Issuu

nr. 22 din 9 iunie 2021 - såptåmânal

8 lei

SUMAR Ortus 5 SC. Grijå pentru fiecare bob de soia

Evenimentele s\pt\m=nii Trei måsuri de sprijin, blocate de Finan¡e

Guvernul paseazå uria¿ul e¿ec al iriga¡iilor, Bruxelles-ul aruncå pisica înapoi

To¡i banii Agriculturii pentru perioada de tranzi¡ie 2021-2022

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Gr\dina, via [i livada

Cum se vede agricultura din fotoliile Academiei Române Tratamente din surse naturale dezvoltate de Corteva

Pre]uri [i pie]e

Starea c=mpului Problemele unui an cu exces de umiditate

Culturi vegetale

Un viceprimar, mare producåtor de legume bio

Cre[terea animalelor Måsuri luate de ANSVSA pentru prevenirea gripei aviare

Ionel Chirilå, directorul executiv al Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine

ªi totu¿i, subven¡iile nu se dau

Cosmin Moldovan este noul pre¿edinte al Cooperativei Some¿-Arie¿ 41

Marian Popa ¿i lucrarea fårå compromis

Noutå¡ile în tratamentul culturii de grâu

IPSO Agriculturå ¿i eforturile pentru campanie

Afidele din cultura grâului

Bayer Agro Arena la Comlo¿u Mic

Fertilizare cu Bogballe L1 Plus

Pierderi de azot provocate de ploile abundente la cultura porumbului

Riscurile la cultura de grâu în Timi¿

Coronavirusul: consecin¡e pentru fabrican¡ii de utilaje

Efectele lipsei de fertilizare timp de o jumåtate de secol

Calciprill - grija fa¡å de sol face ferma mai profitabilå

Daniel Nica a introdus sfecla în asolament

Ma[ini & utilaje 42 42

Opinii 32

dr. ing. ªtefan Gheorghi¡å AGRO IMM INVEST între un program nu foarte råu ¿i unul foarte bun

Pagina de istorie Bazia¿ul, poarta dunåreanå a ¡årii, ru¿inea ¡årii

Hobby

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Trofee ¿i expozi¡ii de vânåtoare (I)

Afectatå de secetå, California se preocupå de somoni

OPINII> dr. ing. {tefan GHEORGHI}|

AGRO IMM INVEST între un program nu foarte r\u [i unul foarte bun

ceva timp este activ ¿i accesat de cåtre fermieri programul AGRO IMM INVEST, ca parte a mult mai largului program IMM INVEST. Acesta din urmå a pornit prima datå anul trecut, în timpul pandemiei, ¿i s-a dovedit o decizie în¡eleaptå din mai multe puncte de vedere. În primul rând, cu toate problemele inerente începutului ¿i unei anumite lentori birocratice, programul s-a calibrat destul de rapid, iar în 2 luni a cåpåtat o vitezå de desfå¿urare care nu mai putea fi criticatå decât pe motive de rea voin¡å, asta în condi¡iile în care apoi a fost diversificat rapid ¿i prin programele de leasing ¿i factoring. Avantajele sunt destule, dar a¿ încerca så må refer în special la faptul cå acest program a ajutat dorin¡a de investi¡ii a antreprenorilor români, care au în¡eles rapid cå depå¿irea pandemiei se poate face prin investi¡ii, în cazul foarte multor sectoare economice, plus cå derularea programului a sprijinit ¿i sectoarele lovite în plin de pandemie, gen turism, horeca, transporturi etc., prin asigurarea surselor de capital de lucru atât de necesar. Mai este de men¡ionat cå acest program a fost coroborat destul de bine ¿i cu posibilitatea amânårii ratelor la credite bancare, astfel încât ambele måsuri au generat un balon de oxigen necesar economiei, ¿i aici må refer inclusiv la agriculturå. În plus, s-a externalizat analiza bonitå¡ii clien¡ilor, låsându-se aceastå ac48

