Issuu

nr. 16 din 27 aprilie 2022 - såptåmânal

8 lei

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Azomure¿ va relua produc¡ia în mai O nouå rundå de discu¡ii APPR - minister Reinventarea Casei de Comer¡ Unirea

Fårå “cåp¿unarii” ucraineni, Marea Britanie intrå în crizå

Egiptul ar putea accepta cultivarea grâului OMG

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

351 milioane de tone de soia

Fusarium graminearum spaima fermierilor Perspectiva Corteva privind tratamentul semin¡elor

Ucraina nu are destul spa¡iu de stocare

În Anglia s-a ra¡ionalizat uleiul

Lactalis ar cumpåra o parte din Danone

Prime¿ti mai mult la 5 ani de Innvigo!

Rolul manganului în dezvoltarea cerealelor

Noutå¡ile BASF pentru urmåtorii zece ani

Culturi vegetale 19

CICh a vândut o mare cantitate de îngrå¿åminte pentru toamna 2022

Banat Agro Vest ridicå un siloz de 2 milioane de euro

Pachetul de succes la floarea-soarelui

19-20 mai - Zilele por¡ilor deschise Saaten-Union România

AGRARIA - de peste 25 de ani locul de întâlnire al profesioni¿tilor 34

Ma[ini & utilaje

Asocia]ii profesionale

Amazone Centaya-C, pentru semånåturi combinate

Produc¡ia de biomaså ¿i stabilitatea sistemului energetic

Cum poate aduce profit o anvelopå

Prioritatea 0: perfec¡ionarea managerilor de cooperative

Reabilitarea sistemului na¡ional de iriga¡ii prin finan¡are din PNRR

Cre[terea animalelor

Opinii Marasmul demnitarilor români ¿i fantasma crizei alimentare Nu putem deveni to¡i procesatori peste noapte

Adunarea generalå a AGCTR

Guvernul le då crescåtorilor o aten¡ie pentru Covid

Vânatul în bucate (14)

Ospå¡ la tanti Emilia

Avantajele Wuxal Boron Plus la rapi¡å Cei care nu mai au vaci o duc mult ¿i floarea-soarelui 30 mai bine decât cei care au

Hobby

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e go FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 15 aprilie 2022, a fost de 433 dolari/tonå (1.948 lei). A crescut cu 20 dolari/tonå.

Grâu România FOB Constan¡a 391 euro/t (+6) 1.916 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22.04.2022, pre¡ cu livrare în mai 2022.

Principalele destina¡ii ale exportului: Filipine 69.970 tone, Mexic 57.770 tone, Japonia 39.770 tone, Panama cu 27.770 tone, Guatemala 23.770 tone

¥n såptåmâna 18 - 22 aprilie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chica$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mai Iulie Sept

18.04 393 395 397

19.04 395 397 401

20.04 21.04 22.04 397 407 410 399 409 411 403 411 415 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Mai Iulie Sept

18.04 405 415 417

19.04 407 417 423

20.04 419 425 425

21.04 429 430 427

22.04 433 435 431

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 385 dolari/tonå (1.732 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå Cota¡ii - Burse din Fran¡a 18.04 Rouen 385 Dunquerque 385 Pallice 385 Creil FOB 383 Moselle FOB 385 Rouen FOB 427

19.04 20.04 389 391 389 391 387 389 385 387 389 393 433 437

Mai Iulie Sept

19.04 379 381 387

20.04 381 383 389

România

21.04 383 385 390

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 22 aprilie 2022, a fost

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 345 euro/tonå (1.690 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 357 euro/tonå (1.749 lei). A crescut cu 10 euro/tonå.

Mai Iulie Sept

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 18.04 Bordeaux 337 Pallice 333 Rhin FOB 357 Bordeaux FOB 337 Pontivy 347

$/t

19.04 20.04 21.04 22.04 301 305 307 311 299 303 307 309 297 301 303 307 euro/t

19.04 20.04 21.04 22.04 339 343 339 343 335 337 339 343 359 361 363 369 339 341 343 345 351 353 355 357

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mai Iulie

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în mai, este de 332 euro/tonå (1.632 lei), mai mare cu 2 euro/tonå decât såptåmâna trecutå.

