nr. 17 din 1 mai 2024 - såptåmânal
15 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii 7 pe loc la pre[edin]ia Comisiei Europene Europenii, preocupa]i de clim\, mai pu]in de PAC Ministrul ucrainean al Agriculturii e anchetat pentru corup]ie Probleme pentru fuziunea Bunge-Viterra
7
“Un tractor pe ferm\” - faza consultativ\. Dosare penale pentru Plusuri [i minusuri 9 PPP-uri poten]ial periculoase
12
7
AIPROM - Programul SCAPA de colectare a de[eurilor
10
Nostalgia> AFIR [i APIA se ;ntrec ;n raport\ri m\re]e
12
8
Parlamentul European a revizuit legisla]ia calit\]ii aerului
10
Sondajul care arat\ nemul]umirile fermierilor din UE
13
8
Ploi bune pentru startul culturilor de prim\var\
11
Pre]uri [i pie]e
Platforma Saaten-Union de la Drajna Anvelope rezistente [i durabile se adapteaz\ regimului pluviometric 30 pentru remorci
Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii
14
Mai mult porumb în UE
16
Via]a companiilor
55 milioane tone de floarea-soarelui 18 Rezultate solide pentru Agricover în 2023 Ucraina devine un furnizor atractiv de soia 19 Merpano a pornit de la 3 angaja]i, iar în 2024 a ajuns la 80 Produc]ia mondial\ de rapi]\ 20
32
34
Cre[terea animalelor EFSA> Aten]ie dup\ vaccinarea p\s\rilor!
Culturi vegetale Cum se combat ]ân]arii silicvelor de rapi]\
Viermele de m\tase, mai ceva ca Viagra 22
35
39
Combine performante pentru ferme mici
39
Prelucrarea solului, sem\nat direct [i fertilizare 3 în 1
40
Opinii Inova]iile sunt esen]iale pentru viitorul agriculturii
43
Istoria mini[trilor Mini[trii peste un birou, dou\
44
36
Hobby
:n C=mpia de Vest am ;nt=lnit agricultori optimi[ti
23
Recomand\ri la problemele din câmp
Robo]ii, lucreaz\ ei continuu, 26 dar sunt prea scumpi
Ma[ini & utilaje 38
Dansând cu gotcanii
42
Atelier de f\cut brânz\, la Secusigiu
46
EVENIMENTELE S|PT|M+NII
AIPROM - Programul SCAPA de colectare a de[eurilor În luna mai începe campania de colectare a de[eurilor de ambalaje provenite de la utilizarea produselor de protec]ie a plantelor prin programul SCAPA al AIPROM 2024.
SCAPA de ambalaje!
teja utilizatorul [i mediul înconjur\tor, îns\ dup\ efectuarea tratamentelor, în ferm\ r\mâne o cantitate important\ de ambalaje din plastic, metal sau hârtie care pot fi recuperate [i reciclate, prin programul SCAPA al Asocia]iei Industriei de Protec]ia Plantelor din România, respectând anumite condi]ii. Preluarea ambalajelor este realizat\ de c\tre unicul operator SCAPA autorizat de AIPROM - Ecorec Recycling -
furnizor de servicii de inspec]ie, transport [i valorificare a ambalajelor, cu participarea important\ a companiilor distribuitoare, în calitate de centre de colectare. De asemenea, mai multe detalii despre func]ionarea programului pute]i afla direct de pe site-ul AIPROM> https>//www.aiprom.ro/proiecte/scapa.