tivitate în mâna celor care se pricep, adicå a båncilor comerciale, ceea ce a fost, dupå pårerea mea, un lucru bun ¿i a permis sprijinirea celor care în¡eleg cå afacerile se fac ¿i cu urmårirea ¿i respectarea criteriilor de solvabilitate a companiei, dar ¿i a obliga¡iilor sociale, adicå, mai simplu spus, prin plata taxelor ¿i impozitelor cåtre stat. Dar rolul articolului nu este de a låuda måsurile guvernamentale, ci este de a prezenta o opinie legatå de modul cum po¡i adopta o måsurå nu foarte rea sau cum po¡i adopta o måsurå foarte bunå, ¿i må voi întoarce la AGRO IMM INVEST. Programul are o componentå care se referå la garantarea de cåtre stat a creditelor pentru asigurarea de capital de lucru ¿i o altå componentå - investi¡ionalå, prin garantarea creditelor de investi¡ii. Personal cred cå anumite clarificåri ¿i direc¡ionåri ale componentei investi¡ionale ar fi adus o plusvaloare importantå ¿i ar fi stimulat dezvoltarea unor activitå¡i absolut vitale pentru structurarea, dezvoltarea ¿i organizarea agriculturii române¿ti, iar aici am în vedere urmåtoarele måsuri: - Stabilirea ponderii garan¡iilor pentru credite capital de lucru versus credite pentru investi¡ii - cred cu tårie cå ponderea garan¡iilor pentru investi¡ii ar fi trebuit så fie mult mai mult stimulatå (personal a¿ fi optat pentru un procent de minim 60%), fiindcå impactul economic viitor ar fi fost mult mai mare ¿i, în

plus, ar fi dus la o multiplicare a efectului economic benefic. - Direc¡ionarea creditelor de investi¡ii - în cadrul activitå¡ii de garantare a creditelor de investi¡ii, a¿ fi stabilit direc¡iile principale dorite, de genul unor subprograme care ori sunt considerate necesar - strategice, ori necesitå timp de investi¡ie mai mare datorat aprobårii, avizelor, autoriza¡iilor ¿i care ar fi riscat så råmânå fårå surse de finan¡are, având în vedere sistemul existent, primul venit, primul servit. Aici poate ar fi meritat investit în special în activitå¡i de genul: a. Garantarea investi¡iilor în spa¡ii de produc¡ie a legumelor în spa¡ii protejate ¿i încålzite - adicå în sere încålzite - ¿i a¿ fi stimulat proiecte care ar fi avut în vedere amenajåri de minim 1 ha de teren productiv. Poate stimularea realizårii a circa 100 de ha, inclusiv cu anumite repartizåri geografice (impunerea unor zone de favorabilitate) nu ar fi fost råu. b. Garantarea investi¡iilor în agricultura de precizie ¿i energie regenerabilå - aceastå direc¡ie ar fi permis gråbirea implementårii de noi tehnologii, inclusiv în fermele medii, dar ¿i cre¿terea performan¡elor fermelor actuale. Un sector foarte important a se lua în calcul ar fi stimularea sta¡iilor de metanizare, una din formele cele mai performante de stimulare a stocårii carbonului, ¿i ar fi permis o redresare rapidå a situa¡iei în acest domeniu, plus ob¡inerea unei energii regenerabile. c. Garantarea investi¡iilor în proceProfitul Agricol 22/2021

OPINII sarea produselor agricole - ceea ce ar fi adus un plus pe partea de procesare, unde suferim cu adevårat. d. Garantarea investi¡iilor în spa¡ii de depozitare a legumelor ¿i fructelor - cu o capacitate minimå prestabilitå ¿i, la fel, cu o repartizare geograficå impuså realizarea rapidå a circa 1-2 depozite private pe jude¡ ar fi fost mult mai rapidå în implementare, comparativ cu realizarea depozitelor regionale de cåtre Guvern. e. Garantarea investi¡iilor în automatizarea ¿i robotizarea fermelor zootehnice, inclusiv cu module pentru fermierii mici - aici a¿ avea în vedere sta¡ii de producere a furajelor pentru ferme medii, robo¡i de muls, robo¡i de furajare etc. f. Garantarea investi¡iilor în achizi¡ia de module de irigat - pentru micii fermieri, gen motopompa ¿i 1-4 tamburi aferen¡i, ceea ce pentru fermele între 50 -300 ha ar fi fost de un real ajutor. g. Garantarea investi¡iilor în spa¡ii de depozitare pentru cereale - acest lucru ar fi permis realizarea unor kituri de depozitare ¿i pentru micii fermieri, din silozuri cu 1-2 celule de capacitate medie, pentru fermierii de 100-500 ha sau pentru asocierile de fermieri. Sunt sigur cå måsuri care ar merita introduse ar mai fi putea exista, dar