18.04 297 297 295

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în mai 2022, a fost de 343 dolari/t (1.552 lei).

22.04 385 387 393

FOB Constan¡a 343 euro/t (+2) 1.681 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22.04.2022, pre¡ cu livrare în mai 2022.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 441 euro/tonå (2.161 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna mai 2022 este de 359 euro/t (1.759 lei).

22.04 395 395 397 391 397 441

de 335 dolari/tonå (1.507 lei). A crescut cu 14 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 397 euro/tonå (1.945 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 395 euro/tonå (1.935 lei).

euro/t 21.04 393 393 394 389 395 439

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 18.04 377 379 385

fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,5 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 22 aprilie 2022, a fost de 343 euro/tonå (1.681 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 369 euro/tonå (1.808 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 313 dolari/tonå (1.408 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

18.04 19.04 20.04 21.04 22.04 317 315 313 311 313 321 319 317 313 317

Profitul Agricol 16/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 18 - 22 aprilie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 649 dolari/tonå (2.920 lei). A crescut cu 20 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 18 aprilie 2022. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Mai Iulie Sept

18.04 609 603 585

19.04 613 607 591

$/t 20.04 615 609 593

21.04 617 611 595

22.04 621 619 597

Orz România FOB Constan¡a 341 euro/t (+ 4) 1.671 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22.04.2022, pre¡ cu livrare în mai 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

18.04 377 385 377

19.04 385 387 379

20.04 387 390 383

21.04 389 391 385

22.04 395 395 391

389 385

391 393 395 397 389 391 395 397

Sorg

PREºURI 18 - 22.04.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 18 - 22 aprilie 2022, a fost de 327 dolari/tonå (1.471 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 405.770 tone, Egipt 47.770 tone, Germania 37.170 tone, Olanda 37.770 tone ¿i Mexic cu 37.770 tone.

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 22 aprilie 2022, a fost de 659 dolari/tonå (2.965 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 521 dolari/tonå (2.344 lei), în cre¿tere cu 10 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mai Iulie Sept

18.04 1.597 1.659 1.607

19.04 1.609 1.671 1.609

20.04 1.615 1.673 1.615

21.04 1.617 1.675 1.617

$/t 22.04 1.727 1.685 1.639

FOB-Rouen, a fost de 395 euro/tonå (1.935 lei), mai mare cu 18 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 397 euro/tonå (1.945 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în mai 2022, pre¡ul orzului furajer este 337 dolari/t (1.516 lei), cu 10 dolari/tonå mai mare fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

portului: China 107.770 tone tone ¿i Mexic 21.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Mai Iulie

18.04 19.04 20.04 21.04 22.04 317 321 323 325 327 321 323 325 327 331

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mai Iulie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

18.04 19.04 20.04 21.04 22.04 511 513 515 517 521 507 509 510 511 513

Mai Iulie

18.04 19.04 20.04 21.04 22.04 649 653 655 657 659 647 651 653 655 659

Floarea-soarelui

chidere, pe 22 aprilie, a fost de 993 dolari/tonå (4.468 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 1.020 euro/tonå (4.998 lei). A înregistrat o cre¿tere de 23 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 18 aprilie 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna mai 2022, este de 875 euro/tonå (4.287 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Mai

$/t

18.04 19.04 20.04 21.04 22.04 975 977 981 985 993

Rapi¡å ¥n såptåmâna 18 - 22 aprilie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 997 euro/tonå (4.885 lei). A crescut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 18 aprilie. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 18.04 Rouen 977 Dunquerque 979 Moselle 977

19.04 981 983 981

20.04 983 985 985

21.04 985 987 987

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna mai 2022, a fost de 985 dolari/t (4.432 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

18.04 19.04 20.04 21.04 22.04 Dieppe 977 985 997 1.007 1.020

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 995 euro/tonå (4.875 lei), mai mare cu 18 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 997 euro/tonå (4.885 lei), mai mare cu 18 euro/tonå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

