nr. 13 din 3 aprilie 2024 - såptåmânal
15 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Ministrul neag\ importurile de pui
7
Ucraina, lung prilej de dezbateri f\r\ rezultat
10
Ce s-a discutat la ultima ;nt=lnire minister - asocia]ii profesionale
8
Se modific\ legisla]ia indica]iei geografice
10
Simplificarea condi]ionalit\]ilor din PNS, abia din 2025
9
Alonja european\ a Clubului Fermierilor
12
Cota]iile principalelor produse agricole 16 China cultiv\ grâu OMG, pe pie]ele lumii cu un randament mai mare 32 Produc]ia de floarea-soarelui 18 Dumitru Manole finan]eaz\ un studiu despre no-till 33 88 milioane tone de rapi]\ 20 “Depozitul apocalipsei” din Norvegia prime[te semin]e din toat\ lumea 33
Culturi vegetale
:n Satu Mare, campania decurge foarte bine În Bihor, 91.000 de ha cu porumb [i 35.000 cu floare Structura culturilor pentru sudul ]\rii
Lumina rece a statisticilor oficiale
14
Cristian Hera [i Dumitru Manole, inovatorii agriculturii României
14
Daniel Gheordunescu, noul pre[edinte Valer Sician> Cererea de APAD, are un plan pentru iriga]ii 32 material seminal scade constant
Pre]uri [i pie]e
Prognoza meteo> sunt a[teptate ploi abundente în perioada 8 - 22 aprilie
Alin Luculeasa risc\ s\ piard\ ferma din cauza AFIR 13
Gr\dina, via [i livada 21
22
Gheorghe Albu intr\ în top 10 produc\tori de vin Smart Technology de la BASF> Solu]ii de încredere pentru legumicultori
34
35
24
Cre[terea animalelor
40
Ma[ini & utilaje Noi utilaje pentru agricultura conservativ\ ajung în România
42
Selectarea [i tratarea eficient\ a semin]elor
42
Conservarea apei cu arat superficial sau prin minimum till
43
Tractoare de închiriat
44
Vehicul autonom pentru cosit [i prelucrarea terenului
44
Strategii de partid Tánczos Barna> “PAC se transform\ într-o politic\ de mediu” 46
Cresc u[or subven]iile pentru cre[terea vacilor 36 Hobby Solu]ii de combatere a buruienilor în postemergen]\ la porumb 26 Rota Guido [i halele ei legendare 38 Parcuri, ]arcuri [i complexuri Ion Neculcea> Trebuie s\ intervenim CNAIR se ap\r\ ;n scandalul autostr\zii Tractoare, drone, vin [i izotopi cât mai precis asupra chimiei solului 28 prin mijlocul fermei 39 Terplex previne c\derea cerealelor, sus]ine productivitatea 30 O sut\ de euro pentru o singur\ bivoli]\ 40 25
48 50
EVENIMENTELE S|PT|M+NII
Lumina rece a statisticilor oficiale Din punctul de vedere al produc]iei ob]inute la floarea-soarelui, România s-a clasat anul trecut pe locul doi în Uniunea European\, dup\ Fran]a (;n 2022 am fost pe locul 1), [i pe primul loc ca suprafa]\ cultivat\. :n total, s-au recoltat 2,028 milioane de tone de pe o suprafa]\ de 1,089 milioane de hectare, potrivit datelor Institutului Na]ional de Statistic\ (INS). Fa]\ de 2022, produc]ia de floarea-soarelui a fost mai mic\ cu 3,7%, respectiv cu 79.000 de tone. {i suprafa]a cultivat\ a fost ;n sc\dere u[oar\, cu 4.000 de hectare. :n schimb, ;n 2023 produc]ia de soia a fost mai mare cu 56.000 de tone fa]\ de 2022 (23%), totalizând 300.000 de tone, iar cea de rapi]\ a crescut [i ea cu 45,3%, respectiv
557.000 de tone, pân\ la 1,787 milioane tone. Suprafa]a cultivat\ cu soia a urcat cu 5.000 de hectare anul trecut, pân\ la 141.000 de hectare, în timp ce suprafa]a cu rapi]\ a crescut cu 156.000 de hectare, la 625.000 hectare. Per ansamblu, la plantele uleioase, produc]ia a crescut cu 15%, iar suprafa]a cultivat\ cu 9,3%. În ceea ce prive[te produc]ia de cartofi, România s-a men]inut pe locul nou\ ;n Europa, dup\ Germania, Fran]a, Olanda, Polonia, Belgia, Danemarca, Spania [i Italia. Potrivit datelor INS, produc]ia de cartofi ob]inut\ anul trecut a fost de 1,085 milioane tone, în sc\dere cu 19,4%, respectiv cu 261.000 tone fa]\ de 2022, iar suprafa]a cultivat\ a fost cu 4.000 de hectare mai mic\, respectiv 4,9%, ajungând la 77.000 de hectare.
