nr. 22 din 8 iunie 2022 - såptåmânal
8 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Prim-ministrul nu merge la FarmConect cu ministrul Chesnoiu Vladimir Putin ar debloca cerealele din Ucraina Clubul Fermierilor intrå în CEJA
7
Vizita fermierilor din Ialomi¡a în Cehia ¿i Slovacia
8
Australia: o nouå recoltå-record de grâu
9
Belarusul se intereseazå de cerealele ucrainene Cum se câ¿tigå încrederea în porumbul de siloz
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
16
Implicarea cercet\rii Ziua grâului la Fundulea
18
9
10
FarmConect, expozi¡ia agriculturii române¿ti
12
Deere mutå o parte a produc¡iei în Mexic
14
Indonezia permite din nou exportul de ulei de palmier
14
10
36
Anvelope BKT pentru sprayere ¿i prå¿it
44
Opinii
Ofensiva zootehniei la târgul de la Fundulea
38
Stelian Podar ¿i afacerile cu americanii
40
UE î¿i dore¿te så dezvolte vaccinarea påsårilor
Ma[ini & utilaje
46
Hobby
O zi a câmpului ca la carte, la Sta¡iunea de la Lovrin
20
Culturi vegetale Alertele automate Bayer Climate Fieldview
22
Mircea Boteanu a renun¡at la floarea-soarelui
24
Nebunia din Statistica Agriculturii. Ce ¿tiu oficialii
26
Gr\dina, via [i livada Perioada de recoltare a tomatelor în programul pentru 2022
32
Cre[terea animalelor Noua conducere ANZ are agendå grea
35
S-a redeschis apetitul pentru expozi¡ii
Gugu¿tiucul
49
Cupa satelor la oinå
50
42
Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu
EVENIMENTELE S|PT|M+NII
Vladimir Putin ar debloca cerealele din Ucraina Vladimir Putin: “Vom oferi trecere pa¿nicå, vom garanta cåi sigure cåtre aceste porturi ¿i vom asigura intrarea în siguran¡å a navelor stråine ¿i trecerea prin Marea Azov ¿i Marea Neagrå în orice direc¡ie. Apropo, câteva nave sunt blocate în porturile ucrainene acum. Acestea sunt nave stråine, zeci. Sunt pur ¿i simplu încuiate, iar echipajele lor sunt ¡inute ostatice”. ¥ntr-un interviu acordat televiziunii de stat Rossiya 1, pre¿edintele Rusiei a declarat cå acuza¡iile privind blocarea exporturilor de cereale din porturile ucrainene sunt o cacealma, iar vina pentru criza alimentarå care se preconizeazå nu este a Rusiei. Vladimir Putin: “În primul rând, lumea produce aproape 800 de milioane de tone de cereale, grâu pe an. Ucraina este pregåtitå så exporte 20 de milioane de tone. A¿a cå 20 de milioane de tone din 800 de milioane de tone însumeazå 2,5%. (..) În actualul an agricol 2021-2022, vom exporta 37 de milioane ¿i, cred, vom måri aceste exporturi la 50 de milioane de tone în 2022-2023. Înså asta este o aproximare. În ceea ce prive¿te exportul cerealelor ucrainene, nu împiedicåm asta. Sunt câteva moduri de a exporta cerealele. Primul. Le po¡i exporta prin porturile controlate de Ucraina, în primul rând 8
porturile din Marea Neagrå - Odesa ¿i cele din apropiere. Nu noi am minat zonele din apropierea portului, Ucraina a fåcut asta. Deja am spus cåtre to¡i colegii no¿tri de multe ori, låsa¡i-i så demineze porturile ¿i låsa¡i vasele încårcate cu cereale så plece. Vom garanta trecerea lor pa¿nicå cåtre apele interna¡ionale fårå nicio problemå. Pute¡i s-o face¡i. Trebuie så înlåture minele ¿i så ridice vasele pe care le-au scufundat inten¡ionat în Marea Neagrå pentru a face dificilå intrarea în porturile din sudul Ucrainei. Nu vom folosi procesul de deminare pentru a ini¡ia un atac dinspre mare. Deja am spus asta. Existå ¿i o altå oportunitate: porturile din Marea Azov (Berdiansk ¿i Mariopol) sunt sub controlul nostru ¿i suntem pregåti¡i så asiguråm o ie¿ire fårå probleme din aceste porturi, inclusiv pentru cerealele ucrainene. Deja lucråm la procesul de deminare. Apoi, este posibil så mutåm cerealele din Ucraina pe Dunåre ¿i prin
România. Este, de asemenea, posibil prin Ungaria. ªi este posibil så facem asta prin Polonia. Da, existå unele probleme tehnice deoarece cåile ferate au ecartamente diferite, iar boghiurile de ro¡i trebuie schimbate. Înså asta dureazå doar câteva ore, asta este tot. În cele din urmå, cea mai u¿oarå cale este transportul cerealelor prin Belarus. Acesta este cel mai u¿or ¿i cel mai ieftin mod deoarece de acolo pot fi instant transportate cåtre porturile baltice ¿i mai departe cåtre orice loc din lume. Înså ar trebui så ridice sanc¡iunile aplicate Belarusului. Aceasta înså nu este problema noastrå. În orice caz, pre¿edintele Belarusului, Alekxandr Luka¿enko spune a¿a: dacå cineva vrea så rezolve problema exportului de cereale ucrainene, dacå aceastå problemå existå, vå rog folosi¡i cea mai simplå metodå, prin Belarus. Nimeni nu vå va opri. A¿a cå problema transportului de grâne din Ucraina nu prea existå.”
