nr. 22 din 5 iunie 2024 - såptåmânal
15 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii
China permite importul de vit\ din Australia
For]a major\ nu mai trebuie dovedit\ 2.000 de lei pentru ferm\ cu ferm\ 7 Mangali]a ori Bazna
9
M\sura de reducere a accizei pentru motorin\ continu\
9
Al treilea caz de grip\ aviar\ la om, în SUA
8
8
Pre]uri [i pie]e Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii România cump\r\ din SUA tot mai multe alimente
14
16
Culturi vegetale
Irlanda ar putea r\mâne f\r\ cartofi 12
Guvernul a aprobat programul Rabla pentru tractoare C=nd va opri Ucraina exporturile de zah\r?
10
O privire asupra viitorului în agricultur\
24
Din cauza înghe]ului, Moscova vrea s\ impun\ stare de urgen]\
12
100 de ani de {tiin]e Agronomice
13
Ma[ini & utilaje
Suvisio, pentru combaterea sfredelitorului porumbului
25
Bayer Agro Arena, f\r\ fermieri
26
Corteva Agronomy Day, cu peste 400 de fermieri, în Semlac, Arad
10
28
UE majoreaz\ tarifele pentru cerealele Interdic]ia la parcuri de panouri din Rusia [i din Belarus 18 fotovoltaice - noul motiv de nemul]umire al FAPPR 30 Cerealele ruse[ti ;[i caut\ deja alte pie]e 18 Uniaqua, firma lui Theodor Ichim, ofer\ solu]ii de irigat “la cheie” 30 Ploile au ameliorat rezerva de ap\ în unele zone 19
Nicolae Trifan prefer\ combina New Holland seria CR
38
Amazone, incertitudini în 2024
39
Sem\nat de precizie în miri[te
40
Tehnologia care reduce costurile
40
Cât cost\ s\ închiriezi un tractor
41
Duios, robotul pr\[ea
42
Înc\rc\toarele Manitou sunt eficiente în ferme vegetale [i zootehnice 42
Strategii politice
Cre[terea animalelor
Produc\torii de îngr\[\minte preseaz\ pentru o stavil\ pus\ importurilor din Rusia
20
:ngrijor\rile celor din industrializarea porcului
32
Seceta a distrus culturile lui Gavril\ Tuchilu[
21
R\zvan Horoi nu crede c\ viitorul mai apar]ine micilor ferme
34
Prestator de servicii ;n c=mp
21
Târgul de la Cremona se extinde
36
Cum func]ioneaz\ bonific\rile acordate de Expur
22
Vacile din SUA transmit gripa aviar\ la om
36
Hobby
Tehnologia no-till este în declin
23
Bogdan Pantazi face siloz de secar\
37
Cupa Fermierilor la fotbal a mers la Buz\u
Vasile Iliu]\> Vreau s\ fac la C\l\ra[i o “Delt\” pentru 44 bucure[teni
46
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e Grâu România FOB Constan]a 231 euro/t (¡29) 1.155 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iunie 2024. Pe bursele externe, dup\ cre[terea de s\pt\mâna trecut\, grâul a sc\zut u[or în
aceast\ s\pt\mân\. Estim\rile favorabile cu privire la recolta din Canada [i din ]\rile din emisfera sudic\ vor stabiliza pre]ul în perioada urm\toare. Astfel> :n SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a fost de 256 dolari/ton\ (1.178 lei). A înregistrat o sc\dere de 6 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
Argentina> pre]ul FOBport a fost de 287 dolari/ton\ (1.320 lei). A sc\zut cu 2 dolari/ton\. Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în iunie 2024 este de 184 euro/t (920 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\. Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna iunie 2024, a fost de 173 euro/ton\ (796 lei). A r\mas la acela[i nivel de s\pt\mâna trecut\.