Arin DORNEANU
Cristian Hera [i Dumitru Manole, inovatorii agriculturii României La Universitatea Ovidius din Constan]a a avut recent lansarea a dou\ lucr\ri bazate pe zeci de ani de munc\, cercetare [i test\ri de tehnologii în agricultur\, ale unor profesioni[ti de renume din agricultura României. Primul volum, “Experien]e de lung\ durat\ cu îngr\[\minte - 55 de ani în România”, este dedicat academicianului Cristian Hera, la 14
împlinirea vârstei de 90 de ani, [i include un compendiu cu test\ri ale fertilizan]ilor [i rezultatele ob]inute. Al doilea volum, “Inginerul dr. Dumitru Manole. Voca]ia comuniunii [tiin]ifice cu ogorul dobrogean” are în centrul s\u vasta experien]\ [i munca inovativ\ de decenii a unui vechi prieten al revistei Profitul Agricol, fermierul Dumitru Manole. La prezentarea celor dou\ vol-
ume au fost prezen]i zeci de studen]i, care s-au ar\tat foarte interesa]i de informa]iile cuprinse în cele dou\ lucr\ri. Dumitru Manole le-a oferit tinerilor gratuit zeci de exemplare ale ambelor c\r]i, care au valoare de manuale de specialitate [i pot intra în bibliografia de studiu pentru înv\]\mântul agricol superior.
Arpad DOBRE Profitul Agricol 13/2024
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e Grâu România FOB Constan]a 185 euro/t (¡ 3) 925 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în aprilie 2024. Incertitudinile cu privire la situa]ia transporturilor din
zona M\rii Negre continu\ s\ pun\ presiune pe pre]ul grâului [i se men]ine tendin]a de sc\dere. Astfel> SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a fost de 215 dolari/ton\ (989 lei). A înregistrat o sc\dere de 4 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
Argentina> pre]ul FOBport a fost de 216 dolari/ton\ (994 lei). A sc\zut cu 1 dolar/ton\.
Fran]a> pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 183 euro/ton\ (915 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 214 euro/ton\ (1.070 lei). A sc\zut cu 7 euro/ton\. La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 191 Cota]ii - Bursa din Chicago Apr Mai Iun
$/t 25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 203 203 199 199 199 209 209 205 205 205 214 215 212 212 212
Cota]ii - Bursa din Kansas Apr Mai Iun
avut o sc\dere de 2 dolari/ton\.
Porumb România
Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în aprilie 2024, este de 190 euro/ton\ (950 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
FOB Constan]a 166 euro/t (- 19) 830 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în aprilie 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 188 dolari/ton\ (865 lei). A Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Apr Mai Iun
25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 172 172 170 170 170 177 177 175 175 175 181 181 178 178 178
Pre]uri - FOB, Argentina Apr Mai
16
$/t
25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 191 191 189 189 189 191 192 189 189 189
Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 188 euro/ton\ (940 lei). Nu a avut nici o evolu]ie fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a
$/t 25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 216 216 212 212 212 214 215 210 210 210 218 219 215 215 215
sa Pontivy a fost de 187 euro/ton\ (935 lei). A crescut cu 2 euro/ton\. La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 183 euro/ton\ (915 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
€ - 5 lei $ - 4,6 lei euro/t (955 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în aprilie 2024 este de 195 euro/t (975 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\. Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna aprilie, a fost de 183 euro/t (842 lei). A crescut cu 7 euro/ton\. Pre]uri - FOB, Argentina Apr Mai Iun
$/t 25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 215 215 216 216 216 220 221 223 223 223 225 222 222 222 222
Cota]ii - Burse din Fran]a
euro/t
25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 Rouen 195 192 189 189 191 Dunquerque 195 192 189 189 191 Pallice 195 192 189 189 192 Creil FOB 192 189 186 186 187 Moselle FOB 187 184 181 181 183 Rouen FOB 221 216 212 211 214
Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 186 euro/ton\ (930 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 189 dolari/ton\ (869 lei). A sc\zut cu 2 dolari/ton\.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
euro/t
25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 183 181 181 180 183 184 182 181 180 183 184 182 186 184 186 Bordeaux FOB 188 186 186 185 188 Pontivy 185 185 185 184 187 Bordeaux Pallice Rhin FOB
Profitul Agricol 13/2024
S\pt\mâna 25 - 29 martie 2024
Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 460 dolari/ton\ (2.116 lei). A crescut cu 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> China 464.400 tone, Mexic 109.900 tone, Japonia 78.200 tone, Germania 69.000 tone, Indonezia 24.500 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago
$/t
25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 438 444 440 440 440 442 448 445 445 445 441 447 444 444 444
Apr Mai Iun
Orz
Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 179 euro/ton\ (895 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\. Pre]ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a în-
Rapi¡å Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 439 euro/ton\ (2.195 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\. La bursa Rouen pre]ul a fost de 438 euro/ton\ (2.180 lei). A avut o sc\dere
Pre]uri
Cota]ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Apr Mai Iun
25.03 26.03 1.050 1.080 1.063 1.093 1.062 1.091
$/t
27.03 28.03 29.03 1.067 1.067 1.067 1.080 1.080 1.080 1.080 1.080 1.080
euro/t
25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 Rouen 183 180 177 177 179 Dunquerque 183 180 177 177 179 Pontivy 184 183 181 180 182 Orz bere: Creil** 191 190 190 190 192 Moselle** 169 167 164 164 166
FOB Constan]a 157 euro/t (¡ 2) 785 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în aprilie 2024.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 374 dolari/ton\ (1.720 lei). A înregistrat o cre[tere de 1 dolar/ton\.
