Issuu

nr. 18-19 din 15 mai 2024 - såptåmânal

15 lei

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii De ce a b\tut comisarul drumul p=n\ la Bucure[ti?

Cei care nu depun cererea pân\ pe 7 iunie pierd subven]ia

Cristian Stoica> “Cerem doar ce s-a promis [i s-a bugetat

Acord cu Israelul pentru gr=u

S-a prelungit termenul pentru ajutoarele de criz\

100 de euro pe hectar va fi pl\tit\ din 15 mai

27 mai, ziua protestului

O ferm\ uria[\ de vânzare în Anglia

Pre]uri [i pie]e

COMPANII

Cotai]ile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii

Vantage preia numele grupului din care face parte> NIK

Pia]a grâului în noul an de comercializare 2024-2025

Culturi vegetale R\]i[oara face ravagii în porumbul lui Bogdan Pantazi Perspectiv\ bun\ pentru culturile de toamn\ europene Este ap\ în stratul de sol 0-20 cm, dar mai jos e uscat

Un raport acuz\ Tyson Foods de poluarea masiv\ a râurilor

Campanie de dona]ii pentru un fermier acuzat de crim\ 14 12

Tractoare puternice cu func]ii automate

Oferta special\ IPSO Agricultur\ pentru balo]i de bun\ calitate

Înc\rc\toare frontale inovatoare pentru tractoare performante

Combine pentru recoltare rapid\ [i de calitate

Chrono, sem\n\toarea vedet\ a Maschio Gaspardo

Cre[terea animalelor 20

Produc]ia de carne, în cre[tere

Investi]ii la Agricola International

Maxagro ;[i extinde zootehnia

Strategie de partid

Bani pentru taurine la îngr\[at

Un fermier la pre[edin]ia CJ Ialomi]a> Costin Telehuz 47

Noi tehnologii de cre[tere a p\s\rilor Un nou d\un\tor al culturilor de câmp> de la Big Dutchman 39 Istoria mini[trilor porumbeii s\lbatici 23 Robotul de muls GEA R9500 40 Pe c=nd mini[trii erau cineva Explozie de d\un\tori, ;nainte de a fi mini[tri cu Tanymecus în frunte 24 Ferma Telehuz a ajuns la cheltuieli de 10 mii de lei pe hectar :n Timi[, terenul este mai scump ca ;n alte p\r]i

Ma[ini & utilaje 26

Ecologie profitabil\ Reciclarea apei, solu]ia fermierilor suedezi

Au ;nghe]at culturile în principalele regiuni agricole ruse[ti 13

Hobby

Trac]iune japonez\ pe câmp, în livezi [i pe paji[ti

Tratamente [i fertilizare din zbor

Ferm\ educa]ional\ pentru copii, dar mai ales pentru adul]i

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cronica evenimentelor anun]ate 16 - 17 mai La Drajna, jude]ul C\l\ra[i, au loc Zilele por]ilor deschise SaatenUnion.

17 mai Pe platforma Merpano de la S\c\laz, Timi[, are loc Ziua Câmpului, un eveniment cu tema> R\d\cinile noastre, mândria noastr\. Celebr\m agricultura!

21 mai Institutul Na]ional de CercetareDezvoltare Agricol\ Fundulea organizeaz\ Ziua grâului [i orzului. Cu acest prilej, INCDA Fundulea va prezenta cele mai recente realiz\ri în domeniul amelior\rii grâului [i orzului.

22 mai :n Bihor se va ]ine Corteva Agronomy Day. Evenimentul va avea loc ;n platforma companiei din ferma Frimont Palota, pe DJ 797, ie[irea din S=ntandrei spre Tr\ian.

23 - 26 mai Va avea loc expozi]ia AgriplantaRomAgroTec de la Fundulea, jude]ul C\l\ra[i.

27 mai La Bucure[ti [i ;n ]ar\ va avea loc protestul agricultorilor din Forumul APPR.

6 iunie :n Ferma Tudor 92 - Alisa Group din Coslogeni, C\l\ra[i, se va ]ine Ziua Grâului B\r\gan.

21 - 22 iunie La Fântânele, în jude]ul Mure[, vor avea loc Zilele Aberdeen Angus, evenimentul de suflet al cresc\torilor de vaci din aceast\ ras\.

