Issuu

nr. 14 din 14 aprilie 2021 - såptåmânal

8 lei

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Ma[ini & utilaje

O altå excludere din Copa-Cogeca?

Claas Nexos pentru viticulturå, pomiculturå ¿i… ora¿e

Protestul cu tractoare

NHR Agropartners deschide la varå o nouå filialå

John Deere T550i HillMaster

Dicor Land - în ferme, dar ¿i pe Facebook

8 ani de garan¡ie pentru tractoarele Claas

Se eutanasiazå to¡i porcii transporta¡i fårå acte legale

10 milioane de lei pentru Agrinvest IFN

Asocia]ii profesionale Scrisoare deschiså cåtre prim-ministrul Florin Cî¡u Clubul Fermierilor sus¡ine comasarea terenurilor agricole

Sacrificårile de animale ¿i produc¡ia de carne, în cre¿tere

APAD are cotiza¡ii plåtite pentru 50.000 de hectare

Wuxal Ascofol la floarea-soarelui. Calitate crescutå ¿i în condi¡ii de stres Nou de la Azomure¿. Azotat de calciu ¿i amoniu granulat

Interven¡ie în for¡å la cereale

În ajutorul culturilor afectate de episodul de iarnå târzie

Theodor Ichim are de toate... mai pu¡in apå

Ve¿ti bune din fermele vegetale ale lui Dimitrie Muscå

Un ajutor în cazul brumelor ¿i înghe¡urilor târzii

Informa]ii externe 34

Bayer ¿i Corteva se luptå pentru pia¡a de soia din SUA

Concursul Malagrow pentru horticultori

Pesta porcinå se poate transmite ¿i prin furaje

Cre[terea animalelor

Saracen Max, un luptåtor înver¿unat împotriva dicotilelor 20 ANSVSA interzice vânzarea mieilor sacrifica¡i la stânå În cåutarea azotului pierdut! 22 Cine îi apårå pe fermierii no¿tri Plusvaloare cu asiguråri “chibzuite” de “acizii gra¿i trans”? de la Summit Agro 23 Cel mai popular fungicid pentru combaterea bolilor foliare la grâu!

Un nou început pentru mediul asociativ

Mana vi¡ei-de-vie, strategii de combatere

ACVBR-Sim inaugureazå prima fermå proprie de tauri

Culturi vegetale

Opinii {tefan Gheorghi]\

Gr\dina, via [i livada

Afaceri, bani, credite Recomandårile Båncii Na¡ionale

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Nu sunt îngrijoråri privind zåpada de såptåmâna trecutå

Pagina de istorie Palatul Ghica de la Cåciula¡i

Hobby 38

Metode de vânåtoare (VIII)

Numai în Banat: Valsul ¿ni¡elelor

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

EVENIMENTELE S|PT|M+NII 50 euro/ha, profit suplimentar minim promis de Bayer Fermierii dota¡i cu utilaje de precizie asistate de platforma digitalå Climate Field View au posibilitatea, din aceastå primåvarå, så cultive ¿apte hibrizi Dekalb cu ajutorul recomandårilor personalizate privind densitatea pentru fiecare parcelå. Recomandårile sunt fåcute pentru hibrizii DKC3969, DKC4098, DKC4351, DKC4709, DKC4943 ¿i DKC5092. Profitul suplimentar generat de utilizarea densitå¡ilor variabile este evaluat de Bayer la 50 euro/ha. Teståri APPR în fermele membrilor APPR le propune membrilor så testeze în ferme, pe câte 5 hectare, douå pachete distincte de produse pentru cre¿terea rentabilitå¡ii culturii de porumb. O primå variantå con¡ine douå produse foliare din aminoacizi de origine animalå, cu douå aplicåri în vegeta¡ie. A doua se referå la un tratament la såmân¡å cu un biostimulator ce are rolul de a îmbunåtå¡i absorb¡ia nutrien¡ilor dupå semånat ¿i germinare. La semånat se aplicå un produs granulat cu un con¡inut ridicat de acizi humici, iar în vegeta¡ie se aplicå douå produse foliare. Suprafa¡a de testare este de 5 ha. O ¡arå ro¿ie de PPA Sunt 402 de focare de pestå porcinå africanå active la nivel na¡ional, conform ultimei comunicåri oficiale a ANSVSA, din 9 aprilie. Dintre acestea, 8 focare sunt în exploata¡ii comerciale, iar 6 în exploata¡ii comerciale de tip A. De la începutul lunii aprilie au fost înregistrate 15 focare noi de pestå porcinå africanå: câte trei focare în jude¡ele Cluj ¿i Gorj, câte douå focare în jude¡ele Bihor ¿i Sibiu ¿i câte un focar în jude¡ele Arad, Bra¿ov, Buzåu, Mure¿ ¿i Vaslui. În aceea¿i perioadå au fost stinse 22 de focare de PPA, câte ¿ase în jude¡ele Satu Mare ¿i Teleorman, câte trei focare în jude¡ele Dâmbovi¡a ¿i Prahova, douå focare în Mure¿ ¿i câte un focar în Gala¡i ¿i Maramure¿. 8

