nr. 23 din 12 iunie 2024 - såptåmânal
15 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Comisia promite cre[terea ajutorului de minimis cu 12.000 euro
10
O metisare de succes, Caraba[\ cu Suffolk
12
10
Banat, regiune gastronomic\ european\ 2028
12
De ce poate fi util un consultant juridic specializat în asigur\ri 13
7
20 de milioane de euro pentru tineri fermieri
8
Sprijin pentru cultivatorii de sfecl\
Chinezii ancheteaz\ importurile din UE
9
Turcia interzice importurile de gr=u
11
Gheorghe Flutur a fost învins
9
Omagiul seniorilor, la ASAS
11
Syngenta împ\rt\[e[te ;ntregii lumi tehnologiile sale NGT
24
O vac\ cump\rat\ cu 4 milioane de dolari are propriul bodyguard 34
Timac Agro a livrat ;n Rom=nia 11.000 de tone de fertilizan]i
24
Ma[ini & utilaje
UE achizi]ioneaz\ 40 milioane de vaccinuri contra gripei aviare
Pre]uri [i pie]e Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii
14
Pre]urile mondiale la alimente au crescut pentru a treia lun\ consecutiv 16 Cum control\m principalele boli care afecteaz\ floarea-soarelui
Culturi vegetale Ploi mai consistente în sud, dar seceta se accentueaz\
18
Sorgul, o alternativ\ la porumb
19
25
Regalul gr=ului la Ia[i
27
Academia de rapi]\ Corteva
28
Top-Phos Siliup, solu]ia inovatoare împotriva secetei
29
Cre[terea animalelor
Interviu cu Maria C;rj\, marketing manager Corteva Agriscience
“Suprafe]ele cu porumb au sc\zut cu 200.000 de ha”
20
Ziua Grâului ;n B\r\gan
22
Intr\ în vigoare sprijinul comercial pentru Ucraina
22
Ziua Interna]ional\ a Laptelui
30
C\t\lin Dragomir, noul director al IBNA Balote[ti
31
Vacile care “stau la plaj\”
32
:n SUA mor vacile de grip\ aviar\
34
Sisteme de autoghidare pentru orice tractoare
36
Doar 30% dintre fermieri folosesc tehnologiile digitale
37
Cu FieldView utilajele vechi devin inteligente
38
Maschio Gaspardo reinventeaz\ vânzarea de utilaje
39
Primul Kubota autonom adus de Agri-Alian]a în România
39
Prese de balotat
40
Magazin Ce tr\sn\i mai g\tesc studen]ii, salam de Brebu [i pâine cu urzici
42
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e Grâu România FOB Constan]a 231 euro/t (Ÿ) 1.155 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iulie 2024. Pe bursele externe, grâul î[i continu\ trendul descendent în aceast\ s\pt\mân\,
din cauza cererii reduse de pe pia]a interna]ional\. Astfel> :n SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a fost de 247 dolari/ton\ (1.136 lei). A înregistrat o sc\dere de 8 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Argentina> pre]ul FOBport a fost de 292 dolari/ton\ (1.343 lei). A sc\zut
cu 5 dolari/ton\.
Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în iulie 2024 este de 180 euro/t (900 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\, fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna iulie 2024, a fost de 161 euro/ton\ (741 lei). A sc\zut la 12 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în iulie 2024, este de 163 euro/ton\ (815 lei). A crescut cu 11 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
FOB Constan]a 179 euro/t (¡7) 895 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iulie 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 194 dolari/ton\ (892 lei). A Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Iul Aug Sep
03.06 04.06 05.06 06.06 07.06 175 174 174 172 177 178 176 176 175 180 183 182 181 180 184
Pre]uri - FOB, Argentina Iul Aug
14
$/t
03.06 04.06 05.06 06.06 07.06 189 189 190 190 196 189 187 190 189 195
Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 210 euro/ton\ (1.050 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a 3.06 208 208 212 Bordeaux FOB 213 Pontivy 216
Bordeaux Pallice Rhin FOB
La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 243 euro/t (1.215 lei). A sc\zut cu 8 euro/ton\.
