Issuu

nr. 13 din 6 aprilie 2022 - såptåmânal

8 lei

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Îngrå¿åmintele, pivotul de noi rela¡ii comerciale

Planuri mari pentru FarmConect

Noua conducere a Ministerului Agriculturii e în forma¡ie completå

Boualem Saidi, noul director Bayer

Pre]uri [i pie]e Predic¡iile lui Cezar: Pre¡urile au intrat în declin Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

:n culisele Bruxellesului Primele observa¡ii ale Comisiei Europene dupå analizarea planurilor strategice

Culturi vegetale Poluarea cu metale grele

Bio-protec¡ie pentru culturi conven¡ionale, de la Ascenza

Ucraina vrea så exporte cereale prin Constan¡a

Culturile, privite cu optimism

Rusia interzice exportul de floare

2022, anul îngrå¿åmintelor foliare

Agrinvest Credit IFN finan¡eazå 200% din valoarea crean¡elor din subven¡ie

Cyflamid 5 EW - Regele câ¿tigåtor în lupta contra fåinårii

Rodica Maxi vrea så revigoreze cultura de cânepå din România

Gripa aviarå decimeazå curcanii din SUA

Ma[ini & utilaje

Un Gigant dedicat prelucrårii solului

Cre[terea animalelor

Ce alege¡i - anvelope radiale sau cu cutå înclinatå?

Petru Bordean: Ne-am scumpit la tårâ¡å!

Buldoexcavatorul B100, un 2 în 1

Bani de covid pentru porci

Ajutor de covid pentru vaci

Opinii Ministru al Agriculturii, caut agendå legislativå

Hobby

Liderii asocia¡iilor reac¡ioneazå la paza terenurilor cerutå de ministru 26 30

Gr\dina, via [i livada

Calciprill, grija fa¡å de sol pentru ferme mai profitabile 24

Seceta love¿te în rapi¡å

Egiptul se bazeazå pe cerealele din Fran¡a

Program de ameliorare la Jegålia

Vânatul în bucate (11)

Fermierii din Ruanda devin proprietarii unei fabrici de ceai

:N CULISELE

BRUXELLES-ULUI Primele observa]ii ale Comisiei Europene dup\ analizarea planurilor strategice Fårå a nominaliza state membre, Comisia Europeanå a prezentat o primå sintezå a planurilor na¡ionale strategice, cu observa¡iile sale generale pe marginea acesteia. Comisia subliniazå cå e vorba de o analizå preliminarå, departe de a fi exhaustivå, mai ales având în vedere cå existå informa¡ii lipså din unele propuneri de PNS, precum ¿i inconsecven¡e între capitolul de prezentare generalå ¿i datele furnizate în interven¡iile propuse.

(I) O PAC mai echitabilå ¿i durabilå din punct de vedere economic Definirea fermierului activ ¿i a condi¡iilor pentru acordarea sprijinului financiar. Principalul criteriu utilizat de statele membre în definirea fermierului activ este înscrierea în registrele oficiale (asiguråri sociale, TVA, registrul fermelor); 8 state membre au optat pentru o listå negativå (de¡inåtori de terenuri neeligibili, precum aeroporturi) ¿i 14 state membre au stabilit un prag de excludere pentru fermierii care nu au primit plå¡i directe într-un anumit cuantum în anul precedent, de regulå stabilit la 5.000 euro. Unele state membre propun så se coreleze no¡iunea de fermier activ cu o suprafa¡å minimå lucratå sau cu anumite cerin¡e legate de cre¿terea animalelor. Deciziile privind cerin¡ele minime pentru primirea plå¡ilor directe variazå, de¿i majoritatea statelor membre au stabilit atât o suprafa¡å (între 0,3 ¿i 4 ha), cât ¿i un prag financiar (100-500 euro). 16

Concentrare pe redistribuire ¿i sprijin complementar redistributiv pentru venit pentru durabilitate (CRISS) În medie, mai mult de 10% din totalul plå¡ilor directe este alocat pentru CRISS, iar interven¡iile vor fi implementate în cel pu¡in 21 de state membre; 11 state membre au stabilit plafonul de redistribuire cåtre fermele mici la 100 de ha cu tendin¡å de cre¿tere; 12 state membre au prevåzut 10% din volumul plå¡ilor directe pentru CRISS, 7 state membre mai mult de 10% (ponderea cea mai mare fiind de 23%); 7 state membre solicitå o derogare de la cerin¡a de minim 10% pentru CRISS; 3 din acestea nu inten¡ioneazå så aplice deloc CRISS; 14 state membre inten¡ioneazå så implementeze CRISS pe baza unui singur interval/sumå unitarå, în timp ce 7 state membre preferå douå sau mai multe intervale de suprafa¡å, iar 2 ¡åri fac diferen¡ieri regionale; Suprafe¡ele sus¡inute prin CRISS variazå de la 8,2 ha la 150 ha. Plafonare ¿i degresivitate 10 state membre prevåd plafonare