Se eutanasiaz\ to]i porcii transporta]i f\r\ acte legale Din cauza ravagiilor pestei porcine africane, legea veterinarå devine tot mai durå: ANSVSA confiscå ¿i eutanasiazå to¡i porcii transporta¡i fårå documente sanitare-veterinare. Un crescåtor de animale care transporta fårå acte 55 de purcei a fost amendat de inspectorii sanitari veterinari, animalele au fost confiscate ¿i ucise, iar crescåtorului i s-a fåcut control în gospodårie. Comunicatul DSVSA recitå sec: “un cetå¡ean din localitatea Aduna¡ii Copåceni, jude¡ul Giurgiu, a fost depistat în trafic, pe data de 02.04.2021, de cåtre Poli¡ia jude¡ului Arge¿, la kilometrul 110 al autostråzii Bucure¿tiPite¿ti, transportând cu o autoutilitarå 55 capete porci, tineret 0-2 luni, nei-

dentifica¡i ¿i fårå documente legale. Pe data de 03.04.2021 reprezentan¡ii DSVSA Arge¿ au ucis porcii, au prelevat sânge ¿i au dirijat cadavrele spre o unitate de neutralizare. Proprietarul a fost sanc¡ionat contraven¡ional. În urma definitivårii analizelor de laborator, douå probe au avut rezultat pozitiv la pestå porcinå africanå (prezentau anticorpi)”.

Viorel PATRICHI

10 milioane de lei pentru Agrinvest IFN ING Bank a acordat o facilitate de credit de 10 milioane de lei companiei Agrinvest Credit IFN pentru cre¿terea creditårii fermierilor mici ¿i mijlocii ¿i pentru acoperirea nevoilor de capital de lucru în 2021. Agrinvest Credit IFN a acordat fermierilor credite de peste 49 milioane de lei în 2020, în primul såu an de activitate. Pentru 2021 vizeazå o majorare de minim 70% a creditelor acordate. “Produsele pe care le oferim sunt destinate mai ales fermierilor mici ¿i

medii, structurile de credit fiind personalizate în func¡ie de fiecare tip de client. Pentru fermieri, avantajele principale sunt documenta¡ia de credit simplå ¿i fluxul de creditare rapid. Astfel, timpul de råspuns este de 24 de ore de la primirea documenta¡iei complete, iar termenul garantat pentru accesarea banilor este de maximum trei zile de la semnarea contractelor”, declara Andra Pârvan, director general Agrinvest Credit IFN.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 14/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Sacrific\rile de animale [i produc]ia de carne, în cre[tere Numårul sacrificårilor ¿i greutatea în carcaså au crescut la bovine ¿i la ovine ¿i caprine, iar la porcine ¿i la påsåri au scåzut, în februarie 2021 comparativ cu perioada similarå din anul anterior, aratå datele Institutului Na¡ional de Statisticå. Astfel, în luna februarie 2021 au fost sacrificate 40.000 de capete de bovine, în cre¿tere cu 11,1% fa¡å de februarie 2020, dar în scådere cu 9,1% fa¡å de luna ianuarie a lui 2021. La porcine, tot în februarie s-au sacrificat 294.000 de capete, cu 3,6% mai pu¡in fa¡å de ianuarie ¿i în scådere cu 4,2% fa¡å de februarie 2020.

La ovine ¿i caprine, datele vorbeasc de un total de 108.000 de capete, în cre¿tere fa¡å de luna februarie a anului trecut (+2,8%), dar în scådere (-1,8%) fa¡å de ianuarie 2021. La påsåri, au fost sacrificate 20,05 milioane de capete, mai pu¡in cu 2,8 milioane fa¡å de februarie anul trecut ¿i tot mai pu¡in, dar cu 1,9 milioane capete fa¡å de ianuarie. Greutatea medie în carcaså consemnatå în luna februarie a acestui an a fost de 164,9 kilograme la bovine, 91,2 kilograme la porcine, 15,9 kilograme la ovine/caprine ¿i 1,7 kilograme la påsåri.

Livezile de cais ¿i piersic din Dobrogrea, afectate de ger Temperaturile negative de såptåmâna trecutå reprezintå doar o parte din problemele livezilor de cais ¿i piersic din Dobrogea. Pierderea de produc¡ie este estimatå la 60%. Primele probleme din cauza frigului au apårut la mijlocul lunii februarie, când diferen¡a de temperaturå dintre zi ¿i noapte a fost chiar ¿i de 30°C. În decembrie ¿i ianuarie temperaturile au fost mai blânde, dupå care în februarie au variat foarte mult. Într-o zi au fost 16 -19°C, iar în urmåtoarea zi, pe 12 februarie, s-au înregistrat -14 grade. Mugurii pleca¡i în vegeta¡ie se usucå. Råmân numai mugurii vegetativi. Pentru ca pomii fructiferi så fie salva¡i de la înghe¡ o solu¡ie ar fi så facå foc lângå copaci. Doar cå, legal, practica este interziså, iar cine încalcå legea riscå så fie amendat.