Campania SCAPA de colectare a de[eurilor de ambalaje de pesticide debuteaz\ în luna MAI. În intervalul mai-iulie fermierii [i distribuitorii de produse de protec]ie a plantelor pot preda GRATUIT de[eurile de ambalaje provenite de la utilizarea pesticidelor în cele peste 80 de centre de colectare SCAPA din ]ar\. Înainte s\ planifica]i o vizit\ în centrele de colectare SCAPA verifica]i programul de func]ionare al acestora, accesând website-ul AIPROM. Ambalajele produselor de protec]ia plantelor sunt concepute pentru a pro-
Parlamentul European a revizuit legisla]ia calit\]ii aerului Parlamentul European a adoptat, miercuri, cu 381 voturi pentru, 225 împotriv\ [i 17 ab]ineri, un acord politic provizoriu la care s-a ajuns cu ]\rile UE privind noi m\suri de îmbun\t\]ire a calit\]ii aerului în UE. Noile norme stabilesc limite [i valori-]int\ mai stricte pentru 2030 pentru poluan]ii cu impact grav asupra s\n\t\]ii umane, inclusiv particulele în suspensie (PM2,5, PM10), NO2 (dioxid de azot) [i SO2 (dioxid de sulf). 10
Statele membre pot solicita ca termenul pentru 2030 s\ fie amânat cu pân\ la zece ani, dac\ sunt îndeplinite anumite condi]ii. Dac\ noile norme na]ionale sunt înc\lcate, persoanele afectate de poluarea aerului vor putea deschide ac]iuni în instan]\, iar cet\]enii vor putea primi desp\gubiri în cazul în care s\n\tatea lor a fost deteriorat\. De asemenea, vor fi create mai multe puncte de prelevare a calit\]ii aerului
în ora[e, iar indicii de calitate a aerului vor deveni comparabili, clari [i pu[i la dispozi]ia publicului în întreaga UE. Legea trebuie s\ fie adoptat\ [i de Consiliu, înainte s\ fie publicat\ în Jurnalul Oficial al UE [i s\ intre în vigoare 20 de zile mai târziu. }\rile UE vor avea apoi la dispozi]ie doi ani pentru a aplica noile norme. Poluarea atmosferic\ continu\ s\ fie principala cauz\ de deces prematur în UE, cu aproape 300.000 de decese pe an. Profitul Agricol 17/2024
EVENIMENTELE S|PT|MÂNII
Ploi bune pentru startul culturilor de prim\var\ Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM
Din punct de vedere pluviometric, perioada 22 - 24 aprilie 2024 s-a caracterizat prin cantit\]i de precipita]ii mai însemnate din punct de vedere agricol în Muntenia, Oltenia [i local Banat. Reparti]ia pe regiuni geografice a cantit\]ilor de precipita]ii în intervalul 22 - 24 aprilie 2024, la sta]iile meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al ]\rii, a fost urm\toarea> Banat 8,3 l/mp - 25,6 l/mp< Cri[ana 3,3 l/mp - 17,0 l/mp< Maramure[ 2,9 l/mp - 17,6 l/mp< Profitul Agricol 17/2024
Transilvania 1,9 l/mp - 21,8 l/mp< Oltenia 8,6 l/mp - 43,9 l/mp< Muntenia 3,9 l/mp - 33,9 l/mp< Moldova 2,6 l/mp - 18,4 l/mp< Dobrogea 3,3 l/mp - 13,6 l/mp. În cultura grâului de toamn\, con]inutul de ap\ pe adâncimea de sol 0100 cm se încadreaz\ în limite sc\zute [i deosebit de sc\zute (secet\ pedologic\ moderat\ [i puternic\), pe suprafe]e extinse din Moldova, Dobrogea [i Oltenia, local nordul, nordestul, estul, centrul, sudul [i sud-vestul Munteniei, estul [i sudul Transilvaniei. Rezerva de umiditate din sol prezint\ valori satisf\c\toare [i apropiate de optim în Maramure[, Cri[ana [i Banat, cea mai mare parte a Transilvaniei,
local nordul [i sudul Olteniei, nordul, nord-vestul, vestul, sudul [i estul Munteniei, estul Moldovei [i al Dobrogei. În stratul de sol 0-20 cm (ogor) gradul de aprovizionare cu ap\ al solului prezint\ valori satisf\c\toare, apropiate de optim [i optime, în Maramure[, Cri[ana, Transilvania [i Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei [i a Moldovei, local nordul [i estul Olteniei, izolat nord-estul Banatului. Pe suprafe]e agricole extinse din Oltenia, local nordul, vestul [i nordvestul Banatului, estul, centrul, sudul [i sud-estul Moldovei, sudul, sud-vestul [i izolat nord-estul Munteniei, se înregistreaz\ deficite de umiditate în sol (secet\ pedologic\ moderat\). 11
CULTURI
VEGETALE Cum se combat ]ân]arii silicvelor de rapi]\ Iarna cald\ a favorizat d\un\torii. Iar seceta din prima parte a prim\verii i-a demoralizat pe fermieri, care efectiv au ignorat avertiz\rile [i nu au mai efectuat tratamentele preventive. Consecin]ele nu au întârziat s\ se fac\ sim]ite.