Profitul Agricol 22/2021

esen¡a propunerii este cå, pe lângå garantarea unor credite pentru investi¡ii în achizi¡ia de utilaje, ¿i unde contractarea ¿i implementarea este simplå, s-ar fi putut stimula cu succes investi¡iile serioase, tip greeanfield, ¿i de care agricultura ar fi avut nevoie, deoarece pe aceste domenii avem nevoie så ne dezvoltåm cât mai rapid. În plus, astfel de garan¡ii ¿i chiar acordarea unor granturi de 10-40% (inclusiv din fonduri europene) ar fi fost ¿i ar fi mult mai benefic economic, deoarece în aceastå situa¡ie ¿i antreprenorul trebuie så fie mult mai atent la ce anume dore¿te så realizeze, asumându-¿i ¿i riscurile aferente, grijå pe care nu prea au avut-o mul¡i dintre beneficiarii de fonduri europene în trecut ¿i unde finan¡area cu procente de 7090% cred cå a fost o mare gre¿ealå, deoarece de multe ori s-a investit doar din dorin¡a ca dupå cei cinci ani de monitorizare så se valorifice investi¡ia pe cât o fi, iar multe din investi¡ii s-au dovedit nerentabile sau prost gândite de la început. Mai mult, Comisia Europeanå în general nu are o problemå de acceptabilitate pentru astfel de finan¡åri, fiindcå nu se subven¡ioneazå produc¡ia, ci dezvoltarea de capacitå¡i de produc¡ie, ceea ce nu afecteazå direct competiti-

vitatea produselor în pia¡å ¿i nu aduce dezechilibre macroeconomice. S-ar putea så constatåm, ¿i eu personal sunt aproape sigur, cå efectele acordårii de garan¡ii + granturi de maxim 40% så ducå la efecte economice cu mult mai bune ¿i sånåtoase decât a adus ultimul program de fonduri europene închis în 2020, iar apetitul guvernamental de a garanta investi¡ii de circa 1 mld de euro doar pentru agriculturå se pare cå existå. Cred cå poate un update al programului AGRO IMM INVEST cu astfel de ajuståri l-ar face mult mai performant economic, iar rezultate ar fi de stimulare a unor direc¡ii strategice de care economia ¿i agricultura româneascå chiar au nevoie, ¿i de stimularea dezvoltårii unor fermieri cu adevårat performan¡i. Iar dacå am vrea så ducem lucrurile pânå la capåt, poate ar merita si un subprogram, genul ALIMENTA IMM INVEST, prin care så stimulåm dezvoltarea de spa¡ii de procesare a produselor agricole ¿i atunci exportul de materii prime procesate s-ar reduce în favoarea produselor cu valoare adåugatå mare. Nu este chiar greu, dacå am vrea så facem ¿i dacå cineva chiar ar dori så asculte, dar, cine ¿tie, poate se va întâmpla.

MICA PUBLICITATE

Campania de toamnå bate la u¿ile fermelor! Câmpurile trebuie din nou însåmân¡ate cu cea mai bunå geneticå pentru a avea produc¡iile scontate. Agxecutive revine cåtre speciali¿tii din agribusiness cu o nouå pozi¡ie:

Sales Representative pentru zonele AG ¿i OT Aceastå pozi¡ie va face parte din noua echipå de vânzåri a unui producåtor de semin¡e, cu o istorie bogatå în breeding-ul de floarea-soarelui, rapi¡å, porumb ¿i sorg. Beneficiarul nostru face parte dintr-unul din cele mai importante grupuri multina¡ionale din agribusiness-ul global cu puternice sinergii între diversele categorii de inputuri.