Profitul Agricol 22/2022
EVENIMENTELE S|PT|MÂNII
Clubul Fermierilor intr\ în CEJA Clubul Fermierilor Români se va afilia la Consiliul European al Tinerilor Fermieri (CEJA), a anun¡at Florian Ciolacu, director executiv CFRO. Aceasta este o organiza¡ie bruxellezå ce are ca membre 33 de asocia¡ii de fermieri din 23 de state UE. Pre¿edinta CEJA, italianca Diana Lenzi, este o adeptå a înverzirii agriculturii. “Pactul Verde este foarte greu de realizat, dar trebuie realizat!” îi place så spunå public. Înså Lenzi spune cå existå un cost al înverzirii ¿i acesta nu trebuie suportat
de fermieri. “Cum se poate cere noilor genera¡ii så se implice în agriculturå, dacå nu li se poate garanta cel pu¡in un venit echivalent celui pe care l-ar putea ob¡ine din alte activitå¡i economice?”. Lenzi adaugå cå sunt necesare solu¡ii pragmatice pentru ca fermele så devinå mai ecologice ¿i mai sustenabile. Pe lângå costul pe care toatå popula¡ia Europei trebuie så-l suporte, fermierii au partea lor de obliga¡ii.
Robert VERESS
Florian Ciolacu, director executiv CFRO
Vizita fermierilor din Ialomi]a în Cehia [i Slovacia Cu restric¡iile de cålåtorie aproape eliminate, fermierii din ACCPT Ialomi¡a au reluat plåcuta tradi¡ie anualå de a vizita ferme din afara ¡årii. De data aceasta, au fost "legate" Cehia ¿i Slovacia, unde, în perioada 30 mai - 3 iunie, au cålåtorit 18 fermieri, majoritatea tineri, care administreazå ferme între 300 ¿i 3.000 de hectare, totalizând 20.000 ha.
P
entru consultan¡å tehnicå a fost prezentå Neda Bånå¡eanu, ¿eful Oficiului Fitosanitar Ialomi¡a, iar în scopul mediatizårii grupul a fost înso¡it ¿i de jurnalistul Robert Veress, de la Profitul Agricol. Au fost vizitate douå ferme din Slovacia: Sema HS din Sladkovicovo, concentratå pe produc¡ia organicå (1300 ha), dar având ¿i produc¡ie conven¡ionalå (800 ha); colosul Agropodnik din Trnava, cu obiect secundar de activitate Profitul Agricol 22/2022
produc¡ia agricolå (pe 16.000 ha!), principalul fiind comer¡ul cu cereale ¿i inputuri, ca cel mai important jucåtor local din domeniu, având, între altele, capacitå¡i de depozitare a cerealelor de 400.000 tone. Tot în Slovacia a fost vizitatå crama ¿i ferma viticolå Karpatska Perla (Perla Carpa¡ilor), din Senkvic. Agricultura Slovaciei a fost prezentatå de Vladimira Depnarova, secretar general al Asocia¡iei Cultivatorilor de Cereale din Slovacia. Am aflat cå existå multe similitudini cu agricultura României, în special în privin¡a vulnerabilitå¡ilor. În Cehia, turul a început la firma Bonagro din Blazovice (lângå Brno), care exploateazå 4.100 ha ¿i o fermå
zootehnicå cu 1.000 de vaci de lapte. În cele din urmå a fost vizitatå cooperativa cu 260 de membri Lukrom din Hrotovice, care ¿i-a continuat activitatea ¿i a prosperat dupå cåderea comunismului, exploatând 2.400 de ha, având facilitå¡i de stocare de 40.000 tone, instala¡ie de biogaz cu care asigurå nevoile de energie ale fermei ¿i nu doar, fermå de 300 de vaci de lapte, 30 de tauri de carne, 10.000 de porci. Agricultura Cehiei a fost prezentatå de Roman Hruda, product manager pentru rasa Holstein în cadrul companiei interna¡ionale CRV. Vom reveni cu detalii în numerele viitoare.
Robert VERESS 9
CULTURI VEGETALE
Nebunia din Statistica Agriculturii Cu recensåmântul popula¡iei o mai scoate la capåt Statistica noastrå oficialå - noroc cu codurile numerice personale. Cum hectarele cultivate cu cereale ¿i tonele în care sunt exprimate produc¡iile de grâu, rapi¡å, porumb sau floare nu au CNP, e mai greu cu numåråtoarea lor. Atât de greu, încât existå ani în care se consemneazå diferen¡e de sute de mii de ha ¿i milioane de tone între cifrele oficiale raportate de INS la Eurostat ¿i cifrele cu care lucreazå pia¡a.