¿i/sau degresivitatea: 2 state membre aplicå atât plafonare, cât ¿i degresivitate; 5 state membre prevåd doar plafonare; 3 state membre prevåd numai degresivitate; 6 state membre vor folosi posibilitatea de a scådea costurile cu for¡a de muncå înainte de a aplica plafonare ¿i/sau degresivitate.

Convergen¡a internå 8 state membre care aplicå în prezent drepturi la platå au decis så le elimine din 2023, iar unul ulterior; Dintre statele membre care continuå så aplice drepturi la platå, unul va atinge convergen¡a deplinå la nivel na¡ional pânå în 2027, iar altul va atinge convergen¡a deplinå la nivel regional; 4 state membre vor atinge nivelul minim necesar de convergen¡å internå de 85% pânå în 2026 la nivel na¡ional, iar unul la nivel regional. Plata unicå pe suprafa¡å (BISS - sprijin de bazå pentru sustenabilitatea veniturilor) 6 state membre au decis så diferen¡ieze regional BISS (3 cu F Profitul Agricol 13/2022

GR|DINA

VIA [i LIVADA Cyflamid 5 EW - Regele câ[tig\tor în lupta contra f\in\rii ing. Ionu] MOCANU, ing. Adrian ISOC Summit Agro România

Cyflamid 5 EW este un fungicid omologat pentru combaterea fåinårii din cultura de cereale påioase (Erysiphe graminis), pomiculturå (mår - Podosphaera leucotricha) ¿i vi¡å-de-vie (Uncinula necator). Fåinarea vi¡ei-de-vie este denumirea popularå a bolii produse de agentul patogen Uncinula necator. Acest agent patogen atacå ¿i provoacå pagube tot timpul anului, iar în cazul în care nu se iau måsuri de combatere eficiente, pagubele pot fi asupra aparatului foliar, înså cele mai mari sunt produse la nivelul ciorchinilor ¿i boabelor. În portofoliul Summit Agro existå un produs excelent pentru combaterea fåinårii în planta¡iile de vi¡å-de-vie: Cyflamid 5 EW (ciflufenamid 5%), din grupa acetamidelor, variantå modernå, inovatoare, utilizatå în prevenirea ¿i combaterea fåinårii, ce inhibå formarea miceliului ciupercilor din familia Uncinula. În urma contactului cu produsul, acestea nu mai dezvoltå conidii, oprindu-se astfel procesul de infec¡ie. Condi¡ionarea sub formå de emulsie de ulei în apå (EW) face ca produsul så aibå o foarte bunå aderen¡å pe suprafa¡a tratatå, aspect ce îi conferå produsului atât o rezisten¡å mare la spålarea de cåtre ploi, cât ¿i o absorb¡ie superioarå în plantå ¿i o eficacitate sporitå. Produsul are o foarte bunå translo34

care translaminarå în frunze ¿i ac¡ioneazå ¿i prin vaporii forma¡i la nivelul foliajului, prezentând astfel o ac¡iune îndelungatå, atât preventivå, cât ¿i curativå. Datoritå eficacitå¡ii pe o perioadå îndelungatå a produsului, numårul de tratamente din schema tehnologicå poate fi mai mic, comparativ cu utilizarea altor fungicide, ceea ce înseamnå o importantå economie din punctul de vedere al costurilor ¿i al timpului de lucru în fermele viticole. La vi¡a-de-vie recomandåm så se facå tratamente de preven¡ie începând cu momentul în care inflorescen¡ele

sunt clar vizibile, pânå la compactarea ciorchinelui (BBCH53-73). Doza recomandatå pentru combaterea fåinårii la vi¡a-de-vie este de 0,3 L/ha. Pentru tratamentul al doilea, recomandat pentru fåinare, Cyflamid 5 EW poate fi asociat cu produse pentru combaterea manei. Recomandåm fungicidul Zetanil - ce te va face så prive¿ti mana cu al¡i ochi (cimoxanil 330 g/kg + zoxamid 330 g/kg), cu 28 de zile înainte de recoltare. Pentru mai multe detalii cu privire la fungicidul Cyflamid 5 EW contacta¡i cu încredere reprezentan¡ii Summit Agro România sau scrie¡i-ne pe adresa de e-mail office@sumi-agro.ro.