Candidatul potrivit de¡ine: • Experien¡å de minim 2 ani în semin¡ele pentru cultura mare în zonele Arge¿, respectiv Olt • Cunoa¿terea personalå a distribuitorilor de inputuri din zona alocatå ¿i abilitå¡i dovedite de negocieri B2B cu ace¿tia • Studii superioare în sectorul agronomic, putând oferi ¿i consultan¡å tehnicå cåtre fermierii-cheie • Permis cat. B, bun utilizator de Microsoft Office (Excel, PowerPoint, Outlook). Pachetul de compensa¡ii ¿i beneficii cuprinde toate elementele pentru ca motiva¡ia viitorilor angaja¡i så råmânå ridicatå ¿i a atinge performan¡a comercialå scontatå! 50

Profitul Agricol 22/2021

Pagina de istorie Bazia[ul, poarta dun\rean\ a ]\rii, ru[inea ]\rii acad. P\un Ion OTIMAN

Am intitulat scrierea mea de azi într-o manierå neacademicå, fiind profund mâhnit ¿i afectat de ceea ce am våzut, în drumurile mele prin România ruralå, cå se petrece cu multe sate pe care, cu opt decenii în urmå, le-a elogiat atât de frumos Lucian Blaga, în discursul såu de recep¡ie la Academia Românå ¿i pe care cei care “diriguiesc” treburile ¡årii ¿i ale satelor noastre ¿i de ani buni le-au uitat complet. Este cazul, în scrierea de azi, despre un mic sat, un cåtun, din påcate uitat de mult de lumea româneascå, uitat de edilii locului ¿i ai ¡årii, de¿i se numårå printre localitå¡ile de referin¡å din geografia ¿i istoria României, pe care am învå¡at-o to¡i la primele lec¡ii de Geografia României, tot a¿a cum am învå¡at cå Bucure¿tiul este capitala ¡årii, fiind vorba de mica a¿ezare - Bazia¿ -, care este poarta dunåreanå a României. De¿i este o micå localitate ruralå, nu ¿tiu câte localitå¡i mari din ¡ara noastrå se pot mândri, ca Bazia¿ul, cu trei puncte de referin¡å, trei repere în istoria ¿i geografia României. Prima, pe care am amintit-o deja, poartå dunåreanå a ¡årii; a doua: prima linie feratå puså în func¡iune pe teritoriu românesc actual începe la Bazia¿, iar prima locomotivå porne¿te de aici spre Oravi¡a la 1 noiembrie 1856; ¿i a treia: pentru prima datå, la 6 mai 1866, pune piciorul pe påmânt românesc viitorul (¿i primul) Rege al României, Carol I. Pe lângå toate acestea, Bazia¿ul devine, începând cu anul 1795, port la Dunåre, iar în scrierile vremii apar primele consemnåri despre månåstirea Bazia¿, ca loc de culturå ¿i învå¡åturå, încå din secolul al XVII-lea, iar prima ¿coalå, o bijuterie arhitectonicå, se ridicå în anul 1862. 52

Dupå cum este cunoscut, românii, în majoritate, pun mare pre¡ pe poarta casei, pentru cå aceasta este atât oglinda gospodåriei, cât ¿i a sufletului lor, dar, spre marea mea dezamågire, vizitând cu câtva timp în urmå Bazia¿ul, am gåsit numai câteva ruine ale unei falnice localitå¡i, ale unei frumoase ¿i demne por¡i dunårene de altådatå a României ¿i câ¡iva pescari M\n\stirea Bazia[