Pe aceea[i cultur\ de rapi]\ am v\zut gândaci lucio[i (Melighetes aeneus), Ceutorhynchus assimilis, gândacul p\ros (Epicometis hitra). Rapi]a tratat\ a sc\pat de secet\ [i va recupera, chiar dac\ vor fi pierderi de fructifica]ii. Sper s\ nu reînceap\ înfloritul la partea bazal\, s\ ajungem s\ fie silicve uscate [i silicve verzi. Dac\ a[tep]i s\ se coac\ cele de la baz\ le pierzi pe cele coapte primele, iar dac\ nu a[tep]i e umiditate mare, nu po]i regla combina [i ai pierderi mari”, spune Marian Butoianu, director tehnic la Alcedo. G\rg\ri]a silicvelor, Ceutorhynchus assimilis, creeaz\ por]i de intrare pentru ]ân]arii silicvelor, Dasineura brassicae. Ace[tia sunt întâlni]i în toate regiunile [i au drept gazd\ mai multe plante din familia cruciferelor. 22
Marian Butoianu, director tehnic Alcedo
}=n]arii hiberneaz\ ca pup\ în sol, în culturile anterioare de rapi]\. Adul]ii apar odat\ cu silicvelele de rapi]\, pe care le în]eap\. Dar prefer\ s\ lucreze în tandem cu g\rg\ri]a silicvelor, care perforeaz\ mai bine silicvele, iar femelele de ]ân]ari au mai mult spa]iu ca s\-[i depun\ ou\le. Larvele sug peretele interior al silicvelor [i consum\ boabele. Orice piretroid de contact este eficient împotriva acestor d\un\tori, îns\ trebuie folosit un produs care protejeaz\ entomofauna util\, în primul rând albinele. Pentru c\, la începutul form\rii silicvelor, pe plante înc\ mai sunt flori [i se mai realizeaz\ polenizarea.
“Pe lâng\ faptul c\ trebuie ca fermierii s\ anun]e la prim\rii c\ vor intra cu tratament, e bine s\ caute s\ protejeze albinele, alegând un produs care nu le afecteaz\, precum Mospilan sau Mavrik 2F. În Mavrik substan]a activ\ e tau fluvalinat, aceea[i cu cea din Varachet, care e folosit împotriva p\ duchilor din stupii de albine. Recomand monitorizarea atent\ a culturii, folosind capcane cu lipici. Trebuie s\ se intervin\ la apari]ia primelor exemplare”, conchide Butoianu. Robert VERESS Profitul Agricol 17/2024
CULTURI VEGETALE
:n C=mpia de Vest am ;nt=lnit agricultori optimi[ti
Codru] Anche[, director DAJ Timi[
Datorit\ ploilor de pân\ la 30 de litri pe metru p\trat care au c\zut în Timi[, din 10 aprilie, culturile de toamn\, grâul, orzul, orzoaica, rapi]a, [i-au continuat dezvoltarea, iar la începutul lunii aprilie ar\tau foarte bine.
Codru] Anche[, (foto) directorul Direc]iei Agricole Jude]ene (DAJ), spune c\, la nivelul jude]ului, culturile au o evolu]ie foarte bun\, dar asta în func]ie [i de clasa de calitate a terenului. Totu[i, nu se poate compara zona Lovrin, Gotlob, Comlo[, unde se afl\ cel mai de calitate p\mânt, cu zona de Lugoj, Darova, Boldur, unde sunt terenuri nisipoase. “Per total, avem o stare fiziologic\ foarte bun\ la culturile de toamn\", a spus Anche[. În toamna anului 2023, în jude]ul Timi[, au fost sem\nate 160.000 de hectare de grâu, 11.000 de hectare Profitul Agricol 17/2024
de orz, 2.800 de ha de orzoaic\ [i 53.100 de hectare de rapi]\. Având în vedere [i temperaturile ridicate, îns\mân]area culturilor de prim\var\ s-a f\cut la începutul lunii aprilie, datorit\ condi]iilor optime, temperaturi de peste 20 de grade, iar la sfâr[itul lunii, plantele erau r\sarite uniform [i evoluau foarte bine. Plantele au avut o r\s\rire bun\, [i porumbul, [i floarea-soarelui, iar campania erste deja în curs de finalizare. Anul acesta, in Timi[, vor fi în jur de 110.000 hectare cu porumb, 80.000 de ha cu floarea-soarelui [i 18.000 20.000 de ha cu soia. Pân\ în luna mai, 2024 este considerat un an bun, de[i a fost [i secet\ moderat\ la nivelul jude]ului Timi[. Nu a[a grav\, dar a fost o lips\ de precipita]ii. Rapi]a a înflorit cu dou\ - trei s\pt\mâni mai devreme decât normalul anilor 2023 - 2022 - 2021 datorit\ c\ldurilor intense, chiar de peste 30 de grade în unele zile. Cultura a suferit pu]in [i din cauza lipsei precipita]iilor, dar a evoluat bine, având în vedere c\ ploile au venit în momentul