D
acå diferen¡ele s-ar men¡ine relativ constante, an de an, s-ar putea invoca argumente precum “pia¡a lucreazå doar cu fermele comerciale, iar statul ia în calcul
¿i fermele de subzisten¡å”. Dar lucrurile nu stau a¿a: existå ani (nu mul¡i, e adevårat) în care se suprapun ¿i suprafe¡ele ¿i produc¡iile. Pe de altå parte, este lucru ¿tiut cå existå diferen¡e ¿i între raportårile oficiale: nu se suprapun datele MADR, comunicate de direc¡iile agricole, cu cele
ale INS, în privin¡a produc¡iilor ¿i suprafe¡elor cultivate. Am solicitat atât MADR, cât ¿i INS så ne comunice statistica (evolu¡ia) suprafe¡elor agricole lucrate ¿i a produc¡iilor agricole din 2007 ¿i pânå în prezent. Fiindcå e relevant de observat cum au evoluat lucrurile post-aderare la Uniunea Europeanå. În plus, ne-am propus o compara¡ie între seturile de date cu care lucreazå cele douå institu¡ii. Probabil din dorin¡a de a nu declan¿a o polemicå, MADR ne-a råspuns cu date... de la INS. INS nu ne-a råspuns, dar e ca ¿i când ar fi fåcut-o. Prin urmare, nu ne mai råmâne decât så comparåm datele oficiale (ale INS, asumate, iatå, de MADR) cu cele ale pie¡ei. Pe acestea din urmå le-am ob¡inut de la Cezar Gheorghe, managerul Romanian Agri Column. Am ales pentru compara¡ie datele referitoare la principalele patru culturi vegetale, nominalizate ¿i mai sus: porumb, grâu, floarea-soarelui ¿i rapi¡å.
Ce [tiu oficialii Dupå modul de folosin¡å a fondului funciar, din totalul suprafe¡ei agricole a României, ponderea cea mai mare o de¡ine suprafa¡a arabilå, cu 64,22% (circa 9,3 milioane de hectare), urmatå de på¿uni, cu 22,37%, fâne¡e, cu 10,64%, vii ¿i pepiniere viticole, cu 1,43% ¿i livezi ¿i pepiniere pomicole, cu 1,35%. Datele disponibile sunt înså din 2014. Datele mai recente nu sunt publice pânå la finalizarea opera¡iunii de cadastrare a teritoriului de cåtre Agen¡ia Na¡ionalå de Cadastru ¿i Publicitate Imobiliarå. 26
Conform datelor provizorii ale Institutului Na¡ional de Statisticå, suprafe¡ele cultivate ¿i produc¡iile ob¡inute
în anul 2021 sunt prezentate în tabelul urmåtor.
Suprafa¡a cultivatå
Produc¡ia totalå
Cereale
5.273.000
27.196.000
din care: Grâu Orz ¿i orzoaicå Ovåz Porumb Leguminoase pentru boabe
2.167.000 435.000 87.000 2.493.000 82.000
10.325.000 1.874.000 210.000 14.445.000 168.000
Oleaginoase
1.695.000
4.526.000
din care: Floarea-soarelui Soia Rapi¡å Cartofi Legume
1.112.000 140.000 438.000 84.000 195,000
2.818.000 347.000 1.353.000 1.378.000 3.440.000 Profitul Agricol 22/2022
CULTURI VEGETALE Diferen¡e statistice Porumb Cu excep¡ia anului 2008, suprafa¡a cultivatå cu porumb e mai mare în statistica oficialå. Recordul e consemnat în anul 2019: 504 mii de hectare comunicate în plus de MADR/INS, fa¡å de cifrele lui Cezar Gheorghe. Urmeazå 2020, cu 360 de mii de ha, ¿i 2016, cu 121 de mii de ha. Statisticile suprafe¡elor de porumb concordå în anii 2010, 2011 ¿i 2014, când diferen¡a e în marja de eroare (1.000-2.000 ha). În privin¡a produc¡iilor, diferen¡e mari, de ordinul sutelor de mii de tone, apar începând cu anul 2015. Recordul se consemneazå în 2018, cu “un plus de gestiune” îngrozitor la stat, de 5,873 milioane tone! În 2019 diferen¡a a fost de 3,312 milioane tone, iar în 2017 de 2,726 milioane tone. Ne aducem aminte, anii 2017-2019 au fost cei cu Petre Daea la cârma Ministerului Agriculturii. În 2020, primul de mandat al lui Adrian Oros, s-a revenit la diferen¡ele mai “softz”, de ordinul sutelor de mii de tone - 203, mai exact, raportate (culmea!) în plus de Cezar Gheorghe. Se pare cå, din dorin¡a de a
An
Porumb (MADR)
Porumb (Agri Column)
nu mai “umfla” datele, cei de la MADR/INS au “strâns ¿urubul" prea tare.