Cota]ii - Bursa din Chicago
Iul Aug Sep
$/t 03.06 04.06 05.06 06.06 07.06 249 247 241 237 234 257 254 249 245 243 265 263 259 255 252
$/t 03.06 04.06 05.06 06.0607.06 287 295 297 292 292 295 294 297 292 291 296 284 284 291 286
Cota]ii - Burse din Fran]a
euro/t
$/t 03.06 04.06 05.06 06.06 07.06 260 257 252 248 249 265 262 257 253 254 272 269 264 261 261
03.0604.06 05.06 06.06 07.06 Rouen 251 250 250 246 243 Dunquerque 251 250 250 246 243 Pallice 214 214 216 220 220 Creil FOB 252 251 250 246 243 Moselle FOB 243 248 248 245 242 Rouen FOB 260 261 260 255 252
sa Pontivy a fost de 218 euro/ton\ (1.090 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 220 euro/ton\ (1.100 lei). A crescut cu 8 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 205 euro/ton\ (1.025 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\.
:n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 190 dolari/ton\ (874 lei). A sc\zut cu 6 dolari/ton\.
Iul Aug Sep
România
Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 252 euro/ton\ (1.260 lei). A sc\zut cu 8 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
Pre]uri - FOB, Argentina
Cota]ii - Bursa din Kansas
avut o cre[tere de 3 dolari/ton\.
euro/ton\ (1.210 lei). A înregistrat o sc\dere de 8 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
:n Fran]a, pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 242
Iul Aug Sep
Porumb
€ - 5 lei $ - 4,6 lei
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
euro/t
4.06 5.06 6.06 7.06 208 206 206 213 208 206 206 205 210 208 208 220 213 211 211 210 219 217 219 218
Profitul Agricol 23/2024
S\pt\mâna 3 - 7 iunie 2024
Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 456 dolari/ton\ (2.098 lei). A sc\zut cu 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> China 86.900 tone, Mexic 78.900 tone, Turcia 59.500 tone, Olanda 56.700 tone [i Egipt 44.000 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Iul Aug Sep
:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 449 dolari/ton\ (2.065 lei). A sc\zut cu 6 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 399 dolari/ton\ (1.835 lei). A înregistrat o sc\dere de 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
$/t
Cota]ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago
03.06 04.06 05.06 06.06 07.06 442 435 433 432 440 442 434 432 431 438 435 426 424 422 428
03.06 04.06 05.06 06.06 07.06 1.003 973 961 951 977 1.009 978 966 956 982 1.011 981 969 958 985
Iul Aug Sep
Orz
Cota]ii FOB - Fran]a
România
Rouen
FOB Constan]a 180 euro/t (Ÿ) 900 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iulie 2024.
Pontivy 220 220 220 218 215 Orz bere> Creil** 227 227 227 227 224 Moselle** 207 207 207 204 201
214 216 216 212 209
Dunquerque 214 216 216 212 209
Rapi]\ Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 468 euro/ton\ (2.340 lei). A sc\zut cu 11 euro/ton\. La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 464 euro/ton\ (2.320 lei). A avut
Pre]uri 3 -7.06.2024
euro/t
03.06 04.06 05.06 06.06 07.06
Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 209 euro/ton\ (1.045 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere. Pre]ul orzului pentru
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
bere, FOB-Moselle, a închis la 201 euro/ton\ (1.005 lei). A sc\zut cu 6 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Australia> pentru livrare în iulie 2024, pre]ul orzului furajer este 208 dolari/ton\ (957 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\. o sc\dere de 12 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor. La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 468 Cota]ii rapi]\ - Fran]a
euro/t
03.06 04.0605.06 06.0607.06 Rouen 476 476 470 468 464 Dunquerque 479 479 474 470 468 Moselle 479 479 474 470 468
$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina
Cota]ii [rot soia - Chicago Iul Aug
03.06 04.06 05.06 06.06 07.06 402 396 391 396 399 394 390 387 390 394
Floarea-soarelui Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 430 euro/t (2.150 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiului din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran]a
03.06 04.06 05.06 06.06 07.06 449 443 441 440 449 450 444 442 442 451
chiderea licita]iilor a fost de 780 euro/ton\ (3.900 lei). A sc\zut cu 10 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în iulie 2024, este 310 euro/t (1.550 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
euro/t
03.06 04.0605.06 06.06 07.06 Dieppe 435 435 426 419 430
Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t 03.06 04.06 05.06 06.06 07.06 790 775 775 775 780
Iul
Iul Aug
euro/ton\ (2.340 lei). A sc\zut cu 11 euro/ton\.
DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în iulie 2024, este 395 euro/t (1.975 lei). A r\mas la acela[i nivel de s\pt\mâna trecut\.
Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic
:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>
Iul Aug
03.06 04.06 05.06 06.06 07.06 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200
03.06 04.06 05.06 06.0607.06 634 636 629 628 630 657 659 653 653 649 664 665 658 660 657
Grâu
Porumb
Soia
Sorg
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
247 dolari/t
Profitul Agricol 23/2024
-8
194 dolari/t
¡3
$/t
Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 200 dolari/ton\ (920 lei). Este acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\.
$/t
Cota]ii rapi]\ - Canada Iul Aug Sep
$/t
456 dolari/t
-2
200 dolari/t
Ÿ 15
CULTURI VEGETALE
Intr\ în vigoare sprijinul comercial pentru Ucraina Suspendarea taxelor la import [i a contingentelor pentru exporturile ucrainene c\tre Uniunea European\ a fost prelungit\ cu înc\ un an, în urma intr\rii în vigoare de ast\zi, 6 iunie, a regulamentului adoptat de Consiliu la 13 mai. Iat\ o nou\ dovad\ a angajamentului UE de a fi al\turi de Ucraina [i de a o sprijini atât timp cât este nevoie. Cunoscute sub numele de “m\suri comerciale autonome”, aceste m\suri reprezint\ unul dintre pilonii sprijinului acordat de UE economiei Ucrainei. Ele îi favorizeaz\ accesul la pia]a UE, în contextul în care Rusia nu-[i înceteaz\ agresiunea asupra ]\rii. M\surile ]in cont în acela[i timp de preocup\rile actorilor din UE [i includ atât un mecanism consolidat de salvgardare, cât [i posibilitatea aplic\rii unei “frâne de urgen]\” pen-
tru importurile de ou\, p\s\ri de curte, zah\r, ov\z, porumb, crupe [i miere. Noile m\suri comerciale autonome se vor aplica pân\ pe 5 iunie 2025. Valdis Dombrovskis, vicepre[edinte executiv [i comisar pentru comer], a declarat> “M\surile comerciale autonome nu sunt doar un gest de solidaritate [i stabilitate. Ele reprezint\ un colac de salvare pentru economie. În acela[i timp, includ acum m\suri de salvgardare mai solide pentru sectoarele agricole sensibile ale UE, r\spunzând preocup\rilor legitime pe care [i le-au exprimat fermierii no[tri [i statele membre. Am g\sit echilibrul corect, dar continu\m s\ g\sim solu]ii pe termen mai lung în cadrul Acordului de asociere UE-Ucraina. Procedând astfel, transmitem un mesaj clar> viitorul Ucrainei este în inima Uniunii Europene.”
Sta]iunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultur\ Bistri]a ANUN} DE VÂNZARE :n data de 28.06.2024, ora 11.00, SCDP Bistri]a organizeaz\ licita]ia public\ deschis\ cu strigare pentru vânzarea unor bunuri scoase din func]iune. Bunurile scoase la licita]ie, precum [i informa]ii suplimentare se reg\sesc pe www.scdp-bistrita.ro, la sec]iunea „Anun]uri". Bunurile pot fi v\zute la sediul nostru, cu condi]ia program\rii telefonice la num\rul 0746541081. :nscrierile participan]ilor pentru licita]ie se vor face prin coresponden]\ letric\, e-mail sau fax, cel mai târziu pân\ la data de 26.06.2024. Taxa de participare este de 50 lei, care este nerambursabil\, poate fi 22
achitat\ la casieria de la sediul SCDP Bistri]a sau prin virament în contul nr. R098TREZ10120G365000XXXX deschis la Trezoreria Bistri]a. Sunt admise la licita]ie persoanele fizice sau juridice care prezint\ pân\ la data ]inerii licita]iei urm\toarele documente> - documentele de achitare a taxei de participare în original (OP sau chitan]\)< - copie de pe certificatul de înmatriculare la Registrul Comer]ului< - împuternicire (în cazul persoanelor juridice)< - copie dup\ CI a persoanei împuternicite, sau copie de pe CI în cazul persoanelor fizice.
Ziua Grâulu Ziua Grâului B\r\gan, eveniment organizat de FAPPR, s-a desf\[urat la Co]logeni, jud. C\l\ra[i, mai exact în ferma de 6.000 de ha Tudor 92, parte a Alisa Group (17.500 ha). Gazda, Arnaud Charmentant, [i-a întâmpinat colegii - 400-500 la num\r -, veni]i din diferite col]uri ale ]\rii, în obi[nuitul tricou verde - “uniforma” Asocia]iei pentru Agricultur\ Durabil\ (AIDER), membr\ FAPPR.
