Issuu

nr. 24 din 19 iunie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 24/2024 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Legisla]ia p\m=ntului r\m=ne echivoc\

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Discut\m de cinci-[ase ani de contractul de arend\ [i tot nu se întâmpl\ nimic. Dezbaterea s-a redus la perioada minim\ de arendare, care nu este o problem\ esen]ial\. Parc\ mai importante ar fi “schimburile de folosin]\” [i comasarea terenurilor. P=n\ [i legea privind vânzarea terenurilor a devenit mai ambigu\. Teoretic, fermierul beneficiaz\ de dreptul de preemp]iune. Practic, este foarte dificil. Nu sunt pu]ini cei care se pl=ng c\ achizi]ia unui teren dureaz\ cel pu]in o jum\tate de an. Este o perioad\ mult prea lung\. Între rudele de gradul I, nu mai este nevoie de anun] la prim\rie pentru transferul terenului. Fra]ii merg la notariat [i dau o declara]ie. Nu se mai trece prin procedur\. Între arenda[ [i arendator, exist\ un istoric al contractului de arend\. De aceea, ar trebui s\ se fac\ tranzac]ia direct. Practic, terenurile mari s-au cam vândut. Au r\mas pe pia]\ mai mult terenurile mici, de jum\tate de hectar, de un hectar.

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Sunt fermieri de c=teva mii de hectare care au peste 10.000 de contracte de arend\, semn al unei propriet\]i funciare f\râmi]ate. Iar fiecare succesiune f\râmi]eaz\ terenul [i mai tare.

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Viorel PATRICHI

George Ostroveanu 0730 588 777

Director

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Profitul Agricol 24/2024

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Alcedo a cump\rat Naturevo Dumitru Manole, nominalizat la Premiul Pustovoit Creditul Fermierului, accesat doar de marii fermieri

Cea mai mare fabric\ de hidrogen din Europa

Stare de urgen]\ din cauza secetei

Contaminare major\ cu E. coli în Marea Britanie

Se anun]\ produc]ie-record la grâu

Tensiuni comerciale ;ntre UE [i China

Combine... pe alese

Pre]uri [i pie]e Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii

Zeci de milioane de hectare teren arabil au fost abandonate în SUA 10

Hobby Iunie, luna iezilor 44

Opinii Culturi vegetale

Despre agricultura european\

Pericol la porumbul neirigat!

Strategie de fermier

C=ntecul combinelor

Cheltuielile trebuie reduse la minim

Brutarul Moldovei a împlinit o sut\ de ani

Solu]ii pentru salvarea porumbului [i florii-soarelui

“Anul agricol 2023 - 2024 este unul atipic!” interviu cu Daniel Grosz, director pe zona de vest Bayer Timi[

Cre[terea animalelor Lely a vândut robotul cu num\rul 50.000

Magazin

Ma[ini & utilaje

Concluzii dup\ patru ani de experien]e Preg\tirea pentru no-till cu porumb 28 începe cu hederul-piept\n

DOSAR> Interes în cre[tere pentru cultura a doua

Amatechnica 29 cele mai inovative utilaje Amazone

O premier\, în România se va ]ine Concours Mondial de Bruxelles

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Alcedo a cump\rat Naturevo Alcedo anun]\ c\ a finalizat preluarea Naturevo Romania. Se confirm\, astfel, o informa]ie cunoscut\ de ceva vreme în mediul agricol. Îns\ nu a devenit public\, deoarece conducerea Alcedo a decis s\ nu comunice nimic pe subiect pân\ la certitudinea tranzac]iei, fiind necesare avize [i formalit\]i importante înainte de acest moment, precum “bifa” de la Consiliul Concuren]ei. Iat\ c\, într-un an complicat, compania condus\ de Gabriela Rizescu reu[e[te o investi]ie de amploare, ale c\rei detalii a[tept\m s\ le afl\m.

Aceste premii, denumite în onoarea cercet\torului rus cu acela[i nume, sunt acordate, periodic, de Asocia]ia Interna]ional\ a Florii-Soarelui (ISA), pentru întreaga carier\ profesional\, unui num\r de patru personalit\]i din sector, votate din rândul a 14 nominaliza]i. Conferin]a ISA va avea loc, anul acesta, între 22 [i 24 august, în China, la Bayannur. Profitul Agricol 24/2024

Autoritatea General\ pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt a cump\rat 420.000 de tone de grâu în ultima licita]ie organizat\ pe 11 iunie, fiind aprobate [apte oferte de câte 60.000 de tone fiecare. Trei dintre acestea au fost de grâu românesc, oferit de traderii LDC, CHS [i AMS Ameropa la pre]ul de 269,65 dolari per ton\ cu transportul inclus [i livrare în perioada 1-10 august. Pe lâng\ grâul românesc, GASC a mai achizi]ionat câte dou\ transporturi de 60.000 de tone din Bulgaria [i Ucraina.