Nu sunt îngrijor\ri privind z\pada de s\pt\mâna trecut\ Nu sunt motive serioase de îngrijorare privind impactul asupra culturilor de toamnå al cåderilor de zåpadå de såptåmâna trecutå, ce au avut loc în anumite zone din centrul ¡årii, considerå Ion Såvulescu, director tehnic FMC (foto). Dåunåtoare sunt, în aceastå perioadå, temperaturile de -10°C. Pentru cerealele de toamnå nu sunt probleme, ba chiar influen¡a poate så fie pozitivå. Aportul de apå ¿i faptul cå s-a mai temperat cre¿terea plantelor ar putea så favorizeze dezvoltarea ulterioarå a culturii. Pentru cultura de rapi¡å situa¡ia este mai nuan¡atå. Planta este rezistentå la temperaturi joase, iar la -1-4°C, timp de o zi, nu este afectatå. Dacå ar fi fost un înghe¡ puternic timp de mai multe zile atunci ar fi avut de suferit. Totu¿i, un efect negativ se poate întâlni la culturile la care a început alunProfitul Agricol 14/2021

girea tulpinii. Acestea pot cråpa ¿i acolo se pot instala boli. Måsura tehnicå recomandatå este aplicarea unui fungicid care så nu permitå instalarea unor boli de putrezire. Pomii fructiferi, în marea lor majoritate, în zonele în care a nins nu sunt pleca¡i în vegeta¡ie sau sunt abia la început, nu sunt înflori¡i sau sunt abia la începutul înfloritului, efectul este minimal ¿i, probabil, nu o så fie observat în produc¡ie, dacå nu se întâmplå un alt accident climatic pânå la recoltare.

Såvulescu admite cå mai pot exista zone cu micro-climat în care temperaturile så fie mai scåzute. Cei mai expu¿i sunt piersicii ¿i cai¿ii înflori¡i. În zona în care a nins existå înså o întârziere de 10-15 zile, în evolu¡ia plantelor, fa¡å de zona de sud. Ninsoarea duce înså la o întârziere a lucrårilor în câmp. S-a întârziat semånatul pentru cå existå exces temporar de umiditate ¿i nu se pot aplica tratamente fungicide sau erbicide din cauzå cå sunt temperaturi foarte scåzute ¿i eficacitatea lor este reduså, iar fermierii mai a¿teaptå câteva zile. Prioritatea tuturor ar fi så creascå ritmul de însåmân¡are. "Din punct de vedere agricol, pânå acum este un an foarte bun. Nu trebuie så ne facem probleme mai mari decât este cazul", considerå directorul tehnic al FMC.

Adrian MIHAI 9

CULTURI VEGETALE

Wuxal Ascofol la floarea-soarelui Calitate crescut\ [i în condi]ii de stres De¿i floarea-soarelui este destul de bine adaptatå condi¡iilor de secetå, stresul termic ¿i hidric puternic ce survine în anumite sezoane poate afecta productivitatea ¿i cantitatea de ulei, fapt ce scade performan¡ele economice ale culturii.

Aplicarea aminoacizilor - foarte importantå pentru cre¿terea toleran¡ei la stres Wuxal Ascofol con¡ine cantitå¡i ridicate de aminoacizi (betainå), fitohormoni (citochinine, auxine, gibereline),

olu¡ia pe care v-o propunem este fertilizantul foliar Wuxal Ascofol, pe bazå de extract din alge marine Ascophyllum nodosum, care oferå culturii substan¡ele necesare pentru a depå¿i cu brio momentele critice. Prevenirea deficitului de macro ¿i micronutrien¡i Condi¡iile nefavorabile de mediu împiedicå adesea absorb¡ia nutrien¡ilor din sol, de aceea este necesarå suplimentarea acestora pe cale foliarå. Wuxal Ascofol este formulat ca suspensie concentratå, ce con¡ine cantitå¡i ridicate de bor, mangan, zinc etc., ceea ce îi conferå proprietå¡i remarcabile de nutri¡ie. Floarea-soarelui are un necesar ridicat de bor, mai ales între apari¡ia calatidiului ¿i începutul înfloritului. Pentru cå borul este esen¡ial în procesele de înflorit ¿i polenizat, trebuie furnizatå cantitatea necesarå pentru a ne asigura cå produc¡ia este ridicatå. Micronutrien¡ii con¡inu¡i de Wuxal Ascofol, alåturi de aminoacizi, duc la dezvoltarea uniformå a culturii. Aplicarea produsului stimuleazå diviziunea celularå ¿i stimuleazå formarea achenelor (a semin¡elor). Mixul de extract de alge cu microelemente ajutå cultura så-¿i atingå poten¡ialul maxim de produc¡ie, cu un procent cât mai mic de semin¡e ¿i¿tave în calatidiu. De asemenea, Wuxal Ascofol reprezintå o surså de azot, fosfor ¿i potasiu, implicate în toate procesele din plante.

alginat, vitamine ¿i al¡i compu¿i bioactivi naturali, cu care stimuleazå dezvoltarea echilibratå a plantelor de floareasoarelui ¿i spore¿te toleran¡a acestora la secetå. Efectul Wuxal Ascofol este benefic încå de la începutul perioadei de dezvoltare a culturii de floarea-soarelui, iar anii anteriori au aråtat cå existå diferen¡e semnficative de productivitate între culturile tratate ¿i netratate, în condi¡ii de stres fiziologic. Wuxal Ascofol - substan¡e active din surse naturale: algele Ascophyllum nodosum. Ascophyllum nodosum prezintå un con¡inut ridicat de macronutrien¡i ¿i micronutrien¡i, precum ¿i o varietate de substan¡e benefice, cum sunt: Aminoacizii, dintre care amintim betaina, consideratå aminoacidul cu cel mai bun rezultat împotriva stresului la plante. Acesta cre¿te rata de fotosintezå deoarece men¡ine activitatea cloroplastelor în condi¡ii de stres. De asemenea,