Grâu Diferen¡e mari, de ordinul sutelor de mii de ha, raportate în plus de statistica oficialå, apar începând cu anul 2016. Recordul e în 2017: 307 mii ha. Anii cu statistici concordante sunt 2007, 2011, 2012, 2014. Ca ¿i în cazul porumbului, “pompa” statisticii oficiale a început så lucreze serios în anul 2016, când s-au raportat 253 de mii de tone în plus fa¡å de statistica pie¡ei. Anul urmåtor, 2017, s-a consemnat recordul raportårii oficiale suplimentare, de 1,037 milioane tone. “Strocul” a mai scåzut în 2018 ¿i 2019, la 771, respectiv 665 mii de tone. Iar în 2020, ca ¿i în cazul porumbului, raportarea a fost serios negativå: -262 mii t.
MADR/INS în 2019, apoi 201 mii ha în 2020. În 2017 ¿i 2018 raportårile au fost negative, de -44 mii ha, respectiv -84 mii ha. În 2019 ADR/INS raporteazå 855 mii de tone produse în plus fa¡å de datele lui Cezar Gheorghe, în anul precedent 389 mii de tone. Singurii ani cu statistici concordante sunt 2012 ¿i 2014.
Rapi¡å Statistica oficialå a raportat 84 mii ha cultivate în plus în 2019, 76 de mii în 2017, 26 mii în 2020. Concordan¡i sunt anii 2014 ¿i 2015. În privin¡a produc¡iilor, surprinzåtor, situa¡ia e oarecum inversatå fa¡å de cea de la porumb, grâu ¿i floare, în sensul cå, în majoritatea anilor, statistica oficialå då produc¡ii mai mici decât pia¡a. Excep¡ia notabilå este 2020, când s-au raportat oficial, în plus, 178 mii tone. Recordul de diferen¡å negativå a fost Floarea-soarelui Începând cu anul 2017, neconcor- 2019, cu -77 mii de tone, urmat de dan¡ele dintre raportårile de suprafe¡e 2016, cu -57 mii t. sunt mari. Se ajunge la 225 mii de ha raportate oficial suplimentar de Robert VERESS Grâu (MADR)
Grâu (Agri Column)
Rapi¡å (MADR)
Rapi¡å (Agri Column)
Fl.-soarelui (MADR)
Fl.-soarelui (Agri Column)
Supr. Prod. Supr. Prod. Supr. Prod. Supr. Prod. Supr. Prod. Supr. Prod. Supr. Prod. Supr. Prod. (mil. ha) (mil. t) (mil. ha) (mil. t) (mil. ha) (mil. t) (mil. ha) (mil. t) (mil. ha) (mil. t) (mil. ha) (mil. t) (mil. ha) (mil. t) (mil. ha) (mil. t)
2007
2,525
3,854
2,511
3,858
1,975 3,044
1.973 3,006
0,365 0,361
0,376
0,344
0,836 0,547
0,848 0,565
2008
2,441
7,949
2,460
7,871
2,110 7,181
2,090 7,165
0,365 0,673
0,357
0,673
0,814 1,170
0,832 1,204
2009
2,339
7,973
2,329
7,896
2,149 5,202
2,161 5,168
0,420 0,570
0,368
0,558
0,766 1,098
0,784 1,123
2010
2,098
9,042
2,096
9,062
2,162 5,812
2,172 5,803
0,537 0,943
0,534
0,930
0,791 1,263
0,793 1,300
2011
2,590 11,718
2,589 11,704
1,947 7,132
1,949 7,142
0,393 0,739
0,381
0,744
0,995 1,789
1,010 1,850
2012
2,730
2,691
5,929
1,998 5,298
1,996 5,262
0,105 0,157
0,099
0,146
1,067 1,398
1,066 1,438
2013
2,518 11,305
2,478 11,393
2,104 7,296
2,090 7,259
0,277 0,666
0,273
0,669
1,075 2,142
1,066 2,181
2014
2,513 11,988
2,511 12,065
2,113 7,585
2,114 7,541
0,407 1,059
0,405
1,045
1,001 2,189
1,010 2,190
2015
2,605
2,485
8,880
2,107 7,962
2,090 7,917
0,368 0,919
0,378
0,954
1,011 1,786
1,002 1,817
2016
2,581 10,746
2,460 10,047
2,138 8,431
2,114 8,178
0,456 1,293
0,450
1,350
1,040 2,032
1,026 1,963
2017
2,402 14,326
2,298 11,600
2,053 10,035
1,879 8,998
0,598 1,673
0,522
1,714
0,998 2,913
1,042 2,593
2018
2,440 18,664
2,365 12,791
2,116 10,144
1,809 9,373
0,633 1,611
0,629
1,861
1,007 3,063
1,091 2,674
2019
2,678 17,423
2,174 14,111
2,168 10,297
2,044 9,632
0,353 0,798
0,269
0,875
1,283 3,569
1,058 2,714
2020
2,560 10,153
2,200 10,356
2,146 6,410
2,044 6,672
0,343 0,728
1,170 2,204
0,969 2,149
2021
-
5,953
9,021
-
Profitul Agricol 22/2022
2,407 15,511
-
-
2,184 11,018
-
-
-
-
1,236 3,377
27
GR|DINA
VIA [i LIVADA Perioada de recoltare a tomatelor în programul pentru 2022 Asocia¡ia USºR, adicå Uni¡i Salvåm ºåranul Român, face un apel public cåtre Guvern, Pre¿edinte, Parlament ¿i în general cåtre to¡i deciden¡ii politici ai acestei ¡åri pentru a prelungi perioada de recoltare a tomatelor din program pânå la data de 15 iulie.