S
pre deosebire de alte evenimente de asemenea anvergur\, s-a remarcat absen]a politicienilor, cu excep]ia secretarului de stat Costin Telehuz, care a trecut s\-[i salute fo[tii colegi, dar discret, nu de la tribuna amenajat\ în interiorul cortului principal. Profitul Agricol 23/2024
CULTURI VEGETALE Tehnologia de cultur\ Planta premerg\toare a fost maz\rea. Toate cele 6.000 de hectare ale fermei sunt lucrate la no-till, îns\, în platform\, s-a decis s\ se fac\ o trecere cu un Tiger - o prelucrare minim\, la 12-15 cm adâncime. Determinarea compozi]iei solului s-a realizat cu serviciul Interra Scan, de la Syngenta.
ui ;n B\r\gan Se vede c\ FAPPR a c\utat s\ se distan]eze de disputele electorale, dup\ ce s-a v\zut nevoit\ s\ renun]e la un protest na]ional ce fusese anun]at pentru data de 27 mai, fiind acuzat\ c\ ar face jocuri politice. Fire[te, vedetele evenimentului au fost cele 40 de soiuri de grâu testate în platform\, de INCDA Fundulea [i de companiile Agreena, Axereal, Biocrop, ITC, KWS, Lidea, RAGT, Roua Semin]e, Saaten-Union. 4 dintre ele, (Axereal, Biocrop, KWS [i Saaten-Union) au testat [i 10 soiuri de orz. Syngenta, partenerul principal al evenimentului, a asigurat re]eta de protec]ie a plantelor, iar fertilizarea s-a realizat cu produse Yara. Spre deosebire de soiurile testate la Ziua Grâului Ia[i, cu câteva excep]ii, diferen]ele au fost mai greu sesizabile. Majoritatea variet\]ilor de grâu sunt mai aproape de poten]ial - în orice caz, peste cele 5 t/ha cât se anticipeaz\ c\ ar fi produc]ia maxim\ în platforma din Victoria. Diferen]a e dat\, în principal, de cei 39 de litri/mp de precipita]ii c\zu]i în perioada de vegeta]ie, apoi de cei 81,75 Profitul Agricol 23/2024
litri/mp c\zu]i în aprilie, când a fost perioada de consum maxim al plantelor în sudul ]\rii (în nordul Moldovei nu a plouat mai deloc exact în faza de consum maxim). Syngenta a profitat de ocazie [i a preg\tit lansarea biostimulantul Vexiran, despre care spune c\ aduce în sol un aport suplimentar de azot de peste 30 de kg/ha, cu o aplicare de doar 50 g/ha. Vexiran con]ine Azotobacter salinestris, tulpina CECT 9690, care fixeaz\ azotul din aer la nivelul frunzelor [i r\d\cinilor [i îl ofer\ plantei într-o form\ asimilabil\. Produsul este omologat la mai multe culturi. La cerealele de toamn\, recomandarea de aplicare este de la începutul înfr\]irii, pân\ la apari]ia primului internod. Bacteriile se înmul]esc exploziv în primele 48 de ore de la aplicare. Colonizeaz\ ]esuturile plantei dup\ penetrarea prin stomate [i stabilesc o simbioz\ cu r\d\cinile. Plantele furnizeaz\ zaharuri bacteriilor în schimbul azotului. Aceste polizaharide (EPS [i LPS), îmbun\t\]esc capacitatea de reten]ie de ap\ a solului.