Efectele stresului hidric asupra culturii de floarea-soarelui:  Dezechilibru între dezvoltarea rådåcinilor ¿i a tulpinilor  Suprafa¡å foliarå reduså  Fixare slabå a carbonului  Parametri de calitate scåzu¡i  Numår redus de achene  Cantitate reduså de ulei acest fertilizant foliar con¡ine acid glutamic, un compus esen¡ial în sinteza de ¡esuturi vegetale ¿i a clorofilei. Este implicat în dezvoltarea de meristeme ¿i îmbunåtå¡e¿te capacitatea de reac¡ie a plantelor în situa¡ii de stres. Alginat: Sus¡ine diferen¡ierea mugurilor florali, cre¿te procentul de fertilitate al florilor, cu efect benefic pentru productivitate. Îmbunåtå¡e¿te imunitatea, stimuleazå cre¿terea echilibratå pentru plante sånåtoase ¿i productive, ¿i, totodatå, favorizeazå absorb¡ia nutrien¡ilor, sus¡inând dezvoltarea ¿i ob¡inerea unor produc¡ii de calitate. Fitohormoni: Citochininele stimuleazå diviziunea celularå ¿i regleazå ciclul celular în plante, întârzie senescen¡a frunzelor ¿i stimuleazå mobilizarea nutrien¡ilor înspre frunze. Auxinele sus¡in reducerea stresului oxidativ din celulele plantei ¿i a stresului termic (seceta) ¿i activeazå mecanismele naturale responsabile de rezisten¡a la agen¡ii patogeni. Giberelinele sus¡in fructificarea ¿i reduc riscul ne-fecundårii. Polizaharide: Polizaharidele din Wuxal Ascofol au masa molecularå micå ¿i sunt foarte u¿or absorbite de cåtre plante, crescând astfel coeficientul de absorb¡ie a elementelor nutritive în plantå ¿i stimulând producerea de fitoregulatori în plantå (aceste substan¡e au rolul de a întârzia procesul de senescen¡å).

Radu DOICESCU Profitul Agricol 14/2021

CULTURI VEGETALE

Nou de la Azomure[ Azotat de calciu [i amoniu granulat Începând cu anul 2020, Azomure¿ pune la dispozi¡ia tuturor celor interesa¡i azotatul de calciu ¿i amoniu granulat, un îngrå¿åmânt solubil, ideal pentru completarea cu calciu la culturile ce necesitå un con¡inut ridicat din acest element. Pe lângå calciu, produsul are ¿i un continut important de azot nitric, imediat disponibil plantelor. sulfa¡i sau fosfa¡i (ace¿tia au solubilitate Compozi¡ia noului sortiment micå, precipitå). este 15,5% N (14% nitric ¿i - Poate fi folosit ¿i ca îngrå¿åmânt “de 1,5% amoniacal) ¿i 26% CaO. suprafa¡å”, singur sau combinat cu alte

alciul este un element plastic, esen¡ial pentru construirea pere¡ilor celulari. O cantitate reduså de calciu interfereazå cu aceastå func¡ie importantå, rezultând cre¿terea distorsionatå ¿i deformarea vârfurilor rådåcinii, a frunzelor tinere ¿i a vârfurilor de låstari. Celulele puternice måresc rezisten¡a plantelor la boli ¿i dåunåtori, devenind totodatå mai rezistente la varia¡iile de temperaturå din sol ¿i din aer. Deficitul de calciu este de obicei observabil sub forma putrezirii localizate a ¡esuturilor ¿i a inhibårii cre¿terii. Simptomele tipice includ deformarea frunzelor, arsura vârfului frunzelor ¿i arderea vârfului rådåcinii. Deficitul de calciu reduce, de asemenea, calitatea recoltei ¿i scurteazå termenul de valabilitate a produc¡iei. Principalele avantaje care recomandå CN sunt: - Datoritå solubilitå¡ii se poate aplica prin fertirigare, în special pentru culturile horticole (legumiculturå, floriculturå, pomiculturå, viticulturå). - În fertirigare este compatibil cu majoritatea îngrå¿åmintelor lichide sau solubile, cu excep¡ia celor care con¡in Profitul Agricol 14/2021

tipuri de îngrå¿åmânt. - Este recomandat pentru toate culturile, atât horticole, cât de câmp, în perioada în care plantele au un consum ridicat de calciu (Ca). În acela¿i timp, sus¡ine cultura ¿i cu azot (N). - Nu con¡ine clorurå, sodiu sau metale grele. Cele mai importante beneficii ale utilizårii CN pentru fermieri sunt: - Prelunge¿te perioada de recoltare datoritå faptului cå asigurå påstrarea mai îndelungatå pe tulpinå a fructelor ¿i legumelor (în plus cu 4-7 zile). - Cre¿te reziste¡a produselor în timpul transportului. - Cre¿te durata de depozitare a fructelor (produsele råmân mai proaspete mai mult timp la raft). - Cre¿te rezisten¡a plantelor la boli ¿i dåunåtori. Pentru mai multe informa¡ii despre azotatul ce calciu ¿i amoniu (CN), dar ¿i pentru recomandåri de utilizare adaptate diferitelor tipuri de sol ¿i culturå, fermierii sunt încuraja¡i så contacteze un consultant tehnic al Azomure¿.