22.04 995 997 997

Mai Iulie Sept

18.04 903 875 797

19.04 907 879 799

20.04 909 883 801

21.04 911 885 813

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

433 dolari/t

Profitul Agricol 16/2022

+ 20

335 dolari/t

+ 14

$/t

649 dolari/t

+ 20

327 dolari/t

$/t 22.04 927 895 825

+ 10 15

ASOCIA}II

PROFESIONALE Produc]ia de biomas\ [i stabilitatea sistemului energetic Conform celui mai recent studiu realizat de Clubul Fermierilor Români în parteneriat cu USAMV Timi¿oara ¿i ASE Bucure¿ti, produc¡ia de biomaså reprezintå o direc¡ie de dezvoltare a unui sector din agriculturå cu poten¡ial profitabil mare, cu beneficii economice ¿i de mediu semnificative. Studiul relevå cå biomasa este singura resurså regenerabilå de energie care poate så înlocuiascå resursele neregenerabile utilizate la ora actualå în România pentru a produce energie electricå, fiind o alternativå pentru asigurarea stabilitå¡ii sistemului energetic na¡ional, ¿i este totodatå o ¿anså de redresare economicå pentru dezvoltarea ruralå, prin crearea de mii de locuri de muncå. În prezent, biomasa contribuie cu aproximativ 14% la consumul mondial de energie primarå, motiv pentru care

în Strategia Energeticå a României pentru perioada 2016 - 2030 a fost luatå în calcul promovarea surselor regenerabile de energie, inclusiv utilizarea biomasei pentru producerea energiei electrice. “Clubul Fermierilor Români sus¡ine, încurajeazå ¿i promoveazå fermierii care sunt interesa¡i så investeascå în dezvoltarea culturilor energetice de tip biomaså. Op¡iunea unui fermier sau a unui investitor rural de a produce biomaså poate face ca exploata¡ia agricolå sau industria localå så fie mai competitivå, crescând profitabilitatea acesteia. Produc¡ia de biomaså aduce beneficii pentru fermierii români ¿i are un impact pozitiv în afacerile din agriculturå”, a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români. “În aceastå perioadå, accesibilitatea pre¡ului este consideratå una dintre

principalele provocåri ale sistemului energetic. Produc¡ia de biomaså este o alternativå viabilå pentru resursele neregenerabile de energie ¿i, dupå estimårile speciali¿tilor, cererea pentru biomaså va cre¿te în anii urmåtori. În Europa existå deja ¡åri în care biomasa este folositå ca surså de energie la scarå largå, iar România trebuie så se gråbeascå så valorifice aceastå oportunitate”, a declarat Alexander Degianski, inginer agronom ¿i consilier în domeniul agriculturii, de¡inåtor al unei culturi energetice de tip biomaså în jude¡ul Timi¿. Produc¡ia de biomaså în România în contextul strategiei de diversificare a mixului energetic În anul 2021, structura surselor primare de energie utilizate în ¡ara noastrå pentru a produce energie electricå a fost constituitå din surse conven¡ionale

“Odatå cu lansarea acestui studiu, dorim så aducem în discu¡ie oportunitatea lansårii unui Program Na¡ional de Eficien¡å energeticå prin extinderea suprafe¡elor cultivate cu biomaså care så beneficieze de finan¡are europeanå în cadrul Planului Na¡ional Strategic 2023-2027 sau de alte linii de finan¡are din domeniul agricol”, Laszlo Becsek, Pre¿edinte al Clubului Fermierilor Români. 36

Profitul Agricol 16/2022

ASOCIA}II PROFESIONALE (54,72%) ¿i din surse regenerabile (45,28%). Prin Planul Na¡ional de Redresare ¿i Rezilien¡å (PNRR), România dore¿te elaborarea unor måsuri de diversificare a mixului energetic, diversificare realizatå prin cre¿terea ponderii la produc¡ia energeticå a surselor regenerabile de energie (eolianå, solarå, hidroelectricå, geotermalå, energia oceanelor, biomasa ¿i biocombustibilii). În func¡ie de sursa de producere a materiei organice, dar ¿i de scopul pentru care este folositå, biomasa poate fi ob¡inutå din reziduuri primare de la culturile agricole sau din produse forestiere, din reziduuri secundare care devin disponibile dupå ce a fost folosit un produs din biomaså sau din de¿eurile forestiere care nu mai pot fi folosite în procesul industrial sau în scop comercial. Totodatå, biomasa poate fi ob¡inutå din culturi utilizate special pentru acest scop ¿i catalogate în prezent drept culturi energetice (culturi de specii ierboase sau forestiere). Astfel de culturi

