Issuu

nr. 18 din 11 mai 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 18/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

E foame de porumb Daniel BOT|NOIU pre[edinte Asocia]ia Fermierilor din România

E normal ca råzboiul de lângå noi så ne îngrijoreze ¿i chiar så ne emo¡ioneze drama bie¡ilor oameni. Dar în acela¿i timp trebuie så îl acceptåm, iar dacå mai ¿tim ¿i så ne jucåm bine cår¡ile, agricultura româneascå va avea numai de câ¿tigat din actuala situa¡ie. Råzboiul din Ucraina (cu toate consecin¡ele în aprovizionarea pie¡elor), cre¿terea pre¡urilor la alimente ¿i criza în asigurarea de furaje îi pot transforma pe fermierii din România în actori ¿i mai puternici în pia¡a interna¡ionalå. ªi spun asta din analiza evolu¡iilor în plan european, dar nu numai, ¿i a dezbaterilor ¿i deciziilor care sunt luate acum la Bruxelles. Vedem cå în Europa pre¡ul grâului a crescut cu mai bine de jumåtate în numai douå luni. Porumbul se vinde ¿i el cu 40% mai scump, iar pre¡ul orzului s-a majorat ¿i el cu 50 de procente. Este o adevåratå “foame pentru porumb”, o culturå în cazul cåreia ne descurcåm foarte bine. Anul trecut, România s-a clasat pe primul loc în Uniunea Europeanå la produc¡ia de porumb boabe, acela¿i loc a fost ocupat ¿i în cazul culturii de floarea-soarelui, un alt domeniu în mare suferin¡å din cauza råzboiului din Ucraina. A¿a cå iatå douå zone în care este loc ¿i anul acesta pentru profituri bune, mai ales cå toate previziunile interna¡ionale nu vorbesc de o revenire spectaculoaså a Ucrainei pe aceste pie¡e. Iar asta înseamnå mai mult loc pentru fermierii din România.

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

Putem aduce lini¿te în Europa ¿i nu numai. Pie¡ele sunt extrem de sensibile, influen¡ate de obicei de vreme, de cerere ¿i de produc¡ia la hectar. Acum, toatå lumea este nelini¿titå din cauza invadårii Ucrainei, ceea ce a determinat direct ¿i limitarea exporturilor din Rusia, a¿a cå acesta este contextul favorabil pentru fermierii locali.

Profitul Agricol 18/2022

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Brazilia vrea så cultive mai mult grâu

Lactalis pariazå pe pia¡a americanå

Milioane de tone de cereale blocate

16 mai: cererea unicå pentru subven¡ii

Syngenta ob¡ine cel mai mare împrumut din Asia

Pre]uri [i pie]e

Ziua por¡ilor deschise Borealis

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Atacul Tanymecus subliniazå importan¡a rota¡iei

300 de milioane de euro pentru sus¡inerea afacerilor din agriculturå

Guvernul vrea så salveze fabrica de zahår Ludu¿ 6

Canada va ajuta Ucraina så exporte cereale

Så a¿teptåm o penurie de anvelope?

Amenzi de 5.000 de lei dacå nu distruge¡i ambrozia

Via]a companiilor BASF: rezultat financiar solid. 23 de miliarde euro în 3 luni

A doua edi¡ie a programului “Antreprenor în Agricultura 4.0”

Culturi vegetale Cercetarea se axeazå deja pe produsele bio

Danone reorganizeazå opera¡iunile din China

Reac¡ia fermierilor ¿i distribuitorilor la pariul “agricol” al lui Pascal 28 Tanymecus ¿i iepurii, du¿manii de moarte ai florii-soarelui Whisky premium, produs în fermå, în Teleorman