care-¿i duc cu greu zilele din cei câ¡iva pe¿ti pe care-i prind mai mult sau mai pu¡in legal. Am våzut, acum, la Bazia¿ o jalnicå localitate care a fost cândva o glorioaså paginå din istoria neamului nostru, am gåsit la Bazia¿ numai ruinele gårii, pânå la al Doilea Råzboi Mondial o copie în miniaturå a splendidei gårii de la Båile Herculane (¿i aceasta, azi, în paraginå), din care, a¿a cum spuneam înainte, a pornit primul tren pe påmânt românesc, pe linia feratå Bazia¿-Oravi¡a, în ziua de 1 noiembrie 1856. Tot aici, timp de mai bine de 100 de ani a func¡ionat un cazinou celebru pentru întregul traseu al Dunårii ¿i un hotel splendid din care au råmas numai funda¡iile. ¥n vremurile sale de glorie, Bazia¿ul a fost vizitat de numeroase personalitå¡i europene marcante ale vremii, am-

intindu-i aici pe împåratul Austriei, Iosef al II-lea, în 1862 ¿i 1869, împåråteasa Elisabeta, în 1909, ¿i regele Wilhelm de Hohenzollern, în anul 1916. Bazia¿ul l-a gåzduit pe primul Rege al României - Carol I - între 6 ¿i 9 mai 1866, care, venind cu trenul de la Budapesta, s-a întâlnit în aceastå micå localitate bånå¡eanå cu prim-ministrul Ion Bråtianu, dupå care ¿i-au continuat drumul, pe Dunåre, spre Turnu Severin. Acum este o mare ru¿ine pentru România dacå aici ar ancora, din întâmplare, la intrarea în România, un vapor cu turi¿ti stråini. Într-un cuvânt, dintr-o localitate care a reprezentat o mândrie, o falå (ca så folosesc un bånå¡enism) a României, a ajuns, azi, o ru¿ine ca primå impresie despre întreaga ¡arå ce ¿i-o fac cålåtorii la intrare. Dacå în perioada comunistå localitatea a fost neglijatå, ruptå de restul ¡årii, din considerente pe care le cunoa¿tem, iar linia feratå dezmembratå ¿inå cu ¿inå pe sectorul românesc, acum cred cå a venit momentul så o reconsideråm, så o refacem. Trag un semnal de alarmå autoritå¡ilor centrale ¿i locale, autoritå¡ilor dunårene ale României, care trebuie så ia în aten¡ie, în cadrul programelor de dezvoltare ruralå ¿i regionalå, reabilitarea Bazia¿ului, spre mândria noastrå ¿i în memoria celor care i-au dat, altådatå, atâta glorie ¿i strålucire. P.S. Dacå fenomenul de la Bazia¿ nu ar fi, din påcate, unul multiplicat la scarå na¡ionalå, regåsindu-l mai în fiecare localitate a ¡årii, strigåtul meu de durere pentru dezastrul por¡ii dunårene a României poate cå ar fi råmas unul låuntric, iar semnalul de alarmå, l-a¿ fi tras numai primarului comunei Socol de care apar¡ine mica, dar extrem de importanta localitate, pentru România - Bazia¿ul. Profitul Agricol 22/2021