Cota]ii - Bursa din Chicago Iun Iul Aug
$/t 27.05 28.05 29.05 30.05 31.05 256 256 257 254 250 263 263 264 262 258 271 271 272 270 266
România
Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în iunie 2024, este de 152 euro/ton\ (760 lei). A sc\zut cu 13 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
FOB Constan]a 172 euro/t (¡2) 860 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iunie 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 192 dolari/ton\ (883 lei). A Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Iun Iul Aug
27.05 28.05 29.05 30.05 31.05 182 182 182 179 176 186 186 185 183 180 192 192 191 188 185
Pre]uri - FOB, Argentina Iun Iul
14
$/t
27.05 28.05 29.05 30.05 31.05 196 196 195 193 190 196 196 195 193 190
Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 210 euro/ton\ (1.050 lei). A r\mas la acela[i nivel de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a
Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 259 euro/ton\ (1.295 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\. La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 251 euro/t (1.255 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\. Pre]uri - FOB, Argentina Iun Iul Aug
$/t 27.05 28.05 29.05 30.0531.05 289 289 288 290 287 293 293 294 296 295 293 293 295 296 295
Cota]ii - Burse din Fran]a
euro/t
$/t 27.05 28.05 29.05 30.05 31.05 264 264 268 264 260 270 270 273 269 265 276 276 279 275 272
sa Pontivy a fost de 211 euro/ton\ (1.055 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 205 euro/ton\ (1.025 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.
La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 204 euro/ton\ (1.020 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\.
:n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 190 dolari/ton\ (874 lei). A sc\zut cu 6 dolari/ton\.
Iun Iul Aug
avut o sc\dere de 6 dolari/ton\.
:n Fran]a, pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 243 euro/ton\ (1.215 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
27.0528.05 29.05 30.05 31.05 Rouen 228 261 257 256 251 Dunquerque 254 261 257 256 251 Pallice 207 206 256 205 205 Creil FOB 255 262 258 257 252 Moselle FOB 245 252 248 248 243 Rouen FOB 260 267 267 264 259
Cota]ii - Bursa din Kansas
Porumb
€ - 5 lei $ - 4,6 lei
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
euro/t
27.05 28.0529.0530.0531.05 202 206 207 206 205 205 211 207 207 204 205 211 207 208 205 Bordeaux FOB 211 217 213 213 210 Pontivy 214 216 212 214 211
Bordeaux Pallice Rhin FOB
Profitul Agricol 22/2024
S\pt\mâna 27 - 31 mai 2024
Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 459 dolari/ton\ (2.111 lei). A sc\zut cu 14 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> China 79.300 tone, Egipt 36.100 tone, Mexic 24.500 tone, Indonezia 21.400 tone [i Japonia 13.200 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Iun Iul Aug
Cota]ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago
27.05 28.05 29.05 30.05 31.05 458 458 451 446 444 457 457 451 445 443 449 449 445 439 436
27.05 28.05 29.05 30.05 31.05 991 991 1.003 1.011 1.008 997 997 1.009 1.017 1.013 1.000 1.000 1.012 1.020 1.015
euro/t
27.05 28.05 29.05 30.05 31.05 Rouen 227 227 223 219 214 Dunquerque 227 227 223 219 214 Pontivy 227 229 225 225 220
FOB Constan]a 180 euro/t (¡ 7) 900 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iunie 2024.
Orz bere> Creil** 235 238 234 232 227 Moselle** 218 218 214 212 207
Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 214 euro/ton\ (1.070 lei). A sc\zut cu 13 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere. Pre]ul orzului pentru
Rapi]\ Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 479 euro/ton\ (2.395 lei). A crescut cu 1 euro/ton\. La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 477 euro/ton\ (2.385 lei). A avut
Pre]uri
Iun Iul Aug
Cota]ii FOB - Fran]a
România
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 400 dolari/ton\ (1.840 lei). A înregistrat o sc\dere de 26 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
$/t
Orz
27 -312.05.2024
:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 451 dolari/ton\ (2.075 lei). A sc\zut cu 6 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
bere, FOB-Moselle, a închis la 207 euro/ton\ (1.035 lei). A sc\zut cu 11 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Australia> pentru livrare în iunie 2024, pre]ul orzului furajer este 208 dolari/ton\ (957 lei). A sc\zut cu 4 dolari/ton\. o cre[tere de 2 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor. La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 479 Cota]ii rapi]\ - Fran]a
euro/t
27.05 28.0529.05 30.0531.05 Rouen 475 474 478 477 477 Dunquerque 478 478 481 481 479 Moselle 478 478 481 481 479
$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina
Cota]ii [rot soia - Chicago Iun Iul
27.05 28.05 29.05 30.05 31.05 426 426 415 406 400 419 419 409 400 395
Floarea-soarelui Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 439 euro/t (2.195 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiului din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran]a
27.05 28.05 29.05 30.05 31.05 465 465 458 452 451 467 467 459 453 452
chiderea licita]iilor a fost de 790 euro/ton\ (3.950 lei). A sc\zut cu 40 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în iunie 2024, este 313 euro/t (1.565 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
euro/t
27.05 28.0529.05 30.05 31.05 Dieppe 440 438 441 439 439
Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t Iun
Iun Iul
27.05 28.05 29.05 30.05 31.05 830 824 790 790 790
euro/ton\ (2.395 lei). A crescut cu 1 euro/ton\.
DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în iunie 2024, este 395 euro/t (1.975 lei). A sc\zut cu 15 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic
:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>
Iun Iul
27.05 28.05 29.05 30.05 31.05 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200
27.05 28.05 29.05 30.0531.05 672 667 664 671 661 692 689 686 692 683 699 697 694 699 690
Grâu
Porumb
Soia
Sorg
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
256 dolari/t
Profitul Agricol 22/2024
-6
192 dolari/t
-6
$/t
Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 205 dolari/ton\ (920 lei). A sc\zut cu 5 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
$/t
Cota]ii rapi]\ - Canada Iun Iul Aug
$/t
459 dolari/t
-11
200 dolari/t
-5 15
Pre]uri [i pie]e
România cump\r\ din SUA tot mai multe alimente Statele Unite sunt printre primii 20 de furnizori de alimente [i produse agricole pentru România. M\rfurile americane ajung în România fie direct (în principal produse în vrac [i intermediare), fie sunt transbordate prin porturi de intrare din vestul Uniunii Europene (UE), din Italia, Olanda ori Germania.
P
otrivit Biroului de Recens\mânt al SUA (BICO), care prelucreaz\ doar datele privind exporturile directe c\tre România, în 2023 americanii au livrat în ]ara noastr\ produse alimentare [i agricole în valoare de 79 de milioane de dolari, în cre[tere cu 76% fa]\ de 2022. Acestea const\, în general, în soia, f\in\ de soia, floarea-soarelui [i produse pesc\re[ti. O cre[tere semnificativ\ o reprezint\ importurile de f\in\ de soia pentru care România a pl\tit 29 de milioane de dolari. Importurile indirecte ale României au crescut deficitul comercial cu 132,2 milioane de dolari în 2023 [i includ produse expediate în cantit\]i mai mici sau care necesit\ condi]ii comerciale mai flexibile decât sunt dispu[i s\ ofere furnizorii americani. Conform Institutului Na]ional de Statistic\ de la noi, importurile directe [i indirecte de produse alimentare [i agricole din SUA au ajuns la 211 milioane de dolari, în cre[tere cu aproape 11% fa]\ de 2022. Pentru c\ BICO reflect\ doar ex16
porturile directe ale SUA c\tre România, acestea nu includ volume semnificative de comer] din SUA direc]ionate prin distribuitori din marile porturi din vestul Europei, cum ar fi Rotterdam. Prin urmare, datele INS care includ atât comer]ul direct, cât [i pe cel indirect - sunt o reflectare mai exact\ a cererii române[ti de produse alimentare [i agricole din SUA.
Importurile de carne de vit\ s-au dublat Rapoartele americanilor nu prezint\ date pentru comer]ul cu carne de vit\ din SUA c\tre România, în timp ce datele INS arat\ c\ acesta a atins 2,58 milioane de dolari în 2023. Importurile de carne de vit\ din Statele Unite s-au dublat în ultimii trei ani din cauza cre[terii cererii. Carnea de vit\ ajunge în România în principal prin }\rile de Jos, Italia [i Germania datorit\ flexibilit\]ii volumului [i cerin]elor UE de licen]iere.
Importurile de vin s-au triplat în ultimii trei ani. Datele BICO indic\ exporturi de 317.000 de dolari, în timp INS public\ o valoare-record de 1,2 milioane de dolari. Cea mai mare parte a b\uturilor spirtoase distilate (whiskyuri) ajunge direct în România, indicând 10,9 milioane dolari, fa]\ de INS - 17,7 milioane doalri. În cazul boabelor de soia, datele BICO arat\ c\ exporturile SUA în România în 2023 au fost de 4 milioane de dolari, în timp ce datele INS arat\ o valoare aproape dubl\, de 7,8 milioane de dolari. Pentru ciocolat\, BICO raporteaz\ o valoare de 83.000 dolari a produselor expediate din Statele Unite în România, în timp ce INS arat\ c\ România a importat anul trecut ciocolat\ în valoare de 291.000 dolari.