Avicola Toneli, la råscrucea marilor provocåri

Ma[ini & utilaje Demo în câmp marca Dicor Land

Cifrå de afaceri de 70 de milioane de euro la Maschio Gaspardo

Claas va investi 40 de milioane de euro în dezvoltarea produc¡iei 42 30

Fastrac iCON ¿i încårcåtoarele AGRI Pro ¿i 457S

Opinii

Cre[terea animalelor Statul român nu se då în vânt dupå energia verde de fermå

În politicå adevårurile nu prea se spun

Hobby Investi¡iile Corteva la Afuma¡i au ajuns la 74 de milioane de euro Efectul stresului abiotic ¿i atenuarea acestuia

Cosmin Moldovan, un bresla¿ ca altådatå

Vânatul în bucate (16)

BASF ¿i angaja¡ii doneazå pentru Ucraina

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 6 mai 2022, a fost de 431 dolari/tonå (1.939 lei). A crescut cu 18 dolari/tonå.

Grâu România FOB Constan¡a 3977 euro/t (- 20) 1.945 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 2 - 6.05.2022, pre¡ cu livrare în iunie 2022.

Principalele destina¡ii ale exportului: Guatemala 97.770 tone, Filipine 77.970 tone, Mexic 77.770 tone, Japonia 57.770 tone ¿i Panama cu 57.770 tone.

¥n såptåmâna 2 - 6 mai 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iunie Iulie Sept

02.05 393 395 397

03.05 395 397 401

04.05 05.05 06.05 397 403 405 399 405 407 403 407 411 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Iunie Iulie Sept

02.05 405 415 417

03.05 407 417 423

04.05 419 425 425

05.05 421 427 427

06.05 427 429 430

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 419 dolari/tonå (1.885 lei). A crescut cu 42 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 02.05 Rouen 385 Dunquerque 385 Pallice 385 Creil FOB 383 Moselle FOB 385 Rouen FOB 427

03.05 04.05 389 391 389 391 387 389 385 387 389 393 433 437

Iunie Iulie Sept

03.05 379 381 387

04.05 381 383 389

România

05.05 383 385 390

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 6 mai 2022, a fost de

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 352 euro/tonå (1.725 lei). A crescut cu 15 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 359 euro/tonå (1.759 lei). A crescut cu 12 euro/tonå.

Iunie Iulie Sept

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 02.05 Bordeaux 337 Pallice 333 Rhin FOB 357 Bordeaux FOB 337 Pontivy 347

$/t

03.05 04.05 05.05 06.05 311 315 317 323 317 313 317 320 297 301 303 307 euro/t

03.05 04.05 05.05 06.05 339 343 339 347 335 337 339 345 359 361 363 365 339 341 343 352 351 353 355 359

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iunie Iulie

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iunie, este de 357 euro/tonå (1.749 lei), mai mare cu 2 euro/tonå decât såptåmâna trecutå.

02.05 307 313 295

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în iunie 2022, a fost de 357 dolari/t (1.606 lei).

06.05 419 417 413

FOB Constan¡a 385 euro/t (+8) 1.886 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 2 - 6.05.2022, pre¡ cu livrare în iunie 2022.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iunie 2022 este de 371 euro/t (1.818 lei).

06.05 409 409 411 403 407 447

345 dolari/tonå (1.552 lei). A crescut cu 14 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 447 euro/tonå (2.190 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 409 euro/tonå (2.004 lei).

euro/t 05.05 407 407 409 401 403 441

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 02.05 377 379 385

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 407 euro/tonå (1.994 lei). A crescut cu 22 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,5 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 6 mai 2022, a fost de 345 euro/tonå (1.690 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 365 euro/tonå (1.788 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 321 dolari/tonå (1.444 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

02.05 03.05 04.05 05.05 06.05 317 315 313 311 321 321 319 317 313 317

Profitul Agricol 18/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 2 - 6 mai 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 641 dolari/tonå (2.884 lei). A crescut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 2 mai 2022. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Mai Iulie Sept