Recomandårile de aplicare diferå în func¡ie de culturå Cartof: calciul este consumat în cantitå¡i mari, iar lipsa lui se resimte prin încre¡irea frunzelor ¿i îngålbenirea foliolelor. De regulå, pentru fiecare 1.000 kg de tuberculi ¿i biomaså aferentå, cartoful consumå în medie 5 kg de azot, 3 kg de oxid de calciu, 8 kg de oxid de potasiu, 3 kg de oxid de calciu ¿i 1 kg de oxid de magneziu. Este recomandat ca supliment pe solurile acide, fårå a depå¿i valoarea de 6,6 a pH-ului. În general se aplicå la prima bilonare, 150-200 kg/ha - cantitatea exactå se calculeazå în func¡ie de norma de N. Legumiculturå: l varza ¿i conopida au nevoie de azotat de calciu la formarea ¿i maturarea cåpå¡ânii (împotriva cråpårii cåpå¡ânii) în normå de 2-3 udåri cu o dozå de 2-3 kg/1.000 m2; l la tomate se aplicå 3 udåri cu azotat de calciu ¿i amoniu cu aceea¿i normå ca la varzå ¿i cu aceea¿i cantitate de îngrå¿åmânt - în special în perioada formårii florilor (împotriva cåderii acestora ¿i a infertilitå¡ii). l ardei ¿i tomate (solanacee) CN prelunge¿te perioada de recoltare datoritå faptului cå asigurå påstrarea mai îndelungatå pe tulpinå (în plus cu 4-7 zile). l pepenii au rådåcinile slab dezvoltate explorând, a¿adar, un profil de sol foarte redus. CN contribuie ¿i la colorarea mai intenså a miezului. Viticulturå: cantitå¡ile se stabilesc în func¡ie de tipul de sol ¿i se aplicå foliar 10-15 kg la 1.000 litri de apå. Floriculturå: se poate folosi în special prin fertirigare (dizolvat) pe durata întregului ciclu de produc¡ie, de 3-4 ori, în doze de 4-6 kg/1.000 mp. 33

MA{INI & UTILAJE AgroConcept: Combine New Holland TC la ofertå Combinele New Holland din seria TC din portofoliul AgroConcept sunt proiectate pentru a face fa¡å cerin¡elor din fermele mici ¿i mixte. Gama TC include patru modele cu patru ¿i cinci scuturåtoare: TC 4.90 de 175 CP, TC5.70 de 175 CP, TC5.80 de 227 CP ¿i TC5.90 de 258 CP. Au motoare fiabile, prietenoase cu mediul ¿i permit scåderea consumului de carburant ¿i a costurilor de exploatare. Pânå la sfâr¿itul acestei luni AgroConcept oferå combinele din gama TC la pre¡uri de la 99.000 euro, cu finan¡are foarte avantajoaså. IPSO Agriculturå: Kuhn Cultimer pentru prelucrarea solului IPSO Agriculturå are în aceastå perioadå o ofertå promo¡ionalå pentru cultivatorul cu din¡i Kuhn Cultimer L. Acest echipament este proiectat atât pentru prelucrare superficialå a solului, pânå la 6 - 7 cm, cât ¿i pentru o decompactare eficientå ¿i de profunzime, de pânå la 35 cm. Acest utilaj asigurå o amestecare de calitate a solului, urmatå de nivelare cu discuri ¿i compactare cu tåvålug, fiind ideal ¿i pentru un amestec bun al paielor cu solul. Fermierii interesa¡i beneficiazå de pre¡uri speciale pânå în 31.05.2021. Serv Class: Erbicidare eficientå cu Amazone UG Ploile din ultima vreme au impulsionat cre¿terea culturilor, dar ¿i a buruienilor, iar Serv Class propune fermierilor sprayerele tractate Amazone UG pentru o erbicidare eficientå. Gama include 4 modele: UG 2200 Special (cu rezervor de 2.400 l), UG 2200 Super (2.400 l), UG 3000 Special (3.200 l) ¿i UG 3000 Super (3.200 l). Acestea au lå¡imi de lucru de la 15 la 28 m, o gardå la sol în func¡ie de pro¡ap ¿i anvelopare de la 0,70 la 0,90 m ¿i pot efectua opera¡iunea de stropire la o înål¡ime de la 0,50 m pânå la 2,20 m. 46

8 ani de garan]ie pentru tractoarele Claas Claas a extins pachetele de garan¡ie ¿i service Maxi Care Plus pânå la 8 ani ¿i 8.000 ore de func¡ionare pentru tractoarele din seriile Arion 400/500/600, Axion 800/900/900TT ¿i Xerion, cu o putere maximå între 125 ¿i 534 CP.