Acord cu Israelul pentru gr=u Ministrul Agriculturii de la Tel Aviv, Avi Dichter (foto), a semnat duminic\ la Bucure[ti un memorandum de în]elegere cu privire la furnizarea de grâu în situa]ii de urgen]\. În schimbul grâului, Israelul va furniza României tehnologie [i expertiz\ agricol\. “În perioada actual\ de incertitudine global\ [i conflicte geopolitice severe în regiunea noastr\, acest acord, care este rezultatul unor interese comune, va pune la dispozi]ia Israelului un canal suplimentar de import, în special în situa]iile de urgen]\”, a declarat Avi Dichter. Acordul cu România vine dup\ alte acorduri similare cu Uzbekistanul, Azerbaidjanul [i Marocul, toate având drept obiectiv diversificarea

surselor de aprovizionare cu grâu. Cu prilejul vizitei sale la Bucure[ti, ministrul israelian al Agriculturii, Avi Dichter, s-a întâlnit cu omologul român, Florin Barbu, cu liderul comunit\]ii evreie[ti, Silviu Vexler, [i cu liderii Camerei de Comer] [i Industrie România-Israel.

Arin DORNEANU

S-a prelungit termenul pentru ajutoarele de criz\ Comisia European\ a adoptat un amendament la Cadrul temporar de tranzi]ie [i criz\ pentru ajutoarele de stat, pentru a prelungi cu [ase luni prevederile care vizeaz\ abordarea perturb\rilor persistente ale pie]ei, în sectoarele agriculturii [i pescuitului. Decizia permite statelor membre s\ ofere sume limitate de ajutor companiilor active în aceste sectoare (pân\ la 280.000 de euro pentru agricultur\ [i pân\ la 335.000 de euro pentru pescuitul [i acvacultur\)

pentru înc\ [ase luni, pân\ la 31 decembrie. Pentru alte sectoare, statele membre nu vor mai putea acorda ajutoare de stat în baza Cadrului temporar. Ajutoarele pentru accelerarea tranzi]iei ecologice [i reducerea dependen]ei de combustibil fosili vor r\mâne disponibile pân\ la 31 decembrie 2025.

Robert VERESS Profitul Agricol 18-19/2024

CULTURI VEGETALE

Este ap\ în stratul de sol 0-20 cm, dar mai jos e uscat Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Din punct de vedere pluviometric, perioada 7 - 12 mai 2024 s-a caracterizat prin cantit\]i de precipita]ii mai însemnate din punct de vedere agricol, local în sud-vestul, vestul [i centrul ]\rii. Reparti]ia pe regiuni geografice a cantit\]ilor de precipita]ii în intervalul 7 - 12 mai 2024, la sta]iile meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al ]\rii, a fost urm\toarea> Banat 2,8 l/mp - 35,8 l/mp< Cri[ana 0,7 - 34,8 l/mp< Maramure[ 4,0 - 14,2 l/mp< Transilvania 13,8 - 47,4 l/mp< 22

Oltenia 13,9 - 52,2 l/mp< Muntenia 0,0 l/mp - 34,5 l/mp< Moldova 0,0 - 25,4 l/mp< Dobrogea 0,0 - 7,8 l/mp. În cultura grâului de toamn\, rezerva de ap\ pe profilul de sol 0-100 cm prezint\ valori satisf\c\toare pân\ la apropiate de optim [i optime în Maramure[, Cri[ana [i Banat, cea mai mare parte a Transilvaniei, local nordul, nord-vestul, vestul, sudul, sud-vestul [i estul Munteniei, centrul, estul [i sudul Dobrogei, izolat nordul [i sudul Olteniei, estul Moldovei. Deficite de umiditate în sol (secet\ pedologic\ moderat\ [i puternic\) se înregistreaz\ pe suprafe]e extinse din Moldova [i Oltenia, local în nordul, nord-estul, estul, centrul, vestul [i sudul