Cota]ii FOB - Fran]a
România
25 -29.03.2024
:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 429 dolari/ton\ (1.973 lei). A crescut cu 5 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
chis la 166 euro/ton\ (830 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Australia> pentru livrare în aprilie 2024, pre]ul orzului furajer este 238 dolari/ton\ (1.095 lei). A sc\zut cu 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
de 9 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor. La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 439 Cota]ii rapi]\ - Fran]a
euro/t
25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 Rouen 447 451 446 441 438 Dunquerque 444 452 447 442 439 Moselle 444 452 447 442 439
$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina
Cota]ii [rot soia - Chicago Apr Mai
25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 373 376 374 374 374 378 380 378 378 378
Floarea-soarelui Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 410 euro/t (2.050 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiul din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui euro/ton\ FOB, porturi Fran]a 25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 Dieppe 415 420 415 410 410
Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina Apr
euro/t
25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 825 827 827 827 827
euro/ton\ (2.195 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\.
Apr Mai
chiderea licita]iilor a fost de 827 euro/ton\ (4.135 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în aprilie 2024, este 359 euro/t (1.795 lei). A sc\zut cu 6 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în aprilie 2024, este 410 euro/t (2.050 lei). {i-a men]inut acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\.
Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic
:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>
Apr Mai
25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 245 245 245 245 245 245 245 245 245 245
25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 644 641 627 625 626 653 650 636 635 636 659 657 644 644 645
Grâu
Porumb
Soia
Sorg
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
215 dolari/t
Profitul Agricol 13/2024
-4
188 dolari/t
-2
$/t
Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 260 dolari/ton\ (1.196 lei). A sc\zut cu 15 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
$/t
Cota]ii rapi]\ - Canada Apr Mai Iun
$/t
25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 424 432 429 429 429 426 432 430 430 430
460 dolari/t
+2
245 dolari/t
- 15 17
Pre]uri [i pie]e Produc]iile mondiale în anul de pia]\ 2023/2024
Marii produc\tori de rapi]\. Total> 88 milioane tone
Produc]ia de cereale este prognozat\ s\ ating\ 2.809 milioane tone, cu 64 milioane tone mai mare fa]\ de cea din 2022/23. Produc]ia de cereale furajere va fi de 1.507 milioane tone, cu 61 mil. tone mai mare fa]\ de anul trecut. Produc]ia de orez va fi 515 milioane de tone, mai mare aproape 1 milion de tone fa]\ de anul trecut. Sorgul va ajunge la 60 milioane tone, cu 4,3 milioane tone mai mult ca în 2022/23. Produc]ia de orz se a[teapt\ s\ fie de 142 milioane tone, mai mic\ cu 7,4 milioane tone fa]\ de cea din 2022/23. Semin]ele oleaginoase vor fi în jur de 658,7 milioane tone, cu 21 milioane mai mult fa]\ de 2022/23. Produc]ia de soia va ajunge la 397 milioane tone, cu 19 milioane mai mare decât în 2022/23. Produc]ia de rapi]\ este apreciat\ la 88 milioane tone, cu 0,8 milioane tone mai mic\ fa]\ de 2022/23. Floarea-soarelui va ajunge la 55 milioane tone, mai mare cu 2,5 mil. tone fa]\ de cea din 2022/23. Produc]ia de arahide este estimat\ la 50,5 milioane tone, egal\ cu cea din 2022/23. Produc]ia de bumbac fibr\ va fi de 113 milioane tone, în sc\dere cu 2 milioane tone. Estim\rile de mai sus au fost f\cute de USDA [i se bazeaz\ pe datele de produc]ie disponibile pân\ pe 8 martie 2024.
20
88 milioane tone de rapi]\ Produc]ia mondial\ de rapi]\ anun]at\ de americani în raportul pe luna martie privind pia]a oleginoaselor ajunge la 88 milioane tone, mai mare cu 0,6 milioane tone fa]\ de estimarea de luna trecut\.
Produc]ia mondial\ de [roturi din rapi]\ este evaluat\ la 48,5 milioane tone, mai mare cu 1,5 mil. tone fa]\ de 2022/23.
Principalii consumatori> UE (25,2 milioane tone)< China (19,3 milioane tone)< India (12,2 milioane tone)< Canada (11,4 milioane tone)< Japonia (2 milioane tone).