25.04 619 623 597

26.04 623 627 599

$/t 27.04 625 629 609

28.04 629 631 611

29.04 627 629 609

Orz România FOB Constan¡a 353 euro/t (+ 2) 1.730 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 2 - 6.05.2022, pre¡ cu livrare în iunie 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunkerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

02.05 377 385 377

03.05 385 387 379

04.05 387 390 383

05.05 389 391 385

06.05 401 401 397

389 385

391 393 395 397 389 391 395 399

Sorg

PREºURI 2 - 6.05.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 2 - 6 mai 2022, a fost de 327 dolari/tonå (1.471 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 185.770 tone, Germania 57.170 tone, Olanda 37.770 tone, Egipt 37.770 tone ¿i Mexic 17.770 tone.

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 6 mai 2022, a fost de 659 dolari/tonå (2.965 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 499 dolari/tonå (2.245 lei), în cre¿tere cu 22 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Iunie Iulie Sept

02.05 1.803 1.855 1.825

03.05 1.805 1.877 1.835

04.05 1.815 1.875 1.845

05.05 1.857 1.897 1.855

$/t 06.05 1.997 1.915 1.805

FOB-Rouen, a fost de 401 euro/tonå (1.965 lei), mai mare cu 24 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 399 euro/tonå (1.955 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în iunie 2022, pre¡ul orzului furajer este 347 dolari/t (1.561 lei), cu 10 dolari/tonå mai mare fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 77.770 tone ¿i Mexic 7.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Iunie Iulie

02.05 03.05 04.05 05.05 06.05 317 321 323 325 327 321 323 325 327 331

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iunie Iulie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

02.05 03.05 04.05 05.05 06.05 477 485 495 497 499 457 469 473 477 479

Iunie Iulie

Floarea-soarelui

chidere, pe 6 mai, a fost de 999 dolari/tonå (4.495 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 1.011 euro/tonå (4.954 lei). A înregistrat o cre¿tere de 34 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 2 mai 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iunie 2022, este de 875 euro/tonå (4.287 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

02.05 03.05 04.05 05.05 06.05 975 977 981 985 999

Rapi¡å ¥n såptåmâna 2 - 6 mai 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 1.027 euro/tonå (5.032 lei). A crescut cu 50 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 02.05 Rouen 977 Dunkerque 979 Moselle 977

03.05 981 983 981

04.05 983 985 985

05.05 985 987 987

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna iunie 2022, a fost de 997 dolari/t (4.486 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

02.05 03.05 04.05 05.05 06.05 Dieppe 977 985 997 1.007 1.011

data de 2 mai. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 1.023 euro/tonå (5.013 lei), mai mare cu 46 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 1.025 euro/tonå (5.022 lei), mai mare cu 46 euro/tonå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

06.05 1023 1025 1027

Iunie Iulie Sept

02.05 903 875 797

03.05 907 879 799

04.05 909 883 801

05.05 911 885 813

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

431 dolari/t

Profitul Agricol 18/2022

+ 18

345 dolari/t

+ 14

$/t

02.05 03.05 04.05 05.05 06.05 649 653 655 657 659 647 651 653 655 657

641 dolari/t

+ 12

327 dolari/t

$/t 06.05 937 897 835

+ 10 15

CULTURI VEGETALE

Reac]ia fermierilor [i distribuitorilor la pariul “agricol” al lui Pascal Într-un an agricol bulversat de cre¿terea aberantå a pre¡urilor unor inputuri, cum ar fi îngrå¿åmintele, fermierii sunt obliga¡i så gåseascå solu¡ii tehnice care så le permitå ob¡inerea unor recolte cât mai avantajoase din punct de vedere economic. Afecta¡i de scumpiri sunt ¿i distribuitorii, deoarece vând cantitå¡i mult mai mici de îngrå¿åminte. dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