Bombardarea norilor, 341 de rachete trase ;ntr-o singur\ zi Gabriela Rizescu, pre[edinte Alcedo

Dumitru Manole, nominalizat la Premiul Pustovoit Fermierul const\n]ean Dumitru Manole (85 de ani), care lucreaz\ la Amzacea 800 de ha, este una dintre cele 14 personalit\]i globale nominalizate la Premiile Vasili Stepanovici Pustovoit.

Grâul românesc domin\ ultima licita]ie din Egipt

Dumitru Manole a fost propus spre nominalizare de cercet\toarea Maria Joi]a P\cureanu, de la Laborator ameliorare plante oleaginoase [i plante medicinale al INCDA Fundulea, care, la rândul s\u, a primit Premiul Pustovoit, în 2016. De-a lungul timpului, al]i doi cercet\tori români au primit Premiul Pustovoit> Alex Vrânceanu (creatorul primilor hibrizi de floarea-soarelui din lume, Romsun 52 [i Romsun 53), în 1980, [i Horia Constantin Iliescu, în 2000.

Robert VERESS

S\pt\m=na trecut\, ;n zilele ploioase din intervalul 7-13 iunie, Sistemul Na]ional Antigrindin\ a anun]at c\ a tras ;n total 633 de rachete, din care 341 doar ;ntr-o singur\ sear\, pe 13 iunie, c=nd au acoperit zona de sud [i sudvest a ]\rii. Grindina a lovit din Timi[, Cara[-Severin, p=n\ ;n V=lcea, Ilfov, C\l\ra[i. :n total, au fost afectate 107 localit\]i din 20 de jude]e.

Zootehnizarea ;ncepe de la genetic\ Zootehnizarea ;ncepe de la reintrarea pe pia]a genetic\, a declarat Florinel B;rc\, directorul general al ANZ. Agen]ia va sprijini ;n special sectorul vacii de lapte pentru exportul de material genetic de calitate. “Viitorul ;nseamn\ diseminarea materialului seminal ob]inut aici”, a declarat B;rc\. “De 30 de ani nu am mai avut reproduc\tori masculi pe rasele de vaci de lapte din Rom=nia, adic\ pe Holstein [i B\l]at\ rom=neasc\. Ast\zi avem materialul seminal, calitatea acestor tauri este peste medie, cont\m ;n genetic\.”

S\pt\mâna 10 - 14 iunie 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 453 dolari/ton\ (2.084 lei). A crescut cu 4 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> Olanda 56.600 tone, Mexic 52.000 tone, Indonezia 33.200 tone, Japonia 20.900 tone, Columbia 11.100 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Iul Aug Sep

$/t

10.06 11.06 12.06 13.06 14.06 433 436 432 432 437 432 434 430 428 432 424 425 421 419 425

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 447 dolari/ton\ (2.056 lei). A crescut cu 5 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 405 dolari/ton\ (1.863 lei). A înregistrat o cre[tere de 8 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Cota]ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 10.06 11.06 12.06 13.06 14.06 962 962 963 965 967 967 968 968 970 971 969 968 968 970 972

Iul Aug Sep

Orz

Cota]ii FOB - Fran]a

România

Rouen

FOB Constan]a 162 euro/t (-18) 810 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iulie 2024.

Pontivy 198 187 194 194 194 Orz bere> Creil** 217 206 213 213 213 Moselle** 194 183 190 188 188

Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 464 euro/ton\ (2.320 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\. La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 462 euro/ton\ (2.310 lei). A avut Pre]uri 10 -14.06.2024

198 187 194 194 194

Dunquerque 198 187 194 188 187

Rapi]\

euro/t

10.06 11.06 12.06 13.06 14.06

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 194 euro/ton\ (970 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere. Pre]ul orzului pentru

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

bere, FOB-Moselle, a închis la 188 euro/ton\ (940 lei). A sc\zut cu 6 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago Iul Aug

10.06 11.06 12.06 13.06 14.06 397 405 396 397 405 391 396 388 387 394

Floarea-soarelui Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 437 euro/t (2.185 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiului din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran]a

10.06 11.0612.06 13.06 14.06 Dieppe 439 440 445 446 437

o sc\dere de 3 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

euro/ton\ (2.320 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\.

