nr. 16 din 28 aprilie 2021 - såptåmânal
8 lei
EDITORIAL
Revista
Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL
www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 16/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68
Agricultorii sunt ¿i ei oameni, nu statistici Parcå planul nostru strategic pe agriculturå este så devenim ¡ara mirodeniilor (minunile astea care dau gust mâncårii sunt cu atât mai aromate cu cât tråiesc mai canonit, într-un sol sterp, fårå apå, cu nutrien¡i dråmui¡i). ¥n curând, nici indeciziile celor de la minister nu vor mai uimi pe nimeni. La început ne-au enervat când spuneau cå nu au bani pentru secetå, de¿i tot ei ne spuneau så ståm lini¿ti¡i, cå au destui. Nici când le-a scåpat cå proiectele de iriga¡ii nu se mai fac nu ne-am sim¡it mai bine. Dar, ne obi¿nuim, ne cålim. Ni se spune din când în când, de pe tu¿å, så cåutåm ¿i alte culturi, mai profitabile. Cum, când noi abia ¿tim så facem grâu, porumb sau floarea-soarelui la un nivel satisfåcåtor? Ce o så facem? Så ne apucåm de pus ¿ofran, busuioc sau coriandru cu to¡ii, în loc de rapi¡å? Dar am învå¡at så îi ignoråm pe cei ce vorbesc de pe margini. Tråim un sentiment al zådårniciei, parcå agricultura nu mai conteazå în economie. Nu mi-a plåcut nici patetismul expresiei “noi dåm mâncare ¡årii”, dar simt cå politicul abandoneazå meseria mea, de fermier. O împinge så disparå. Dar ce-o så punå în loc? Drone? Cei mai mul¡i dintre agricultori ¿tim ¿i pricepem cå nu sunt bani pentru a acoperi toate nevoile noastre. Cå este pandemie ¿i multå lume are pierderi, cå tuturor le este teamå pentru sånåtate, pentru viitor. De aceea cerem proiecte ¿i legi coerente, nu neapårat miliarde cash. Nu suntem noi grådina Maicii Domnului, dar suntem o realitate, domnilor guvernan¡i.
Marian Topalå, fermier din Ia¿i (a¿ fi vrut så scriu european, dar am îndoielile mele)
Profitul Agricol 16/2021
Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro
Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro
Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867
Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan
Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro
Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro
Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu
Director George Ostroveanu 0730 588 777
Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263
3
SUMAR Opinii
Evenimentele s\pt\m=nii
dr. ing. Daniel Bot\noiu
“Grânarii” amânâ protestele pânå pe 10 mai
7
Bruxelles-ului nu-i sunt pe plac marile magistrale de iriga¡ii
8
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
12
Produc¡ia mondialå de oleaginoase
14
Asocia]ii profesionale Ce då putere unei organiza¡ii de fermieri?
15
Culturi vegetale Mai multe surse de informa¡ii la alegerea hibrizilor de porumb
20
Un sistem îngropat de irigare prin picurare
22
Pre¿edintele Klaus Iohannis se implicå în rezolvarea problemei iriga¡iilor 9 Dobrogea se pregåte¿te de cele mai mari proteste agricole
10
În mai începe campania AIPROM de colectare a ambalajelor PPP
24 24
Provocåri în cultura porumbului. Regula nr. 1: rådåcina!
