Issuu

nr. 23 din 15 iunie 2022 - såptåmânal

8 lei

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Argentina: taxe suplimentare pentru exportatorii de cereale

Chesnoiu ignorå solicitarea Comisiei de reducere a sprijinului maxim pentru procesare

Brazilia testeazå o varietate de grâu modificat genetic

Fran¡a ridicå restric¡iile fermelor de påsåri

Råzboiul va provoca o crizå alimentarå îndelungatå

În culisele Bruxelles-ului. Cum s-ar putea evita înjumåtå¡irea consumului de pesticide

AFIR: 433,8 milioane de euro din fonduri europene în conturile beneficiarilor

Cine are interes så distrugå sectorul zootehnic în Europa?

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

773 milioane tone de grâu

1,2 miliarde tone de porumb

DOSAR “Vrem Apå”

Culturi vegetale

Gestionarea dejec¡iilor din ferma de påsåri

Agricultura Dobrogei dispare fårå iriga¡ii!

Ace¿ti tineri minuna¡i ¿i energia lor ståruitoare

FarmConect

Cre[terea animalelor Grâu mai pu¡in, în Timi¿ Sclerotinia Protector, tehnologie pentru rapi¡å

Problema Europei este supraproduc¡ia de hranå

Noul ordin ANSVSA pentru cre¿terea porcilor

Pentru pâinea cea de toate zilele 35

Ma[ini & utilaje

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

John Deere X9, combina de 100 de tone pe orå

Profituri ¿i economii cu fertilizarea inteligentå Amazone

Baza de Date a AFIR se va actualiza la 3 luni

Hobby Turturica... în farfurie

KFC a råmas fårå salatå în Australia

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Fuziune majorå anulatå în Austria Fuziunea dintre producåtorii austrieci de lactate Alpenmilch Salzburg ¿i Gmundner Molkerei a fost anulatå, dupå ce cele douå companii nu au ajuns la o în¡elegere. Un grup de fermieri ai cooperativei Gmundner Molkerei au respins propunerea, pentru cå vor så se ocupe în continuare de animalele lor. În schimb, cooperativa ar putea fuziona cu producåtorul german de lactate Hermann Jäger, care a oferit o participa¡ie egalå în noua companie. Termenii noii fuziuni vor fi prezenta¡i în curând celor 2.000 de fermieri care controleazå ac¡iunile Gmundner Molkerei. Focar de pestå în apropierea Romei Douå cazuri de pestå porcinå au fost descoperite la o fermå din apropierea Romei, în primul caz confirmat de transmitere a virusului de la mistre¡i la porci domestici pe teritoriul italian. Pesta a fost confirmatå în luna ianuarie la mistre¡i din provincia Piemont din nordul ¡årii, dar guvernul a luat måsuri energice de combatere a virusului, inclusiv numirea unui comisar care coordoneazå ac¡iunile diferitelor institu¡ii. China a suspendat înså importurile de carne de porc din Italia încå de la apari¡ia primelor cazuri la animale sålbatice. Un hibrid de vacå ¿i bizon ar putea furniza carnea viitorului Un grup de cercetåtori americani au creat un hibrid de vacå ¿i bizon care ar putea asigura în viitor aprovizionarea cu carne sånåtoaså pentru consum. Carnea de bizon este foarte slabå ¿i medicii o recomandå pentru consum uman, dar aceste animale sålbatice sunt foarte greu de crescut la ferme. Vacile sunt docile, dar carnea lor con¡ine multe gråsimi. Noul hibrid, numit beefalo, este suficient de domesticit, iar carnea lui are un con¡inut ridicat de proteine ¿i vitamine, cu doar o treime din colesterolul din carnea normalå de vacå. 12

Fran]a ridic\ restric]iile fermelor de p\s\ri Ministerul Agriculturii din Fran¡a a anun¡at ridicarea restric¡iilor impuse fermelor de påsåri din ¡arå, dupå ce numårul focarelor de gripå aviarå a scåzut semnificativ. Restric¡iile au fost deja ridicate în majoritatea regiunilor Fran¡ei la începutul lunii mai, dar erau încå în vigoare în zonele cele mai afectate. De atunci au mai fost identificate doar patru focare, ultimul dintre ele pe 17 mai, a¿a cå gradul de risc pentru gripå aviarå a fost redus la nivelul “neglijabil”. Unele måsuri de protec¡ie se vor aplica în continuare în zonele ultimelor focare active. “Asta înseamnå practic depå¿irea perioadei de crizå”, explicå un oficial al Ministerului Agriculturii din Paris.

Fran¡a a descoperit în total 1.378 de focare de infec¡ie de la începutul lunii noiembrie, cea mai gravå situa¡ie fiind înregistratå în regiunea Loire, care este pe locul doi în ¡arå la produc¡ia de carne de pui. Primul val de gripå aviarå a afectat sud-vestul ¡årii, acolo unde se aflå multe ferme de ra¡e, ¿i a for¡at sacrificarea a 4 milioane de påsåri. Ulterior, focarele s-au concentrat în partea de nord, pe ¡årmul Oceanului Atlantic, virusul fiind adus de påsårile migratoare. Milioane de påsåri de fermå au fost sacrificate pentru a controla epidemia, provocând o scådere a produc¡iei de carne, ouå ¿i foie gras, dar ¿i cre¿terea pre¡urilor.