iostimulatorii sunt o solu¡ie teoretic posibilå pentru ie¿irea din impas. Un biostimulant vegetal este orice substan¡å sau microorganism aplicat plantelor cu scopul de a spori eficien¡a nutri¡iei, toleran¡å la stres abiotic ¿i/sau tråsåturi de calitate a culturii, indiferent de con¡inutul såu de nutrien¡i. Deoarece nu sunt descrise cu exactitate, o serie întreagå de substan¡e de naturå biologicå ¿i microorganisme care se aplicå în cantitå¡i mici pe semin¡e, plante ¿i rizosferå ¿i pot influen¡a cre¿terea plantelor prin efect direct sau indirect, sunt catalogate uneori ca biostimulatori. Majoritatea sunt de fapt biofertilizan¡i. Aceste produse, promovate printr-un marketing convingåtor, par a fi solu¡ia idealå pentru a face fa¡å contextului economic în care ne aflåm. Din aceste motive, to¡i fermierii ¿i distribuitorii care î¿i permit acceptå pariul lui Pascal. Pe scurt, pariul lui Pascal este acesta: dacå Dumnezeu existå, cei ce cred în El câ¿tigå infinit, iar cei ce nu cred, pierd aproape totul. Iar varianta agricolå ar fi: dacå biostimulatorii ¿i produsele înrudite au efect asupra produc¡iei, folosirea lor aduce câ¿tiguri atât fermierilor, cât ¿i distribuitorilor. Dacå biostimulatorii nu au efectul scontat, pierderile materiale sunt la fermieri, dar distribuitorii î¿i pot pierde credibilitatea. 28

Extensioni¿tii de la universitatea din Minnesota au aråtat cå în 2018, în majoritatea cazurilor, biostimulatorii utiliza¡i în statul american au fost ineficien¡i ¿i nu s-au ridicat la nivelul a¿teptårilor. Produc¡iile nu au fost mai mari

“

preteze rezultatele. Dupå cum ne dåm u¿or seama, pu¡ini fermieri români au acces la recomandårile competente ale unor consultan¡i din sectorul public. De aceea ar trebui så apeleze la marile companii de pe pia¡å.

Biostimulatori aplica¡i pe semin¡ele destinate semånatului ªi marile companii de semin¡e au pariat pe “biostimulatori”. În plus, ele au un “teritoriu” de apårat: semin¡ele destinate semånatului de la hibrizii pe care i-au creat. De ce Corteva Agriscience, Bayer, Syngenta sau ori care altå companie, cårora le apar¡in cei mai cultiva¡i hibrizi de porumb din România, ar permite altor distribuitori så ofere biostimulatori pentru tratarea semin¡elor, când au ¿i ei pe parcelele unde s-au aplicat produse- în portofoliu printre cei mai buni biosle respective. Rezultate asemånåtoare timulatori? s-au ob¡inut ¿i în Fran¡a ¿i chiar în Så luåm cazul Corteva Agriscience. România. Corteva Agriscience nu mai este din Din aceste motive, “minnesotenii” 2019 divizia de agriculturå a “producårecomandå ca fermieri så testeze în torilor de pesticide” DowDuPont, ci este câmpurile proprii eficacitatea acestor o companie independentå, al cårui produse prin testele în benzi efectuate nume provine din cuvinte ce înseamnå în repeti¡ii. Testarea în bandå constå în inimå ¿i naturå. aplicarea produselor în benzi cu lå¡imea Acest lucru aratå în mod clar intereunui multiplu al combinei cu care se sul tot mai mare pentru utilizarea prorecolteazå. duselor biologice, o tendin¡å globalå de În Statele Unite, aproape întotdeau- altfel. na fermierii trebuie så apeleze la conPentru cå î¿i poate permite, Corteva sultan¡i/extensioni¿ti sau la speciali¿tii Agriscience a cumpårat companii de de la companiile de semin¡e care så-i top din domeniul biofertilizan¡ilor bioajute så realizeze testele ¿i så inter- logice sau doar pe cele mai bune pro-

Pe scurt, pariul lui Pascal este acesta: dacå Dumnezeu existå, cei ce cred în El câ¿tigå infinit, iar cei ce nu cred, pierd aproape totul.