Neonicotinoidele nu sunt un risc a¿a de mare
34
Cre[terea animalelor Cea mai mare ¿i performantå påstråvårie din Timi¿
36
ACVBR Sim a inaugurat ferma de tauri din Hårman, Bra¿ov
38
Focar de PPA la ferma Smithfield
38
O investi¡ie majorå în ferma de vaci Agrimat Matca
40
Facebook-ul, o formå de sprijin pentru producåtorii locali
42
25
Pioneer aniverseazå 95 de ani de lider în agriculturå
26
Azo - Speed Amino+ la porumb Substan¡e active ¿i culturi dezvoltate
28
Ma[ini & utilaje Prå¿itul mecanic alternativå la erbicidarea chimicå
44
Floarea-soarelui: combina¡iile potrivite Avantajele dovedite ale filtrårii apei sus¡in dezvoltarea 29 pentru tratamente fitosanitare 46 Tehnologiile Adama SIMA 2021 a premiat digitalizarea 47 din câmpurile de testare APPR 30 75 de ani de Zetor 47 Evoright Plus, mai mult decât un simplu corector de pH 32 Claas redeschide fabrica de tractoare din Le Mans 48 Cartarea microbiomului solului, un instrument la îndemânå 33 John Deere promoveazå sustenabilitatea 48
Informa]ii externe Planul climatic al lui Joe Biden
49
Danone ¿i laptele alternativ, din plante
49
Pagina de istorie Casa de piatrå în ¡ara cu case de chirpici
52
Hobby Metode de vânåtoare (X)
53
Vinul cu gust de Etna
54
CULTURI
VEGETALE Mai multe surse de informa]ii la alegerea hibrizilor de porumb dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti
¥n alegerile dvs. trebuie folosite rezultate de la mai multe teståri. Dacå se poate, trebuie folosite în primul rând cele efectuate în repeti¡ii ¿i interpretate statistic. În acest caz, folosind diferen¡ele limitå, nu se analizeazå doar mårimea recoltei, ci se verificå dacå existå diferen¡e de produc¡ie între hibrizi din punct de vedere statistic. Acest lucru ar putea ajuta companiile (mai mici) de semin¡e, care î¿i vor putea gåsi lini¿tea, “egalând” uneori performan¡ele hibrizilor de la marile companii, prin varia¡ia nesemnificativå a produc¡iilor, atunci când diferen¡ele dintre repeti¡ii sunt mari. Deocamdatå la noi nu se folosesc datele din repeti¡ii pentru a calcula diferen¡ele limitå, de aceea testårile fåcute de fermieri în exploata¡ia proprie, prin metoda benzilor, pot fi la fel de (ne)concludente ca cele efectuate în repeti¡ii nepublicate. Påcat! Conform unui raport Kleffmann din 2019, cea mai importantå surså de informa¡ii pentru fermieri sunt cataloagele editate de companiile de semin¡e, la care se adaugå bro¿uri ¿i materiale din revistele de specialitate, la care o mare parte din informa¡ii provin tot de la companiile de semin¡e. Cele mai multe recomandåri de produc¡ie vin de la distribuitori, “bra¡ul economic” al companiilor de semin¡e. Din acest motiv, alege¡i împreunå cu reprezentan¡ii companiilor de semin¡e o 20
solå cu caracteristici pedoclimatice cât mai uniforme ¿i monta¡i o experien¡å în benzi (test strip), pentru hibrizii pe care i-a¡i preselectat. Alegerea companiei de semin¡e se poate face urmårind rezultatele de produc¡ie publicate de APPR în RITAC. Alege¡i hibrizi din grupe diferite de maturitate ¿i pentru a måri ¿ansele de polenizare în cazul unui accident cauzat de ar¿i¡å. Dacå sunt ploi în luna august, hibrizii mai tardivi pot avea produc¡ii semnificativ mai mari. Pe site-ul APPR, rezultatele testårilor la porumb din anul 2020 sunt prezentate fårå prea multe informa¡ii care ar putea ajuta fermierii så aleagå cei mai potrivi¡i hibrizi pentru exploata¡ia fiecåruia. O listå cu cei 120 de hibrizi testa¡i în 14 localitå¡i, cu explica¡ii minime, nu este din cale afarå de utilå. Cred cå rezultatele ar fi mai folositoare dacå: 1. Când se comparå poten¡ialul de produc¡ie al hibrizilor, så se facå pe grupe de maturitate în mod separat. De exemplu, hibrizii semitimpurii ¿i semitardivi se seamånå în loturi de testare diferite. 2. Modul de încadrare în grupele FAO trebuie så se facå în mod unitar. Acum, suma gradelor de temperaturå /grade zi/ unitå¡i termice utile se face în mod diferit, cu baza de 6 ¿i 10oC. Din acest motiv, la Fundulea, în 2019, hibrizii Pioneer au acumulat în perioada de vegeta¡ie1888oC grade utile de temperaturå, gradele utile zil-
nice fiind calculatå dupå rela¡ia (Tmax + t min)/2- 10, iar o parte dintre cei “europeni” 2537oC dupå rela¡ia rela¡ia (Tmax + t min)/2- 6. În zilele de varå, diferen¡a este de 4 grade/zi. 3. Dacå se laså porumbul så se usuce în câmp, recoltarea trebuie fåcutå când cel mai timpuriu dintre ei a ajuns la maturitatea aleaså (15% sau 14%). În acest caz, umiditatea ar putea da o indica¡ie, e drept nu foarte preciså, despre grupa de maturitate. 4. Un hibrid poate fi încadrat în mai multe grupe de maturitate, în func¡ie de altitudine, latitudine, tehnologie etc. 5. În teståri, în fiecare grupå de maturitate så existe martori de la grupa/grupele alåturate. 6. Cei mai productivi hibrizi din zonå sau cei mai vându¡i så fie martori la grupa în care ace¿tia se încadreazå. 7. Chiar dacå se comparå 120 de hibrizi, la redactarea rezultatelor så fie men¡iona¡i numai hibrizii care au realizat în fiecare loca¡ie cel pu¡in 90% din produc¡ia celui mai productiv hibrid din fiecare grupå de testare. 8. Acest lucru ar avea urmåtoarele beneficii: companiile î¿i testeazå câ¡i hibrizi doresc, iar fermierii primesc informa¡ii numai despre cei mai productivi din zona respectivå. 9. Chiar dacå hibrizii din grupe diferite de maturitate au acela¿i poten¡ial de produc¡ie, trebuie testa¡i 34 ani pentru a alege într-un anumit loc cei mai potrivi¡i hibrizi, indiferent de grupa de maturitate.