energetice vizeazå specii forestiere cu o vitezå mare de cre¿tere (ex. plop, salcie, eucalipt), specii care produc multå biomaså agricolå (ex. trestia-de-zahår, rapi¡a, sfecla de zahår, soia etc.), dar ¿i culturi perene. Din punctul de vedere al resursei naturale edafice, România are la dispozi¡ie suprafe¡e importante de terenuri cu poten¡ial pentru culturile energetice. Cu o suprafa¡å subven¡ionatå necultivatå declaratå (inclusiv spa¡ii protejate) de 38.688,26 hectare la nivelul anului 2021, conform APIA, România ar putea cre¿te gradul securitå¡ii energetice prin dedicarea acestor suprafe¡e pentru culturile specifice biomasei. Conform studiului, în contextul în care aceste suprafe¡e s-ar cultiva cu plopi, doar în primul an de recoltå, aceste activitå¡i ar angrena mai mult de 1.500 de oameni din mediul rural în vederea realizårii unei produc¡ii estimate de 483.603 tone. Jude¡ele cele mai bogate ca poten¡ial de resurse forestiere pentru a pro-

duce biomaså sunt Suceava, Harghita, Neam¡ ¿i Bacåu. Despre studiul “Rolul biomasei în conservarea mediului, dezvoltare ruralå ¿i rezilien¡a fermelor” Studiul a fost elaborat în cadrul unui proiect al Clubului Fermierilor Români derulat în perioada 16 august - 13 decembrie 2021. Obiectivul acestui studiu a fost så ofere autoritå¡ilor din România responsabile pentru sectoarele de agriculturå ¿i mediu un material documentat din punct de vedere tehnic ¿i economic, realizat de cåtre profesori universitari ¿i exper¡i în domeniu, care så poatå reprezenta un argument important privind identificarea unor linii de finan¡are pentru urmåtoarea perioadå a acestui produs agricol, având în vedere volatilitatea pre¡urilor actuale în domeniul gazelor naturale ¿i energiei electrice. Clubul Fermierilor Români a pus la dispozi¡ia autoritå¡ilor studiul integral ¿i materialele de prezentare a proiectului. comunicat

Prioritatea 0> perfec]ionarea managerilor de cooperative UNCSV va coordona un amplu proiect la nivel european pentru perfec¡ionarea managerilor de cooperative. Aceasta este o nouå etapå fireascå în evolu¡ia mediului asociativ românesc pentru a atinge standardele de performan¡å similare celor din Europa, iar obiectivul prioritar al UNCSV este educarea, informarea ¿i perfec¡ionarea continuå a Pre¿edintelui, membrilor consiliului de administra¡ie, a angaja¡ilor ¿i a membrilor cooperatori. Proiectul, intitulat Bune practici în guvernarea ¿i managementul cooperativelor agricole, este unul de duratå ¿i se va desfå¿ura pe parcursul a doi ani - 2022 ¿i 2023 - în parteneriat cu instiProfitul Agricol 16/2022

tu¡ii ¿i speciali¿ti din Fran¡a, Grecia ¿i Estonia. Sesiunile de pregåtire sunt destinate exclusiv membrilor UNCSV ¿i sunt structurate în 3 schimburi de experien¡å, astfel: - 20-26 noiembrie 2022 - Atena Grecia Antreprenoriat strategic ¿i afaceri în cooperative agricole - 12-18 martie 2023 - Tallinn - Estonia Guvernarea de calitate a cooperativelor agricole - 26 noiembrie - 2 decembrie 2023 - Lille - Fran¡a Gestionarea rela¡iilor în manage-