“

Profitul Agricol 18/2022

CULTURI VEGETALE

S-a lucrat cu 2 martori: un fungicid ¿i acela¿i fungicid, asociat cu îngrå¿åminte starter compus din DAP. În acest din urmå caz, au fost înregistrate simulåri ale fiziologiei plantelor. Mai mult decât biostimulator, Lumibio Kelta, propus de Corteva Agriscience, are efect fertilizant, fungic ¿i de stimulare a cre¿terii. Din acest motiv s-ar putea så nu fie considera¡i biostimulatori, deoarece dupå unele criterii ace¿tia nu trebuie så aibå aport de nutrien¡i, dar vor fi solu¡ia tehnicå câ¿tigåtoare. Cu excep¡ia marilor companii de semin¡e, pu¡ine alte organiza¡ii pot testa biostimulatorii într-un numår suficient de mare de repeti¡ii. Pentru a stabili doza de azot la porumb în Cordonul porumbului, speciali¿tii Pioneer au analizat 298 de teste efectuate în 6 sate din regiune. Cum nu ne putem baza încå prea mult pe datele ob¡inute în testele organizate în fermele din România, rezultatele cu biostimulatorii propu¿ii de firmele de semin¡e vor fi valida¡i probabil de testele organizate în câmpurile proprii.

duse biologice pentru a fi aplicate în mod industrial pe semin¡ele Pioneer. A¿a a apårut, în pachetul Lumigen de la Corteva Agriscience, LumiBio Kelta - biostimulator pentru culturile hibride de porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å, cultura beneficiind de rådåcini mai puternice, absorb¡ie îmbunåtå¡itå a nutrien¡ilor ¿i reducerea stresului abiotic. În pachetul Acceleron de la Bayer existå un biostimulator, B-360, care cre¿te gradul de asimilare a apei ¿i substan¡elor nutritive - cre¿te volumul radicular func¡ional prin stimularea formårii micorizei.

Pro ¿i contra despre utilizarea biostimulatorilor Extensioni¿ii de la Universitatea Minnesota nu au gåsit sporuri semnificative de produc¡ie la aplicarea

Profitul Agricol 18/2022

biostimulatorilor, dar ace¿tia au analizat biostimulatorii clasici, care se aplicå în rizosfera plantelor. Exper¡ii de la Institutul Arvalis au analizat în 7 experien¡e, în 2019 ¿i 2020, eficacitatea a 8 biostimulatori de pe pia¡a francezå, asemånåtori cu cei folosi¡i de companiile de semin¡e, din acelea¿i categorii: bacterii, extracte de alge marine, extracte lignocelulozice, lignosulfona¡i, microelemente, fungicide cu “efect biostimulant”. Niciunul dintre biostimulatorii testa¡i nu a determinat sporuri semnificative fa¡å de martor, nici de produc¡ie ¿i nici fiziologice. Poate ¿i din cauza faptului cå eficacitatea biostimulatorilor depinde vreme, de tipul de sol, con¡inutul în materie organicå, de lucrårile solului, de rota¡ie, de hibrid etc. Poate este nevoie de rela¡ia biostimulatorul potrivit în parcela potrivitå.

Concluzia este clarå: chiar dacå actualii biostimulatori aplica¡i pe såmân¡å nu determinå cre¿teri semnificative de produc¡ie, sunt importan¡i pentru råsårirea ¿i închiderea lanului.