R\zboiul va provoca o criz\ alimentar\ îndelungat\ Directoarea Organiza¡iei Mondiale a Comer¡ului a avertizat cå råzboiul din Ucraina poate provoca o crizå alimentarå de duratå, dacå nu vor fi luate måsuri. Ngozi Okonjo-Iweala a declarat întrun interviu pentru BBC cå în special statele din Africa vor fi afectate de scumpirea grâului ¿i a îngrå¿åmintelor. Ea a explicat cå grâul este cu 59% mai scump fa¡å de anul trecut, uleiul de floarea-soarelui costå cu 30% mai mult, iar porumbul s-a scumpit cu 23%, în timp ce 35 de state africane se bazeazå pe cereale din bazinul Mårii Negre. “Vå pute¡i imagina ce impact major are acest råzboi pe continentul african. Sper cå nu vom vedea o perioadå de foamete care va dura câ¡iva ani”, spune Okonjo-Iweala.

Între 20 ¿i 25 de milioane de tone de grâu sunt blocate în porturile din Ucraina din cauza blocadei ruse ¿i toate încercårile de reluare a exporturilor au e¿uat pânå acum. Tentativa Turciei de a negocia la nivel înalt crearea unui coridor sigur pentru vasele comerciale s-a lovit de refuzul Rusiei, dupå ce ministrul de Externe Serghei Lavrov a declarat cå ucrainenii ¿i-au minat propriile ape teritoriale. În replicå, guvernul de la Kiev spune cå deminarea ar permite o debarcare ruså în zona Odessa ¿i a cerut ca o for¡å navalå interna¡ionalå så protejeze navele care transportå cereale. pagini de

Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 23/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Spania [i Italia, PNS-uri bine articulate Cristina CIONGA director Afaceri Europene, APPR

Continuåm, în acest numår, så relatåm despre comentariile Comisiei Europene fa¡å de Planurile Na¡ionale Strategice ale altor douå state membre: Spania ¿i Italia. Vå reamintim, la jumåtatea lunii mai Comisia a transmis României un document critic la adresa PNS-ului nostru, 49 de pagini con¡inând 370 de observa¡ii. Acel moment a determinat ¿i scrierea acestui serial în care analizåm principalele PNS-uri europene, mult mai pu¡in criticate de Comisia Europeanå. Spania Cazul Spaniei este relevant mai ales prin perspectiva faptului cå Madridul a abordat din timp sarcina planificårii strategice a sus¡inerii agriculturii. Dupå cum relata Pedro Gallardo în septembrie anul trecut, cu ocazia vizitei sale în România la invita¡ia APPR, PNS-ul acestei ¡åri era în mare parte finalizat la acel moment ¿i autoritå¡ile se consultau cu partenerii sociali pentru un “fine tuning”, adicå un acord fin, de detaliu. ¥n general, Comisia considerå cå Spania s-a achitat cu succes de sarcina pregåtirii PNS (remis Bruxelles-ului în data de 29 decembrie 2021) atât în ceea ce prive¿te obiectivele strategice, cât ¿i conformitatea cu Regulamentul 2115/2021. De asemenea, primele consultåri cu oficialii spanioli au decurs bine, ace¿tia Profitul Agricol 23/2022

exprimându-¿i inten¡ia de a face ajuståri acolo unde este necesar, pentru îmbunåtå¡irea interven¡iilor. Scrisoarea de råspuns con¡ine 31 de comentarii generale, dupå cum urmeazå: - pentru obiectivul specific economic, evaluarea CE este pozitivå, apreciind cå planul are poten¡ialul de a edifica un sector agricol inteligent ¿i rezilient, duce la cre¿terea echitå¡ii în distribuirea banilor europeni inclusive prin plafonarea plå¡ilor directe la 200.000 euro/exploata¡ie, contribuie la cre¿terea convergen¡ei interne); - pentru obiectivul mediu ¿i climå, nivelul de ambi¡ie ar trebui crescut ¿i ar trebui så existe o mai mare coeren¡å ¿i consecven¡å între måsurile din primul ¿i al doilea pilon; - în privin¡a obiectivului social, måsurile propuse de transformare a spa¡iului rural, de înnoire genera¡ionalå etc. au primit ¿i ele o evaluare pozitivå, cu cerin¡a de a furniza date ¿i informa¡ii mai detaliate, precum ¿i o recomandare de a evita riscul de fragmentare a sistemului na¡ional de cuno¿tin¡e ¿i informa¡ii agricole AKIS din cauza abordårii neunitare a guvernelor regionale.