Marilena R|DUCU Profitul Agricol 22/2024
CULTURI VEGETALE
Uniaqua, firma lui Theodor Ichim, ofer\ solu]ii de irigat “la cheie” Fermierul const\n]ean Theodor Ichim, pre[edintele FAPPR, a decis s\[i valorifice experien]a dobândit\ în timpul realiz\rii propriului sistem de iriga]ii [i a înfiin]at o nou\ firm\, Uniaqua, prin care ofer\ solu]ii complete. “Facem sisteme de irigat capcoad\> proiectare, s\p\turi, conducte, electric\ - tot”, spune Ichim. “Am trecut prin toate, am f\cut toate gre[elile pe pielea mea [i [tiu cum le pot evita. {tiu ce am p\]it când am membranat canalul [i unde s-a rupt, unde a pocnit ]eava, cum s\ gândesc hidraulica”. Proiectan]ii sistemului de iriga]ii din ferma lui Ichim nu au [tiut c\ pivo]ii trebuie s\ se deplaseze de la nord la sud. Hidraulica [i dimensiunile conductelor au fost proiectate pentru deplasare de la est la vest, iar acum nu mai e nimic de f\cut.
Theodor Ichim, pre[edintele FAPPR “Dac\ sem\n jum\tate de sol\ irig cealalt\ jum\tate. A[a c\ trebuie s\ o sem\n pe toat\. Ca s\ fac tratamentele cu ma[ini trebuie muta]i pivo]ii. Dureaz\ opt zile pân\ revin cu pivotul pe pozi]ie. A[a am ajuns s\ fac tratamente cu drona”.
Clien]ii lui Ichim vor trebui s\ agreeze pivo]ii Urapivot, produ[i de firma spaniol\ Chamsa. “Am stat o s\pt\mân\ în vizit\ la ei, am v\zut toate liniile de produc]ie, de la linii de picurare la pivo]i. Urapivot are o structur\ solid\, profiluri laminate, o greutate de 18 tone, cu 50% mai mult fa]\ de al]i pivo]i din pia]\, din tabl\ ambutisat\. Sunt f\cu]i pentru a rezista la vânturile puternice din Africa. Iar motorul de tun de capacitate mare”. Uniaqua a semnat deja un contract cu ferma Dobre Agro din {tef\ne[ti, Ialomi]a, pentru irigarea a 500 de ha. Angajamentul este predarea solu]iei, la cheie, la data de 15 octombrie 2024.
Robert VERESS
Interdic]ia la parcuri de panouri fotovoltaice - noul motiv de nemul]umire al FAPPR FAPPR va angaja juri[ti pentru a determina adev\rul în privin]a posibilit\]ii de construire a parcurilor de panouri fotovoltaice în apropierea sta]iilor de punere sub presiune. Aparent, legea e clar\> dac\ vrei s\ instalezi fotovoltaice, pe teren arabil, în extravilan, fertilitatea terenului trebuie s\ fie de categoria 3 [i mai slab\. “Ce facem cu oamenii care au cel mai bun p\mânt, categoria 1 [i 2, 30
unde s-au înfiin]at sisteme de iriga]ii de c\tre stat? Ce facem cu cei care vor s\ fac\ 2-3 ha de parcuri fotovoltaice lâng\ sta]iile de punere sub presiune, ca s\-[i produc\ singuri energia necesar\ [i s\ nu mai cear\ de la stat subven]ie pentru energie? E o mare gogom\nie, pentru c\ nu produc energie s\ o vând, ci s\ o consum în scopul produc]iei agricole", spune Theodor Ichim, pre[edintele FAPPR.
Acesta a ridicat problema, ini]ial, în discu]iile cu ministrul Agriculturii, Florin Barbu, iar acesta l-a asigurat c\ se pot construi parcuri fotovoltaice pe orice tip de teren, indiferent de fertilitatea acestuia. Ulterior, îns\, la Guvern i s-a dat cu totul alt r\spuns. Când a cerut modificarea legisla]iei, i s-a replicat c\ ar trebui modificat\ Constitu]ia.