ferta extinså Claas Maxi Care Plus pentru tractoarele Arion, Axion ¿i Xerion este disponibilå începând din aceastå lunå. Maxi Care Plus combinå garan¡ia extinså Maxi Care Protect ¿i pachetul de servicii Maxi Care Maintenance la un pre¡ atrågåtor. Astfel, cu Maxi Care Protect ¿i garan¡ia extinså a producåtorului pânå la opt ani ¿i 8.000 de ore de func¡ionare, clien¡ii pot alege un plus de valoare flexibil pentru a se potrivi nevoilor lor, variind de la 150 la 1.000 de euro. Protec¡ia acoperå toate piesele de schimb, consumabilele ¿i lubrifian¡ii Claas Original, în cazul unei solicitåri legitime de garan¡ie. Între¡inerea Maxi Care Maintenance acoperå toate lucrårile de între¡inere efectuate de un dealer autorizat Claas, utilizând piese de schimb ¿i consumabile Claas Original.

Contractul de între¡inere garanteazå transparen¡a maximå a costurilor, un nivel de vârf al lucrårilor service ¿i o valoare de revânzare mai mare, cu costuri de între¡inere ¿i revizie clar previzibile. Protec¡ia este disponibilå chiar ¿i pânå la 10 ani, cu un numår de ore de func¡ionare anualå cuprins între 150 ¿i 1.750. Toate lucrårile de între¡inere ¿i revizie efectuate în conformitate cu contractul de între¡inere Maxi Care ¿i toate lucrårile de repara¡ii ¿i în garan¡ie din cadrul pachetului Maxi Care Protect sunt documentate clar pe platforma de conectare Claas ¿i pot fi vizualizate ¿i descårcate de cåtre client în orice moment. Fermierii interesa¡i pot contacta partenerul lor de vânzåri Claas pentru o ofertå individualå cu costuri bazate pe duratå, orele de func¡ionare ¿i plata în plus aleaså. Cât prive¿te combinele ¿i combinele de recoltat de furaje Claas, condi¡iile actuale de garan¡ie råmân în vigoare: pânå la 5 ani ¿i 5.000 de ore de func¡ionare.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 14/2021

OPINII> {tefan GHEORGHI}| fermier

Un nou început pentru mediul asociativ Venirea primåverii reprezintå un nou început în agriculturå. Gândurile fermierilor se îndreaptå cu precådere spre noua campanie de semånat care a început så ocupe timpul tuturor celor implica¡i, astfel încât orice alte gânduri sau preocupåri în mare måsurå au fost låsate deoparte. Dar tot acum au avut loc, dupå mult prea mult timp, manifesta¡ii de stradå ale fermierilor. Ca amploare, au fost ciuntite mai mult sau mai pu¡in de restric¡iile pandemiei.

îmi propun så analizez activitatea asocia¡iilor care au fåcut ce au crezut ¿i au putut. Nu doresc nici så fac pe chibi¡ul, dar cred cå poate to¡i cei care suntem în lumea agricolå sau gravitåm în jurul acesteia ar trebui så luåm aceste situa¡ii ca un moment de reflec¡ie în creionarea ¿i nevoia unui nou început. ¥n jurul nostru lumea s-a schimbat ¿i se schimbå în continuare, iar modul de prezentare sau dezvoltare a unei activitå¡i profesionale are nevoie de o adaptare pe måsurå, în ton cu evolu¡ia lumii în care tråim. Cred cå sunt câteva întrebåri la care cei care vor activa, sub o formå sau alta, pentru organizarea ¿i dezvoltarea mediului asociativ, vor trebui så ¿i le punå, ¿i mai greu va fi så gåseascå ¿i råspunsuri care så îi ajute pe drumul de urmat.

În primul rând, este u¿or de sesizat la noi falia de comunicare din ce în ce mai mare între fermieri ¿i restul popula¡iei. ¥n timp ce în ¡åri ca Fran¡a, Germania, Austria, Olanda sau Belgia (iar enumerarea ar putea continua) este foarte micå (ca så nu zicem inexistentå, fiindcå au ¿i ei fali¡ii lor), iar în¡elegerea ¿i simpatia de care se bucurå mi¿cårile Profitul Agricol 14/2021

asocia¡iilor sau sindicatelor din lumea agricolå în universul social este foarte mare. La noi existå o comunicare între asocia¡ii ¿i fermierii neafilia¡i care poate necesitå o altå abordare, iar trezirea interesului acestora din urmå så fie realizat prin alte metode de marketing comunica¡ional, unde stimularea curiozitå¡ii så fie motorul principal. Adicå asocia¡iile ar trebuie så genereze un alt nivel ¿i flux informa¡ional ¿i, în plus, organizarea activitå¡ilor specifice så se facå în asociere cu alte evenimente de altå naturå (tehnice, comerciale, divertisment). În ambele cazuri este nevoie de speciali¿ti în comunicare, oameni care este greu de crezut cå vor activa pro bono. Deci vor trebui gåsite surse financiare pentru a-i putea angaja, ca ace¿tia la rândul lor så ajute la schimbarea mesajelor externe cåtre popula¡ie ¿i clasa politicå, dar ¿i cåtre fermierii neafilia¡i. O comunicare eficientå necesitå identificarea unor poten¡iali beneficiari clar cuantifica¡i, iar asta înseamnå a se pune umårul ¿i la schimbarea unor reguli. Aici a¿ avea în vedere eliminarea tuturor fermierilor “de oportunitate” sau “vânåtori de subven¡ii” sau cum mai dori¡i så-i definim, dar în paralel cu sprijinul constituirii unei clase solide ¿i

