea nu va trage în lateral ¿i, în final, va reduce ¿i necesarul de putere al tractorului ¿i efortul operatorului.
Arpad DOBRE Profitul Agricol 25/2022
LOCURI DE MUNC| Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni
ORGANIZEAZÅ CONCURS DE PROMOVARE Cercetåtor ªtiin¡ific gradul II Examenul se va desfå¿ura conform Regulamentului ASAS nr. 3343/2012 avizat de Ministerul Educa¡iei prin Ordinul nr. 6560 12012 privind organizarea ¿i desfå¿urarea concursurilor pentru ob¡inerea gradelor profesionale a personalului de cercetare ¿tiin¡ificå ¿i încadrarea pe func¡ii în institu¡iile ¿i unitå¡ile de cercetare-dezvoltare cu profil agricol din subordinea/coordonarea ASAS, Lg. nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetaredezvoltare ¿i HG nr. 286/2011, pentru aprobarea regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzåtor func¡iilor contractual ¿i a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plåtit din fonduri publice, cu modificårile ¿i completårile ulterioare.
Data-limitå pentru înscriere la concurs: 15.07.2022 Informa¡ii la: 0248.278.066, int.: 19 - Biroul Resurse Umane
Directori Vânzări Zonali
BZ, CL, IL, BR, BC, NT, SV, BT, GL, CT, TL, TM, DJ, OT, MH Rol: • Experien¡å în vânzåri - minim 2 ani (vânzåri de semin¡e, pesticide, îngrå¿åminte); • Cuno¿tin¡e aprofundate de vânzåri ¿i experien¡å în distribu¡ie; • Absolvent/å de studii superioare (avantaj studii agronomice); • Cuno¿tin¡e operare calculator (pachet MS Office); • Excelente abilitå¡i de comunicare, rela¡ionare ¿i lucru în echipå; • Foarte bun negociator; • Prezen¡å agreabilå; • Gândire orientatå pe gåsirea de solu¡ii ¿i realizarea obiectivelor la timp; • Permis de conducere cat. B.
Responsabilitå¡i: • Promoveazå produsele companiei; • Se deplaseazå frecvent în teritoriu ¿i efectueazå activitå¡i de vânzare specifice; • Responsabil/å de managementul rela¡iilor cu clien¡ii; • Identificå poten¡ialii clien¡i ¿i îi contacteazå; • Men¡ine ¿i consolideazå rela¡iile cu clien¡ii existen¡i; • Încheie contracte ¿i urmåre¿te încasårile; • Realizeazå obiectivele de vânzåri. Profitul Agricol 25/2022
Beneficii: • Pachet salarial atractiv; • Posibilitå¡i de dezvoltare profesionalå; • Mediu de lucru plåcut; • Contract de muncå pe perioadå nedeterminatå.
47
MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate
30 iunie - 2 iulie La Ia¿i se va ¡ine prima edi¡ie a Agriventura, expozi¡ie organizatå de Asocia¡ia Grânarii. Are loc pe platforma Panifcom de la Podu Iloaiei. S-au înscris deja 100 de companii din agribusiness. Este ultima mare expozi¡ie agricolå în câmp a anului. Revista Profitul Agricol este partener media ¿i va fi prezentå la eveniment. 4 iulie ¥n Aula Magna a Academiei de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice va avea loc o conferin¡å cu tema Stocarea Carbonului în Europa Centralå ¿i de Est. Evenimentul este organizat de ECONOS în colaborare cu Ministerul Mediului. Tema este una despre care vom tot auzi vorbinduse în perioada urmåtoare, stocarea carbonului fiind una dintre politicile pilon ale înverzirii europene. 15 - 17 septembrie DLG organizeazå Forest, o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. Este programatå la Zizin, Bra¿ov. 26 - 30 octombrie La Bucure¿ti are loc Târgul Indagra, organizat de cåtre Romexpo în parteneriat cu Camerele de Comer¡ ¿i Industrie din România. Ca de obicei, se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo. 50
Centre psihologice pentru fermieri Englezii au deschis o re¡ea de centre de sånåtate în mediul rural, care oferå consultan¡å psihologicå gratuitå pentru fermieri. Primele trei centre de acest fel au fost inaugurate în regiunea Somerset, iar proiectul ar putea fi extins în viitor la nivelul întregii ¡åri. Personalul medical a fost recrutat special ¿i provine din familii de agricultori, care sunt ajuta¡i de voluntari de la organiza¡ii nonguvernamentale din domeniu. Organiza¡ia Mole Valley Farmers spune cå fermierii duc o via¡å izolatå, iar afec¡iunile psihologice sunt “una dintre cele mai mari probleme ale industriei.” “Mul¡i fermieri pun pe primul loc sånåtatea animalelor lor ¿i o neglijeazå pe cea proprie. Ei cer ajutor specializat doar în ultima clipå, când este de multe ori prea târziu pentru a-i salva”, explicå Jane Fitzgerald, de la Serviciul Na¡ional de Sånåtate (NHS).
Ea spune cå uneori agricultorii au doar nevoie de cineva care så-i asculte, dar existå ¿i multe situa¡ii când este vorba despre tulburåri grave, care trebuie tratate urgent. Centrele oferå asisten¡å gratuitå ¿i persoanele din mediul rural le pot vizita oricând, fårå a fi necesarå o programare. Conform unui studiu recent, 92% dintre fermierii cu vârsta sub 40 de ani din Marea Britanie spun cå sånåtatea psihicå este una dintre cele mai serioase probleme cu care se confruntå.
Drago[ B|LDESCU
ORIZONTAL: 1) Dau o replicå usturåtoare – Vorbå spuså într-un moment de pornire; 2) Femeia ne urcå, ne coboarå... 3) Repunere 9 10 la centru! – Scor¡os din fire; 4) Are chemarea vânåtorii – Arma lui Mihai Viteazul; 5) Locul cu pricina! – Indicator de nivel; 6) Finaluri de bancuri – Moloz pe margini! 7) Trecåtor prin depresiune – Un col¡ din naturå; 8) Asta iube¿te cu foc; 9) E peste tot la fel – ºine ordinea la bisericå; 10) Conduså spre ie¿ire.
CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula
1 1 2 3 4 5 6
2
3
4
5
6
7
8
7 8 9 10
Solu¡ia careului din Nr. 24/2022 ORIZONTAL: OPINCAR - AP; LILA - SACRA; ASI - PAGUBI; RACAI - ATON; IL - FRIZERI; EOLIAN - ZIS; GESTICA - O; LIPI - MANTA; O - REPORTER; CHERESTELE.
VERTICAL: 1) Vecinele adunate la gard – A zgâria urechea; 2) Solist la corn – Un duet la Cannes! 3) Zaraf fårå inimå! – E foarte råspândit; 4) Existen¡a lui e la înål¡ime – Poartå mini; 5) Cântec din frunzå – Periodic lunar; 6) Caiet cu multe foi – Diviziune a materiei; 7) Are picioarele pe påmânt; 8) Buni de glume – Mo¿tenire cu bucluc; 9) Obiect de atrac¡ie; 10) Remarcatå în prelungiri. Profitul Agricol 25/2022