LOCURI DE MUNC| Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni

ORGANIZEAZÅ CONCURS

1 post: Inginer dezvoltare tehnologicå - debutant Normå întreagå. Perioadå determinatå (1 an). Nivelul postului - de execu¡ie. Cerin¡e:  Studii universitare de specialitate, cu diplomå de licen¡å în Horticulturå;  Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare;  Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-Office, editare texte ¿i graficå computerizatå. Concursul se va desfå¿ura la sediul ICDP Pite¿ti-Måråcineni. 11.05.2022 - ora 16.00 - termen-limitå de depunere a dosarelor de concurs 19.05.2022 - ora 10.00 - proba scriså 23.05.2022 - ora 10.00 - proba interviu 25.05.2022 - ora 15.00 - afi¿are rezultate finale Detalii privind condi¡iile specifice, tematica ¿i bibliografia de concurs sunt disponibile între orele 08:00-16:00

Tel.: 0248.278.066 Vå a¿teptåm în echipa KWS Semin¡e SRL!

Reprezentant Vânzåri (m/f/d) pentru regiunea Teleorman Domeniu de activitate: Marketing ¿i vânzåri. ID post: 9901 Ve¡i atinge obiectivele în materie de vânzåri prin vânzarea semin¡elor hibrid KWS ca rezultat al vizitelor intense, consultarea ¿i sprijinirea clien¡ilor KWS ¿i ve¡i fi interfa¡a între Directorul Regional de Vânzåri, parteneri ¿i clien¡ii finali. De asemenea, ve¡i reprezenta compania la nivel atât intern, cât ¿i extern. Oferim contract de muncå nelimitat ¿i cu normå întreagå.

Competen¡e sociale:  Obi¿nuit så lucreze independent, precum ¿i så gândeascå ¿i så ac¡ioneze în mod independent;  Fire analiticå ¿i structuratå;  Capacitatea de a comunica cu ceilal¡i ¿i fire convingåtoare;  Capacitate de integrare ¿i caracter afirmativ;  Talent organizatoric. Spirit de echipå;  Capacitatea de a ac¡iona în interesul ¿i beneficiul companiei în cadrul activitå¡ilor zilnice;  Dispozi¡ia de a lucra peste program. Dispozi¡ia de a face deplasåri.

Profilul candidatului:

Beneficii:

• Experien¡å de muncå: minim 3 ani în vânzåri (agriculturå); • Abilitå¡i IT (Microsoft Office); • Nivel de cunoa¿tere limbi stråine: Limba Englezå (fluent); • Permis de conducere auto (cat. B).

 pachet salarial atractiv;  abonament medical;  ma¿inå de serviciu.

Pentru mai multe informa¡ii vizita¡i: www.kws.com/career. Urmåri¡i-ne pe LinkedIn® la https://linkedin.com/company/kwsgroup/ 48

Profitul Agricol 18/2022

PAGINA DE HOBBY V=natul ;n bucate (16)

Alpi ele se bucurå de un ritual gastronomic aparte. Iatå o re¡etå la îndemânå:

Marmota Cel mai mare rozåtor european a dispårut din Carpa¡ii României în secolul al XIX-lea, îndeosebi din cauza câinilor ciobåne¿ti, înso¡itori ai turmelor aflate la våratic în zona på¿unilor alpine. Animal hibernant, ¿uica (dupå cum a fost cunoscutå la noi, datoritå ¿uieratului såu de alarmå) era prigonitå mai abitir exact când ar fi avut nevoie så se hråneascå intens, pentru a acumula rezerve de gråsime în vederea traversårii în condi¡ii optime a lungilor ierni de la munte. Silite så fie mereu în mi¿care, chiar neråpuse de zåvozii mocanilor, multe mureau în vizuinå de malnutri¡ie, înainte de venirea primåverii. Pe fondul creårii de rezerva¡ii naturale montane ¿i al limitårii på¿unatului în golul alpin, reintroducerea marmotei în fauna noastrå a venit ca un act reparatoriu pe deplin reu¿it. În ziua de 23 iunie 1973, 35 de exemplare aduse din Alpii francezi au fost eliberate în Mun¡ii Fågåra¿, Rodnei ¿i Retezat, de unde sau infiltrat ulterior ¿i în Parâng. Colonizarea a constituit un adevårat succes, aståzi specia fiind pe deplin integratå în ecosistem, împåmântenitå ¿i bine reprezentatå numeric. Din sporul natural li se alocå ¿i vânåtorilor o cotå de extrac¡ie anualå, pentru påstrarea efectivului considerat optim. Oricum, nu mul¡i sunt cei care se încumetå så înfrunte muntele cu toate capriciile lui, pentru a cåuta ¿i a alege ¿uica râvnitå. În cele câteva luni de primåvarå, varå ¿i toamnå alpinå, marmota izbute¿te så-¿i asigure din flora paji¿tilor, prelucilor ¿i jnepeni¿urilor atât rezervele adipoase pentru traversarea iernii, cât ¿i cåptu¿eala vegetalå a vizuinii în vederea hibernårii. În octombrie, înainte de retragerea în adåpost, unii masculi puternici ating chiar ¿i optsprezece kilograme în greutate. Marmotele sunt animale sociabile, organizate în mici colonii. La unison cu