Robert VERESS Profitul Agricol 22/2024
CRE{TEREA ANIMALELOR
R\zvan Horoi nu crede c\ viitorul mai apar]ine micilor ferme Mi-am propus [i am avut bucuria s\ v\d cum arat\ o zi din via]a medicului veterinar R\zvan Horoi, directorul companiei AICBAC Bac\u. A[a c\ i-am stat pe cap de diminea]\, dup\ ce [i-a l\sat copila în fa]a [colii, [i pân\ ce s-a dus ziua. Îl g\se[ti pu]in pe la birou. Cel mai mult timp î[i petrece în ferma de vaci [i pe câmp, unde urm\re[te fiecare tarla. Tân\rul uria[ ascult\ atent p\mântul> a primit o misiune grea din partea Grupului Agricola Interna]ional, mai ales c\ însu[i tat\l lui este st\pânul inelelor [i b\iatul nu trebuie s\ dezmint\.
L
ucreaz\ 2.800 de hectare în trei jude]e> Bac\u, Neam] [i Vaslui. Se ocup\ de cultura mare a societ\]ii [i de cele 600 de vaci. Trecem prin grajd s\ vedem vacile, apoi mergem pe câmp. Orzoaica pentru bere a ajuns pân\ la piept. R\zvan Horoi încearc\ s\ furnizeze cereale pentru Agricola Interna]ional, dar este o cantitate infim\ comparativ cu necesarul fermelor de p\s\ri. Produce anual 20.000 de tone de cereale, iar consumul Grupului Agricola se ridic\ la 60.000 de tone 34
pe lun\. A elaborat o construc]ie de buget pentru cultura mare, pe care o urm\re[te s\pt\mânal [i face adapt\ri din mers. Iarna a avut o perioad\ geroas\, care, de[i scurt\, a distrus insectele. Nu a avut atacuri de r\]i[oar\, de vierme sârm\, diabrotica... El crede c\ microclimatul este cea mai mare provocare [i c\ rota]ia culturilor este solu]ia salutar\.
A schimbat total genetica vacilor de lapte Ferma zootehnic\ a trecut de la vaci Simmental cu tauri Red Holstein, pe când era director Eugen Popa, la infuzie de Holstein Danez, American [i Olandez. “Vacile au o s\n\tate robust\, nu avem probleme de podotehnie la animale. Au o constitu]ie mai arhaic\, mai rezistent\. Predomin\ varietatea ro[ie, dar cre[te efectivul de Holstein alb cu negru”, spune R\zvan Horoi. Prefer\ tauri de top. Aduce material seminal de la Alta Genetics [i de la CRV Olanda (Adrian Dina). Urm\re[te ameliorarea conforma]iei animalelor, vrea vaci cu o ingest\ mai mic\ [i cu productivitate mai mare. Vacile de la AICBAC mai au 30-40% din sângele vechiului nucleu genetic [i poart\ marca evident\ a rasei Holstein. “Acidozele ruminale sunt principalul factor al problemelor de reproduc]ie, spune medicul veterinar. În consecin]\, o ra]ie furajer\ stabil\, echilibrat\ nu are voie s\ destabi-
lizeze componenta genetic\ [i reproductiv\ a animalului. Noi avem o inciden]\ de 1-2% acidoze. Cele mai mari provoc\ri vin tot de la afec]iunile podale din cauza betonului. De aceea, vacile au nevoie de saltele de cauciuc. Dac\ facem investi]iile din fonduri proprii pentru saltele, cheltuiala este inamortizabil\. S\ dai 2,5 milioane de euro la 600 de vaci este un fiasco din prima. Sper\m s\ reu[im s\ atragem fonduri europene, la care avem acces limitat pentru c\ societatea face parte din concernul Agricola Interna]ional. Pragmatismul mi-a b\tut la u[\ în ultimii doi ani, e foarte greu s\ anticip\m ce se va întâmpla mâine. Am f\cut proiecte mari, care ne-au îndatorat mult.”