bine structurate a fermierilor mici ¿i mijlocii, care vor trebui så reprezinte “legiunile de mâine” ale mi¿cårii asociative române¿ti. Paradoxal sau nu, viitorul mediului asociativ cred cå va depinde în mare måsurå de modul în care marii fermieri vor reu¿i så-i ajute pe cei mici ¿i mijlocii så se consolideze, asta pentru simplul motiv cå lumea politicå este influen¡atå de voturi. La ora actualå, în România, ferme mai mari de 100 ha sunt undeva la 12.310 exploata¡ii dupå cifrele MADR, un numår poten¡ial de voturi care nu va însemna mare lucru pentru nici un partid politic. Dar dacå se va pune umårul la consolidarea ¿i înglobarea în mediul asociativ a celor circa 250.000 de exploata¡ii poten¡iale, care acum sunt cuprinse între 5-100 ha, atunci putem discuta de un bazin electoral de circa 1 milion de voturi, luând în calcul to¡i membrii de familie, cei care au servicii în mediul rural ¿i depind de nivelul de trai al fermierilor români ¿i plus to¡i cei care au legåturå cu aceastå activitate economicå. Astfel, cele circa 10% din total voturi pot însemna un capital important în impunerea unei agende de obiective în fa¡a partidelor politice.

Mai mult, cred în realizarea unei agende trans-asociative, cu maxim 10 idei de ¡arå care så constituie baza unui mare proiect pentru viitor. Acesta poate avea rolul a¿ezårii direc¡iei decizionale politice pe un drum clar pentru dezvoltarea viitoare, uuu 47

OPINIE

uuu în sensul cå poate trebuie så vedem pentru fiecare domeniu în parte ce este mai rentabil de fåcut, iar acest lucru så fie asumat de toate partidele, în baza unei cereri structurate a celor ce activeazå în agriculturå. Dar, revenind la mediul asociativ, astfel de idei globale pot constitui baza unei colaboråri largi ¿i cu impact important în negocierile cu mediul politic, indiferent de culoarea care o poate avea autoritatea guvernamentalå.

Un alt aspect care poate ar trebui abordat este identificarea. pe lângå direc¡iile strategice de dezvoltare a sectorului agro-alimentar din România. ¿i creionarea unei agende de måsuri legislative care så creeze funda¡ia dezvoltårii viitoare. Aici am în vedere clarificarea vânzårii terenurilor ¿i a fermelor agricole (ca entitate complexå ¿i integratå), legea arendei, legea creditul funciar, reglementarea asigurårilor obligatorii pentru agriculturå, codul agricol pentru regle48

mentarea dezvoltårii satului românesc, reglementarea regulilor sanitar veterinare pentru zootehnie etc.. Poate ar mai fi multe de spus ¿i de dezvoltat, dar esen¡a acestui material este de a pune pe gânduri måcar câ¡iva lideri ai fermierilor, indiferent cum sunt pozi¡iona¡i aståzi, dar ¿i fermieri obi¿nui¡i, care au dorin¡a de a schimba ceva ¿i a în¡elege nevoia unei reflec¡ii asupra rolului, modului ¿i direc¡iilor de dezvoltare a mediului asociativ. Totu¿i pentru asta este nevoie så se îndeplineascå câteva condi¡ii, în sensul organizårii unui cadru de dezbateri pentru structurarea unei strategii de dezvoltare viitoare, un forum unde cei implica¡i în agriculturå, afilia¡i sau nu la o organiza¡ie, så poatå liber, responsabil, civilizat, respectuos ¿i tolerant la opiniile altora så î¿i exprime pozi¡ii despre cum vede lucrurile acum ¿i în viitor. Poate un grup de oameni accepta¡i de majoritate ¿i recunoscu¡i a fi echidistan¡i, din preså, din mediul agricol, din institu¡ii de învå¡åmânt sau din mediul privat, så poatå gestiona ¿i media des-

få¿urarea unor astfel de forumuri de discu¡ii pe regiuni agricole, astfel încât apoi så se realizeze o simbiozå a acestor propuneri ¿i så rezulte un cadru cât mai unitar ¿i coerent de ac¡iune. Cred cå este posibil ca un grup de 100 sau 200 de fermieri mai mari sau mai mici (organiza¡i deja în asocia¡ii sau nu) så bage mâna în buzunar mai adânc pentru a finan¡a bugetul pe minim 3-5 ani, la un nivel care så permitå o altfel de abordare publicå, de o altå manierå, dar fårå a avea preten¡ia cå ace¿tia så fie la lojå ¿i så manipuleze påpu¿ile, ci ei så fie bra¡ul de fier al acestei structuri ¿i care så vegheze la bunul mers al activitå¡ii, o structurå asociativå care så-¿i permitå a fi liberå de ingerin¡e politice, så poatå fi un interlocutor redutabil, responsabil, dar ¿i agresiv pentru autoritå¡i. În aceastå primåvarå a avut loc o încercare pentru mediul asociativ, mult mai amplå ¿i mai profundå decât poate credem mul¡i dintre noi, dar poate så constituie un nou început pentru ce va fi så fie. Profitul Agricol 14/2021