caprele negre, semnaleazå prin ¿uierat apropierea prådåtorilor, de vigilen¡a lor depinzând ¿i via¡a altor sålbåticiuni ale muntelui. Pentru vânåtorul montan, ¿uica este o piatrå de încercare ¿i, de aceea, nimic din trofeul dobândit cu trudå nu se cuvine desconsiderat: blana, argåsitå, nu e

Marmotå cu meri¿oare Dupå jupuirea marmotei vânate, se curå¡å cu aten¡ie stratul de gråsime, se îndepårteazå glandele mirositoare ¿i se dezoseazå carnea care se taie în bucå¡i mici ¿i se laså pânå a doua zi într-o baie de lapte cu mirodenii. În momentul pregåtirii, se mårun¡esc o vânåtå, trei

numai obiect de decor cinegetic, ci ¿i remediu natural în reumatism, sub formå de brâu, gråsimea – panaceu intern ¿i extern în diverse afec¡iuni, iar perechea de din¡i incisivi, în monturå de metal pre¡ios, reprezintå o insolitå podoabå. Nu trebuie ignoratå înså nici valoarea culinarå a cårnii de marmotå. Tradi¡ia culinarå a Alpilor a destinato mâncårurilor scåzute ¿i aromate, cu sos consistent, înviorat cu fructe de pådure din acela¿i biotop. Ingredientele se completeazå perfect: carnea de animal plantivor montan are o texturå ¿i o densitate care se preteazå la un tandem cu ierburi ¿i fructe sålbatice parfumate ¿i cu un condiment rå¿inos cum este ienupårul. Se poate asocia ¿i cu laptele acru de oaie piperat cu leurdå, plantå ziså ¿i usturoiul-ursului. Nu ¿tiu cum gåtea ¿uicile ciobanul din Carpa¡i, cu veacuri în urmå, dar în

morcovi, doi ardei gra¿i ¿i cinci cepe, pråjindu-se în jumåtate de litru de ulei, într-un ceaun. Când s-au påtruns, se scot într-un alt vas ¿i, în locul lor, se pune carnea låsatå în prealabil la strecurat. La foc moale, dupå o orå ¿i jumåtate, aceasta devine aurie. Atunci se adaugå legumele rumenite, o cåpå¡ânå de usturoi strivitå cu lama cu¡itului, zece boabe de ienupår, un pahar de mu¿tar îndoit cu miere ¿i douå de vin alb, aromat, sare ¿i piper dupå gust. Se consumå fierbinte, lângå o måmåligå cu cartofi, dupå model austriac, ¿i meri¿oare de munte murate sau lapte acru asprit cu leurdå tocatå. A nu se uita carafa de vin ro¿u, taninos, tip „sânge de urs”. Se completeazå de minune!