în care se dezvolt\ bobul din p\staie. Dup\ 20 aprilie, grâul a început s\ formeze spicul, mai repede cu dou\ s\pt\mâni fa]\ de anii anteriori, tot datorit\ c\ldurii care a venit începând cu luna februarie. Din luna mai, se anun]\ c\lduri de peste 25 de grade în Timi[. De aceea, destui preconizeaz\ c\ la începutul lunii iulie va începe recoltatul la grâu, dar totul în func]ie de condi]iile meteo ce vor urma. Dac\ vor fi c\lduri intense, în corela]ie cu precipita]ii mari, exist\ riscul s\ apar\ [i bolile, mai ales ale spicului. :ns\ speciali[tii recomand\ o verificare permanent\ a st\rii culturilor pentru a preveni [i a combate din faza incipient\ bolile [i d\un\torii care pot s\ apar\. “Fac aceast\ recomandare fiindc\ nu ar trebui s\ se abuzeze de combaterea chimic\, deoarece polueaz\ solul, apa, aerul, produsele vegetale [i creeaz\ dezechilibre mari în comportamentul albinelor, care sunt foarte importante pentru toate culturile”, spune directorul DAJ.
Gheorghe MIRON 23
CRE{TEREA ANIMALELOR
Viermele de m\tase, mai ceva ca Viagra Pupa sau coconul fluturelui-de-m\tase are propriet\]i fabuloase pentru tratarea bolilor de care sufer\ oamenii. "Avem un dosar asupra c\ruia s-a lucrat la Sta]iunea Sericicol\ B\neasa”, spune Teodor Mihalcea, noul director al institu]iei. “În etapa urm\toare, urm\rim s\ contact\m un institut de cercet\ri ca s\ putem produce din nou acel afrodiziac. Vrem s\ relu\m cercetarea pentru a concretiza ideea. Exist\ apoi o întreag\ literatur\ de specialitate pe aceast\ tem\. În Japonia se produce deja acest afrodiziac, mai eficient decât Viagra. Preocuparea noastr\ este real\."
acel stadiu, Teodor Mihalcea trebuie s\ pun\ ordine într-o activitate care disp\ruse în România. Sta]iunea Sericicol\ de la Bucure[ti mai are 21 de lucr\tori [i 1,2 hectare, cu tot cu construc]ii. Mai are 3 hectare de duzi la Cisl\u. “Suprafa]a r\mas\ în B\neasa este insuficient\. De aceea, colabor\m cu Pomicola, care ne-a dat un hectar ca s\ plant\m duzi, trei soiuri productive din Bulgaria”, spune Mihalcea. În jurul Sta]iunii, exist\ o colec]ie de 1.600 de duzi, în total - 54 de soiuri. El vrea s\ multiplice soiurile mai performante prin altoire. În acest scop, colaboreaz\ cu Facultatea de Horticultur\ din Bucure[ti. “Dudul este o plant\ fantastic\. Hr\ne[te viermii de m\tase, dar absoarbe cea mai mare cantitate de bioxid de carbon din atmosfer\. El trebuie plantat în ora[e, dar lumea nu [tie. Poate primi subven]ii prin AFIR dac\ se fac planta]ii, conform DR 15. Dudele prelungesc via]a, previn cancerul, diabetul.” Num\rul mare de aminoacizi [i de \tasea este în general proteine explic\ [i efectul de afrodiziac compus\ din 75-83% fibroin\, 17-25% sericin\ [i al pudrei extrase din pupa viermelui de 1-5% componente non-sericin\, in- m\tase. Teodor Mihalcea vrea s\ consolideze clusiv metaboli]i secundari, cear\, pigcl\direa veche din 1960, care a mai men]i, carbohidra]i [i alte impurit\]i. Flavonoidele, în special quercetina [i r\mas