Primii 5 mari produc\tori de [roturi sunt> UE (14 milioane tone)< China (11 milioane tone)< India (6,4 milioane tone)< Canada (6,2 milioane tone)< Japonia (1,2 milioane tone).
Cel mai mare exportator este Canada, cu 7,5 milioane tone. }\ri importatoare> UE (5,3 milioane tone)< China (3,4 milioane tone)< Japonia (2 milioane tone). Stocurile de semin]e de rapi]\ vor fi de 8 milioane tone, mai mici cu 0,7 milioane tone ca anul trecut.
{roturi
Cel mai mare exportator de [roturi este Canada, cu 5,4 milioane tone. La importatori avem China, cu 2,5 milioane tone. Cei mai mari consumatori sunt> UE (14 milioane tone), China (13,5 milioane tone), India (4,7 milioane tone), Japonia (1,2 milioane tone). Stocurile mondiale de [roturi din semin]e de rapi]\ sunt estimate la 1,5 milioane tone. Profitul Agricol 13/2024
CULTURI
VEGETALE
Prognoza meteo> sunt a[teptate ploi abundente în perioada 8 - 22 aprilie Conform estim\rilor meteorologice pentru urm\toarele patru s\pt\mâni, realizate de ECMWF - Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durat\, prezentate de ANM, în România vremea se va înc\lzi mai mult decât de obicei, în aceast\ perioad\. În schimb, precipita]iile vor fi excedentare în perioada 8 - 22 aprilie [i în media perioadei (media lunilor aprilie din anii 2004 - 2023), în ultima s\pt\mân\. Pe s\pt\mâni, lucrurile arat\ dup\ cum urmeaz\> S\pt\mâna 01.04 - 08.04.2024> valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru aceast\ Profitul Agricol 13/2024
s\pt\mân\, pe întreg teritoriul României. Cu excep]ia regiunilor nord-vestice, unde cantit\]ile de precipita]ii vor fi în general apropiate de cele normale, regimul pluviometric va fi deficitar, mai ales în sud-vestul teritoriului. S\pt\mâna 08.04 - 15.04.2024> Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru acest interval, la nivelul întregii ]\ri. Cantit\]ile de precipita]ii estimate pentru aceast\ perioad\ vor fi excedentare în toate regiunile, dar mai ales în zonele montane. S\pt\mâna 15.04 - 22.04.2024> Temperatura medie a aerului va avea
valori u[or mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ]\ri. Regimul pluviometric va fi u[or excedentar, în cea mai mare parte a ]\rii. S\pt\mâna 22.04 - 29.04.2024> Mediile valorilor termice se vor situa u[or peste cele specifice pentru aceast\ s\pt\mân\, pe întreg teritoriul României. Cantit\]ile de precipita]ii vor fi în general apropiate de cele normale pentru aceast\ perioad\, în cea mai mare parte a ]\rii.
Robert VERESS 21
CULTURI VEGETALE
Ion Neculcea> Trebuie s\ intervenim cât mai precis asupra chimiei solului Romchim Protect, din Filipe[ti, Bac\u, e o afacere rom=neasc\, pornit\ de la zero. Acum are ;n portofoliu produse pentru agricultur\, avia]ie, construc]ii [i pharma. :n agricultur\ s-a axat pe substan]e pentru nutri]ia plantelor ce ofer\ un sprijin pre]ios pentru fermieri, fiind, totodat\, prietenoase cu mediul. Sta]iunile de cercetare au confirmat [tiin]ific ceea ce clien]ii majoritatea ferme mari au constatat faptic. De pild\, auxina poate cre[te productivitatea chiar [i cu peste 35%. Mai multe afl\m de la directorul Ion Neculcea.
- Cât de complex\ este instala]ia pentru fabricarea auxinei? - Este multifunc]ional\, un robot formidabil. Totul este automatizat, 90% din proces fiind efectuat de robot. Din câte [tiu, ar mai exista o instala]ie asem\n\toare în Abu Dhabi, ce apar]ine unui [eic care ar produce cerneal\ personalizat\. Tocmai la asta probabil se referea fostul pre[edinte Traian B\sescu când a spus c\ [tie semn\tura de pe un anume document, fiindc\ a folosit o cerneal\ special\. Fiecare instala]ie este automat\, inclusiv cea pentru biostimulatori [i îngr\[\minte lichide. Toate instala]iile sunt multifunc]ionale, se spal\ automat [i apoi pot produce, de exemplu, ignifugan]i, degivran]i sau alte produse chim28
ice speciale. O uzin\ conven]ional\ de îngr\[\minte granulare se întinde pe o suprafa]\ de câteva zeci de hectare, îns\, cu doar câteva etaje de instala]ii moderne, cu o în\l]ime de 22 de metri [i o suprafa]\ de pu]in peste 1000 mp, putem produce, dac\ am lucra în flux continuu, aceea[i cantitate de NPK cât producea fabrica de îngr\[\minte de la Bac\u în perioada de glorie.