A
ceastå prelungire va acorda o ¿anså realå de a beneficia de sprijinul de 3.000 euro/1.000 de metri påtra¡i tuturor fermierilor înscri¿i în program. La aceastå datå mul¡i se våd în imposibilitatea de a fi eligibili deoarece condi¡iile meteo ale acestui an au decalat perioada de recoltare cu cel pu¡in 50 zile. Ceea ce înseamnå, spune USºR, cå produc¡ia de tomate sånåtoase, gustoase, produse conform tehnologiei de culturå ¿i cu respectarea normelor de siguran¡å alimentarå impuse de legisla¡ia na¡ionalå ¿i europeanå în vigoare, fårå a apela la diverse metode de supramaturare ¿i stimulare a coacerii, nu va putea fi realizabilå pânå la data de 10 iunie, a¿a cum este acum termenul. 3.000 kg tomate/1.000 metri påtra¡i produse ¿i comercializate pânå la aceastå datå este imposibil de realizat de peste 80% din fermierii înscri¿i în program. Pentru a nu crea discrepan¡e ¿i in-
32
3.000 kg tomate/1.000 metri påtra¡i produse ¿i comercializate pânå la aceastå datå este imposibil de realizat de peste 80% din fermierii înscri¿i în program. terpretåri diferite în rândul evaluatorilor acestui program ¿i pentru a acorda o ¿anså realå de a fi eligibili ¿i finan¡abili tuturor fermierilor care au mizat ¿i au avut încredere în acest program, asocia¡ia solicitå prelungirea perioadei de recoltare impuse de Program pânå la data de 15.07. “De asemenea, dorim så vå reamintim cå acest aspect ¿i multe altele leam transmis MADR ¿i în perioada de consultare publicå a HG-ului, dar din påcate nici atunci nu a¡i ¡inut cont de solicitårile noastre, transmise prin adresa întocmita de Departamentul Tehnic al
USºR, prin care am adus argumente bazate pe o analizå ¿i expertizå profesionalå”, se aratå în comunicarea oficialå. “Men¡ionåm ¿i faptul cå adresa cu solicitårile noastre a ajuns ¿i la ASAS, prin intermediul MADR, care la rândul såu a solicitat un punct de vedere. Iar råspunsul primit de cåtre MADR din partea ASAS ne-a fost favorabil ¿i a confirmat faptul cå perioada de recoltare din programul Tomata 2022, pentru producerea unei cantitå¡i de 3.000 kg/1.000 metri påtra¡i, se poate realiza de fermieri pânå la data de 15.07.2022, conform condi¡iilor climaterice din România. În sus¡inerea cererii noastre vå ata¿åm råspunsul ASAS ¿i caracterizarea meteorologicå a perioadei ianuarie 2022-aprilie 2022, din care rezulta faptul cå am avut temperaturi sub limita climatologicå normalå anualå.” Profitul Agricol 22/2022
CRE{TEREA ANIMALELOR
Ofensiva zootehniei la târgul
Fermierii au avut o surprizå frumoaså la Agriplanta: DLG Intermarketing a organizat ¿i un stand cu animale, supranumit Zootehnica Show. Mul¡i ¿i-au adus nepo¡ii så vadå animalele. Nu era cine ¿tie ce diversitate, dar curiozitatea celor mici a meritat to¡i banii: se uitau în ochii animalelor, le mângâiau.