Sta¡iunea de Cercetare pentru Viticulturå ¿i Pomiculturå Pietroasa-Istri¡a - Buzåu este amplasatå în zona centralå a podgoriei Dealu-Mare, la o altitudine de 200 m. Centrul viticol se distinge de restul podgoriei, beneficiind de câteva premise foarte importante: în primul rând, solul scheletic, cu un con¡inut ridicat în carbonat de calciu, format pe roci calcaroase, expozi¡ia terenului, bogatele sale resurse heliotermice ¿i regimul destul de sårac în precipita¡ii. “Produsul Cyflamid 5 EW a reprezentat una dintre cele mai bune op¡iuni pentru combaterea fåinårii la vi¡å-de vie-în anul 2021, în condi¡iile climatice ale Centrului Viticol Pietroasa. Anul 2021 a fost extrem de dificil din acest punct de vedere, iar folosirea acestui produs în perioada de cre¿tere a boabelor ¿i pânå la compactare, în func¡ie de soi ¿i momentul ales, s-a dovedit a fi un factor decisiv în eradicarea infec¡iilor apårute ¿i protejarea farå probleme la Feteascå albå ¿i Tåmâioaså româneascå”, declarå domnul dr. Cornel Bani¡å, directorul tehnic al Sta¡iunii (foto). Profitul Agricol 13/2022

OPINII> {tefan GHEORGHI}| fermier

Ministru al Agriculturii, caut agend\ legislativ\ Deja au trecut peste 4 luni de la numirea actualului ministru al Agriculturii ¿i må întreb dacå am putea så facem un mini bilan¡, privind doar agenda legislativå. Am avut în vedere, la redactarea acestui material, o posibilå agendå legislativå desprinså din nevoile agriculturii române¿ti a¿a cum rezultå din ac¡iunile ¿i declara¡iile ministrului Agriculturii din ultima perioadå.

convins cå ¿i în celelalte sectoare agricole sunt astfel de nevoi legislative. În cazul meu må intereseazå doar aspectele strategice ale activitå¡ii ministrului Agriculturii, deoarece activitatea executivå este ¿i ea importantå, dar aceasta ar trebui pasatå mai mult secretarilor de stat, iar ministrul, ca titular ¿i parte a Guvernului, ar trebui så se ocupe în special de viziunea macroeconomicå a agriculturii. Nu trebuie uitat cå suntem în perioada în care PNS-ul a fost depus la Comisia Europeanå, de unde se a¿teaptå observa¡iile, negocierea acestora, apoi binecuvântarea (scuza¡i, aprobarea) ¿i apoi se va trece la implementarea acestuia.

-am gândit la acest lucru ¿i por nind de la faptul cå MADR a solicitat asocia¡iilor profesionale så înainteze câte un decalog de probleme legislative, care, dupå discu¡ii ¿i analize, så ajute la crearea unei foi de parcurs pentru perioada urmåtoare. ¥n opinia mea, trebuia procedat invers: ministerul ar fi trebuit så propunå agenda legislativå în func¡ie cu obiectivele avute în vedere ¿i nevoile de implementare identificate, iar apoi aceastå listå de måsuri legislative så fie supuså dezbaterii cu mediul asociativ ¿i alte autoritå¡i implicate în respectivele activitå¡i.

Personal, a¿ fi dorit så aud din partea ministrului o listå de prioritå¡i legislative care så permitå implementarea în bune condi¡ii a prevederilor din PNS. De exemplu, despre modalitatea prin care se va reglementa ¿i înfiin¡a sistemul de management al riscului, måsurå men¡ionatå ¿i cerutå foarte frecvent, mai ales începând cu anul 2020, de cåtre fermieri. Sunt ferm convins cå mul¡i agricultori ar vrea så cunoascå modul de implementare a ideii de re¡inere obligatorie a 3% din subven¡iile directe pe suprafa¡å, în favoarea unei noi societå¡ii de asigurare înfiin¡atå de stat.