Profitul Agricol 16/2021
CULTURI VEGETALE
:n mai începe campania AIPROM de colectare a ambalajelor PPP Tripla clåtire - condi¡ia legalå pentru a beneficia gratuit de programul AIPROM Pentru a scåpa gratuit de ambalajele provenite de la aplicarea tratamentelor fitosanitare, acestea vor fi triplu clåtite, uscate, iar capacul se va separa de ambalaj. Dupå efectuarea opera¡iunii de triplå clåtire, ambalajele se gåuresc în partea de jos, pentru a evita reutilizarea lor. Tripla clåtire reprezintå procedura prin care sunt decontaminate ambalajele de pesticide, reducânduse astfel pericolul pentru sånåtate ¿i mediu, conform normelor legale în vigoare. 13 ani de colectare a de¿eurilor de ambalaje de pesticide al AIPROM Din 2008 ¿i pânå în prezent, prin programul SCAPA al AIPROM a fost colectatå o cantitate de aproximativ Protejarea mediului înconjuråtor es- provenite de la utilizarea produselor de 10.500 de tone de de¿euri de ambalate responsabilitatea noastrå, a tuturor. protec¡ia plantelor în cele peste 75 de je provenite de la utilizarea proFie cå suntem producåtori de produse centre de colectare SCAPA din ¡arå. duselor de protec¡ia plantelor, chelde protec¡ia plantelor, distribuitori sau Înainte så planifica¡i o vizitå în centrele tuindu-se resurse importante pentru utilizatori de produse, este nevoie de de colectare SCAPA verifica¡i programul protejarea mediului înconjuråtor ¿i recuperarea ambalajelor puse pe pia¡å implicarea fiecåruia dintre noi pentru a de func¡ionare al acestora. Preluarea ambalajelor este realizatå de cåtre membrii AIPROM ¿i compåstra un mediu curat. Produsele de protec¡ia plantelor sunt de cåtre unicul operator Ecorec Recy- paniile participante la program. Implementarea SCAPA este orgaambalate corespunzåtor pentru a prote- cling, furnizor de servicii de inspec¡ie, ja utilizatorul ¿i mediul înconjuråtor, înså transport ¿i valorificare a ambalajelor, nizatå ¿i sus¡inutå financiar de cåtre dupå efectuarea tratamentelor în fermå cu participarea importantå a compani- companiile membre AIPROM ¿i cområmâne o cantitate importantå de am- ilor distribuitoare, în calitate de centre paniile participante la program. balaje din plastic, metal sau hârtie care de colectare. Pentru a afla mai multe inpot fi recuperate ¿i reciclate în anumite forma¡ii despre furnizorul serviciilor IMPORTANT! condi¡ii prin programul SCAPA al SCAPA pute¡i suna la: 0755.017.486. Dacå ave¡i o cantitate de de¿euri AIPROM (Asocia¡ia Industriei de ProDe asemenea, mai multe detalii dede ambalaje de pesticide mai mari de tec¡ia Plantelor din România). spre func¡ionarea programului pute¡i 30 mc, prin programul SCAPA se Prima campanie SCAPA de colec- afla direct de pe site-ul AIPROM: poate asigura preluarea, direct din tare a de¿eurilor de ambalaje de pesti- https://www.aiprom.ro/proiecte/scapa. fermå, a acestei cantitå¡i, printr-o procide debuteazå în luna mai. În intervalul gramare ini¡ialå la TelVerde: mai-iulie fermierii ¿i distribuitorii pot AIPROM 0800.800.211 (apel gratuit). preda GRATUIT de¿eurile de ambalaje 24
Profitul Agricol 16/2021
Provoc\ri în cultura porumbului.