Munteniei, nordul [i centrul Dobrogei, estul [i sudul Transilvaniei. La porumb, aprovizionarea cu ap\ pe adâncimea de sol 0-20 cm se încadreaz\ în limite satisf\c\toare, apropiate de optim [i optime, pe aproape întreg teritoriul agricol. Con]inutul de umiditate din sol prezint\ valori sc\zute (secet\ pedologic\ moderat\) local în estul, sudul [i sud-estul Moldovei, izolat sudul [i nord-estul Munteniei, estul Olteniei [i nord-vestul Banatului. Ca urmare a cantit\]ilor de precipita]ii înregistrate în ultimele zile, rezerva de umiditate a solului în cultura de porumb, în stratul 0-20 cm, s-a îmbun\t\]it local, pe suprafe]ele agricole situate în sud-vestul, vestul [i centrul ]\rii. Profitul Agricol 18-19/2024

CULTURI VEGETALE

Un nou d\un\tor al culturilor de câmp> porumbeii s\lbatici Semnala]i pentru prima oar\ în 2022, porumbeii s\lbatici (cunoscu]i [i sub denumirile de porumbei pope[ti, porumbei gulera]i, cea [tiin]ific\ fiind Columba palumbus) au provocat pagube majore, prim\vara aceasta, în special la culturile de floarea-soarelui, maz\re, soia [i rapi]\, din jude]ele Ilfov, Giurgiu, Ialomi]a, C\l\ra[i, Br\ila, Prahova, Buz\u.

ân\ acum 7-8 ani, marile popula]ii de porumbei s\lbatici migrau dinspre nordul Europei Occidentale spre sud-vest (Peninsula Iberic\). Existau [i migra]ii dinspre ]\rile baltice spre Grecia, prin România, dar mai pu]in masive. În foarte rarele cazuri din trecut, cu ierni mai blânde, porumbeii s\lbatici iernau în sudul ]\rii noastre. Începând cu iarna 2021-2022, îns\, porumbeii s\lbatici s-au stabilit aici [i s-au înmul]it foarte mult. Porumbeii s\lbatici au dimensiuni mai mari decât porumbeii crescu]i de columbofili sau s\lb\tici]i prin aglomer\rile urbane. Ca atare, trebuie s\ se hr\neasc\ mult mai activ. Gheorghe Lefter lucreaz\ 190 ha la Moara Vl\siei, localitate ilfovean\ de la periferia Capitalei. “Sunt înconjurat de 3.500 de ha de p\duri, iar ace[ti porumbei uria[i au cuiburile în liziere. Am stat o lun\ [i jum\tate de paz\. Zi-lumin\, fiindc\ noapte nu se mai hr\nesc. Am pus [i sperietori. Degeaba! Când ap\reau îi u[uiam. Zburau mai departe [i conProfitul Agricol 18-19/2024

tinuau s\ m\nânce. În general, le place floarea-soarelui când e în cotiledoane. Porumbeii v\d semin]ele germinate la un centimetru de suprafa]a solului. Dac\ apuc\ planta s\ ajung\ la suprafa]\ [i s\ fac\ dou\ frunze nu le mai place. Dar anul \sta au mâncat [i grâu, [i frunze de rapi]\. Rapi]a î[i mai revine, chiar dac\ pierderea de produc]ie e semnificativ\. În loc de 4 t/ha, faci 3 - 3,2 t/ha”. Produc]iile unui an normal sunt 7,5 t/ha de grâu, 4 t/ha rapi]\, 10 t/ha porumb, 3,5 t/ha floare. Anul trecut, produc]iile de grâu [i floare au fost aproape de cele din anii normali. Îns\ o parte din floare a trebuit s\ fie întoars\ din cauza porumbeilor. Porumbul a fost afectat de secet\ - doar 5 t/ha. Iar rapi]a a fost afectat\ de ]ân]arii silicvelor. Pentru a se adapta la secet\, a redus suprafa]a alocat\ culturilor de prim\var\, ajungând ca porumbul s\-l cultive doar pe 5 ha, pentru arend\. Anul acesta are 80 ha de grâu, 25 ha de orz, 60 ha de rapi]\, 30 ha floare [i cele 5 ha de porumb.