INFORMA}II

EXTERNE Bayer [i Corteva se lupt\ pentru pia]a de soia din SUA Grupul Bayer a anun¡at lansarea (în Statele Unite ale Americii) unui tip nou de semin¡e de soia modificatå genetic, în încercarea de a råmâne pe primul loc pe pia¡å, în fa¡a rivalilor de la Corteva. Semin¡ele XtendFlex ale Bayer vor concura cu varietatea Enlist E3 de la Corteva, cele douå produse fiind relativ similare. Ambele semin¡e rezistå la trei tipuri de erbicide chimice, pe fondul rezisten¡ei tot mai mari a buruienilor la ac¡iunea glifosatului, care este cel mai popular erbicid folosit în prezent. Bayer s-a bucurat mult timp de o pozi¡ie dominantå pe pia¡a de soia din

SUA, dupå achizi¡ia companiei Monsanto în anul 2019. Un an mai târziu înså, fuziunea dintre Dow Chemical ¿i Dupont a creat Corteva, care a lansat o serie limitatå a semin¡elor Enlist. Acestea s-au dovedit extrem de populare între fermierii americani ¿i au ajuns la o cotå de pia¡å de 20% în anul 2020 ¿i aproximativ 30% în acest an, amenin¡ând serios suprema¡ia Bayer. Un al treilea producåtor, BASF, încearcå så se impunå prin semin¡ele Xitavo, care folosesc par¡ial tehnologia din spatele Enlist.

Pesta porcin\ se poate transmite [i prin furaje Conform rezultatelor unui studiu, furajele ¿i ingredientele folosite în compozi¡ia lor pot transmite mai multe boli ale animalelor, inclusiv pesta porcinå. Studiul a fost publicat în revista Animals, de Megan Niederwerder de la Universitatea de Medicinå Veterinarå din Kansas, SUA, ¿i este rezultatul analizei datelor pe o perioadå de opt ani. Articolul avertizeazå cå unele ingrediente utilizate în întreaga lume provin din ¡åri unde virusul pestei este prezent, a¿a cå pot servi ca vectori de transmitere a infec¡iei. Experimentele au aråtat cå aceste componente ale furajelor pe bazå de Profitul Agricol 14/2021

plante pot transmite virusul, singura solu¡ie fiind un tratament chimic care poate ucide patogenul. Existå deja mai multe cazuri de focare de pestå în Europa ¿i Asia din cauza furajelor contaminate, iar studiul avertizeazå cå este doar o chestiune de timp pânå când virusul va påtrunde în acest fel ¿i în SUA. Statele Unite au reu¿it pânå acum så ¡inå la distan¡å epidemia de pestå, care a decimat efectivele de porci din Asia ¿i Europa.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU

Impossible Foods pregåte¿te listarea la burså Producåtorul american de burgeri vegetali Impossible Foods se pregåte¿te pentru listarea ac¡iunilor pe bursa din New York, valoarea companiei fiind estimatå la 10 miliarde de dolari. Impossible Foods s-a dezvoltat exploziv în ultimii ani ¿i produsele companiei sunt acum disponibile în peste 20.000 de loca¡ii, cu ajutorul parteneriatelor semnate cu clien¡i importan¡i ca Disney sau Burger King. Oferta publicå de ac¡iuni se anun¡å a fi un mare succes, pe modelul rivalilor de la Beyond Meat, ale cåror ac¡iuni s-au apreciat cu 400% de la listarea din anul 2019. Tyson a fost victima unei escrocherii masive Un furnizor al Tyson Foods a reu¿it o în¿elåtorie masivå, dupå ce a încasat banii pentru peste 200.000 de vite care nu existau în realitate. Ferma Easterday Ranches din statul Washington avea contract cu Tyson pentru a cumpåra vaci care erau ulterior îngrå¿ate pentru sacrificare. Proprietarul, un tip pe nume Cody Easterday, a primit de la Tyson în jur de 200 de milioane de dolari, prin emiterea unor facturi false, ¿i a folosit banii pentru specula¡ii pe pia¡a futures. Schema a fost descoperitå abia dupå falimentul fermei, iar Easterday este acum anchetat penal. Ac¡ionarii Danone cer o clarificare a strategiei Un grup de ac¡ionari Danone au cerut fiecårui director al companiei så explice viziunea sa strategicå în cadrul adunårii generale care va fi organizatå la sfâr¿itul lunii aprilie. Ac¡ionarii gigantului francez sunt îngrijora¡i cå grupul nu mai are acum o direc¡ie clarå, dupå îndepårtarea abruptå a fostului pre¿edinte ¿i director executiv Emmanuel Faber. Compania a råspuns cå solicitarea va fi luatå în considerare, dar principiul colegialitå¡ii îi împiedicå pe directori så î¿i exprime opinii individuale în public. 49