Trebuie precizat cå må voi opri în special la måsurile legislative legate de agriculturå în general ¿i de produc¡ia vegetalå în special, fiindu-mi mai la îndemânå ca ¿i cunoa¿tere, dar sunt ferm

O altå måsurå legislativå necesarå ar fi, a¿a cum ¿i MADR recunoa¿te ¿i mediul asociativ cere, modificarea legii îmbunåtå¡irilor funciare. Aici chestiunea este mult mai pro-

fundå, adicå, pe lângå reglementarea prevederilor privind dreptul de servitute în reabilitarea infrastructurii secundare, ar fi trebuit modificate ¿i numeroasele probleme legate de constituirea, dezmembrare, desfiin¡area sau func¡ionarea organiza¡iilor udåtorilor (OUAI), unde se pot întâlni numeroase situa¡ii anacronice. Po¡i avea un OUAI care are un singur membru, dar trebuie så aibå director, consiliu de administra¡ie, cenzori ¿i angaja¡i, dar el poate avea în exploatare o singurå sta¡ie de punere sub presiune. Astfel ajunge ca så aibå costuri mai mari decât sporul de produc¡ie ob¡inut prin irigare. În altå ordine de idei, sunt foarte multe OUAI care sunt efectiv în insolven¡å, fo¿tii membrii au dispårut economic sau s-au retras, iar cei care ar vrea så le preia ¿i så le punå în func¡iune au foarte multe piedici legislative care trebuie depå¿ite prin modificarea legilor actuale. Nu în ultimul rând, legisla¡ia trebuie adaptatå încât så poatå permite ¿i realizarea noilor sisteme de iriga¡ii locale, lucru dorit ¿i prevåzut prin noul PNS, dar aspect care necesitå, pe de-o parte, crearea unui cadru cuprinzåtor privitor la accesul surselor de apå supraterane în comun de mai mul¡i beneficiari. ¥n condi¡iile în care nu to¡i vor avea acces direct la apå, iar atunci va trebui så se creeze o infrastructurå comunå, dar administratå cum? Cine ¿i cum va realiza ¿i aproba proiectul de amenajare a unui nou sistem de iriga¡ii, astfel încât så prevadå o dezvoltare mai largå a acestuia? Profitul Agricol 13/2022

OPINII Mergând mai departe cu proiectele legislative, nu trebuie uitatå legea arendei. Cum altfel så aibå fermierii curajul så investeascå în sistemul de iriga¡ii, în achizi¡ia de tehnologii performante, în dezvoltarea ¿i diversificarea activitå¡ii, inclusiv dezvoltarea zootehniei, legumiculturii, pomiculturii sau viticulturii, toate aceste domenii însemnând investi¡ii mari cu duratå de recuperare îndelungatå? Trebuie men¡ionat cå posibilitatea realizårii de sisteme locale de iriga¡ii sau repararea celor existente de fermierii mici, mijlocii sau mari nu se poate face fårå a avea o predictibilitate a investi¡iilor realizate. În acela¿i timp, ¿i proprietarii trebuie så se simtå proteja¡i, astfel încât o viitoare lege a arendei cuprinzåtoare, poate ¿i trebuie så ofere un echilibru necesar între arendatori ¿i arenda¿i, dar pentru asta trebuie voin¡å politicå ¿i coordonare între cei care gândesc politicile agricole, cum este MADR, ¿i cei care realizeazå legisla¡ia, adicå Parlamentul. Dar pentru asta trebuie så se renun¡e la vechile ¿i jalnicele scuze, cå mereu al¡ii sunt de vinå, adicå eu, Minister, nu pot face legi, iar Parlamentul nu poate modifica politicile agricole propuse de minister, de¿i ambele autoritå¡i sunt conduse de politicieni care sunt din acela¿i partid. Dacå ar fi så mergem mai departe poate ar trebui gândite ¿i modificåri ale Codului Civil privitoare la succesiunea terenurilor agricole ¿i så se gândeascå formule de împiedicarea divizårii proprietå¡ilor agricole, dar ¿i måsuri pentru urgentarea ¿i finalizarea cadastrårii terenurilor agricole din ¡ara noastrå. Tot a¿a ar trebui poate så trecem ¿i la realizarea unei legisla¡ii cuprinzåtoare a învå¡åmântului agricol, dar ¿i a profesionalizårii celor care administreazå afacerile din agriculturå. Nu trebuie decât så luåm exemplul altor bresle, cum este cazul medicilor, notarilor, aviatorilor, profesorilor sau al Profitul Agricol 13/2022