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 464 Cota]ii rapi]\ - Fran]a

euro/t

10.06 11.0612.06 13.0614.06 Rouen 465 467 466 469 462 Dunquerque 468 468 467 470 464 Moselle 468 468 467 470 464

chiderea licita]iilor a fost de 840 euro/ton\ (4.200 lei). A crescut cu 55 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în iulie 2024, este 310 euro/t (1.550 lei). A r\mas la acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\.

euro/t

Australia> pentru livrare în iulie 2024, pre]ul orzului furajer este 210 dolari/ton\ (966 lei). A crescut cu 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t 10.06 11.06 12.06 13.06 14.06 785 800 810 835 840

Iul

Iul Aug

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în iulie 2024, este 400 euro/t (2.000 lei). A crescut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

Iul Aug

10.06 11.06 12.06 13.06 14.06 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200

10.06 11.06 12.06 13.0614.06 632 621 625 624 621 652 644 643 639 637 658 652 650 646 643

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

242 dolari/t

-1

196 dolari/t

¡4

$/t

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 200 dolari/ton\ (920 lei). Este acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Iul Aug Sep

$/t

10.06 11.06 12.06 13.06 14.06 442 445 442 442 447 444 447 444 443 448

453 dolari/t

¡4

200 dolari/t

Profitul Agricol 24/2024

Pre]uri [i pie]e

Se anun]\ produc]ie-record la grâu Principalii produc\tori. Total> 791 milioane tone

Pentru anul de comercializare 2024/25 produc]ia mondial\ de grâu este prognozat\ de Departamentul Agriculturii al SUA la un record de 791 milioane tone, în cre[tere cu 3 milioane tone fa]\ de anul trecut. Se anun]\ produc]ii mai mari în China (¡3,4 mil. tone), India (¡3,4 mil. tone), Kazahstan (¡2,4 mil. tone), Australia (¡2 mil. tone) [i Canada (¡2 mil. tone). Sunt estimate produc]ii în sc\dere pentru Marea Britanie (-3 mil. tone), Rusia (-8,5 mil. tone), Ucraina (-3,5

mil. tone) [i Turcia (- 1 mil. tone). Produc]ia din Uniunea European\ scade cu 3,6 milioane tone [i ajunge la 130,5 milioane tone.

Top 5 cei mai mari exportatori de gr=u>

Consumul mondial scade în aceast\ lun\ la 798 milioane tone (-4 milioane tone), din cauza pre]urilor mai pu]in competitive pentru grâul folosit la furaje.

Rusia (48 milioane tone, mai pu]in cu 4 mil. tone fa]\ de anul trecut)< UE (35 milioane tone, mai mult cu 1 milion tone fa]\ de anul trecut)< Canada (24,5 milioane tone)< Australia (22 milioane tone)< SUA (22 milioane tone, mai mult cu 1milion de tone). Profitul Agricol 24/2024

La importatori avem Egipt, cu 12 milioane tone, urmat de> Indonezia (11,5 milioane tone)< China (11 milioane tone)< UE (10 milioane tone, mai pu]in cu 1 milion de tone)< Turcia (9,5 milioane tone, mai pu]in cu 1 milion de tone).

}\ri cu stocuri mari de grâu

China

132,5 mil. t

Varia]ie fa]\ de 2023/24 - 1 mil. t

SUA

21 mil. t

¡ 2 mil. t

11,4 mil. tone

- 3,7 mil. t

Rusia

8 mil. tone

- 3 mil. t

2024/25

Pia]a grâului pe pie]ele lumii :n Rusia, cota]ia gr=ului a crescut cu 26 dolari/ton\ [i a ajuns la 250 dolari/ton\, reflectând îngrijor\rile legate de impactul vremii nefavorabile care afecteaz\ recolta de grâu de iarn\. :n UE s-a înregistrat o cre[tere de 19 dolari/ton\, ajungând la 257 dolari/ton\, din cauza prognozelor slabe privind produc]ia din Fran]a. :n Australia, cota]iile au crescut cu 17 dolari/ton\ [i au ajuns la 301 dolari/ton\. :n mod similar, cota]iile din Argentina au înregistrat o cre[tere de 30 dolari/ton\ [i au ajuns la 294 dolari/ton\. :n Canada pre]urile au sc\zut cu 19 dolari/ton\ [i au ajuns la 291 dolari/ton\. Odat\ cu debutul recoltei de grâu de iarn\, cota]iile din SUA au sc\zut cu 6 dolari/ton\ [i au ajuns la 280 dolari/ton\. 15