Robert VERESS
Sem\natul s-a realizat la data de 17 octombrie 2023 cu Horsch Pronto 8Nt, folosindu-se o norm\ de 400 bg/mp. Semin]ele au fost tratate cu insectofungicidul Austral Plus (5l/t). La sem\nat s-a fertilizat cu 150 kg/ha de Yara Mila (16% N ¡ 27% P ¡ 7% K ¡ 5% SO3 ¡ 0,1% Zn). La trei zile de sem\nat s-a realizat erbicidarea în preemergen]\ cu Boxer (800 g/l prosulfocarb), în doz\ de 3 l/ha. La data de 2 martie 2024 s-a fertilizat cu 150 kg/ha de Yara Bela Sulfan (24% N ¡ 15% SO3¡10% CaO). Dup\ trei s\pt\mâni (22.03) s-a aplicat a doua doz\ de 150 kg/ha de Yara Bela Sulfan. Concomitent, s-a realizat [i o fertilizare foliar\, cu 2 l/ha Yara Vita Gramitrel ¡ 1 l/ha Yara Vita Optitrac ¡ 5 l/ha Yara Vita Thiotrac. T1 (27.03.2024)> pachetul fungicid Amistar Prime (250 g/1 azoxistrobin ¡ 750 g/I fenpropidin) 0,75 l/ha ¡ 0,4 l/ha< insecticid Karate Zeon (50g/I lambdacihalotrin) 0.2 l/ha< erbicid Axial One (45 g/l pinoxaden ¡ 5 g/l florasulam ¡ 11,25 g/l cloquintocet - mexil) 1 l/ha< T2-T3 (29.04.2024)> fungicid Elatus Era (75 g/I benzovindiflupir ¡ 150 g/I proticonazol), 1 l/ha< insecticid Karate Zeon 0,15 l/ha. 23
CRE{TEREA
ANIMALELOR Ziua Interna]ional\ a Laptelui FAO, Organiza]ia Na]iunilor Unite pentru Alimenta]ie [i Agricultur\, a instituit, în anul 2001, Ziua mondial\ a laptelui pe data de 1 iunie, odat\ cu Ziua copiilor. Peste 40 de ]\ri marcheaz\ aceast\ zi, iar num\rul lor cre[te.
În
2023, de Ziua Mondial\ a Laptelui au participat, cel pu]in declarativ, 111 ]\ri din întreaga lume, din Argentina pân\ în Zimbabwe. Istoricii sus]in c\ India a fost prima care a domesticit vitele, cu 2.000 de ani înainte de Hristos. Primele dovezi ale proces\rii laptelui în brânz\ au ap\rut în Mesopotamia [i India (1.400 î.Hr.), iar primele brânzeturi presate au ap\rut cu 100 de ani înainte de Hristos. În anul 500 d.Hr., au ap\rut primele ferme de vite în Europa, iar în 1525 vitele au fost aduse pe continentul american, ;n Mexic. În 1791 a fost inventat\ brânza Camembert, în 1862, Louis Pasteur a realizat primele teste ale procesului care-i poart\ numele, pasteurizarea, iar în 1884, Hervey D. Thatcher a inventat sticla de lapte. Laptele a fost sterilizat pentru prima dat\ în 1889, în 1895 au ap\rut primele ma[in\rii de pasteurizare, în 1950 au ap\rut ambalajele din carton pentru lapte, iar în 1967, primul proces de ultrafiltrare a laptelui. În 2007, un japonez a creat prima bere provenit\ din lapte. Dup\ cum arat\ relicvele arheolog30
ice, vaca a fost domesticit\ înc\ din neolitic în regiunea noastr\. Numeroasele altare neolitice arat\ c\ str\mo[ii no[tri aveau cultul taurului, la fel ca per[ii. Conform statisticilor recente ale Federa]iei Interna]ionale a Laptelui, un om consum\, anual, în jur de 117 kg de produse lactate, iar consumul este în cre[tere. Potrivit FAO, consumul pe cap de locuitor de lapte [i produse lactate este mai mare în ]\rile dezvoltate, dar decalajul fa]\ de multe ]\ri în curs de dezvoltare se mic[oreaz\. Cererea de lapte [i produse lactate în ]\rile în curs de dezvoltare este în cre[tere odat\ cu m\rirea veniturilor, cre[terea popula]iei, urbanizarea [i schimb\rile produse în diete [i alimenta]ie. Aceast\ tendin]\ este pronun]at\ în Asia de Est [i de Sud-Est, în special în ]\rile foarte populate, precum China, Indonezia [i Vietnam. Peste [ase miliarde de oameni din întreaga lume m\nânc\ lapte [i produse lactate< majoritatea acestor oameni tr\iesc în ]\ri în curs de dezvoltare. Produc]ia mondial\ de lapte a cres-
cut constant în ultimii ani. În 2015, la nivel mondial au fost produse 497 de milioane de tone mc de lapte de vac\, iar pân\ în 2023 aceast\ cifr\ a crescut la aproximativ 549 de milioane de tone mc. Laptele lichid a constituit cea mai mare pondere a pie]ei produselor lactate din punctul de vedere al valorii de pia]\. Regiunea cu cea mai mare produc]ie de lapte de vac\ este Uniunea European\, care a generat peste 143 de milioane de tone mc în 2022. Acum doi ani, UE avea peste 20 de milioane de vaci de lapte, fiind pe locul doi dup\ India, cu peste 59 de milioane de vaci de lapte. India este cel mai mare produc\tor de lapte din lume, cu 22% din produc]ia global\, precizeaz\ FAO. }\rile unde reg\sim cel mai mare surplus de lapte sunt Noua Zeeland\, SUA, Germania, Fran]a, Australia [i Irlanda. }\rile cu cel mai mare deficit de lapte sunt China, Italia, Federa]ia Rus\, Mexic, Algeria [i Indonezia.