Fermierii nu au ajuns ;nc\ suficient de performan]i “F\r\ management integrat, f\r\ activit\]i subsidiare, fermele noastre nu pot face fa]\ concuren]ei externe. Dac\ vreau s\ vând laptele la Lactalis, ei vor invoca mereu faptul c\ Polonia [i Ungaria au lapte mai ieftin decât pre]ul nostru de cost. În Polonia, subven]ia este de 830 de euro pe vac\.” R\zvan Horoi pleac\ pe câmp s\ vad\ o recolt\ spectaculoas\ de triticale pentru siloz, de 35 de tone la hectar. Iese un siloz de calitate, cu toate componentele principale pe care se bazeaz\ fermierul în cre[terea vacilor de lapte. Au fost temperaturi de 29 de grade în mai [i plantele s-au maturizat Profitul Agricol 22/2024
CRE{TEREA ANIMALELOR rapid. Spicul trebuie s\ fie în burduf când se toac\. De aceea, recoltarea trebuie s\ se fac\ rapid pentru a ob]ine raportul proteic [i energetic cel mai bun, adic\ resursele s\ fie r\spândite în toat\ planta. Vacile g\sesc fibre destule în porumbul de siloz, în semifânul [i în fânul de lucern\. Vrea s\ creasc\ efectivele fiindc\ aceasta este tendin]a general\> rezist\ cine are vaci mai multe. Anul trecut, a fost din nou la prietenul Johny din Irlanda, dup\ 10 ani. Atunci avea 220 de vaci cu lapte - 180 Holstein Friz\, 40 - Jersey. Acum are 860 de vaci 220 Jersey la muls, 220 Holstein. Are un grajd de patru ori mai mare. Vecinii lui au renun]at la ferme, iar el le-a cump\rat pe toate, le-a comasat. “Ferma irlandez\ sub 200 de vaci nu mai poate r\zbate în nebunia pie]ei globale. Au disp\rut fermele cu 30-50 de vaci”, ;i spunea Johny. În urm\torii 10 ani, se vor concentra exploata]iile [i în Fran]a, Elve]ia, Germania, Austria... Ca la pas\re. Dac\ nu ai o ferm\ de 20 de milioane de p\s\ri, nu rezi[ti. Irlanda are 5 milioane de locuitori [i 12 milioane de vaci. Noi avem un milion [i ceva de vaci, din care vreo 200.000 mai sunt doar sub form\ de crotalii". Vacile lui au performan]e rezonabile - 32,5 litri în medie pe zi, cu o gr\sime de 3,9 - 3,95%. În fiecare an, el adun\ furaje pentru 425 de zile ca s\ evite crizele. Cea mai mare provocare este valorificarea laptelui, care suport\ consecin]ele ultimilor doi ani, cu pre]uri de cost extraordinar de mari, spune R\zvan Horoi. “Exploat\m pentru vaca de lapte 300-350 de hectare, din care 100 pentru 4.000-5.000 de tone de porumb siloz, 500 tone de porumb boabe, 300 tone de grâu, 1.200 de tone semifân de lucern\, semifân de triticale - 2.000 de tone, fân de lucern\ 800 de tone. Adic\ aproximativ 10-15% din produc]ia agricol\ total\, în func]ie de an. Este înc\ loc de extindere [i aici Profitul Agricol 22/2024
avem urm\torul plan de dezvoltare a societ\]ii pentru investi]ii în zootehnie. “La nivel de cooperativ\, noi producem 1.200.000 de litri pe lun\. Capacitatea de procesare a fabricii este de 350.000 - 400.000 de litri pe lun\. D\m cel mai mult lapte la Lactalis, dar colabor\m [i cu Olympus, Almera Bac\u, Artesana Tecuci. O mic\ parte merge pe pia]a spot din Bulgaria, R. Moldova [i din alte ]\ri. Laptele spot se tranzac]iona la începutul lui mai cu 1,7-1,8 lei pe litru. Mul]i procesatori sus]in c\ vine mult lapte din Polonia [i
din Cehia. Noi vindem cu 2,1 - 2,2 lei pe litru la contract, în condi]iile în care anul trecut am avut costuri de 2,35 lei pe litru [i am generat pierderi. Ne a[tept\m la o optimizare a costurilor.” Are [i o re]ea de 6 magazine, unde vinde lactate cu brandul Huzur. Magazinele au fost deschise în Bac\u de Eugen Popa de la AICBAC [i lactatele Cooperativei Agricole Agrolact Moldova, unde trimite lapte [i R\zvan, se vând bine.
Viorel PATRICHI
R\zvan Horoi, director AICBAC Bac\u
35