CULTURI VEGETALE

Concluzii dup\ patru ani de experien]e cu porumb Syngenta are la Vere[ti, jude]ul Buz\u, un câmp de cercetare cu scop educa]ional pentru propriii agen]i de teren, dar [i pentru studen]i la agronomie, numit Field Seeds Academy. Întins pe 36 de hectare, este folosit exclusiv pentru a testa hibrizii proprii de porumb.

estele sunt gândite în func]ie de întreb\rile pe care reprezentan]ii Syngenta le primesc de la fermieri. Principalele provoc\ri fiind seceta [i ar[i]a, efortul e concentrat pentru a g\si cele mai bune r\spunsuri pe care le poate oferi combina]ia de genetic\ [i diverse tehnologii. Dup\ trei sezoane încheiate [i unul în plin\ desf\[urare, primele r\spunsuri [i solu]ii au început s\ apar\. Se experimenteaz\ cu epoci de sem\nat diferite, cu densit\]i variabile la sem\nat, cu adâncimi diferite, cu grade diferite de fertilizare etc. Aparent, fiindc\ platforma este irigat\, r\spunsurile legate de secet\ [i chiar [i ar[i]\ nu ar fi cele mai relevante, îns\ toate testele sunt ulterior replicate în câmpurile de testare din întreaga ]ar\, la neirigat. Iar unele tehnologii r\mân oricum valabile atât la irigat, cât [i la neirigat. Pentru testarea momentului optim al sem\natului este alocat\ o suprafa]\ de 2,5 ha. “Dup\ trei ani de experien]e finalizate, o zi câ[tigat\ la r\s\rit înseamn\ dou\ zile câ[tigate la înflorit. Aceasta poate însemna evitarea ar[i]ei din momentul poleniz\rii”, spune

Gabriel Ghi]\, Syngenta Gabriel Ghi]\, manager porumb [i tehnologii digitale la Syngenta. Toleran]a la sem\natul timpuriu este determinat\, ini]ial, în fitotron, în mediu controlat. Doi dintre hibrizii Syngenta care se preteaz\ la sem\natul timpuriu pot fi sem\na]i când temperatura în sol este de 6 grade C. Sunt hibrizi cu o foarte bun\ toleran]\ la frig, cu vigoare deosebit\ la r\s\rire. În zon\ se seam\n\, de regul\, dup\ 11 aprilie. A[adar, 6 martie este chiar o epoc\ extratimpurie. Anul trecut, epoca de sem\nat care a dat rezultatele cele mai bune a fost între cea mai timpurie [i cea considerat\ optim\. Anul acesta, Ghi]\ anticipeaz\ c\ epoca extratimpurie va fi cea câ[tig\toare, fiindc\ e mai probabil ca porumbul sem\nat atunci s\ evite perioada cu temperaturile cele mai ridicate în momentul poleniz\rii, în mai pu]in de dou\ s\pt\mâni fiind a[teptat\ apari]ia paniculului [i a m\t\sii. S-au realizat inclusiv experien]e cu pârlirea inten]ionat\ a porumbului aflat în 3-5 frunze, simulându-se stresul de înghe] târziu, pentru a vedea cât de repede recupereaz\ plantele.

Anul trecut arderea s-a realizat manual, dar anul acesta arz\toarele cu gaz au fost montate pe o pr\[itoare [i s-au alternat 4 rânduri pârlite [i 4 nepârlite. Se a[teapt\ cu ner\bdare confirmarea rezultatului de anul trecut, când s-a constatat c\ înghe]urile de prim\var\ pot avea [i efecte benefice pentru cultur\. În cazul unei semin]e cu MMB mic, adâncimea de sem\nat nu trebuie s\ dep\[easc\ 5-6 cm [i orice centimetru în plus fa]\ de adâncimea ideal\ se traduce într-o pierdere de produc]ie de 500 de kg/ha. Inteligen]a artificial\ a dep\[it priceperea uman\ în selectarea celui mai potrivit hibrid din ferm\. Seed Selector, softul Syngenta de selectare a hibrizilor de porumb, se bazeaz\ pe un volum uria[ de date (circa 20 de mii de algoritmi). Dac\ variabilele sunt setate corespunz\tor, aplica]ia v\ va sugera hibridul care se preteaz\ cel mai bine pentru condi]iile din ferma dvs. În via]a real\, alegerea aplica]iei s-a dovedit mai bun\ decât op]iunea fermierului, în 90% dintre cazuri.