Planul Na¡ional al Spaniei este considerat adecvat în privin¡a caracterului såu strategic ¿i este considerat de Comisie drept cuprinzåtor, dupå cum este apreciat ¿i dialogul constructiv cu autoritå¡ile spaniole. Comentariile detaliate sunt în numår de 329 ¿i, în cazul majoritå¡ii celorlalte ¡åri, ambi¡ia de mediu a Spaniei, prea scåzutå, constituie principalul repro¿, cu directe consecin¡e asupra ele-

Oficialii de la Bruxelles doresc ca Madridul så structureze mai bine propunerile de “arhitecturå verde” ¿i obiectivele de mediu ¿i climatice, utilizând elemente calitative ¿i cantitative, cum ar fi alocarea financiarå ¿i indicatorii. Se mai vorbe¿te în scrisoare despre slaba integrare a instrumentelor celor doi piloni într-o arhitecturå verde mai coerentå ¿i eficientå. În acest context, este necesarå cre¿terea nivelului de efort pentru practicile agricole durabile, în special în cadrul angajamentelor de agromediu. Ar trebui så se asigure o contribu¡ie ¿i o coeren¡å mai bune cu actele legislative-cheie (SMR-uri din cadrul condi¡ionalitå¡ii). Bruxelles-ul mai solicitå Spaniei ac¡iuni pentru prioritizarea ¿i implementarea solu¡iilor pentru a opri ¿i inversa tendin¡a de de¿ertificare ¿i eroziune a solului, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de serå (GHG), emisiilor de amoniac, gestionarea eficientå ¿i economisirea apei, oprirea pierderii biodiversitå¡ii, a habitatului, a peisajului. Îmbunåtå¡irea conectivitå¡ii (internet în banda largå) în sectorul agricol ¿i forestier spaniol nu este abordatå suficient. Nu în ultimul rând, ecoschemele ar trebui fundamentate pe standardele de bunå condi¡ie agricolå ¿i de mediu (GAEC), pentru a asigura tranzi¡ia cåtre practici mai durabile. Rota¡ia va cre¿te cu 10 procente, de la 50 la 60%, luânduse în calcul terenuri nelucrate (pârloagå) ¿i cele fårå culturi permanente. Legat de angajamente multianauale, se are în vedere acordarea de sprijin cuplat pentru livezile de måsline. În problema spinoaså a monitorizårii ¿i reducerii consumului de pesticide, reprezentantul ASAJA (ssocia¡ie membrå a Copa-Co- F 13

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cristina CIONGA, director Afaceri Europene, APPR: Spania are poten¡ialul de a edifica un sector agricol inteligent ¿i rezilient, echitabil în distribuirea banilor europeni, ¿i-a propus plafonarea plå¡ilor directe la 200.000 euro/exploata¡ie. Doar pentru obiectivul mediu ¿i climå, nivelul de ambi¡ie ar trebui crescut ¿i ar trebui så existe o mai mare coeren¡å ¿i consecven¡å între måsurile din primul ¿i al doilea pilon. geca) a aråtat cå în Spania existå un sistem integrat pentru utilizarea diverselor produse, dar se lucreazå la informatizarea acestuia. Scrisoarea con¡ine, de asemenea, solicitarea de solu¡ionare a unei serii de probleme, cum ar fi cele legate de bunåstarea animalelor. Legat de AKIS, Comisia se teme cå guvernele regionale vor implementa diferit strategia sau cå vor exista viziuni diferite. Pentru a evita acest neajuns, o comisie de monitorizare special constituitå se va întâlni la finalul lui iunie cu guvernele locale ale provinciilor spaniole ¿i va furniza detaliile solicitate de Comisie.

Italia Scrisoarea de observa¡ie a Comisiei con¡ine 240 observa¡ii detaliate, cele mai multe legate de definirea ¡intelor ¿i indicatorilor. Tot un numår considerabil de semne de întrebare ridicå CE fa¡å de modul cum este abordatå condi¡ionalitatea. Legat de obiectivele specifice economice, Bruxelles-ul vede necesare îmbunåtå¡irea echitå¡ii distribu¡iei ¿i direc¡ionarea mai eficientå a plå¡ilor directe, identificarea unei liste de nevoi pentru fiecare sector ¿i definirea obiec14

tivelor ¿i interven¡iilor sectoriale în func¡ie de acestea. Un punct special asupra cåruia Comisia atrage aten¡ia executivului de la Roma este rezolvarea problemelor legate de exploatarea for¡ei de muncå din agriculturå, inclusiv munca nedeclaratå. În Pilonul I, op¡iunile pentru convergen¡å ¿i redistribuire sunt limitate la minim cerut de Regulamente, iar valoarea maximå a drepturilor de platå este relativ mare. Plå¡ile cuplate sunt fårâmi¡ate în multe sectoare, astfel încât eficacitatea strategiei este îngrijoråtoare ¿i nu sunt identificate sectoarele care au cu adevårat nevoie de sprijin. Nu este clar cum vor fi sus¡inute ¿i consolidate organiza¡iile de producåtori ¿i cooperativele pentru a-¿i putea întåri pozi¡ia în lan¡ul de aprovizionare.

La obiectivul specific de mediu ¿i climå, Comisia solicitå îmbunåtå¡iri în privin¡a måsurilor care duc la reducerea GES (inclusiv amoniac) din sectorul vegetal ¿i zootehnie, în tandem cu sporirea captårii ¿i imobilizårii carbonului în soluri ¿i påduri. Se solicitå explica¡ii suplimentare cu privire la promovarea agriculturii ecologice ¿i a managemntului integrat al bolilor ¿i dåunåtorilor.