mentul cooperativelor agricole. Prin acest demers, managerii cooperativelor membre UNCSV vor avea contact cu profesioni¿ti care au în¡eles ¿i aplicat regulile unui management eficient ¿i a cåror mentalitate orientatå spre rezultat a fåcut diferen¡a. Vor fi efectuate vizite la cooperative ¿i ferme locale. Mai mult, vor beneficia de acela¿i program de pregåtire pe care îl au managerii de cooperative din Fran¡a, Grecia ¿i Estonia. La finalul schimburilor de experien¡å, va avea loc, la Bucure¿ti, o Conferin¡å care va reuni peste 120 de participan¡i ¿i în cadrul cåreia se vor trasa concluzii ¿i fixa informa¡iile acumulate în decursul celor doi ani. 37

ASOCIA}II PROFESIONALE

Reabilitarea sistemului na]ional de iriga]ii prin finan]are din PNRR Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare propune aten¡iei Guvernului nevoia urgentå de reabilitare a sistemului na¡ional de iriga¡ii prin finan¡are din PNRR.

În

decursul anului trecut, Alian¡a a transmis în nenumårate rânduri Ministerului Agriculturii ¿i Ministerului Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene o propunere de finan¡are prin PNRR pentru reabilitarea sistemului de iriga¡ii. Propunerea era conformå cu toate criteriile de eligibilitate în noul context verde ¿i digital impus de Uniunea Europeanå, pornind de la situa¡ia actualå, ¿i putea så ofere sectorului agricol din România ¿ansa de a deveni cu adevårat rezilient, deci viabil ¿i competitiv ¿i care, în contextul unui an agricol precum 2020 sau cum se preconizeazå 2022, så reducå presiunea asupra bugetului na¡ional. Proiectul propus de Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, realizat cu ex-

per¡i recunoscu¡i pe plan interna¡ional (care au contribuit la elaborarea proiectelor PNNR similare din Spania, Italia ¿i Portugalia, aflate acum în implementare) în domeniul sistemelor moderne de iriga¡ii ¿i al principiilor europene aplicabile, respectå principiul DNSH2 (“de a nu prejudicia în mod semnificativ”) ¿i asigurå un management modern ¿i eficient al apei pentru iriga¡ii pentru 500.000 ha. Sistemul propus este scalabil ¿i poate fi adaptat rapid, în func¡ie de bugetele financiar ¿i de timp alocate. În ciuda eforturilor depuse de Alian¡a noastrå, acest proiect pentru iriga¡ii nu a fost inclus în PNRR din motive încå neclare. În acest moment sectorul agricol românesc ¿i cel european traverseazå o perioadå foarte dificilå, accentuatå de crizele generate de pandemie, de cre¿terile accelerate ale pre¡urilor la inputuri ¿i energie electricå ¿i, mai nou, de conflictul din Ucraina, iar siguran¡a ¿i securitatea alimentarå europeanå se confruntå cu multiple provocåri. România, prin poten¡ialul agricol semnificativ pe care îl are, poate deveni un jucåtor important în depå¿irea acestui impas, iar pentru acest lucru este ur-

gent så de¡inå o infrastructurå de re¡ele de iriga¡ii la nivel na¡ional, modernå ¿i eficientå, astfel încât så poatå produce ¿i în cazul unor perioade de secetå accentuatå, a¿a cum a fost anul 2020 sau cum se preconizeazå 2022. Reamintim cât este de necesarå modernizarea, digitalizarea ¿i reabilitarea infrastructurii principale a sistemului de îmbunåtå¡iri funciare (iriga¡ii, desecåri, drenaje, combaterea eroziunii solului) din România, a structurii de canale, a sta¡iilor de pompare majore, instalarea echipamentelor de contorizare a apei în sta¡iile de pompare ¿i reabilitarea infrastructurii ter¡iare (inclusiv sta¡ii de punere sub presiune ¿i infrastructurå din amenajårile interioare). Totodatå, Alian¡a subliniazå necesitatea implementårii unui sistem digital de management, care så asigure anticiparea/predic¡ia riscurilor climatice ¿i asigurarea eficientå a resurselor de apå la ferme atunci când ¿i cât este necesar. Este foarte important ca, prin addendum-ul transmis de Guvernul României, så fie cuprinså ¿i modernizarea ¿i reabilitarea green&smart a sistemului de iriga¡ii în cadrul PNRR, dacå dorim cu adevårat så asiguråm securitatea alimentarå a ¡årii noastre.