avoca¡ilor. Cred ¿i sus¡in cå agricultura necesitå expertizå profesionalå ca oricare dintre profesiile amintite. În opinia mea nici nu în¡elegem acum cât råu a fåcut actualul ministru sectorului agricol prin faptul cå nu numai cå nu a dorit dezvoltarea profesionalizårii celor care conduc afacerile din agriculturå ¿i iau deciziile tehnice, dar a eliminat ¿i bruma de reguli care erau în favoarea acestor lucruri, astfel încât expresia ,,la fotbal ¿i la agricultura se pricepe orice” så råmânå valabilå. Poate, dacå trecem la o altå problemå de reglementat legal, ar fi trebuit så se decidå odatå ¿i ministerul ¿i ministrul Agriculturii så nu se mai ascundå dupå fel de fel de eschive ¿i så î¿i facå cunoscute solu¡iile legale pentru revigorarea sectorului de cre¿tere a porcinelor, sau, dacå nu au solu¡ii (a¿a cum se prezintå situa¡ia pânå în prezent), så iaså bårbåte¿te în fa¡å ¿i så recunoascå faptul cå nu au nici un fel de solu¡ii la situa¡ia existentå ¿i så transmitå tuturor celor care î¿i riscå banii în aceste afaceri cå sunt pe cont propriu ¿i cå vor trebui så se descurce cum pot. Dar aici, pe lângå prevederile legale privind cre¿terea porcului, ar fi trebuit så se facå schimbåri ¿i în legisla¡ia de organizare ¿i func¡ionare a ANSVSA, care are destul de multe goluri. Ar trebui så nu uitåm cå avem importuri, ¿i nu pu¡ine, de produse neconforme de carne de pui, legume, fructe, conserve, ceea ce aratå cå sunt destul de multe probleme de reglementat. Lipse¿te o legisla¡ie privitoare la dezvoltarea unor sectoare importante pentru sectorul agricol ¿i alimentar. Aici a¿ avea în vedere o lege a ajutorului de stat pentru investi¡ii strategice, cum ar fi cele pentru îngrå¿åminte chimice, procesarea legumelor ¿i fructelor, mai ales a celor foarte importante pentru noi, cum ar fi procesarea oleaginoaselor gen floarea-soarelui ¿i soia, leguminoaselor pentru boabe gen nåut, linte, fasole, apoi poate ar fi fost de interes dezvoltarea fabricilor de conserve

de legume ¿i fructe în marile bazine producåtoare. Nu ar fi fost lipsit de interes acordarea de stimulente financiare pentru fabrici de deshidratare ¿i granulare a lucernei, care are o pia¡å importantå la export, dar ar fi fost beneficå ¿i pentru pia¡a internå. Vremurile ne aratå ce bine ar fi fost dacå am fi avut o strategie energeticå pentru agriculturå, astfel încât legisla¡ia så fi prevåzut de mult cåi simplificate pentru realizarea la nivel de fermå de instala¡ii fotovoltaice, eoliene, dar mai ales pe biomaså. Sigur, sprijinite prin måsuri financiare, asta deoarece, dintre formele de energie regenerabile, doar hidro ¿i biomasa pot echilibra sistemul energetic, mai ales atunci când nu avem soare sau nu bate vântul. Måsuri legislative pot så fie mult mai multe, plus cå nu am preten¡ia cå acestea ar fi unice sau cele mai bune, dar oricum cele men¡ionate în prezentul material reprezintå mult mai mult decât propunerea Ministerului Agriculturii, care, cu to¡i angaja¡ii de care dispune, nu a putut realiza måcar o listå de proiecte pentru perioada urmåtoare. Nu-i påcat de salariile plåtite? Ceea ce este mai grav este faptul cå personal estimez cå perioada propice så se mai facå ceva din punct de vedere legislativ ar fi maxim 1 an, deoarece apoi se apropie rundele de alegeri din 2024, iar cu cca 6 luni înainte coali¡ia cred cå se va destråma. Fiecare va spera cå aruncatul nerealizårilor în cârca partenerilor de coali¡ie va duce la câ¿tigarea alegerilor. Oricum, mai avem 8 luni pânå la intrarea în vigoare a noului PNS ¿i cred din ce în ce mai tare cå va fi un nou start ratat din punct de vedere legislativ implementarea acestui program, dar asta corelat cu un mediu asociativ din ce în ce mai imobil, datorat unor cauze despre care vom vorbi.