Viorel PATRICHI Profitul Agricol 23/2024
CRE{TEREA ANIMALELOR
C\t\lin Dragomir, noul director al IBNA Balote[ti Dup\ ce a expirat mandatul profesorului Horia Grosu, Institutul Na]ional de Cercetare - Dezvoltare pentru Biologie [i Nutri]ie Animal\ de la Balote[ti are un nou director general.
raje sau procesatori ai produselor animale.
C
\t\lin Dragomir s-a n\scut ;n 1969, ;n Otopeni, Ilfov. A absolvit, ;n 1993, cursurile Facult\]ii de Zootehnie, la Bucure[ti, [ef de promo]ie. În perioada 1996 - 2000, a devenit doctor în zootehnie, specializat în fiziologia nutri]iei, în biochimie [i tehnic\ experimental\. Din 2006 C\t\lin Dragomir a fost pre[edintele Consiliului {tiin]ific al INCDBNA [i vicepre[edinte al Consiliului de administra]ie.
:n mandatul de director general, spune c\ se va aplecat mai mult spre interna]ionalizarea IBNA Balote[ti. “Urm\torii ani vor sta sub semnul derul\rii programului-pilot ini]iat de MCID si Banca Mondial\, prin care 5 institute na]ionale, selectate prin competi]ie, pe baza poten]ialului de cercetare-dezvoltare-inovare, vor implementa Foi de Parcurs pentru Dezvoltare Strategic\. Acestea sunt practic reforme institu]ionale care vizeaz\ cre[terea graProfitul Agricol 23/2024
C\t\lin Dragomir, noul director al IBNA Balote[ti
dului de interna]ionalizare, stimularea transferului tehnologic, reducerea dependen]ei de finan]area public\, precum [i cre[terea impactului la nivel na]ional [i regional astfel încât aceste institute s\ devin\ liederi m\car la nivel regional. IBNA este parte a acestui program-pilot [i, începând cu ianuarie 2024, deruleaz\ deja primele faze de implementare ale programului”, spune Dragomir.
În ceea ce prive[te sectorul privat, institutul nu poate interac]iona cu fiecare dintre zecile de mii de cresc\tori de animale, produc\tori de fu-
“De aceea, este foarte important\ colaborarea cu asocia]iile profesionale, cu consultan]ii agricoli, cu cooperativele, cu fermierii inovativi, care au un rol de multiplicatori ai transferului de cunoa[tere, dar contribuie [i la colectarea feedbackului din partea utilizatorilor rezultatelor cercet\rii. De exemplu, institutul ;[i propune s\ continue [i s\ extind\ colabor\rile pe care le are în prezent cu asocia]iile profesionale de cresc\tori de animale, pe probleme de ameliorare genetic\. Printre direc]iile de ac]iune pe care le lu\m în calcul se enumer\ organizarea de cursuri de nutri]ie animal\, realizarea de «audituri nutri]ionale», constituirea de «rezervoare de cunoa[tere», editarea de materiale tehnice (ghiduri, bro[uri), document\ri pe subiecte de interes, calculul gratuit [i confiden]ial al amprentei de carbon (pentru cei care se înscriu în re]elele de inovare ini]iate de c\tre institut), punerea în leg\tur\ cu asocia]ii profesionale din str\in\tate etc. Pe de alt\ parte, institutul [i-a dezvoltat [i î[i va dezvolta în continuare colabor\rile directe cu fermierii, inclusiv prin implicarea acestora în proiectele de cercetare, prin dezvoltarea unor clustere/ re]ele de inovare, prin consultarea acestora în momentele alegerii priorit\]ilor de cercetare ale institutului etc.”, arat\ C\t\lin Dragomir.
Viorel PATRICHI 31