pentru sta]iune. Are pere]ii kaempferol, alcaloizii, deriva]ii de cr\pa]i. Lucr\rile încep în var\. De cur=nd a cump\rat din Italia o cumarin\ [i acizii fenolici, se num\r\ printre metaboli]ii secundari izola]i din minifilatur\ de 25.000 de euro pentru borangic. Sta]iunea vinde ou\, iar o coconul de m\tase. În ultimii ani, propriet\]ile biologice doz\ de 10 grame (20.000 de ou\) ale coconului de m\tase, în special pro- cost\ 600 de lei. Asta înseamn\ 20-30 teinele sale majore, [i anume fibroina [i de kilograme de gogo[i. Fecunditatea sericina, au atras aten]ia. Literatura dep\[e[te 95%. Vinde [i viermi[ori pen[tiin]ific\ a investigat mai mult efectul tru cei care vor s\-i creasc\. pudrei de pup\ [i atest\ c\ îmbun\t\]e[te func]ia erectil\ [i libidoul [oboViorel PATRICHI lanilor [i al b\rba]ilor. Pân\ va ajunge în
M
Teodor Mihalcea, director Sta]iunea Sericicol\ B\neasa
36
Profitul Agricol 17/2024
O istorie a mini[trilor Agriculturii
Mini[trii peste un birou, dou\ Continu\m ;n acest num\r filele de istorie a mini[trilor care ne privesc pe noi, din vremea lui Cuza [i a Regelui Carol. Este timpul ministeriatelor [i de 10 zile, semn al unei lumi ;nc\ nea[ezate ;ndeajuns. Dar este [i timpul c=nd se pun bazele primului minister al Agriculturii, de fapt un apendice de dou\ birouri [i un hol al ministerului mai mare, cel al Lucr\rilor Publice. GHEORGHE OSTROVEANU
D
up\ misterioasa moarte a lui Barbu Catargiu, asasinat pe 24 iunie 1862 sub clopotni]a Mitropoliei, pe când se afla în tr\sur\ cu chiar prefectul Capitalei, frâiele guvernului sunt preluate de c\tre ministrul de Externe, Apostol Arsache. Om politic, aproape uitat, de origine aromân\, era de profesie medic [i a murit la Bucure[ti în 1869. În guvernul urm\tor, condus de Nicolae Cre]ulescu, (14 iunie 1865 11 februarie 1866), Florescu a r\mas titular la Lucr\ri Publice (pân\ pe 7 iulie 1862). Dup\ un interimat de dou\ luni al lui lui Dimitrie Cornea (trecut la Justi]ie), urmeaz\ la Lucr\ri Publice Alexandru St. Catargiu, fost titular la Control (n. 1825 - d. 1897). Timp de 29 de zile avem un nou interimat asumat chiar de premierul Nicolae Cre]ulescu. Apoi vine, pe 30 decembrie, tot interimar, generalul Ioan Gr. Ghica., de la Externe, pentru alte 10 zile. La 11 octombrie 1663, Domnitorul Al. I. Cuza îi încredin]eaz\ guvernarea lui Mihail Kog\lniceanu. Acesta îl nume[te la Lucr\ri Publice pe Petre Orbescu (1826-1906). La 6 mai 1864, Orbescu preia portofoliul Jus44
ti]iei, iar Kog\lniceanu î[i asum\, ad interim, Lucr\rile Publice. Lovitura de stat a lui Cuza, din 2 mai 1864, plutea în aer. Guvernul Kog\lniceanu r\mâne la putere doi ani, o performan]\! Acum sunt adoptate legi esen]iale ale reformei, ca Legea pentru secularizarea averilor m\n\stire[ti, Legea rural\ (prin care se împropriet\resc o jum\tate de milion de familii de ]\rani), Legea pentru adoptarea sistemului metric, Codul Penal, Civil etc. Pe 19 iulie 1864, premierul Mihail Kog\lniceanu înfiin]eaz\ un nou minister, al Internelor, Agriculturii [i Lucr\rilor Publice, al c\rui titular devine chiar el. Dup\ oarece animozit\]i cu domnitorul, Kog\lniceanu demisioneaz\, iar Cuza încredin]eaz\ puterea executiv\ lui Constantin Bosianu (n. 10 februarie 1815 - d. 21 martie 1882). Acesta, ca [i predecesorul s\u, î[i asum\ Ministerul Internelor, Agriculturii [i Lucr\rilor Publice. Guvernul lui r\mâne la putere doar 5 luni, pân\ la 14 iunie 1865, când Cuza schimb\ iar Pre[edintele de Consiliu, numindu-l pe Nicolae Cre]ulescu. Portofoliul de Interne, Agricultur\ [i Lucr\ri Publice îl ocup\ generalul