- Cât a costat toat\ aceast\ investi]ie? - Probabil 20 de milioane de euroo. Foarte multe le-am executat ;n regie proprie [i astfel am f\cut mari economii. Acum avem pe tapet un alt proect de amploare, respectiv punerea în func]iune a unei instala]ii de fabricare a îngr\[\mintelor lichide, unde vom produce aproximativ 100.000 de litri pe or\. Scopul nostru este s\ devenim cel mai mare produc\tor de îngr\[\minte lichide pentru sol, îngr\[\minte foliare [i biostimulatori din regiune.
- Deveni]i un concurent serios al importatorilor. - Consider\m c\, odat\ finalizat acest proiect, distribuitorii de inputuri nu vor mai fi nevoi]i s\ transporte apa din vestul Euroopei, cunoscut fiind faptul c\ îngr\[\mintele lichide au în formulare aproximativ 30% substan]\ activ\ [i restul ap\. Marii fermieri pot veni la noi s\ le formul\m îngr\[\minte personalizate în func]ie de pH-ul solului, de lipsa nutrien]ilor din sol [i, nu în ultimul rând, de cerin]ele de nutrien]i pentru fiecare cultur\ în parte. Filosofia noastr\ este s\ intervenim cât mai precis asupra chimiei solului, s\
aplic\m cantit\]i cât mai reduse de fertilizan]i, dar cu eficien]\ maxim\. Noi producem un îngr\[\mânt dup\ o formul\ unic\, respectiv cu rol de nutrient în via]a plantelor, dar [i de reglare a pH-ului solului, conform cerin]elor speciilor de plante.
- Pe fermieri reu[i]i s\-i convinge]i de valabilitatea acestor tehnologii? - Mul]i fermieri ne cunosc [i cump\r\ exclusiv de la noi. Nu sunt produse ieftine, dar nici scumpe. Iar rezultatele vorbesc de la sine. Un fermier din sudul Moldovei a folosit 73 kg de Azosulf/ha pentru înfiin]area culturii de grâu, iar pe alt lot a administrat 200 kg/ha din îngr\[\mântul pe care ;l folosise p=n\ atunci. Grâul a fost sem\nat în aceea[i zi, cu aceea[i tehnologie. Planta premerg\toare a fost porumbul pentru ambele sole. În prim\var\, a administrat diferen]a pân\ la 200 kg de Azosulf, iar pe lotul martor a completat cu alte 200 de kilograme de ;ngr\[\m=nt clasic. Deci 400 de kg în total. Cum erau pre]urile atunci, cheltuiala cu Azosulf fusese 600-700 lei/ha, cea cu ;ngr\[\m=nt clasic 1.200 lei/ha. Grâul tratat cu Azosulf s-a dezvoltat excelent, cu spice mari, iar produc]ia ob]inut\ pe lotul cu Azosulf a fost peste produc]ia de pe lotul unde s-au aplicat 400 kg/ha.
- Pia]a e invadat\ de tot felul de fertilizan]i care promit minuni, dar nu dau rezultate. Dimpotriv\, au efect invers. Substan]ele pentru agricultur\ se omologheaz\ chiar f\r\ niciun fel de exigen]e? - Agricultura nu este o joac\. Îi dai un produs prost unui fermier care [i Profitul Agricol 13/2024
CULTURI VEGETALE produsul. Totul pornea de la acea substan]\ pe care cei din echip\ au neglijat-o. A[a c\, ;n 2019, are loc summitul G20 la Dubrovnik în domeniul cercet\rii [tiin]ifice. Am fost invita]i. Erau acolo cei mai boga]i oameni de pe planet\ [i cele mai mari companii. {i un punct invizibil pân\ atunci> RomChim Protect. Pe un ecran cât peretele, au ap\rut pe rând globul p\mântesc, harta Euroopei, a României [i, în final, Filipe[ti, cu denumirea produsului. E greu de descris emo]iile tr\ite> reu[isem s\ pun atunci România pe harta lumii în domeniul fabric\rii degivran]ilor pentru aeronave. Nici o ]ar\ din Euroopa Central\ [i de Est, nici m\car Federa]ia Rus\, Uniunea Sovietic\ nu reu[iser\ o astfel de performan]\. Ast\zi suntem prezen]i în ghidul FAA, iar ca o parantez\, vreau s\ v\ spun c\ niciun comandant de aeronav\ nu zboar\ spre destina]ie dac\ nu se folose[te un anumit produs care se afl\ în acel ghid.