Planul Na¡ional al Italiei are probleme cu formularea ecoschemelor, dar acest instrument de sprijin este destul de nou ¿i Bruxelles-ul nu vede un minus neapårat în asta, dar sublliniazå cå Italia are nevoie de o mai echitabilå distribu¡ie a plå¡ilor directe ¿i rezolvarea problemelor legate de for¡a de muncå.

¥n sfâr¿it, la obiectivele cu caracter social, Comisia observå cå ar trebui asiguratå coeren¡a între strategia pentru reînnoirea genera¡ionalå ¿i descrierea interven¡iilor aferente, iar necesitatea de a îmbunåtå¡i calitatea vie¡ii în zonele rurale ar trebui definite ca strategicå. Strategia de digitalizare ¿i sistemul AKIS din Pilonul II au fost teme de îngrijorare ale Comisiei.

Nu în ultimul rând, så subliniem cå ecoschemele, acest nou instrument de motivare suplimentarå a fermierilor în adoptarea practicilor durabile, a pus ¿i oficialilor italieni probleme, pentru cå Bruxelles-ul îl considerå insuficient de clar definit, de ambi¡ios, mai ales în ceea ce prive¿te protejarea surselor de apå, economisirea apei, reducerea îngrå¿åmintelor chimice ¿i pesticidelor.

Profitul Agricol 23/2022

CULTURI VEGETALE

Sclerotinia Protector, tehnologie pentru rapi]\ Andrei CIOCOIU Category Marketing Manager Seeds, Corteva Agriscience

Dupå mai bine de 10 ani de cercetare în sere ¿i laboratoare, ¿i mai mult de 100 de teståri în întreaga Europå, cercetåtorii de la Corteva aduc în câmp o combina¡ie de hibrizi de rapi¡å cu cel mai bun randament de productivitate ¿i, în plus, toleran¡å împotriva Sclerotinia, în acela¿i produs, în acela¿i sac de semin¡e. Programul de cercetare pentru rapi¡a de toamnå este parte a programului global de cercetare ¿i este dezvoltat prin folosirea markerilor moleculari ¿i expertiza transferului tråsåturilor ¿i tehnologiilor în germoplasma europeanå de elitå. Corteva Agriscience a lansat, în sezonul de semånat 2021, hibridul PT303 Sclerotinia Protector (SP). Acesta con¡ine o tråsåturå unicå între hibrizii de rapi¡å de toamnå. Aceastå caracteristicå a fost ob¡inutå ca urmare a multor ani de ameliorare specificå ¿i teståri în Europa. Am vrut astfel så ne asiguråm cå vom oferi fermierilor no¿tri o protec¡ie consistentå ¿i stabilå, folosind germoplasma noastrå de elitå pentru performan¡e de produc¡ie mai ridicate ¿i

mai sigure. Beneficiul imediat ¿i vizibil pentru fermierii care cultivå hibrizi de rapi¡å Sclerotinia Protector este scåderea inciden¡ei bolii în câmp corelat cu impactul pozitiv asupra produc¡iei în momentul în care comparåm hibridul ScleroSclerotinia Protector este o tehnologie unicå aplicatå culturii de rapi¡å. În plus, aceastå nouå geneticå este adaptatå pe scarå largå ¿i furnizeazå rezultate excelente în diferite regiuni ¿i areale, de-a lungul anilor. Programul este axat pe îmbunåtå¡irea poten¡ialului genetic de productivitate, prin livrarea de gene defensive puternice ¿i îmbunåtå¡irea calitå¡ii recoltei. tinia Protector (SP) cu un hibrid sensibil, în aceea¿i situa¡ie. Primul nostru candidat, hibridul PT303, este exemplul perfect al acestei linii noi de produse, care oferå siguran¡å prin cel mai bun pachet de tråsåturi ¿i un poten¡ial productiv ridicat, confirmat de rezultatele înregistrate. Pânå în prezent, niciun hibrid de rapi¡å nu a prezentat rezisten¡å la Sclerotinia. Astfel, singura solu¡ie a cultivatorilor de a controla boala a fost aplicarea în mod sistematic de fungicide la cåderea primelor petale, pentru a preveni

contaminårile foliare. Lansarea primului hibrid tolerant permite regândirea strategiei de protec¡ie împotriva Sclerotiniei. Cu hibridul PT303 devine posibilå ra¡ionalizarea protec¡iei fungice împotriva patogenului. Astfel, fermierul poate så adapteze strategia de aplicare a fungicidelor în func¡ie de factorii agronomici specifici terenurilor sale ¿i contextului meteorologic la momentul înfloririi culturii de rapi¡å. În 2022, continuåm cercetårile cu scopul de a completa baza noastrå de date ¿i de a ne îmbunåtå¡i cuno¿tin¡ele legate de optimizarea programelor de utilizare a fungicidelor pe hibrizii toleran¡i din portofoliul Corteva. Acesta este obiectivul nostru în ceea ce prive¿te ameliorarea, iar Sclerotinia Protector este parte a angajamentului nostru pentru o inova¡ie continuå ¿i o agriculturå mai sustenabilå. ªi cel mai important aspect îl reprezintå angajamentul Corteva de a råspunde solicitårilor consumatorilor de produse ¿i practici ecologice ¿i de a råspunde cerin¡elor fermierilor de produse noi care så le asigure venituri stabile. Acesta este obiectivul nostru în ceea ce prive¿te ameliorarea, iar Sclerotinia Protector este parte a angajamentului nostru pentru o inova¡ie continuå ¿i o agriculturå mai sustenabilå.