Ioan Em. Florescu (n. 7 august 1819, Râmnicu Vâlcea - d. 10 mai 1893, Paris). Mai târziu, Florescu va fi primministru în dou\ guverne, pentru perioade scurte. Medicul Nicolae Cre]ulescu (n. 1 martie 1812, Bucure[ti - d. 26 iunie 1900, Leurdeni, Arge[) a fost unul dintre cei mai apropia]i [i mai fideli slujitori ai domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Str\bunicul sãu, vornicul Iordache Cre]ulescu, este ctitorul Bisericii Kretzulescu din Bucure[ti (1722). Studiaz\ medicina la Nantes. În 1839 ia doctoratul în medicinã [i chirurgie. A fost primul român doctor în medicin\ din Muntenia. :n revolu]ia de la 1848, face parte din comisia de redactare a Constitu]iei }ãrii Române[ti. Dupã 1848, îl g\sim medic la un spital militar din Istanbul. Vine ziua de 11 februarie1866, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza este for]at s\ abdice. Se formeaz\ o Locotenen]\ Domneasc\ [i un nou guvern, alc\tuit din liderii comploti[tilor. Prim-ministru este numit Ion Ghica, un liberal moderat. Ministerul Lucr\rilor Publice îl are ca titular pe Dimitrie A. Sturdza, care este [i interimar la Finan]e. :n rest, nume cunosProfitul Agricol 17/2024
O istorie a mini[trilor Agriculturii cute, c\ci între anti-cuzi[ti erau destui boieri mari> Dimitrie Ghica (Interne), Ioan C. Cantacuzino (Justi]ie), Petre Mavrogheni (Finan]e) etc. Dar Ion Ghica nu rezist\ la conducerea guvernului decât pân\ ;n 10 mai. Pe 11 mai, Locotenen]a Domneasc\ îl îns\rcineaz\ pe Lascar Catargiu cu formarea unui guvern.
D
up\ lovitura de stat din 11 februarie, perioada este mai tulbure decât cea pe care am tr\it-o noi dup\ c\derea lui Nicolae Ceau[escu. Emisari, mai mult sau mai pu]in acredita]i oficial, caut\ în Europa un Domn dintr-o familie regal\. Parlamentul de la Bucure[ti, în total\ necuno[tin]\ de cauz\, îl voteaz\ ca Domn al ]\rii pe Filip, conte de Flandra [i duce de Saxonia, f\r\ s\-l întrebe [i pe el! Filip refuz\. Br\tianu, aflat la Paris, prime[te aprobarea guvenului s\ negocieze cu Bismarck, cancelarul de fier al Prusiei, [i al regelui Wilhelm l pentru aducerea ca domnitor în }\rile Române a lui Carol, fiul principelui Carol Ludovic de Hohenzollern. Toat\ lumea e de acord [i viitorul rege al Rom=niei pleac\ la drum spre necunoscut. :n ]ar\ se pune la cale un plebiscit prin care poporul îl aprob\ pe noul Domn. C\l\toria principelui nu e lipsit\ de peripe]ii. :ntre Prusia [i Austria erau ostilit\]i grave [i, pentru a nu fi recunoscut de austrieci, Carol c\l\tore[te cu un pa[aport fals, la clasa a doua. Cu acela[i vapor, la clasa l, venea în ]ar\ [i Ion Br\tianu. El ob]inuse [i consim]\mântul lui Napoleon al III-lea. Pe 10 mai, Carol intr\ în noua lui patrie [i depune jur\mântul de credin]\. Va sluji România timp de 47 de ani. A doua zi, pe 11 mai, se instaleaz\ primul guvern al Domnului str\in, condus de Lasc\r Catargiu. Dimitrie A. Sturdza este din nou la Lucr\ri Publice. Dar, dup\ dou\ luni,
Profitul Agricol 17/2024