Ion Neculcea
a[a e b\tut de secet\ [i de pre]uri, [i iai pr\jit toat\ cultura... Dar mai sunt [i al]i factori care ar trebui lua]i în calcul. De exemplu, nu trebuie s\ fie prea cald când se împr\[tie ureea. Ideal ar fi s\ aib\ umiditate în sol [i temperatura aerului s\ fie sub 10 grade. Mul]i fermieri aplic\ ureea pe z\pad\ pentru a evita evaporarea azotului, de[i acest lucru e interzis, fiind cunoscut faptul c\ fenomenul de evaporare este accentuat când temperaturile cresc. Plecând de la acest considerent, am ales ni[a cu tehnologia “uree acoperit\ cu NutriCharge”, ce reduce la maxim evaporarea. Mai avem acolo un polimer cu poliacrilat de potasiu, care re]ine apa ;n sol. Principiul de func]ionare e acela[i cu al cristalelor de poliacrilat de sodiu, ce se introduc între straturile scutecelor, ca s\ re]in\ urina. NutriCharge e ultima tehnologie. Aplici tehnologii, ob]ii produc]ii mari, chiar [i în condi]ii mai vitrege. Sunt fermieri care au aplicat NPK 15-30-15 cu Nutricharge [i au ob]inut 8 tone de porumb la hectar în condi]ii de secet\. Profitul Agricol 13/2024
- Am auzit c\ RomChim Protect este membru G20. Cum a]i ajuns acolo? - Lucram de mai bine de 10 ani la un produs pentru alt domeniu. În 2013, în ajunul Anului Nou, ;nainte de a ciocni cupa de [ampanie cu cei apropia]i, mi-am propus ca anul ce va urma s\ finalizez formula. Eram atât de preocupat de proiect, încât nu m\ mai puteam gândi la altceva. A[a c\, de ;ndat\ ce s-a f\cut zi, am urcat în ma[in\ [i am venit la laborator. {i am descoperit care este substan]a ce trebuie introdus\ în formul\ pentru a crea produsul dorit. Aparatele ar\tau c\ m\ aflam pe drumul cel bun, îns\ rezultatele aveau s\ apar\ dup\ mul]i ani de cercetare. Apoi, am f\cut rost de o substan]\ similar\ de la o firm\ din Italia. Rezultatele au fost [i mai bune, dar tot nu era ce trebuia. Formula la care lucram era un produs pentru degivrarea aeronavelor. În acel moment, erau 4 produc\tori în lume> SUA, Germania, Fran]a [i Anglia. În final, dup\ mult\ munc\, am reu[it s\ realiz\m
- Ce nout\]i preg\ti]i? - Derul\m un proiect ce urm\re[te înfiin]area unei platforme de studiu privind eficien]a nutrien]ilor în func]ie de reac]ia solului [i a materialului genetic utilizat. Vom pune în aplicare cele mai avansate tehnologii de monitorizare a procesului de dezvoltare a plantelor [i via]a lor, de la faza de embrion [i pân\ la faza final\, respectând legea optimului [i disponibilitatea nutrien]ilor în solurile acide, bazice sau neutre. Fermierii vor avea astfel posibilitatea s\ urm\reasc\ în orice moment, prin intermediul tehnologiei video, evolu]ia diferitelor specii sau soiuri de plante. Dar din toate proiectele realizate pân\ acum, cred eu c\ niciunul nu se va ridica la anvergura proiectului ce se va finaliza în 2025, va fi o surpriz\ de propor]ii. Mai mult nu v\ pot spune...
Viorel PATRICHI 29
CULTURI VEGETALE
foto> AdobeStock
C\derea plantelor la grâu, dup\ vânt (vedere din dron\)
30
foto> AdobeStock
Culturile actuale de cereale p\ioase sunt orientate c\tre ob]inerea de produc]ii cât mai ridicate. Automat, tehnologia folosit\ va include o fertilizare de top [i densit\]i mari la sem\nat. Fenomenul de c\dere a plantelor va fi una dintre probele pe care o astfel de cultur\ trebuie s\ le dep\[easc\. C\derea plantelor cauzeaz\ pierderi majore, atât cantitative, cât [i calitative. S-au raportat cazuri în care c\derea plantelor de cereale în stadiul de înspicare au provocat daune de 75% din totalul suprafe]ei cultivate. Problema apare în func]ie de mai mul]i factori> arhitectura soiului, condi]iile meteo pân\ la recoltare, istoricul solei, tehnologia folosit\. Printre cauzele cele mai frecvente care produc acest fenomen se num\r\ fertilizarea dezechilibrat\. Excesul de azot produce alungirea exagerat\ a internodurilor bazale [i o cre[tere vegetativ\ exagerat\. Unul dintre efecte este sl\birea ancor\rii plantei în sol [i fragilitatea tulpinii, care, având o arhitectur\ mai pu]in robust\, nu poate sus]ine partea superioar\ a plantei [i se frânge la ac]iunea factorilor mecanici (vânt, ploi toren]iale, furtuni, grindin\). Noul regulator de cre[tere [i dezvoltare a plantelor, Terplex EC (concentrat emulsionabil), are rolul de a