Profitul Agricol 23/2022

DOSAR

#VREM AP|” Agricultura Dobrogei dispare f\r\ iriga]ii! Fermierii din APPR fac un apel disperat la autoritå¡i ca så aloce mai multe fonduri pentru reabilitarea mai rapidå a infrastructurii principale de iriga¡ii din zonele afectate de ariditate. Prezentåm, în cele ce urmeazå, un amplu reportaj în care relevåm situa¡ia curentå a infrastructurii de iriga¡ii din jude¡ele Constan¡a ¿i Ialomi¡a. Prezentåm deopotrivå beneficiile iriga¡iilor pentru agricultura din De la dreapta la stânga> Viorel {otârc\, Daniel Gheordunescu, Theodor Ichim, Dobrogea ¿i Bårågan, Jean Marc Lacrouts, R\zvan Filipescu, Sezai Curtali, Abduraim Fetin douå regiuni des lovite de secetå, precum ¿i consecin¡ele tergiversårii Chiar ¿i a¿a, ar fi doar o micå parte În ultimele douå decenii, a fost comlucrårilor de infrastructurå. plet nefunc¡ionalå, fiind “în conservare”. din suprafa¡a irigabilå a jude¡ului Con-

ar¡i, 17 mai, ora 10, mai mul¡i fermieri din Asocia¡ia Producåtorilor Agricoli din Dobrogea (APAD), ce face parte din APPR, s-au strâns la Sta¡ia de pompare ¿i de aduc¡iune Poarta Albå. Veniserå så vadå, cu ochii lor, minunea: se anun¡ase cå se va båga apå pe canal! Sta¡ia Poarta Albå face parte din amenajarea de iriga¡ii Carasu-Movili¡a ¿i este cea mai mare sta¡ie de pompare a apei din Europa, ce poate ajunge la un debit de 100 mc/s, având cinci motoare puternice care deservesc tot atâtea pompe. Profitul Agricol 23/2022

Cu pu¡inii bani aloca¡i anul trecut, a fost recondi¡ionat un singur motor de 5MW ¿i o pompå cu un debit ce poate varia între 8 ¿i 19 mc/s. Dar existå ¿i un canal de legåturå de 9 km între Sta¡ia de aduc¡iune ¿i Sta¡ia de repompare Basarabi-Pådure, ce trebuie reamenajat, decolmatat. Mai important, înså, trebuie så fie reabilitate atât Sta¡ia de repompare, cât ¿i 10 ståvilare. Deci, mai dureazå pânå så dea roade investi¡ia totalå, de 3,87 milioane de lei. Lia Nedu, directorul ANIF Constan¡a, este, înså, optimistå: “Speråm ca, cel târziu la 1 iulie, så fie apå pe Magistrala Negru Vodå, de unde se va putea prelua efectiv apa pentru iriga¡ii. Atunci vor putea fi irigate 31.000 ha”.

stan¡a, de 426.000 de ha. În prezent, sunt irigate 30.000 ha. Pentru sezonul de toamnå 2022-2023 ¡inta este de 77.000 ha. Pe lângå sta¡iile Poarta Albå ¿i Basarabi-Pådure, este în curs de reabilitare SRP1 Hâr¿ova - Sta¡ia bazå Ghindåre¿ti, care ¿i aceea va asigura apa pentru peste 10.000 ha. Iar planul pe cinci ani este så se ajungå la o suprafa¡å irigatå de 200.000 ha. Pentru ca asta så se întâmple, înså, e necesarå o schimbare a filozofiei de alocare a fondurilor pentru reabilitarea infrastructurii de iriga¡ii, iar jude¡ul så fie plasat mai sus pe lista prioritå¡ilor guvernan¡ilor. Dar så revenim la concretul F zilei de 17 mai. În urma lu25