Profitul Agricol 18/2022

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 12 - 15 mai Are loc ExpoAgroUtil, expozi¡ie organizatå de Camera de Comer¡, Industrie, Naviga¡ie ¿i Agriculturå Constan¡a. 26 mai Are loc Ziua Grâului în Bårågan, un eveniment în câmp organizat de APPR. Ca ¿i anul trecut, se ¡ine în ferma Telehuz Agriserv (620 ha) din Mårcule¿ti, Ialomi¡a. 2 - 5 iunie DLG InterMarketing organizeazå AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea, jud. Cålåra¿i. La eveniment vor participa companii, producåtori de semin¡e, fertilizan¡i ¿i substan¡e pentru protec¡ia plantelor, importatori de ma¿ini agricole, finan¡atori în domeniul agricol etc. Se vor face demonstra¡ii cu ma¿ini agricole. 9 - 11 iunie La Slobozia se ¡ine expozi¡ia Farm Conect România, sub bagheta APPR. Farm Conect promite så aibå o abordare nouå. ¥n primul rând pentru cå este organizatå de fermieri pentru fermieri. Evenimentul se face cu sus¡inerea primåriei Slobozia, conduså tot de un fermier.

BASF [i angaja]ii doneaz\ pentru Ucraina Angaja¡ii BASF au donat suma de 2.072.469 de euro cåtre funda¡ia companiei, într-o ac¡iune de sprijin a Ucrainei. Compania va dubla suma, ceea ce înseamnå cå peste 4,1 milioane de euro vor fi oferi¡i ca ajutor colegilor BASF din Ucraina. Aceasta este o suplimentare a ajutorului de urgen¡å în valoare de 1 milion de euro, oferit deja de BASF la sfâr¿itul lunii februarie pentru colegii ucraineni. “Suntem cu to¡ii cople¿i¡i ¿i vå mul¡umim din suflet pentru aceastå imenså disponibilitate de a ajuta”, a declarat Tiberiu Dima, managing director al BASF Ucraina. “Pentru colegii no¿tri ucraineni, dintre

ORIZONTAL: 1) Lega¡i puternic de påmântul natal; 2) Adormea pe maså – ªi-a dat arama pe fa¡å; 3) Gåsit dupå o spargere – Bune de 9 10 gurå; 4) Poartå veste la ¡arå – Arbore de catarg; 5) Acceptat cu subîn¡eles – Ambalate în pachet! 6) În felul lor... sunt neplåcu¡i – Neagå din capul locului; 7) Båtaie la tobå! – Distinså la înfåti¿are; 8) Bani da¡i popilor – Falså la monetårie; 9) Nu mai are nimic de pierdut – Luat în ansamblu; 10) Acoperite iarna.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8

30 iunie - 2 iulie La Ia¿i se va ¡ine prima edi¡ie a Agriventura, expozi¡ie organizatå de Asocia¡ia Grânarii. Are loc pe platforma Panifcom de la Podu Iloaiei. S-au înscris deja 100 de companii din agribusiness. 50

care mul¡i au pierdut totul, ace¿ti bani vor fi de mare ajutor pentru a-¿i construi o via¡å nouå.” BASF

9 10

Solu¡ia careului din Nr. 17/2022 ORIZONTAL: MIRISTE - PO; INELE - CUIB; AV - ITALICE; LESE - BEMOL; ENE - BARILI; TAPAT - ROS; VARATICI - C; I - BRUIA - CU; OPAIT - IVAR; INDUIOSATI.

VERTICAL: 1) Ajutoare de stat; 2) Baza materiei – Producåtor de caviar; 3) A vorbi fårå interes – Are aceea¿i chemare; 4) Careu de culturå – Semn de via¡å nouå; 5) Inamic microscopic – Miez de noapte! 6) Se bågau pe sub piele – Episoade dramatice; 7) Se bate pentru o recoltå bunå – Plus la cântar; 8) Îi merg fulgii – Se impun în sat; 9) Element de raså – Un umflat la maså; 10) Nu se poate înscrie la drept. Profitul Agricol 18/2022