Regula nr. 1> r\d\cina! Porumbul este cea mai importantå culturå de primåvarå din România ca ¿i suprafa¡å, iar la nivel EU ca ¿i produc¡ie ¿i export. Cheia succesului acestei culturi este asigurarea unui start reu¿it care se caracterizeazå prin dezvoltarea unui sistem radicular bine dezvoltat care så sus¡inå ulterior toate fenofazele fiziologice care determinå randamentul culturii.
S
tadiul fenologic de 4-6 frunze (BBCH 10-12) este probabil unul dintre cele mai importante în stabilirea produc¡iei. Din punct de vedere fiziologic întâlnim mai multe transformåri care au loc la nivelul plantei: - În V4 are loc trecerea aprovizionårii cu apå ¿i elemente minerale de pe rådåcinile embrionare pe rådåcinile nodale; - Începe dezvoltarea accentuatå a rådåcinii, frunzelor ¿i tulpinii; - Ini¡ierea inflorescen¡ei, stabilirea numårului de rânduri în ¿tiulete (componenta de randament); - Ini¡ierea cre¿terii rådåcinilor nodale superioare cu rol în sus¡inerea ¿i aprovizionarea ulterioarå cu apå a plantei. Aceastå fenofazå: - este una dintre cele mai solicitante pentru culturå datorit interven¡iei prin lucrårile agrotehnice: erbicidare, fertilizare, pra¿ile mecanice.
Profitul Agricol 16/2021
- este o etapå extrem de delicatå, din cauza faptului cå planta este sensibilå la diferite forme de stres: biologic, hidric, termic, chimic. - va genera parcurgerea urmåtoarelor etape la parametri maximi. Fertiactyl Starter este un biostimulator radicular cu aplicare timpurie în culturå care con¡ine 3 principii active care lucreazå în sinergie: 1. Asigurå plantei protec¡ia anti-stres prin aportul de osmo-regulatori de care are nevoie. 2. Cre¿te solubilitatea ¿i disponibilitatea nutrien¡ilor din sol. 3. Cre¿te capacitatea plantei de a genera ¡esuturi ¿i organe noi prin aportul de precursori hormonali. 4. Are ac¡iune directå asupra cre¿terii sistemului radicular ¿i a arhitecturii rådåcinii (cre¿te numårul de ramifica¡ii). 5. Asigurå plantei intensificarea fotosintezei, rezultând mai multå energie pentru plantå, pentru a sus¡ine ritmul de cre¿tere extrem de alert de care are nevoie în perioada urmåtoare. 6. Are ac¡iune sistemicå ¿i de duratå în plantå. Contacta¡i cu încredere speciali¿tii Timac Agro România. Dispunem de toate instrumentele necesare pentru a vå sprijini în teren ¿i a vå oferi solu¡iile cele mai potrivite în vederea cre¿terii profitabilitå¡ii fermei dumneavoastrå! ro.timacagro.com
Cum putem cre¿te capacitatea porumbului de a dezvolta sistemul radicular? Asigurarea disponibilitå¡ii ¿i solubilitå¡ii tuturor nutrien¡ilor necesari implica¡i în dezvoltarea radicularå, îndeosebi a fosforului, calciului, zincului ¿i manganului, dar ¿i a azotului. Protec¡ia plantelor de porumb împotriva stresului chimic. Protejarea proceselor metabolice de stresurile externe antistres. Temperaturi scåzute, diferen¡ele mari de temperaturå între zi ¿i noapte, lipsa temporarå a apei, reglarea procesului de evapo-transpira¡ie. Diminuarea cre¿terii încetinite, datoratå dezvoltårii sistemului radicular încå deficitar. Cre¿terea capacitå¡ii fotosintetice a plantelor pentru a valorifica mai bine energia luminoaså indiferent de configura¡ia frunzelor pe plantå ¿i a asigura aportul de energie necesar unei cre¿teri sus¡inute. Stimularea cre¿terii ¿i dezvoltårii rådåcinilor nodale (rol în absorb¡ia apei ¿i elementelor nutritive). Atenuarea efectelor negative provocate de leziuni la nivelul sistemului radicular ¿i vegetativ. 25