Robert VERESS Profitul Agricol 24/2024

DOSAR

Interes în cre[tere pentru cultura a doua Suprafa]a înfiin]at\ cu porumb, floarea-soarelui sau soia, în cultura a doua, nu este foarte mare în România. Conform unor estim\ri din pia]\, nu mai mare de 25.000 de ha. Dar, odat\ cu cre[terea suprafe]ei efectiv irigate [i cu diminuarea profitabilit\]ii culturilor de baz\, cre[te [i interesul pentru valorificarea poten]ialului pe care îl reprezint\ cultivarea terenului imediat dup\ recoltarea orzului sau a grâului timpuriu. Profitul Agricol 24/2024

Principalul atu al culturii a doua sunt cheltuielile reduse, în special cele indirecte, care sunt suportate de cultura principal\ (primar\). Limitarea de baz\ e poten]ialul de produc]ie sc\zut cu 30-50%, din cauza necesit\]ii de a se folosi hibrizi [i soiuri timpurii, care s\ poat\ valorifica maxim perioada scurt\ de vegeta]ie. Chiar [i în aceste condi]ii, [ansele de a recolta porumb boabe la STAS sunt ca [i nule. 29

STRATEGIE DE FERMIER

Brutarul Moldovei a împlinit o sut\ de ani Liviu B\l\nici, fermierul redutabil de la Vl\deni, Ia[i, a închis cercul grâului> a marcat centenarul Panifcom printr-o mare realizare - nu mai vinde la export niciun bob. Compania transform\ grâul propriu în f\in\ la Moara din Todireni, jude]ul Boto[ani, apoi coace pâine cu maia la fabrica de pe Calea Chi[in\ului din Ia[i. În fiecare zi, fabrica livreaz\ 100.000 de pâini în toat\ Moldova, cu excep]ia jude]elor Vrancea [i Gala]i. Obiectivul lui este s\-[i extind\ livr\rile produselor la nivelul întregii ]\ri, dar pentru asta Panifcom preg\te[te sortimente de pâine cu o durat\ de valabilitate de 21 de zile. Cu ambalare în atmosfer\ controlat\, congelare sau pasteurizare, în condi]iile în care fabrica are o gam\ de panifica]ie cu re]et\ curat\.

abrica Panifcom din Ia[i se întinde pe o suprafa]\ total\ de aproximativ 12.000 mp. Întregul proces de produc]ie este automatizat. Pornind de la silozuri, cu o capacitate de 350 de tone, f\ina intr\ direct pe una din cele trei linii de produc]ie a pâinii, iar de la malaxare pân\ la ambalare, totul se realizeaz\ f\r\ interven]ie uman\. Capacitatea celor trei linii este de 10.000 de pâini pe or\, iar silozul acoper\ necesarul pentru zece zile. Productivitatea acestei fabrici automatizate este impresionant\. Iat\ de ce brandului Panifcom i se cuvenea legendarea la împlinirea unui veac de existen]\. Povestea spune c\ echipajul de pe cruci[\torul ]arist "Kneaz Potemkin” (se pronun]\ “Patiomkin”, cu accentul pe “-tiom-”) s-a r\sculat în 1905, de foame [i din cauza mizeriei. Cei 750 de marinari au adus nava la Constan]a. Unul din acei marinari era Mihail Holicov, bunicul lui {tefan Holicov, asociatul lui Liviu B\l\nici de la Panifcom. Mihail Holicov a venit la Ia[i, a ajuns administratorul mo[iei boierului