N
i¿te nåzdråvani încercau så convingå o caprå så månânce o surcicå. Erau vreo 15 capre de la Asocia¡ia Caprirom: rasa Carpatinå (Silviu Udrescu, Târgovi¿te); rasa Murciano Granadinå (Elena Ivånescu, Såpunari, Lehliu, jude¡ul Cålåra¿i); rasa Alpina Francezå (Daniel Brându¿i, Vedea, jude¡ul Giurgiu). Institutul Palas de la Constan¡a a prezentat oi din rasele Merinos prolificå, de lapte, de carne. Iancu Polifronie din Corbu, jude¡ul Constan¡a, a expus meti¿i din rasele Merinos ¿i Ille de France. 38
A venit cu ambii copii ¿i Ionu¡ Lupu, director executiv la Asocia¡ia Holstein Ro, ca så acorde un interviu unei televiziuni, dar organiza¡ia lui profesionalå a fost ¿i de aceastå datå foarte discretå: nu a adus nicio vacå. “Asocia¡ia Holstein Ro are deja 7 tauri testa¡i în Ungaria, spune Ionu¡ Lupu. Ultimii trei i-am trimis såptåmâna trecutå. Am ob¡inut deja 800 de vi¡ele. Avem peste 300 de vi¡ele numai la DN Agrar. Fermierii încep så aibå încredere în materialul nostru seminal. Decât så cumpere material seminal foarte scump, iau de la noi. De douå-trei genera¡ii folosim taurii cei mai buni, dar, în continuare, la testul genomic, suntem slabi. Dacå la nivel interna¡ional s-a ajuns la tpi 3100-3200, noi ne men¡inem la 2600-2700. S-a accelerat foarte mult ameliorarea. Am råmas în urmå cu 6-7 ani. S-au format echipe pentru transfer de embrioni.” Doctorul Mihai Petcu (Agroindustriala Pantelimon) a expus totu¿i douå vi¡ele ¿i douå juninci, pe care voia så le vândå. De fiecare datå când vorbe¿te acest crescåtor despre vaci, parcå auzi un imn adus unui animal totemic al
omenirii ¿i tot mai pu¡ini români pricep acest lucru. “Din 7 milioane de vaci, România a råmas cu un milion. Vaca este cea mai chinuitå fiin¡å de pe Påmânt. Porcul månâncå ¿i doarme, dar vaca bea 80 de litri de apå, månâncå 80 de kilograme de furaje, le rumegå, le trimite înapoi în alt stomac ca så facå un produs fårå egal - laptele. Este o uzinå vie, mama
Profitul Agricol 22/2022
CRE{TEREA ANIMALELOR
de la Fundulea adoptivå a oamenilor. Vaca scoate såråcia din casa omului, spunea Ion Ionescu DelaBrad. «A fåtat vaca?», scria soldatul din tran¿ee. Dacå a fåtat, era lini¿tit cå aveau copiii ce så månânce...” "Låptåria cu caimac" a lui Nicu¿or ªerban a avut stand propriu cu produsele fabricii. Asocia¡ia Aberdeen Angus a adus la târg 10 taurine superbe din fermele de sud ale României. Avocatul Remus Borza a venit la Agriplanta. El cre¿te vaci Holstein la ferma Agrozootehnica de lângå Simeria. Vinde lapte ¿i telemea oamenilor din ora¿. “E greu. Nu am oameni ¿i nu pot face lucrårile la timp, car fânul cu «Dacia»... Un salariu atractiv pentru un lucråtor în zootehnie ar trebui så fie 1.000 de euro, dar de unde så scot asemenea bani?” A venit cu prietenul lui care a fost ambasador în Vietnam. “Vietnamezii cultivå orez. Economia de pia¡å func¡ioneazå perfect. Nu au påmânt suficient. Casele se construiesc pe înål¡ime. Cu cât casa e mai înaltå, cu atât îi ajutå statul mai mult ca s-o construiascå. οi bagå ma¿ina ¿i motocicleta în sufragerie din cauza ho¡ilor. Au ni¿te vaci cu cocoa¿å, pe care nu le
mulg. Vacile din Nigeria ¿i din Africa Centralå mâncau hârtii de pe stradå”, poveste¿te Ioan Câmpian. Constantin Anghel din jude¡ul Cålåra¿i lucreazå 2.050 de hectare. Din 1991, cre¿te ¿i vaci. “Este cea mai veche fermå, fåcutå conform Legii 36. Fåceam 80-90 de hectare. Agriplanta este mai bine organizatå acum. Ca så zootehnizåm agricultura, trebuie un sprijin mai consistent
din partea statului. Am fost de la început stigmatiza¡i ¿i pe granturile din ultima vreme am fost sco¿i cå nu mai suntem eligibili. Am venit la toate târgurile, dar acum Agriplanta mi se pare foarte diversificat. Investi¡iile în zootehnie se fac mai greu. Sprijinul cuplat în Ungaria este de trei ori mai mare decât în România. Cum så reziståm? Salariatul din zootehnie nu mai este un simplu gråjdar, trebuie så ne adaptåm. Se aduce lapte din Ungaria la poarta fabricii Danone din România mai ieftin decât din ¡ara noastrå.” Dicu Vitalu din Mânåstirea Ca¿in, jude¡ul Bacåu, este student la Agronomie. Are 50 de porci Mangali¡a ¿i 20 de hectare. Vrea så dezvolte afacerea din satul natal. Corina Mare¿ a ¿tiut så-i sensibilizeze pe crescåtori ca så aducå animale în standul de la Fundulea pe o cåldurå ca de cuptor. Mii de fermieri au trecut prin micul stand care a amenajat ¿i un amfiteatru pentru public. Så speråm cå Agriplanta va dezvolta dimensiunea zootehnicå fiindcå interes existå printre vizitatori.
Viorel PATRICHI Profitul Agricol 22/2022
39
OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România
UE î[i dore[te s\ dezvolte vaccinarea p\s\rilor Mini¿trii europeni ai agriculturii au decis o campanie de vaccinare a påsårilor împotriva gripei aviare. Este o måsurå valabilå pe tot teritoriul comunitar, pe fondul exploziei acestei boli în toatå Uniunea Europeanå.