Gu[\ de porumbel s\lbatic cu cotiledoane de floarea - soarelui

Monitorizeaz\ atent rapi]a [i e preg\tit s\ combat\ mai eficient anul acesta ]ân]arii silicvelor. Îns\ împotriva porumbeilor nu are ce face. “Oare Ministerul Agriculturii o avea habar cu ce dezastru ne confrunt\m noi, în ultimii doi ani? O avea un plan s\ ne ajute cumva? Poate cu extinderea perioadei de vân\toare?”. Lefter a auzit c\ unii colegi fermieri, care au probleme mai mari cu ciorile, trateaz\ semin]ele de porumb cu naftalin\, care ar fi repelent\. Dar uite c\, anul acesta, semin]ele de floarea-soarelui înc\ au fost tratate cu neonicotinoide [i asta nu i-a oprit pe porumbei. “Se pare c\ au înv\]at s\ evite solele cu pH acid [i s\ caute în solele cu pH alcalin (peste 7,4), unde tratamentul cu neonicotinoide este inactivat. E o chestiune de adaptare. Natura e mereu cu un pas înaintea amelior\rii”, explic\ Marian Butoianu, director tehnic Alcedo.

Robert VERESS

“Produc pagube imense prim\vara. Sunt stoluri de sute de porumbei, capabile s\ compromit\ culturile de pe sole mari. Toate plantele cotiledonate sunt în pericol. Pân\ acum [tiam de floarea-soarelui, maz\re, soia. Dar anul acesta am aflat de atacul la rapi]\, de la care m\nânc\ frunzele, în perioada de cre[tere”, spune Marian Butoianu, director tehnic Alcedo. 23

CRE{TEREA

ANIMALELOR Investi]ii la Agricola International :n 2024, Grupul Agricola International din Bac\u aloc\ sume mari, de ordinul milioanelor de euro, doar pentru investi]ii. Pentru început, vor cheltui 1 milion de euro pe modernizarea fermelor [i îmbun\t\]irea performan]elor tehnice> l 0,6 milioane euro vor fi cheltui]i pentru o nou\ sta]ie de epurare, conform legisla]iei de mediu< l 1 milion de euro va fi noua sta]ie de incinerare de[euri speciale< l Tot 1 milion euro vor fi aloca]i pentru noi mijloace de transport, ceea

ce va aduce un plus de calitate a serviciilor logistice< l {i tot 1 milion de euro vor fi investi]i în parcul fotovoltaic de la Gîrleni, pentru surse alternative de energie< l Achizi]ia liniei de procesare ou\ lichide la Fabrica de Praf de Ou\ va fi [i ea în jur de 0,3 milioane euro< l Modernizarea FNC va costa [i ea 0,4 milioane euro. Separat, în fabrica de mezeluri crud-uscate Salbac Bac\u, grupul a bugetat alte 3,5 milioane euro, pentru o central\ termic\ nou\, o central\

fotovoltaic\, modernizarea depozitului de maturare Salam de Sibiu [i altele. La Europrod Bac\u, fabrica de produse semipreparate, anul acesta Grupul Agricola a preg\tit 2,85 milioane euro, pentru infrastructur\ de fabrica]ie. La Avicola Lumina din Constan]a vor cheltui 2 milioane euro, pentru modernizarea a 3 hale de cre[tere p\s\ri în volier\ [i o ferm\ nou\ de tineret p\s\ri ras\ u[oar\.

Viorel PATRICHI

Produc]ia de carne, în cre[tere Produc]ia de carne a crescut în luna martie la toate speciile de animale [i p\s\ri în compara]ie cu luna precedent\, îns\ la ovine [i caprine sa înregistrat aproape o triplare a acesteia (¡179%), potrivit datelor Institutului Na]ional de Statistic\. Astfel, în martie au fost sacrifica]i 269.000 de porci (¡6,75% comparativ cu luna februarie, când au fost sacrifica]i 252.000). Fa]\ de aceea[i perioad\ a anului trecut, num\rul de sacrific\ri a fost mai mic cu 5,28% (de la 284.000 de capete). Produc]ia de carne de porc a totalizat 24.404 tone în martie, în sc\dere cu 4,36% fa]\ de aceea[i lun\ din 2023, dar în cre[tere cu aproape 8% fa]\ de luna anterioar\. În schimb, la carnea de pas\re, produc]ia a crescut [i raportat la luna 36