C\derea plantelor la orz
foto> Dreamstime
Terplex
previne c\derea cerealelor, sus]ine productivitatea
C\derea plantelor la secar\, dup\ grindin\ (vedere din dron\)
scurta [i rigidiza tulpinile cerealelor, în vederea prevenirii c\derii plantelor. Pentru a preîntâmpina impactul negativ provocat de acest fenomen, speciali[tii Kwizda Agro Romania recomand\ efectuarea tratamentelor cu produsul recent lansat, a c\rui formulare are la baz\ substan]a activ\ trinexapac - etil. Aceasta reduce elonga]ia celulelor, corectând astfel procesele vegetative exagerate la grâu, orz, secar\ [i triticale. Terplex EC este absorbit foliar, prin frunze [i tulpini, [i prezint\ mod
Recomand\rile pentru fiecare cultur\ sunt urm\toarele> la grâu [i triticale> 0,3 - 0,6 l/ha (BBCH 25 - 30)< la secar\> 0,3 - 0,6 l/ha (BBCH 25 - 30)< la orz> 0,5 - 0,75 l/ha (BBCH 25 - 30). de ac]iune sistemic, cu translocare acropetal\ c\tre ]esuturile meristematice (de cre[tere), unde, prin inhibarea sintezei acidului giberelic, opre[te alungirea excesiv\ a internodurilor, f\r\ s\ intervin\ asupra lungimii r\d\cinilor [i a greut\]ii plantei. În mod firesc, soiurile cu talie înalt\, mai predispuse la c\dere, reac]ioneaz\ cel mai bine la ac]iunea produsului, care se aplic\ o singur\ dat\ pe sezon. Pentru rezultate optime, aplica]i Terplex EC la începutul alungirii tulpinii, adaptând dozele la nivelul de fertilizare, genetic\ [i la condi]iile de vegeta]ie. Profitul Agricol 13/2024
MA{INI & UTILAJE
Tractoare de închiriat V C=nd “pic\” un tractor ;n campanie, o solu]ie la îndemân\ este [i închirierea altuia p=n\ se termin\ repara]iile. Este un nou serviciu oferit de distribuitorii de ma[ini [i utilaje Claas.
orbim de programul First Claas Rental, prin care este oferit\ o gam\ larg\ de tractoare pentru închiriere, din diferite clase de performan]\, toate cu dot\ri premium. Acela[i serviciu este oferit [i fermierilor care mai au nevoie de un tractor, sau chiar mai multe, în perioadele de maxim\ activitate sau care vor pur [i simplu s\ testeze un tractor Claas pentru o eventual\ achizi]ie în viitor. În lista de tractoare de închiriat figureaz\ modelele binecunoscute pentru performan]ele lor, de la Xerion 5000 Trac de peste 500 CP, la modele din gama Axion, cu puteri de la 250 la 500 CP, sau Arion, de la 150 la 250 CP. Acestea pot fi închiriate de la cele 5 centre dedicate First Claas Rental din ]ar\, Agrocomer] Holding
(Timi[), Proinvest (Teleorman), Serv Class (Br\ila, Ia[i, Constan]a). Prin închiriere, tractorul are toate costurile acoperite, inclusiv garan]ie [i mentenan]\, precum [i asigurare de r\spundere civil\ [i asigurare fullCASCO. În cazul unei cereri de desp\gubire, fran[iza este limitat\ la maximum 2.000 euro pentru fiecare eveniment acoperit de asigurarea CASCO, respectiv 1.000 euro pentru daune la anvelop\.
Arpad DOBRE
Vehicul autonom pentru cosit [i prelucrarea terenului Produc\torii de utilaje agricole Krone [i Lemken extind în mod semnificativ gama de aplica]ii pentru vehicul autonom pe care l-au dezvoltat ;mpreun\. Acum, acesta va putea purta [i tracta o serie de echipamente care se vor putea ata[a atât în spate, cât [i în fa]\, unde, pe lâng\ sistemul de prindere în trei puncte, a fost integrat\ [i o priz\ de putere. Folosind noile posibilit\]i de prindere a utilajelor, Krone a ata[at trei cositori, una frontal\, Krone EasyCut F 320, [i dou\ în spate, Butterfly EasyCut B 950 Collect, care nu au tamburi de condi]ionare, dar adun\ 44
materialul cosit în form\ de brazd\. Lemken i-a ata[at în spate o gam\ divers\ de echipamente de prelucrarea solului, de la scarificatoar la grape cu discuri [i tamburi de nivelare, plus un bunc\r de semin]e pentru culturi de acoperire, sau sem\n\tori pentru culturi rânduri ori echipa-
mente de pr\[it mecanic. Vehiculul autonom are un motor conven]ional pe motorin\, ce dezvolt\ pân\ la 230 CP, [i poate fi monitorizat de pe tablet\ de c\tre un operator aflat în câmp.