Profitul Agricol 16/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

AGRARIA - de peste 25 de ani locul de întâlnire al profesioni[tilor Dupå doi ani în care, din cauza pandemiei, expozi¡iile ¿i evenimentele au fost sistate, anul acesta ne putem revedea din nou în câmp. Iar primul eveniment va fi AGRARIA, expozi¡ia de suflet a Ardealului. Va avea loc în perioada 5-8 mai, la Jucu, în jude¡ul Cluj.

venimentul este organizat de peste 25 de ani de DLG InterMarketing ¿i are ca partener oficial NHR Agropartners, importator al unor mårci interna¡ionale de renume, dintre care amintim Deutz-Fahr, JCB, Poettinger, Hardi, Bogballe. Un alt partener de nådejde al DLG InterMarketing în buna organizare a acestei expozi¡ii devenitå deja tradi¡ionalå este USAMV Cluj - Napoca.

torii oferå o serie de modalitå¡i de acces în incinta spa¡iului expozi¡ional din Parcul Tetarom de la Jucu, iar vizitatorii pot opta pentru una dintre urmåtoarele posibilitå¡i de a afla cele mai importante noutå¡i în domeniul agricol: - Tichet de Acces Gratuit ob¡inut prin Înscrierea Online, pe pagina web a expozi¡iei, www.agraria-dlg.ro; - Invita¡ie din partea firmelor partenere, a expozan¡ilor sau a organizatorului. - Bilet de intrare achizi¡ionat la intrarea în expozi¡ie: 10 lei/persoanå/zi. Este bine de ¿tiut cå elevii, studen¡ii ¿i pensionarii au acces gratuit la AGRARIA, pe baza carnetului de elev, a carnetului de student sau a talonului de pensie.

Accesul pânå la intrarea în expozi¡ie se poate face cu: - Autoturisme, pe DN1C / E576 - 19 km de la Cluj-Napoca spre Jucu; - Microbuze inscrip¡ionate. Acestea sunt puse la dispozi¡ie gratuit de cåtre organizator, cu sta¡ia de plecare de la IRA (Leroy Merlin), Str. Aurel Vlaicu nr. 182. Program ce circula¡ie în perioada 5-8 mai 2022 este între orele 9:3016:30. Frecven¡a: la fiecare 30 minute, cu ultima plecare la 16:30.

Demonstra¡ii cu utilaje agricole DLG InterMarketing a pregåtit un program variat pentru vizitatori, care pot participa ca spectatori sau se pot

Acces facil în expozi¡ie Program de vizitare este zilnic (de joi pânå duminicå), între orele 10 - 18. A¿a cum deja ne-au obi¿nuit, organiza44

Profitul Agricol 16/2022

implica direct în diverse manifeståri. Astfel, printre sec¡iunile care atrag ca un magnet vizitatorii se numårå demonstra¡iile cu ma¿ini agricole: - Parada utilajelor - prezentarea în mi¿care a principalelor mårci de tractoare - “Tractor ¿i Tractorist - Testeazå-¡i abilitå¡ile în manevrarea tractorului!” o sec¡iune dedicatå fermierilor care doresc så-¿i etaleze profesionalismul, chiar måiestria în conducerea tractorului.