similar\ din 2023, (¡9,26%), dar [i fa]\ de februarie 2024 (¡4,27%). :n a treia lun\ a anului au fost sacrificate 28,5 milioane de p\s\ri, în cre[tere atât fa]\ de februarie (27,574 milioane capete), cât [i comparativ cu martie 2023 (27 milioane capete). În ceea ce prive[te produc]ia de carne de bovine, aceasta a totalizat în luna martie a acestui an 6.934 tone, (¡26,35%), fa]\ de februarie 2024, când a fost înregistrat\ o produc]ie de 5.488 tone carcas\. Fa]\ de martie 2023, când s-au consemnat 7.387 tone carcas\, a fost o sc\dere de 6,13%. Num\rul bovinelor sacrificate a ajuns la 42.000 de capete, în cre[tere fa]\ de 34.000 de capete în luna februarie 2024 [i în sc\dere cu 3.000 de capete raportat la martie 2023. Produc]ia de carne de ovine [i ca-

prine a înregistrat o cre[tere cu aproape 179% în martie 2024, la 4.699 de tone, de la 1.686 tone în februarie 2024, [i cu 29,38% raportat la martie 2023. Potrivit INS, în martie 2024 au fost sacrificate 364.000 de oi [i capre, comparativ de aproape trei ori mai multe fa]\ de luna anterioar\ (110.000 capete) În martie anul trecut, num\rul ovinelor [i caprinelor sacrificate a totalizat 276.000. Profitul Agricol 18-19/2024

Maxagro ;[i extinde zootehnia “Zootehnia este cea mai ren tabil\ ramur\ din agricultur\, spune Ianco Zifceak, care administreaz\ grupul Maxagro, una dintre cele mai profitabile ferme de la noi, cu peste 10.000 de hectare de teren [i 2.700 de animale. “Vindem laptele la Olympus cu 2,20 lei litrul. Pre]ul cerealelor este mic [i zootehnia ne ajut\ s\ le valorific\m. Noi trecem prin rumenul vacilor 10-15% din produc]ia total\ de cereale. Avem un nou poiect de extindere a zootehniei, prin care vom construi un nou ad\post pentru înc\ 500 de vaci. În acest mod, ajungem la 1.500 de vaci la muls”. Fratele s\u, Ioji Zifceak, are obiceiul s\ spun\ c\ vaca de lapte este ca un Ferrari, produce mul]i bani, dar trebuie s\ ai grij\ de el. “Anul acesta ne dorim s\ investim mai mult în zootehnie, dorim s\ dezvolt\m proiectul de zootehnie, pentru c\, dac\ vom r\mâne doar s\ producem cereale, vom muri. În anii în care pre]ul cerealelor fluctueaz\, partea de procesare este practic un beneficiu care î]i aduce plusvaloare [i, de un an [i ceva, zootehnia ne aduce un profit destul Profitul Agricol 18-19/2024

de bun. Practic, când merge mai r\u la agronomie, merge mai bine în zootehnie. Pentru c\, da c\ sunt pre]uri mai mici la cereale, câ[tigi mai mult pe zootehnie. Avem undeva la 1,2 lei costul de produc]ie pe litrul de lapte [i noi îl vindem undeva la 2,2 lei”. El crede c\ fermierii din România sunt supu[i unei concuren]e neloiale. “Nu po]i concura în zootehnie când Ungaria are 800 de euro subven]ie pe cap de vac\ [i noi nu avem nimic. {i trebuie s\ ne adapt\m [i s\ ne descurc\m. Ne gândim cum s\ producem mai ieftin decât cei din Polonia sau decât cei din Ungaria [i încerc\m s\ ne gândim cum putem supravie]ui s\ putem concura cu ei. De[i este r\u, este [i un lucru pozitiv pentru c\ [tii cum s\ te descurci [i s\ faci profit [i s\ te ui]i mai atent la cheltuieli. {i la cultur\ mare la fel, încerc\m s\ facem produc]ii maxime, dar cu cheltuieli minime. În 2022 am avut cel mai bun an în agricultur\, 2023 a fost cel mai prost an, iar anul acesta gândim pozitiv. Eu cred c\ se va mai schimba ceva pe la sfâr[itul anului, sper\m