Arpad DOBRE Profitul Agricol 13/2024
PAGINA DE HOBBY Parcuri, ]arcuri [i complexuri F\r\ a vrea s\ fiu pre]ios, ci doar din respect pentru rigoare, am folosit sintagma complex de vân\toare în locul celei de ]arc de vânat, mai uzitat\, dar improprie în cazul în care incintele în discu]ie sunt destinate desf\[ur\rii activit\]ii cinegetice. Or, tocmai la acestea vreau s\ ne referim acum. Str\mo[ii complexurilor de vân\toare de ast\zi fiin]au înc\ în Evul Mediu. Însu[i celebrul Shakespeare se pare c\ a trebuit s\ p\r\seasc\ în mare grab\ natalul Stratford-upon-Avon în urma bracon\rii unui cerb lop\tar în parcul de vân\toare al lui Sir Thomas Lucy, nimeni altul decât judec\torul de pace al districtului. O asemenea fapt\ nu ar fi avut cum s\ fie decât pedepsit\ exemplar. De aceea, viitorul „Mare Will” [i-a abandonat so]ia, Anne, [i copiii, oprindu-se la Londra, unde a lucrat o vreme întro tipografie, copist [i stilizator de texte vechi de teatru, pentru a-[i da mai apoi m\sura geniului ca actor, dramaturg, regizor [i poet. Unul dintre biografi, Lampredi, are ferma convingere c\ „he got into trouble for poaching” (a dat de bucluc pentru braconaj). Dincolo de aceast\ parantez\, ideea c\ parcurile de vân\toare nu sunt o inven]ie recent\ este verificat\ [i prin faptul c\ regele Angliei Henric al VIII-lea (1509-1545) este singurul suveran din lume care, pe tot timpul domniei sale, a mers în fiecare diminea]\ la vân\toare, de fapt la tir, considerat un bun exerci]iu fizic, de între]inere. De numele s\u se leag\ oficializarea curselor de câini. Evident, partidele cinegetice cotidiene ale regelui se desf\[urau în incinta parcului de vân\toare al castelului de re[edin]\. 48
La noi, primul complex de vân\toare (în accep]iunea tehnic\ de ast\zi a defini]iei) a fost Parcul regal de vân\toare {arlota, din jude]ul Timi[, înfiin]at lâng\ localitatea Charlottenburg de contele Siegfried von Winphen din Viena, în 1904. Au urmat, în perioada interbelic\ [i, apoi, mai târziu, alte întreprinderi similare, la Valea Lung\ (lâng\ Hunedoara), Scro-
vi[tea (jude]ul Ilfov), B\neasa (jude]ul Constan]a), Bolovani (Dâmbovi]a), pentru ca, dup\ 1990, num\rul acestora s\ sporeasc\, inclusiv prin ini]iative particulare. Cel mai mediatizat, gra]ie numelui sonor de care se leag\, r\mâne complexul Balc, care inflameaz\, an de an, spiritele. }arcuri simple au existat pe teritoriul României de azi înc\ din Evul Mediu, îndeosebi în Transilvania, pe domeniile nobiliare. La Bucure[ti, în spatele palatului de la Curtea-Veche, se întindea odinioar\ Ciut\ria Domneasc\, cu-
prinzând în ocolul ei c\prioarele [i cerboaicele pe care Vod\ se ostenea s\ [i le vrea pe mas\ în chip de bucate, dac\ n-avea r\gaz s\ se duc\ „în primblare s\ vâneze p\durile Jiului, ca s\ prinz\ cerbi [i alte vânaturi mai mari”, dup\ cum relateaz\ C\pitanul Costache Filipescu în Istoriile sale. Dar oare este vân\toare autentic\ aceea care se desf\[oar\ într-o incint\? Dac\ e s\ m\ întreba]i pe mine, nu. Cei care o practic\, oameni cu dare de mân\ [i timp dr\muit, vor zice c\ da. De fapt, este tir la ]inte vii, apar]in\toare, prin defini]ie, spi]ei s\lbatice, dar cu un comportament denaturat, urmare a dependen]ei trofice fa]\ de om [i a traiului în semicaptivitate. Un compromis. Facil, legal, firesc (pentru c\ bonitatea respectivei suprafe]e de teren impune m\suri contra suprapopul\rii), fenomenul nu suport\ decât repro[uri… morale. Partea bun\ a lucrurilor are îns\ un resort practic [i oarecum subtil> prin intermediul complexurilor de vân\toare se reduce sim]itor presiunea asupra speciilor de interes cinegetic din libertate. Or, domnii cu bani vor s\ doboare mult, repede [i u[or. Ultimul argument pro este cel al plusvalorii ce deriv\ din exploatarea complexurilor de vân\toare> servicii [i publicitate. Pentru c\ trofeul poart\ singur, f\r\ eforturi suplimentare, faima locului în care a fost ob]inut. Acum, judeca]i [i dumneavoastr\, dincolo de nivelul emo]ional, al principiilor sau al preceptelor morale> e bine sau nu s\ existe complexuri de vân\toare?
Gabriel CHEROIU Profitul Agricol 13/2024