Mi[u {tef\nescu, s-a însurat [i a construit o moar\. Petru, feciorul lui Mihail [i tat\l lui {tefan, a continuat afacerea, mai ales c\ avea 10 fra]i. Comuni[tii l-au încadrat la chiaburi [i a avut de suferit. Pe lâng\ {tefan, un alt frate de]ine o ferm\ de 2.000 de hectare în jude]ul Ia[i. Zilnic, 100.000 de pâini ajung pe 53 de rute din zona Moldovei. Pentru a eficientiza consumul de energie, Panifcom a implementat un sistem de management energetic prin instalarea unui sistem fotovoltaic de 400 kW, generat de 1.078 de panouri fotovoltaice. Iar acum lucreaz\ [i la integrarea în fabric\ a unui echipament automatizat de ambalare a pâinii. Compania lucreaz\ la comand\, având în total circa 1.300 de clien]i [i 1.800 de puncte de livrare. În prezent, Panifcom are [ase magazine proprii în Ia[i. Agropan Impex, care produce sub brandul Panifcom, a raportat pe anul trecut afaceri de aproximativ 16 milioane euro, în cre[tere cu 17,5% fa]\ de 2022, când exerci]iul financiar a fost încheiat cu 67,2 mil. lei (13,6 mil.

euro), potrivit datelor raportate de firm\ la Ministerul Finan]elor. Profitul net a ajuns în 2023 la aproape 9,4 mil. lei (1,9 mil. euro), în cre[tere cu 24%, comparativ cu anul anterior, când câ[tigul s-a ridicat la 7,6 mil. lei (1,5 mil. euro), dup\ cum reiese din bilan]urile societ\]ii ie[ene. Compania are aproximativ 250 de angaja]i. Liviu B\l\nici, directorul general al Grupului, vrea s\ construiasc\ o sta]ie de biogaz, care va costa 4 milioane de euro, dar a[teapt\ lansarea m\surilor prin PNRR de c\tre Ministerul Energiei [i al Mediului. Proiectul are leg\tur\ cu ferma de vaci. Grupul Panifcom are totul preg\tit, toate autoriza]iile necesare [i a[teapt\ doar lansarea m\surilor. Chiar dac\ toate compartimentele Panifcom func]ioneaz\ impecabil, perla coroanei este ferma cu 2.100 de vaci de la Vl\deni. Liviu B\l\nici a promovat permanent performan]a, organizeaz\ constant instruirea speciali[tilor în str\in\tate, investe[te în programe de management [i ofer\ bonusuri de perProfitul Agricol 24/2024

STRATEGIE DE FERMIER

forman]\. Autodidact el însu[i în cel mai complex domeniu al zootehniei, a izbutit ameliorarea continu\ a rasei prin folosirea taurilor genomici. T\ura[ii lui, testa]i în Ungaria, au valori genetice de nivel mondial, lucru reconfirmat de urma[ele lor prin fermele Asocia]iei Holstein Ro. A[a arat\ o ferm\ de elit\ prin excelen]\, care a început s\ exporte

Profitul Agricol 24/2024

juninci. De aici pot veni cei mai frumo[i bani, nu doar din lapte. Statul are obliga]ia s\ acorde sprijin special pentru fermele de elit\ fiindc\ numai a[a zootehnia noastr\ va conta în ]ar\ [i în lume. Dar pentru asta vom reveni cu alt prilej.

Viorel PATRICHI

Liviu B\l\nici

CRE{TEREA ANIMALELOR

Lely a vândut robotul cu num\rul 50.000 Compania Lely a vândut robotul Astronaut cu num\rul 50.000. De la introducerea lui în produc]ie, în anul 1995, Astronaut a revolu]ionat produc]ia de lapte. În prezent, robo]ii de muls Lely mulg peste 2.500.000 de vaci zilnic, în peste 50 de ]\ri.

Compania Lely a ;nchis anul 2023 cu vânz\ri de 888 milioane de euro, cu 25% mai mult decât în 2022. Fondat\ în 1948, are ast\zi 2.500 de angaja]i care se concentreaz\ pe un viitor durabil pentru vaca de lapte. Compania dezvolt\ robo]i [i sisteme de date care m\resc bun\starea animalelor, flexibilitatea [i produc]ia în ferm\. Lely ofer\ [i solu]ii inovatoare pentru hr\nire, pentru gestionarea gunoiului de grajd [i pentru muls, precum [i solu]ii digitale pentru ferm\. 40