Zootehnica Show O altå sec¡iune foarte atractivå pentru vizitatori, în special pentru crescåtorii de animale, dar nu doar pentru ei, este Zootehnica Show. Tema edi¡iei din acest an este Inova¡ie ¿i digitalizare în zootehnie. Cu acest prilej vor avea loc prezentåri de animale de raså în ring, fie cå vorbim de vaci cu lapte sau tauri. Un eveniment distinct în cadrul Zootehnica Show va fi Ora de Zootehnie, care are în vedere pregåtirea profesionalå

continuå a crescåtorilor de animale. Acesta este un proiect al DLG InterMarketing în parteneriat cu Asocia¡ia Aberdeen Angus România, cu participarea lect. Radu Antohe. Tot în cadrul sec¡iunii de zootehnie a Agraria vor avea loc dezbateri, prezentåri ¿i ateliere de lucru cu teme de larg interes: - Oaia - între tradi¡ie ¿i performan¡å. Prezentåri de rase. - Importan¡a raselor locale în contextul påstrårii resurselor genetice la speciile de animale de interes economic.

Conferin¡ele Agraria, dezbateri de neratat O sec¡iune foarte importantå este cea legatå de conferin¡e, întâlniri cu speciali¿tii din agribusiness, dezbateri care vor avea loc în cortul Forum din cadrul expozi¡iei. Programul acestora debuteazå joi, 5 mai, odatå cu deschiderea oficialå a expozi¡iei AGRARIA, dupå care va avea loc un workshop cu tema “Educa¡ia în sprijinul agriculturii viitorului”, organizatori fiind USAMV Cluj-Napoca ¿i ASAS - Filiala Cluj. Tot în prima zi a expozi¡iei va avea loc un eveniment de lansare de brand: ºarina Lactate Some¿ene Dej, un producåtor român medaliat cu aur de DLG Germania. Vineri, 6 mai, în a doua zi a expozi¡iei, va fi organizat un workshop cu tema Educa¡ie inovativå pentru dezvoltarea sustenabilå în zonele periferice rurale: provocåri ¿i noi instrumente, în cadrul Proiectului RUR'uP Profitul Agricol 16/2022

Innovative education for sustainable development in peripheral rural areas Erasmus+ Programme of EU. Organizator al acestui workshop este USAMV Cluj-Napoca, Departamentul de ªtiin¡e Economice. Tot vineri, între orele 16 - 19 va fi organizat un eveniment de networking (socializare ¿i schimb de experien¡å) cu tema: Practici agricole sustenabile Schimb de experien¡e din Austria ¿i România. Organizatorii sunt Austrian Agricultural Cluster, Reprezentan¡a Camerei de Comer¡ a Austriei în România, în colaborare cu Facultatea de Agriculturå - USAMV Cluj - Napoca, Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci “Bål¡atå Româneascå” tip Simmental ACVBR SIM ¿i DLG Intermarketing. Sâmbåtå, 7 mai, în a treia zi a expozi¡iei, în cortul Forum se va organiza un workshop cu o temå incitantå: Cooperative în România. Decizii co-

- Zootehnie de precizie în fermele de taurine - carne ¿i lapte. - Oportunitå¡i în noul context PAC Politici în zootehnie în noul Plan Na¡ional Strategic. - Rolul ¿i importan¡a sistemelor de bonitare în zootehnie. - Sisteme tehnologice în zootehnie în epoca digitalå. - Importan¡a tehnologiilor de îngrå¿are la vaca de carne - sistem extensiv ¿i intensiv.

Arpad DOBRE mune, beneficii individuale! Rezultate ¿i perspective. Organizator va fi Egis România SA. împreunå cu Federa¡ia Agricultorilor de Munte Dorna, cooperative înfiin¡ate prin proiectul AGRICOOP ¿i DLG InterMarketing. Un alt workshop organizat în a treia zi a expozi¡iei este Ziua fermierului montan. Organizatori: Federa¡ia Agricultorilor de Munte “Dorna”, Cooperativa “Fra¡ii Muntelui”, Cooperativa Sângeorz - Båi, DLG InterMarketing. Duminicå, 8 mai, în ultima zi a expozi¡iei, va avea loc o prezentare de specialitate foarte utilå crescåtorilor de vaci cu lapte, cu tema Mamita la vaci. Organizator: Servicii Publice SA. Iatå, a¿adar, numeroase puncte de atrac¡ie ¿i evenimente foarte variate care vor suscita interesul zecilor de mii de vizitatori care vor trece pragul AGRARIA 2022, locul de întâlnire al lumii agricole din România.