C
ele mai recente ¿i de amploare episoade au fost înregistrate în Fran¡a (¿i så nu uitåm de multele focare care au afectat ¿i România). Acum, este rândul ¡årilor membre ¿i al Comisiei Europene så punå la punct strategii în domeniu. Asocia¡ia Fermierilor din România aminte¿te cå a fost nevoie de sacrificarea a milioane de påsåri în crescåtorii ¿i în gospodåriile popula¡iei, iar despågubirile acordate nu au acoperit în totalitate pierderile financiare.
Amintindu-ne de campaniile române¿ti în acest domeniu, suntem de acord cu ideea unui mecanism de achizi¡ie în comun a vaccinurilor sau de înfiin¡are a unei “bånci de vaccinuri” la nivel european. Importantå este, ¿i atragem aten¡ia asupra acestui aspect, realizarea de teste; în Europa sunt planificate mai multe astfel de ac¡iuni, iar în Fran¡a chiar este în curs una care prive¿te cre¿terea ra¡elor ¿i gâ¿telor. ºinând cont de experien¡a de pânå acum, Asocia¡ia Fermierilor din Româ46
nia aminte¿te cå la nivel mondial existå o reticen¡å din partea multor state de a importa påsåri care au fost vaccinate (de teama de a nu introduce virusul pe teritoriul na¡ional). De aceea sus¡inem cå este nevoie de demersuri clare ¿i convingåtoare din partea institu¡iilor europene, care så elimine aceastå teamå. Dacå tot am amintit de Fran¡a, Asocia¡ia Fermierilor, pe care o conduc, a analizat planurile în acest domeniu ale pre¿edintelui francez, dovadå a interesului real pe care o mare ¡arå agricolå îl acordå acestui sector. Viziunea ¿i inten¡iile lui Emmanuel Macron privesc toate sectoarele agricole ¿i nu putem decât så remarcåm coeren¡a strategicå. Astfel, vedem cå existå programe care pornesc de la îmbåtrânirea for¡ei de muncå în domeniu ¿i care ajung pânå la “a treia revolu¡ie în agriculturå”. Subliniez, asta se petrece în Fran¡a, nu în România, a¿a cå avem multe de învå¡at ¿i de pus în practicå.
Pe scurt, planurile pre¿edintelui Macron au patru direc¡ii principale de ac¡iune - înnoirea genera¡iilor; introducerea pe scarå largå a tehnologiilor inovative; planificare ecologicå ¿i PNS-ul francez. Dacå le analizåm pe rând ¿i pe scurt, vedem cå în domeniul for¡ei de muncå se lucreazå la o lege pentru formarea ¿i instalarea tinerilor fermieri. A¿adar, nu doar instalarea, ci ¿i formarea lor profesionalå ca fermieri. Fran¡a inten¡ioneazå astfel recrutarea a 20.000 de tineri pe an (fa¡å de
maxim 14.000 la ora actualå). Påstrând propor¡iile, atragem aten¡ia cå la noi în ¡arå ar trebui så vorbim de aproximativ 7.000 de tineri în fiecare an, cifrå departe de situa¡ia actualå. Vorbind despre noile tehnologii, fårå de care agricultura nu are un viitor asigurat, vå aducem în aten¡ie o dezbatere publicå ce are loc acum în Germania. Evident, cu påreri pro ¿i altele contra, dar ideea care ne re¡ine acum aten¡ia este cå un viitor durabil în domeniul alimenta¡iei mondiale este legat de cre¿terea animalelor. Suntem de acord cu acest lucru pentru cå ¿tim cå resursele alimentare sunt limitate, iar promisiunile de schimbare nu ¿i-au aråtat pânå acum eficien¡a. ªi luåm în calcul ¿i faptul cå terenurile agricole nu mai pot fi extinse; ba, din contrå, suprafe¡ele cultivate scad mereu. Toate estimårile aratå cå, pânå în 2050, cererea mondialå de alimente se va dubla. Iar noi, fermierii, suntem cei care trebuie så asiguråm cantitå¡ile ¿i calitatea necesare, evident, protejând mediul ¿i resursele. Revenind la discu¡iile din Germania, Asocia¡ia Fermierilor din România vå atrage aten¡ia asupra propunerii a¿anumitului Grup Interguvernamental pentru Schimbåri Climatice de intensificare durabilå a utilizårii terenurilor. Iar asta înseamnå acceptarea pe scarå largå a inova¡iilor în agriculturå, pânå nu este prea târziu. Asta înseamnå, între altele, noile strategii de ameliorare geneticå. De asemenea, oamenii de ¿tiin¡å din Germania sus¡in cå aprovizionarea Profitul Agricol 22/2022