DOSAR “VREM AP|” crårilor de între¡inere ¿i repara¡ii începute în septembrie 2021 ¿i care au costat 1,432 milioane de lei, trebuia så fie repuså în func¡iune Sta¡ia SP Bazå Poarta Albå. Aceasta poate deservi 3.681 ha, din care vor fi irigate, într-o primå fazå, doar 2.100 ha, mare parte din suprafa¡å fiind a fermei primarului din Poarta Albå, Vasile Delicoti. În diminea¡a zilei de 17 mai, din partea ANIF, pregåtirile erau încheiate. S-a lucrat chiar ¿i la finisaje: conform propriilor afirma¡ii, înså¿i directoarea Nedu a råmas la fa¡a locului pânå noaptea târziu (noaptea de 16 pe 17 mai), pentru a da cu trafaletul. Înså orarul de punere în func¡ie a Sta¡iei SP Bazå nu a fost respectat. Lipseau ni¿te avize, care trebuiau date de conducerea centralå a furnizorului de electricitate. Acesta e compania privatå (italianå) Enel. Au urmat zeci de telefoane, de rugåmin¡i ¿i de amenin¡åri. S-a ajuns cu interven¡ii chiar la nivel de secretari de stat din MADR ¿i Ministerul Energiei. Jean Marc Lacrouts, fermier de origine francezå, lucreazå 1.000 de ha la Ciocârlia de Sus ¿i e secretar general APAD. Situa¡ia îl stupefiazå: “Este incredibil cå venim pânå aici så ne convingem cu ochii no¿tri cå se bagå apå pe canal ¿i ståm degeaba, a¿teptând un aviz al unei companii private. Este aberant cå o firmå privatå poate bloca un sistem colectiv de iriga¡ii! Acum, când vorbim, suferå culturile care ar putea fi irigate dacå se porne¿te instala¡ia. Iar fermierii respectivi suferå pagube din cauza întârzierii pornirii instala¡iei. În Fran¡a ar fi ie¿it un scandal monstru dacå se întâmpla a¿a ceva, ¿i fermierii ar fi fost despågubi¡i. Dar acolo liniile de electricitate sunt publice. Între¡inerea liniilor este efectuatå în sistem privat, de compania care ¿i vinde energie, dar aceasta nu då avize. Nu se poate ajunge în situa¡ia de tårågånare!”. În cele din urmå, “mai marii” Enel de la Bucure¿ti “au iscålit” avizul ¿i pompa a fost puså în mi¿care dupå-amiaza, în jurul orei 15.

“Terenurile au început deja så se degradeze!” Fermierii constån¡eni prezen¡i la inaugurarea de la Poarta Albå dau asiguråri, la unison, cå vor investi de îndatå ce va fi apå pe canal. Viorel ªotârcå, administratorul unei ferme de 1.100 ha din Mereni, spune cå va putea iriga încå de anul acesta 40% din suprafa¡å, dacå va fi într-adevår pornitå Sta¡ia de repompare Basarabi-Pådure. “Nici nu am calculat valoarea investi¡iilor, fiindcå ¿tiu cå oricum trebuie fåcute, dacå e så supravie¡uim. Facem orice efort så udåm culturile!”. Tot din Mereni e ¿i Daniel Gheordunescu, care exploateazå 1.000 ha. Pozi¡ionarea terenului nu permite irigarea acestuia anul acesta, dar trage nådejde pentru viitor, mai ales cå e deja pregåtit så irige: “Încå mai avem pivo¡ii achizi¡iona¡i acum 10 ani, când mai era apå pe canal. I-am conservat ¿i abia a¿teptåm så-i putem folosi”. Situa¡ia la Ciocârlia de Sus, în ferma lui Jean Marc Lacrouts, e mult mai criticå prin compara¡ie cu alte regiuni din jude¡. Francezul aproape cå retråie¿te anul 2020. “Este a doua secetå mare care ne love¿te în trei ani de zile. În ritmul acesta, nu putem face fa¡å. Singura ¿anså pentru viitor sunt iriga¡iile. În Fran¡a, poten¡ialul agricol este respectat. Aici este de neîn¡eles cum clasa politicå ignorå poten¡ialul agricol al Dobrogei. Vrem så vedem apå pe canal ¿i imediat dåm drumul la iriga¡ii!” Ini¡iatorul protestului care a condus la formarea APAD este Råzvan Filipes-

cu, ce administreazå o fermå de 1.400 ha în zona Mihail Kogålniceanu. E ¿i reprezentantul unui OUAI în care sunt fermieri care ar putea iriga 3.000 ha, dintre care 300 ha chiar de anul acesta. Puncteazå faptul cå dispari¡ia fermelor nu este doar o problemå a de¡inåtorilor acestora. “Seceta pedologicå se manifestå în Dobrogea de 8 ani de zile, iar terenurile au început deja så se degradeze. Productivitatea a scåzut ¿i fårå iriga¡ii nu avem ¿ase de supravie¡uire. Politicienii trebuie så se gândeascå nu doar la problemele economice, ci ¿i sociale, pe care le-ar pune dispari¡ia fermelor din Dobrogea. Fiindcå ¿omajul va cre¿te, mul¡i oameni vor råmâne pe drumuri. Fermele zootehnice deja se închid pe bandå rulantå. E adevårat, nu avem bani pentru iriga¡ii în PNRR, dar avem 730 de milioane de euro acolo pentru împåduriri. E vorba de 56.000 ha, iar Dobrogea trebuie så fie o prioritate, fiind în prima linie a de¿ertificårii”. Abduraim Fetin are o fermå medie, de 300 ha, în Topraisar. În prima fazå ar putea iriga doar 10 ha, dar s-ar bucura ¿i pentru atât. Sezai Curtali, din Osmancea, lucreazå 2.700 ha prin trei societå¡i. Nici terenurile sale nu sunt adiacente Magistralei Negru Vodå, dar evenimentul din 17 mai l-a fåcut ceva mai optimist în privin¡a viitorului. “În prima fazå am iriga 1.000 ha ¿i, treptat, am acoperi întreaga suprafa¡å. Asta ar genera multe locuri de muncå în plus, fiindcå am cre¿te paleta de culturi, am face ¿i legumiculturå...”.