Fermierul î[i poate trata vacile individual [i acest lucru va duce la îmbun\t\]irea s\n\t\]ii animalelor, la intervale de f\tare mai scurte [i la reducerea costurilor pentru furaje. Vaca trebuie s\ aib\ o via]\ frumoas\, s\n\toas\ [i lung\, [i, în acela[i timp, s\ participe la produc]ia de lapte pentru o perioad\ cât mai mare. :n grajd, vaca are nevoie de suficient\ ap\, lumin\, spa]iu, furaje, odihn\, aer [i s\n\tate. Sta]ia de muls mecanic nu poate asigura aceste condi]ii optime, iar a[teptarea s\ intre la muls este un timp pierdut pentru vaci, care prefer\ s\ m\nânce sau s\ se odihneasc\. :n schimb, cu robotul Astronaut, vaca vine când vrea la muls, respectând astfel mai mult comportamentul ei natural. Principala caracteristic\ a boxei de muls este designul de tranzitare, denumit “conceptul I-flow”. Mul]umit\ acestuia, vaca poate traversa direct unitatea, f\r\ a trebui s\ se întoarc\. Timpul în box\ a fost redus cu aproa-

pe 4% pentru fiecare vac\. La o ferm\ cu 120 de vaci, acest lucru reprezint\ o capacitate de produc]ie suplimentar\ de 150 kg pe zi. Bra]ul robotului este un concept unic. El r\mâne sub vac\ [i controleaz\ întregul proces al mulsului. Cu aproape to]i senzorii integra]i în bra], m\surarea se face aproape de uger [i este, prin urmare, mai precis\. Asigur\ o ata[are rapid\, f\r\ mi[c\ri inutile. Sistemul de detectare a mameloanelor (TDS) dispune de o tehnologie cu trei niveluri de scanare, care asigur\ detec]ia rapid\ [i precis\. Elimin\, de asemenea, mi[c\rile inutile ale bra]ului, este mult mai blând cu vaca [i permite cea mai rapid\ ata[are posibil\ pentru toate tipurile de ugere. Are o construc]ie durabil\. Chiar dac\ se întâmpl\ ca vaca s\ se a[eze pe el, robuste]ea [i controlul pneumatic al bra]ului asigur\ c\ nimic nu este deteriorat.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 24/2024

MA{INI & UTILAJE Preg\tirea pentru no-till începe cu hederul-piept\n Schimb\rile climatice impun în multe zone agricole din România renun]area la prelucrarea solului [i trecerea la sem\natul direct, dar seceta înt\re[te mult solul dup\ recoltarea clasic\ a cerealelor. Solu]ia este oferit\ de hederul-piept\n Stripper, produs de Shelbourne, care recolteaz\ doar boabele de pe spic [i las\ paiul în picioare. Acesta umbre[te solul care nu mai pierde atât de mult\ umiditate [i permite apoi sem\natul direct al culturilor de toamn\. Echipamentul este furnizat în România de compania bulgar\ AgriMat. Hederul este acoperit complet de o carcas\, sub care se afl\ un rotor cu opt rânduri de “degete” care piapt\n\ efectiv spicele [i preiau boabele, printr-o mi[care de rota]ie invers\ fa]\

de deplasare. Imediat în spatele rotorului se afl\ melcul - ce arat\ identic cu cele de pe hederele clasice - care preia fluxul de boabe [i-l transport\ c\tre elevatorul central. Înc\ din aceast\ faz\, înainte de sistemul de treier, în combin\ intr\ boabe curate [i foarte pu]in\ pleav\. Faptul c\ nu se preiau paiele în combin\ permite

m\rirea vitezei de recoltare [i reducerea consumului de carburant, deoarece se decupleaz\ sistemul de tocare a paielor. Cu aceste tipuri de hedere se pot recolta cereale p\ioase, rapi]\, sorg (în anumite condi]ii), orez, semin]e de iarb\ [i de cânep\.

Arpad DOBRE

Amatechnica - cele mai inovative utilaje Amazone Amazone a organizat recent la sediul s\u din Hasbergen-Gaste, Germania, expozi]ia Amatechnica 2024, la care au participat 6.500 de fermieri, contractori [i parteneri de vânz\ri din 40 de ]\ri.

Au avut loc atât prezent\ri statice, cu portofoliul complet de utilaje, cât [i demonstra]ii în câmp, precum [i tururi de fabric\ [i o "defilare" de utilaje de epoc\ cu 120 de tractoare vechi, unul dintre acestea fiind un vechi tractor Lanz Buldog ce Profitul Agricol 24/2024

tracta o sem\n\toare Amazone interbelic\. Printre utilajele inovatoare s-a remarcat noua sem\n\toare de pr\[itoare tractat\ Precea 6000-TCC, cu l\]ime de lucru de 6 metri. Caracteristica special\ a acestei sem\n\tori

de înalt\ performan]\ este posibilitatea de a alege între sistemul de distribu]ie centralizat sau cel cu bunc\re pentru semin]e individuale pe fiecare sec]ie de sem\nat. Pentru a marca 75 de ani de sem\n\tori Amazone au fost expuse o serie de astfel de echipamente mai vechi [i mai noi. În timpul demonstra]iilor în câmp au fost puse la lucru plugurile performante Tyrok 400 VS [i Teres 300 V, precum [i discul scurt Catros XL pentru dezmiri[tire eficient\.