guvernul cade. Domnitorul îi încredin]eaz\ puterea executiv\ lui Ion Ghica. Sturza r\mâne pe acela[i post, pân\ la 21 februaurie 1867. Urmeaz\ o s\pt\mân\ de c\ut\ri [i negocieri, pân\ când Domnul hot\r\[te c\ noul Pre[edinte de Consiliu va fi Constantin Al. Cre]ulescu. La Culte [i, ad interim, la Lucr\ri Publice este numit Dimitrie Br\tianu (n. 1818, Pite[ti - d. 8 iunie 1892, Bucure[ti). Dimitrie Br\tianu era fratele lui Ion C. Br\tianu, care, în acela[i guvern, de]inea potofoliul Internelor. Venirea domnitorului Carol I îl g\se[te primar al Bucure[tiului. A adus în întâmpinarea noului Domn peste 30.000 de oameni, în apropierea p\durii B\neasa. :n guvernul urm\tor, condus de {tefan Golescu (17 august 1867 - 29 aprilie 1868), Dimitrie Br\tianu este din nou titular la Lucr\ri Publice (pân\ pe 13 noiembrie 1867), când demisioneaz\. :n locul lui este numit inginerul Panait Donici. Acesta r\mâne ministru la Lucr\ri Publice [i în Guvernul Nicolae Golescu (1 mai - 15 noiembrie 1868). Pe 1 iunie 1868 apare Legea pentru organizarea Ministerului Agriculturii, Comer]ului [i Lucr\rilor Publice. Agricultura avea, prin lege, alocate dou\ birouri. Unul se ocupa de progresul agricol, de [coalele de agricultur\, de expozi]ii [i construc]ii agricole< cel\lalt birou se ocupa de verificarea terenurilor date fo[tilor cl\ca]i prin Legea Rural\ din vremea lui Cuza. Dar [i în guvernele care urmeaz\ ministrul continu\ s\ se numeasc\ “al Lucr\rilor Publice”. Urm\torul premier, Dimitrie Ghica (16 noiembrie 1868 - 27 ianuarie 1870), î[i p\streaz\ pentru el, ca interimar, portofoliul Lucr\rilor Publice pân\ pe 26 august 1870, când devine titular. Via]a scurt\, de câteva luni, a guvernelor vorbe[te limpede despre instabilitatea ]\rii din acea vreme. Regele, cu educa]ie militar\ pru-
sac\, nu în]elege “balcanismul” românesc. :ntr-o zi, de exemplu, cere s\ treac\ în revist\ trupele Garnizoanei Bucure[ti. Dar i se spune c\ [i comandantul garnizoanei, [i adjunctul s\u sunt la mo[ie. La comand\ nu era nimeni! :n plus, Carol se confrunt\ cu situa]ii de neîn]eles, cum ar fi mi[carea separatist\ din Moldova. :n fruntea separati[tilor e chiar mitropolitul Calinic Miclescu. Acela[i mitropolit pe care Carol l îl gra]iaz\ totu[i din ra]iuni politice. :n încercarea de a câ[tiga moldovenii de partea lui, tân\rul domnitor îl nume[te (20 aprilie 1870) pe Manolache Costache Epureanu pre[edinte al Consiliului de Mini[tri. Acesta îl alege la Lucr\ri Publice pe George Gr. Cantacuzino (n. 22 septembrie 1832 - d. 22 martie 1913), la 80 de ani. Lui Manolache Epureanu i se spunea Nababul datorit\ averii sale colosale. Se tr\gea din vechea familie a Cantacuzinilor, descendent direct al lui Constantin Brâncoveanu, avea între înainta[i voievozi români [i chiar împ\ra]i bizantini. A studiat la Bucure[ti [i Paris, unde a luat doctoratul în drept, în anul 1858. Era [i membru al lojei masonice Sages d'Heliopolis. A fost ales de mai multe ori deputat [i senator, iar între 1869 - 1870 a fost primar al Bucure[tiului. A de]inut în dou\ rânduri func]ia de ministru de Interne (aprilie 1899 - ianuarie 1900 [i decembrie 1904 - martie 1907) [i pe cea de pre[edinte al Consiliului de Mini[tri. Dup\ moartea lui Lasc\r Catargiu a devenit [eful Partidului Conser vator. A construit trei palate> în Bucure[ti, pe Calea Victoriei (Casa cu lei), Castelul Cantacuzino din Bu[teni [i Palatul Cantacuzino de la Flore[ti, supranumit “Micul Trianon”, în prezent în ruin\. :n timpul R\zboiului de Independen]\ a sprijinit ac]iunile militare prin dona]ii substan]iale pentru armat\. S-a stins din via]\ în 1913. 45
MAGAZIN Cronica evenimentelor anun]ate 9 - 12 mai Cea de-a 21-a edi]ie a târgului horticol “Zilele Horticulturii Bucure[tene - ZHB 2024” se va desf\[ura în premier\ în Gr\dinile Senatului.