Sta]ia de aduc]iune Poarta Alb\ Profitul Agricol 23/2022

DOSAR “VREM AP|” Manifestul APPR: #VREMAPÅ! 1. La elaborarea criteriilor de selec¡ie a proiectelor de reabilitare a infrastructurii principale de iriga¡ii trebuie luate în considerare ca prioritare zonele care nu au beneficiat de asemenea proiecte în trecut ¿i care, precum Dobrogea, ar fi efectiv salvate de la de¿ertificare. 2. Pot exista iriga¡ii func¡ionale în jude¡ul Constan¡a într-un an. Dacå se alocå fonduri suficiente ¿i se fac lucråri corespunzåtoare, toate canalele de iriga¡ii pot fi pline, ca ¿i în Bråila, Gala¡i, Cålåra¿i. 3. În procesul reabilitårii infrastructurii de iriga¡ii existå un cerc vicios. Statul nu alocå fonduri dacå fermierii nu sunt organiza¡i în OUAI-uri, iar fermierii nu se organizeazå pentru cå ¿iau pierdut încrederea cå vor exista iriga¡ii. Cercul vicios trebuie rupt de autoritå¡i. Dacå vor vedea apå pe canale, fermierii vor fi încuraja¡i så se asocieze, så investeascå în iriga¡ii timp, energie, bani. Poate cå nu se vor iriga mari suprafe¡e în primul an, dar, cu certitudine, în al doilea de apå pe canal se vor vedea rezultate spectaculoase. 4. Poten¡ialul agricol al Dobrogei este uria¿. Iriga¡iile ar produce un boom economic asemånåtor celui care a urmat inaugurårii A2, când PIBul Constan¡ei s-a dublat. 5. Iriga¡iile sunt ecologice. În prezent, fermierii dobrogeni arå ¿i discuiesc, consumând 100 de l de motorinå/ha într-un an. Dacå ar avea iriga¡ii, ar putea folosi tehnologia no-till, care ar reduce consumul de motorinå la 10 l/ha/an, ceea ce înseamnå reducerea semnificativå a amprentei de carbon, dincolo de economiile financiare. 6. Zonele irigate så nu mai fie clasificate ca zone defavorizate, iar acest statut så fie rezervat zonelor care nu sunt irigate, în special celor care nu au infrastructurå de iriga¡ii, cum sunt majoritatea jude¡elor Moldovei! 28

“Când sunt la reanimare, nu må intereseazå cât costå tratamentul!” APAD s-a constituit în urma unui protest din vara 2020, când seceta în Dobrogea a fost cea mai cumplitå din istoria måsuråtorilor meteorologice ¿i cu efecte mai dramatice decât în orice altå zonå a ¡årii. Theodor Ichim, pre[edintele APAD

Theodor Ichim, pre¿edintele APAD, considerå cå protestul din 2020 nu a råmas fårå urmåri: “Am reu¿it så tragem un semnal de alarmå: Dobrogea se de¿ertificå dacå nu se iau måsuri urgente. Iatå, au început så se mi¿te lucrurile - e drept, foarte timid”. Ichim are o mul¡ime de argumente în favoarea solicitårii ca jude¡ul Constan¡a så fie sus pe listele MADR ¿i ANIF. “Când se stabilesc prioritå¡ile în iriga¡ii trebuie så se ¡inå seama de media multianualå a precipita¡iilor, de poten¡ialul zonei, de mårimea fermelor ¿i specificul acestora. Constan¡a are constant precipita¡ii sub media ¡årii, nu e stråbåtutå de niciun râu de suprafa¡å, iar pânzele freatice sunt la mari adâncimi. În schimb, terenurile sale sunt cernoziomuri de cea mai bunå calitate, are cele mai multe zile însorite din an ¿i argumentul proximitå¡ii Portului. Fårå iriga¡ii, nu supravie¡uim, ca fermieri, în Constan¡a. Cu iriga¡ii, putem deveni printre cei mai performan¡i fermieri europeni”. ªeful APAD invocå ¿i argumente europene: “În contextul încålzirii globale, prin noua Politicå Agricolå Comunå ni

se impun måsuri de mediu: scheme de reducere a consumului de pesticide, fertilizan¡i, rota¡ii lungi ¿.a.m.d. Aceste lucruri sunt benefice ¿i pot fi rezonabile, numai cå nu se pot pune în practicå în toate zonele. Vorbim de tehnologia notill, care capteazå apa ¿i carbonul. Dar este o tehnologie care se poate practica cu succes în condi¡iile unui aport hidric de peste 600 l/mp anual. Or, în Dobrogea, media multianualå a precipita¡iilor nu depå¿e¿te 400 l/mp/an. Dacå am avea iriga¡ii, am putea practica ¿i noi aceastå tehnologie. La fel, a¿ putea evita monocultura ¿i a¿ practica rota¡iile lungi. Dar în prezent, dacå înfiin¡ez o culturå, iar aceasta nu råsare, o înlocuiesc cu o alta ce are epoca de semånat mai tardivå. A¿a ajung la rota¡ii scurte: rapi¡å cu grâu, tot în toamnå, sau cu floarea-soarelui, primåvara”. Întrebat dacå a fåcut ¿i calcule economice (costuri vs beneficii), a replicat cå sunt prea multe variabile, pentru a se putea avansa cifre exacte: “Fire¿te cå trebuie så facem calculele economice. Dar când sunt la reanimare, nu må intereseazå cât costå tratamentul!”. Profitul Agricol 23/2022