OPINII cu alimente nu ar trebui så fie evaluatå doar pe baza volumului produc¡iei. Mai degrabå, alimentele ar trebui evaluate pe baza nutrien¡ilor pe care îi con¡in, iar pentru rezultate optime vedem cå alimentele de origine animalå ¿i vegetalå se completeazå perfect. Din påcate, unele ¡åri depind în propor¡ie de 80% din necesarul de nutrien¡i de importuri. Este vorba de state din Africa ¿i Asia, dar så nu uitåm cå ¿i China ¿i India sunt dependente de importurile de alimente. Cererea în cre¿tere de mâncare poate fi satisfåcutå numai de producåtorii de alimente eficien¡i din America de Nord, Europa ¿i pår¡i ale Americii de Sud. Asta înseamnå cå ¿i fermierii din România au un rol important de jucat: så vedem înså în ce condi¡ii. Dacå tot am amintit de marile teme în dezbatere în Germania, så spunem ¿i despre propunerea guvernului federal de a veni în ajutorul celor care produc biomaså. Astfel, biomasa va fi folositå pentru a satisface nevoia tot mai mare de energie, pe fondul scåderii resurselor venite din Rusia. Guvernul de la Berlin propune folosirea materiilor prime agricole pentru producerea de energie. Modificând legea surselor de energie regenerabilå, executivul german vrea så se asigure cå bioenergia este utilizatå în situa¡iile în care cererea de energie este deosebit de mare, astfel încât sursele de energie de bazå, clasice, så poatå fi suplimentate pe termen scurt. Schimbårile sunt necesare ¡inând
Profitul Agricol 22/2022
cont de faptul cå energia solarå ¿i cea eolienå sunt greu de stocat, iar în aceastå situa¡ie pot interveni fermierii producåtori de biomaså. Planurile sunt o solu¡ie de compromis pentru utilizarea biomasei, mult timp våzutå ca un domeniu controversat, dar devenitå din ce în ce mai necesarå din cauza penuriei de energie.
Problema este una generalå în toatå Europa ¿i aduce schimbåri la care nimeni nu s-ar fi gândit cu pu¡in timp în urmå. Astfel, chiar Comisia Europeanå ¿i-a dublat obiectivele pentru extinderea produc¡iei de biogaz, parte a planului “REPowerEU”. Polonia î¿i adapteazå Planul Na¡ional Strategic pentru a pune un accent mai puternic pe securitatea alimentarå. Modificarea vine dupå ce Comisia Europeanå a analizat planurile trimise de statele membre ¿i a subliniat importan¡a prioritizårii securitå¡ii alimentare. Recent, ministerul polonez al agriculturii a trimis Comisiei o schemå de sprijin pentru a ajuta fermierii så acopere costurile tot mai mari, determinate în principal de cre¿terea pre¡urilor la îngrå¿åminte. De exemplu, pre¡ul azotatului de amoniu a crescut cu pânå la 130% pe pia¡a polonezå. Schema de ajutor este evaluatå la 836 de milioane de euro. Fermierii ar urma så primeascå pu¡in peste 100 de euro pentru fiecare hectar de teren agricol ¿i 53 de euro pe hectar de på¿une (pânå la un
maxim de 50 de hectare). Aceastå limitå este conceputå pentru a ajuta în primul rând fermele mici ¿i mijlocii, care au constituit un punct central al planului strategic na¡ional polonez. Între timp, guvernul polonez a ridicat temporar interdic¡ia de utilizare a terenurilor nedorite pentru cultivarea culturilor, a¿a cum a permis în mod excep¡ional Comisia europeanå în acest an. Pentru fermierii din Polonia este manå cereascå, pentru cå aceastå derogare le va permite încå 4 milioane de hectare de teren care anterior era interzis pentru culturi. În plus, fermierilor li se va da voie så utilizeze produse de protec¡ie a culturilor în zonele de interes ecologic, cu excep¡ia terenurilor utilizate pentru producerea mierii.
Zona ruralå a Uniunii Europene se confruntå cu cel mai dificil moment al secolului, sus¡ine ministrul spaniol al agriculturii. El spune cå Spania î¿i propune så asigure aprovizionarea cu alimente, påstrând în acela¿i timp ambi¡iile ecologice ale Planului Na¡ional Strategic. Ministrul aminte¿te cå garantarea produc¡iei agricole este o “prioritate”, dar “fårå a renun¡a la orientarea circularå” a economiei ¿i, în special, a produc¡iei agroalimentare. Oficialul guvernamental a subliniat cå se concentreazå pe asigurarea aprovizionårii cu alimente, ¡inând cont de cre¿terea pre¡urilor la energie, scåderea produc¡iei ¿i efectele råzboiului asupra blocårii exporturilor prin Marea Neagrå, men¡inând totodatå cursul strategic de a “produce mai mult cu mai pu¡ine resurse naturale”. Pentru a face fa¡å acestei provocåri în cre¿tere, Spania va miza pe inovare ¿i digitalizare ¿i pe tehnologii precum editarea geneticå. În timpul unei recente întâlniri a mini¿trilor agriculturii la Luxemburg, statele membre au convenit så comunice date privind stocurile private de cereale ¿i semin¡e oleaginoase, un prim pas cåtre crearea unei rezerve agricole europene de urgen¡å. 47