14 mai La Bucure[ti are loc Conferin]a Na]ional\ de Gestiune a Riscurilor Agricole.
12 - 16 mai La Palatul Parlamentului din Bucure[ti se va ]ine Congresul European de Horticultur\.
16 - 17 mai La Drajna, jude]ul C\l\ra[i, au loc Zilele por]ilor deschise SaatenUnion.
17 mai Pe platforma Merpano de la S\c\laz, Timi[, are loc Ziua Câmpului, un eveniment cu tema R\d\cinile noastre, mândria noastr\. La Ziua Câmpului celebr\m agricultura!
Atelier de f\cut brânz\, la Secusigiu O gospod\rie de pe malul Mure[ului a devenit loc de organizare a unui eveniment de cultur\ gastronomic\ local\ ce î[i dore[te s\ prezinte comunitatea prin prisma istoriei [i a culturii sale. Banat Brunch va avea loc în curtea casei de la M\icu]a din Secusigiu nr. 210, jude]ul Arad, pe 11 mai! “V\ invit\m s\ descoperi]i pove[tile oamenilor care tr\iesc în acest loc, atmosfera din gospod\riile localnicilor [i, nu în ultimul rând, mâncarea bun\, de prim\var\, preg\tit\ dup\ re]ete locale!”, îndeamn\ organizatorii. Meniu Banat Brunch cuprinde platou cu aperitive de prim\var\, ou\ vopsite cu foi de ceap\, [oanc\ fiart\ cu ou\ [i tormac, pit\ de Pecica cu untur\ [i boia [i cu miere de stup. Aperitivele vor fi urmate apoi de o zup\ de g\in\ cu t\i]ei de cas\, carne de g\in\ cu legume din zup\ la dub\
(cuptor), poprica[ de miel cu crumpi (cartofi), crumpi noi cu sos de m\rar, sarme (sarmale) de porc, spanac cu ou\ [i salat\ verde. Separat, vor avea loc ateliere de cro[etat, expozi]ie de desene, tur de arhitectur\ rural\ ghidat de studen]i de la Facultatea de arhitectur\ Timi[oara, vizit\ la stân\ [i atelierul demonstrativ de f\cut brânz\ ca pe vremea str\bunicilor.
Gheorghe MIRON
ORIZONTAL: 1) Furnizoare de alcool natural< 2) Aflate în vest! – Primul la de Dinu-Ioan Nicula fug\< 3) Vechea poveste – Avid\ de 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 câ[tig< 4) Calculator... digital – Col]ul gurii< 5) Repuse... în drepturi! – Al\tu1 rat unei organiza]ii< 6) Erau date pe 2 fa]\ – A suferi un necaz< 7) Nu-i 3 ajuns\ la timp – Maxima catalogului< 4 8) F\cut s\ nu transpire< 9) Umflat în pene – Categorie natural\< 10) Cele 5 de dinainte. 6
CAREUL AGRICOL
23 - 26 mai DLG a stabilit data expozi]iei Agriplanta-RomAgroTec de la Fundulea, C\l\ra[i.
12 - 15 noiembrie :n Germania, la Hanovra, are loc EuroTier, cel mai important târg de zootehnie. Tema din acest an va fi „Inov\m cre[terea animalelor”. 46
7 8 9 10
Solu¡ia careului din Nr. 16 / 2024 ORIZONTAL: STUPARI - CI<
ARMAR - TERN< CAI - APATIC< ACLAMA - ATU< I - IMITATII< AC - ATIPICE< LAUR - MEZAT< ALTDATA - O< MIROSITOR< FELICITARI.
VERTICAL: 1) S-a impus împotriva extinderii co[urilor – Esen]\ de carpen! 2) Rupe lan]urile< 3) Urmat\ de turist – Nu trebuie date uit\rii< 4) Not\ de intimitate! – Are un of la inimioar\< 5) Taie cârnatul – F\cute s\ tr\iasc\< 6) [i-au pierdut busola – În havuze! 7) Tremurul luminii< 8) A aduce pe calea cea dreapt\ – Tratat de cosmetic\< 9) Sco[i din eviden]\ – G\sit in extremis! 10) Probe date la examen. Profitul Agricol 17/2024