DOSAR “VREM AP|”

“Nu e corect så avem iriga¡ii ¿i så fim în zonå defavorizatå!” În aceea¿i zi de 17 mai, în Ialomi¡a, Silviu Mihai (foto), administratorul fermei de 1.500 ha Silcomar 2000, din Iazu, iriga din plin. Ne-am oprit în fa¡a unei sole de 70 de ha, cultivatå cu porumb, deasupra cåreia “se plimba” un pivot. Acesta dådea a doua normå de udare, de 20 l/mp, dupå prima normå de 15 litri, pentru aprovizionare. Planta premergåtoare fiind soia, existå premisele pentru o produc¡ie de 15 t/ha sau chiar mai mare. Mihai a irigat ¿i rapi¡a, atât toamna, pentru råsårire, cât ¿i primåvara, din cauza secetei. Nici nu concepe o produc¡ie mai micå de 4 t/ha. “Am început så irigåm din anul 2000, când lucram 1.000 ha. În prezent irigåm 900 de ha din suprafa¡a fermei ¿i vrem så mai cre¿tem suprafa¡a iri-

gatå”, spune fermierul, care e ¿i pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a. Silcomar 2000 este în OUAI Scânteia, care administreazå 14.000 ha. 10.000 ha au fost amenajate la irigat cu fonduri europene nerambursabile, în

valoare de 6 milioane de euro. Pentru celelalte 4.000 ha opera¡iunea de reabilitate este în curs. “Avem proiecte în derulare, speråm så mai atragem 3-4 milioane de euro”. Altruist ¿i corect, Mihai î¿i dore¿te ca ¿i fermierii din zonele neirigate sau chiar neirigabile så beneficieze de condi¡ii dacå nu echivalente, måcar comparabile de profitabilitate. “Suntem în zonå defavorizatå ¿i avem apa gratuitå pe canal. Nu e normal! Eu a¿ fi de acord dacå guvernan¡ii ne-ar scoate, pe noi, cei care irigåm, din zona defavorizatå. E nevoie de zonå defavorizatå în Moldova. Colegii no¿tri de la ACCPT Ia¿i meritå så fie inclu¿i în zonå defavorizatå ¿i så primeascå beneficiile aferente, fiindcå nu pot ¿i nici nu vor putea iriga”.

Speran¡a stå în pu¡urile de mare adâncime De¿i are o afacere diversificatå, produc¡ia agricolå pe 3.000 ha fiind doar o componentå a rulajului anual de 70 de milioane de lei, Theodor Ichim a avut serios de furcå cu anul 2020 ¿i l-a trecut doar gra¡ie bunåvoin¡ei creditorilor. Decis så evite ca stabilitatea companiei sale så mai fie meteo-dependentå, a investit serios în iriga¡ii, chiar dacå nu are apå pe canal. Aceste investi¡ii le-a realizat la Chirnogeni, una dintre cele trei loca¡ii în care sunt råspândite fermele sale. Aici, încå din vara anului 2021, sunt pe pozi¡ii “de atac” ¿ase pivo¡i. În plus, a luat în administrare, de la ANIF, 2 km dintr-un canal de iriga¡ii dezafectat, pe care i-a transformat într-un bazin de reten¡ie cu adâncimea de 4 metri. În 30

acest bazin va acumula 100.000 mc apå pe care urmeazå så o extragå din pu¡urile forate de mare adâncime. De prea mare adâncime, se pare. Prima firmå specializatå în forarea de pu¡uri ¿i-a strâns utilajele ¿i l-a låsat pe Ichim cu ochii în soare, dupå ce o forezå s-a rupt din cauza duritå¡ii rocilor din profunzime. La momentul realizårii reportajului, fermierul a¿tepta o a doua firmå de foraj, care så ducå lucrarea la bun sfâr¿it. “Când vom reu¿i så terminåm forajul, vom putea iriga 550 ha. E doar o micå parte din ferma de 3.000 de ha, dar produc¡ia ob¡inutå aici, într-un an precum 2020, mi-ar permite continuarea activitå¡ii. E o investi¡ie realizatå cu un credit IMM Invest de 5 milioane de

lei ¿i capital propriu. Dacå reu¿im så avem apå pentru iriga¡ii în august, vom iriga cultura de soia. Cultura de porumb råmâne ¿i anul acesta la neirigat. Eventual, vom iriga cultura succesivå de porumb, pe care o vom înfiin¡a dupå recoltarea rapi¡ei”. Chiar dacå va avea succes cu pu¡urile, Ichim e con¿tient cå “baza ¿i nådejdea” råmân iriga¡iile clasice. “Avem 1.200 de ha în zona care ar urma så fie deservitå de amenajarea Carasu-Movili¡a ¿i abia a¿tept apa pe canal, ca så irig. În situa¡ia în care vom putea iriga, firesc ar fi så fim sco¿i din zona defavorizatå. Atunci, ar ¡ine doar de noi så ne gospodårim bine afacerea. Am putea merge ¿i în alte direc¡ii de produc¡ie, de pildå spre legumiculturå”. Profitul Agricol 23/2022