Arpad DOBRE 41

MAGAZIN

O premier\, în România se va ]ine Concours Mondial de Bruxelles

Reprezentan]ii celui mai mare concurs interna]ional de vinuri la nivel mondial, Concours Mondial de Bruxelles, au ales România ca urm\toare destina]ie pentru competi]ia de vinuri roze. Aceasta se va desfa[ura în perioada 28-30 martie 2025 în Constan]a. Este o premier\ în istoria vinului din România, Concours Mondial de

Doi americani au murit dup\ ce au c\zut într-un rezervor de baleg\ Doi fermieri din statul american New York au decedat dup\ ce au c\zut într-un rezervor de baleg\ încercând s\ recupereze o pies\ din interior. Atunci când se descompune, balega produce gaze ca amoniac, dioxid de carbon [i metan, care au efecte letale asupra oamenilor în concentra]ii mari. Conform poli]iei locale, ambii fermieri au le[inat la marginea rezervorului din cauza acestor gaze, iar apoi au c\zut în el.

Bruxelles fiind primul mare concurs interna]ional care alege ca destina]ie ]ara noastr\. Anun]ul a fost f\cut chiar de c\tre reprezentantul organizatorului român, Valentin Ceafal\u, jurat interna]ional [i campion mondial la degustare în orb cu echipa României. Negocierile [i preg\tirile organiz\rii în România a CMB - rose session

2025 la Constan]a au început înc\ de anul trecut [i este una din ac]iunile din planul de construc]ie a brandului de ]ar\ pentru vinul românesc. Echipa organizatoare este format\ din Valentin Ceafal\u, Dumi Ghiuri si Daniel Negrescu. Concursul Mondial de Bruxelles este un punct de referin]\ la nivel mondial în materie de concursuri de vinuri. Pentru concurs sunt ale[i în mod riguros jura]i de renume, recunoscu]i la nivel interna]ional. Ace[tia sunt achizitori [i furnizori interna]ionali, ingineri [i oenologi, jurnali[ti, scriitori [i critici de specialitate în domeniul vinului, cercet\tori [i reprezentan]i ai organiza]iilor din industrie. Concursul Mondial de Bruxelles este unul din cele mai mari [i mai importante competi]ii de vinuri din lume cu peste 15.000 de înscrieri anual.

ORIZONTAL: 1) Presa furnizoare de articole suculente – Camerele reunite< 2) Debuturi în cultur\ – A[teptat la miezul nop]ii< 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 3) Impuse… în timp! – Nu-s ajunse la coa1 cere< 4) Produce senza]ie – Controlor interna]ional< 5) A r\mas nev\t\mat\< 2 6) Arm\ de borfa[ – Dau orientarea în p\3 dure< 7) Oameni cu mai multe fe]e – D\ 4 ap\ la moar\< 8) Mi[c\ri profunde< 9) Se 5 b\tea de s\reau scantei – ]ine la b\utur\< 6 10) Colindat în lung [i lat.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

VERTICAL: 1) Doz\… de uz veterinar – Nu are ce pierde< 2) Lipsit de suflare – Prinse 9 în hamuri! 3) O pereche de a[i! – I s-a 10 amânat achitarea< 4) Gr\mad\ ordonat\ – Alerg\tor slab< 5) Chestiune de mod – Solu¡ia careului din Nr. 23/2024 Tip de protec]ie< 6) Pus în încurc\tur\< ORIZONTAL: PETALA - APA< OTET - TIPAR< 7) Recurge la ghilimele – Se înfig la lucru< MI - ETIRARI< ACE - APASAT< 8) Specific lumii bune< 9) Ie[it\ din ocn\ N- LIPIT - UM< ABERATII - E< – Eliminat\ prin transpira]ie< 10) Preg\tit EMOTIONAT< ARENA - NORI< VANI - IATAC< ARTICULATA. de opera]ie. 8

Profitul Agricol 24/2024