PAGINA DE HOBBY Trofee [i expozi]ii de vân\toare (I) Pentru cå tot ne aflåm deja în plin sezon la ¡ap ro¿u, care, pentru majoritatea vânåtorilor, se identificå, înainte de toate, prin trofeu, se impun câteva precizåri privitoare la acest subiect, adesea tratat superficial sau chiar desconsiderat de cåtre neofi¡i. Cele mai recente dezbateri pe tema trofeelor de vânat, manifeståri afectate de lipsa unei minime culturi cinegetice, au inflamat mass-media ¿i spa¡iul virtual de comunicare, cultivând amatorismul agresiv ¿i dând na¿tere la confuzii. Neîndoielnic, a fi stråin de un domeniu de activitate nu e nefiresc ori, cu atât mai pu¡in, intolerabil, dar a te pronun¡a în legåturå cu el este! Oricum, veleitarii sau råu-inten¡iona¡ii, vorba Poetului, „Rele-or zice cå sunt toate câte nu vor în¡elege”… Rådåcinile aspectelor esen¡iale pe care le incumbå vânåtoarea trebuie cåutate în profunzimea istoriei. Din rezervorul de simboluri zoomorfe s-a plåsmuit, de-a lungul timpului, lumea fabuloaså a eposului românesc, ale cårei valen¡e mitice poartå, cel mai adesea, amprenta confruntårilor cinegetice. De aici derivå coexisten¡a aparent antagonicå a elementelor ce definesc aståzi no¡iunea de vânåtoare, astfel cå aceasta nu se reduce numai la simpla doborâre a animalului sålbatic, ci presupune, dincolo de fiorul pasiunii, respectarea riguroaså atât a legilor care guverneazå economia umanå, cât ¿i a celor specifice sensibilului mecanism al naturii. Ini¡ial învestite cu puteri miraculoase, folosite ca podoabe, preschimbate în arme sau unelte, trofeele de vânat continuå så-¿i påstreze valoarea de simbol. Semnifica¡ia lor depå¿e¿te, pentru cel ce le-a dobândit, nivelul strict material, sporind, în schimb, aura misterioaså cu care memoria înlocuie¿te conturul precis al clipei consumate. Fårå a fi un scop în sine, trofeul de vânat reprezintå expresia concretå a Profitul Agricol 22/2021

unei triple valori: sentimentalå – pentru cel ce l-a dobândit, în urma unei experien¡e cinegetice memorabile –, materialå, exprimatå în punctaje calculate prin aplicarea unor formule specifice, ¿i esteticå. Sintetizând, trofeul de vânat poate fi socotit distinc¡ia ob¡inutå ca rezultat al unui management cinegetic aplicat corect. Rolul trofeului este esen¡ial în gestionarea vânatului. El råmâne un instrument în serviciul gestionårii durabile al resurselor naturale regenerabile, fiind un indicator biologic incontestabil. Totodatå, el constituie o motiva¡ie importantå pentru vânåtorul însu¿i, cåruia îi încununeazå priceperea, îndemânarea ¿i perseveren¡a. Dincolo de dimensiunea lor sentimentalå ¿i esteticå, trofeele de vânat, fie ele coarne, cranii sau blånuri, constituie un veritabil barometru privind evolu¡ia ¿i nivelul poten¡ialului biologic al unui anumit spa¡iu geografic. Pe de altå parte, ele pot face obiectul competi¡iilor de facturå cinegeticå, supunându-se, în acest caz, evaluårilor efectuate de exper¡i, dupå criterii precise, riguros formulate de CIC (Consiliul Interna¡ional al Vânåtorii ¿i al Protec¡iei Vânatului), înfiin¡at în anul 1930, printre ai cårui membri fondatori se numårå ¿i ¡ara noastrå.

Prin participarea la majoritatea expozi¡iilor interna¡ionale de trofee cinegetice, vânåtorii români ¿i-au fåcut remarcatå preocuparea pentru gestionarea judicioaså a popula¡iilor de animale sålbatice ¿i pentru conservarea biodiversitå¡ii. Numårul impresionant de medalii ¿i recunoa¿terea statutului de record mondial de multe ori în ultimul secol, pentru cele mai reprezentative specii de vânat mare din Europa, confirmå valoarea constantå a patrimoniului nostru faunistic. De pildå, trebuie remarcat faptul cå, din anul 1937, România de¡ine titlul de record absolut la coarne de caprå neagrå, prin celebrul trofeu Adolf Hesshaimer, ob¡inut în Mun¡ii Fågåra¿ului (141,10 puncte CIC). Dacå nivelul calitativ ¿i cantitativ al celorlalte specii a suferit, în timp, fluctua¡ii evidente, popula¡ia de urs brun din spa¡iul carpatic românesc î¿i conservå valoarea. Managementul defectuos, influen¡at de puseurile unei protec¡ii excesive, emo¡ionale, fårå discernåmânt ¿i fundament practic, nu va duce decât la convulsii de tipul celor recent mediatizate ¿i la adâncirea crizei în gestionarea adecvatå, corectå ¿i durabilå a patrimoniului nostru faunistic. Gabriel CHEROIU 53