ca rapi]a s\ ne scoat\ din problemele agriculturii”, crede Ioji Zifceak. Tot laptele pe care îl produc fra]ii Zifceak r\mâne în ]ar\. Zootehnia lor consum\ aproximativ 4.000 de tone de cereale pe an. A[a au ajuns la o produc]ie medie zilnic\ de 36 de litri de lapte pe cap de vac\. Inten]io nea z\ s\ investeasc\ într-o fabric\ proprie de procesare a laptelui, de[i con[tientizeaz\ c\ este o alt\ afacere complicat\. Înc\ le lipse[te curajul s\ închid\ cercul. Au construit o instala]ie de biogaz, care produce 1 MWh. Deci au o ferm\ prietenoas\ cu mediul. În grajdurile lor, nu se simte mirosul de b\legar. “Toate dejec]iile sunt dirijate automat în subteran, intr\ în biogaz, se prelucreaz\ gazul din dejec]ii [i iese un îngr\[\mânt care reduce undeva cu 40% cantitatea de îngr\[\minte pe care le cump\ram pân\ acum 2-3 ani”.

Viorel PATRICHI 37

MA{INI & UTILAJE

Combine pentru recoltare rapid\ [i de calitate În câteva luni începe sezonul de recoltare a p\ioaselor, iar o combin\ din gama Deutz-Fahr, model C6305, poate fi luat\ în considerare pentru recoltare rapid\ [i de calitate în ferme mici [i mijlocii.

Combina are un motor Deutz TDC, de 250 CP [i respect\ cerin]ele normei de poluare Stage 5, un rezervor de combustibil de 450 de litri [i unul de AdBlue de 53 de litri. Este dotat\ cu transmisia hidrostatic\, cu trei trepte. Hederul cu design monobloc poate recolta eficient pe l\]imi de lucru de la 4,2 la 6,3 m, iar constructorul garanteaz\ o durat\ lung\ de via]\ [i performan]e constante, atât la [es, cât [i la deal, chiar [i în condi]ii dificile de recoltare. Sistemul de treier are o suprafa]\ total\ de separare de 6,36 mp [i o zon\ de cur\]are de 4,25 mp.

Cabina Commander V ofer\ standarde ridicate de confort [i tehnologie. Comenzile activate electric ale func]iilor de treierat sunt la îndemân\ pe tabloul de bord din dreapta [oferului sau pe monitorul CCM (Control Combine Management). Vizibilitatea panoramic\ a geamului termoizolant permite operatorului o vedere clar\ a zonei de lucru [i a hederului. Patru suporturi tip “silent block” izoleaz\ cabina de vibra]ii [i zgomot. Prin consola amplasat\ ergonomic, operatorul are controlul transmisiei [i activarea func]iilor principale> heder, golirea bunc\rului de cereale, oprire de urgen]\ etc.

Arpad DOBRE

Înc\rc\toare frontale inovatoare pentru tractoare performante Înc\rc\toarele frontale u[ureaz\ munca în ferme vegetale sau zootehnice mici [i medii, iar Claas vine cu [ase modele noi FL, care pot fi montate pe tractoarele Claas Elios, Axos [i Arion. Înc\rc\toarele au caracteristici inovatoare [i ofer\ confort [i performan]e sporite, datorit\ bra]ului din trei sec]iuni, cu unghi dublu, care ofer\ operatorului o vizibilitate mai bun\ c\tre cadrul înc\rc\torului frontal [i asupra echipamentului ata[at. Pot ridica greut\]i de la 940 la 2.490 kg, la în\l]imi de la 3,5 la 4,5 m. Alte caracteristici performante sunt reprezentate de sistemele de cuplare a echipamentelor la bra]ele înc\rc\toarelor. 44

Sistemul Fitlock, de la vechile înc\rc\toare FL, a fost p\strat [i are mecanism de blocare mecanic, complet automat. Sistemul de cuplare multipl\ MACH permite conectarea facil\ a leg\turilor hidraulice [i electrice, f\r\ conexiuni suplimentare. Sistemul op]ional Fastlock hidraulic este controlat din cabin\, iar prin ap\sarea unui buton echipamentele

pot fi ata[ate la înc\rc\torul frontal. Operatorul beneficiaz\ de confort suplimentar în operare, iar productivitatea spore[te, prin utilizarea func]iei automat\ de revenire a cupei în pozi]ia de înc\rcare orizontal\.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 18-19/2024