LOCURI DE MUNC| Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni

ORGANIZEAZÅ CONCURS pentru ocuparea urmåtoarelor posturi:

1 post: Asistent cercetare ¿tiin¡ificå - Laboratorul Tehnologii pomicole - protec¡ie fitosanitarå Perioadå: determinatå (1 an). Normå întreagå. Nivelul postului: de execu¡ie Cerin¡e: - Studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în: Horticulturå sau Biologie; - Media de absolvire: minim 8,00; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare; - Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-Office, editare texte ¿i graficå computerizatå; - Cuno¿tin¡e de limba englezå (gramaticå/conversa¡ie).

1 post: Asistent - Laboratorul Înmul¡irea plantelor pomicole-virusologie Perioadå determinatå (1 an). Normå întreagå. Nivelul postului: de execu¡ie Cerin¡e: - Studii medii absolvite cu diplomå de bacalaureat ¿i/sau Certificat de calificare profesionalå „Tehnician protec¡ia plantelor”; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare; - Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-Office, editare texte ¿i graficå computerizatå.

1 post: Muncitor calificat Il - Laboratorul Geneticå ¿i ameliorare pomi, arbu¿ti fructiferi ¿i cåp¿un Perioadå determinatå (1 an). Normå întreagå. Nivelul postului: de execu¡ie Cerin¡e: - Studii generale/medii, cu diplomå de absolvire; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare.

Concursul se va desfå¿ura la sediul ICDP Pite¿ti-Måråcineni. 14.04.2022 - ora 16.00 - termen-limitå de depunere a dosarelor de concurs 27.04.2022 - ora 10.00 - proba scriså 29.04.2022 - ora 10.00 - proba interviu 03.05.2022 - ora 15.00 - afi¿are rezultate finale Pentru înscrierea la concurs, candida¡ii vor prezenta un dosar de înscriere ce va con¡ine: cererea de înscriere la concurs, copii acte de identitate, copii ale documentelor care så ateste nivelul studiilor, specializåri, carnet de muncå sau, dupå caz, adeverin¡ele care atestå vechimea în muncå, cazierul judiciar, adeverin¡å medicalå care så ateste starea de sånåtate eliberatå cu cel mult 6 luni anterior concursului, Curriculum vitae (model Europass). Detalii privind condi¡iile specifice de concurs, tematica ¿i bibliografia sunt disponibile

la tel.: 0248.278.066 între orele 08:00-16:00 50

Profitul Agricol 13/2022

LOCURI DE MUNC|

Asocia¡ia Industriei Semin¡elor din România (AISR) scoate la concurs pozi¡ia de

Director Executiv Responsabilitå¡ile func¡iei de director executiv: – Elaborarea ¿i implementarea planurilor strategice ¿i de ac¡iune ale Asocia¡iei, aprobate de cåtre organele de conducere ale Asocia¡iei; – Elaborarea, implementarea ¿i urmårirea bugetelor alocate; – Permanentå rela¡ionare cu membrii existen¡i ¿i/sau viitori, alte persoane fizice sau juridice, autoritå¡i na¡ionale ¿i europene, organiza¡ii ¿i asocia¡ii similare sau conexe din domeniul agri-business; – Efectuarea actelor de administrare ¿i conservarea bunurilor Asocia¡iei în numele ¿i pe seama AISR, cu aprobarea membrilor Asocia¡iei.

Cerin¡ele pentru pozi¡ia de director executiv al AISR: – Aptitudini foarte bune de comunicare; – Bune abilitå¡i de public speaking; – Bune abilitå¡i de rela¡ionare în cadrul Asocia¡iei; – Experien¡å în domeniul Agribusiness de cel pu¡in 5 ani de zile; – Experien¡a într-o pozi¡ie de conducere de cel pu¡in 3 ani de zile; – Competen¡e rela¡ii externe Agribusiness (autoritå¡i, asocia¡ii etc.); – Bune abilitå¡i de planificare, organizare; – Gândire creativå; – Microsoft Office (Excel, Power Point, Word) – nivel avansat; – Limba engleza – nivel avansat (scris & vorbit); – Studii superioare; – Disponibilitate deplasåri interne & externe.

Vå rugåm så transmite¡i CV pânå la data de 25 aprilie 2022 la adresa: office@aliantasemintelor.ro Toate aplica¡iile vor fi tratate confiden¡ial. La AGX ne plac oamenii care ¡in agricultura româneascå în top, dar ne plac ¿i cifrele, mai ales atunci când ele sunt fiabile, raportate inteligent la timp ¿i aratå bine, cu profit ¿i cashflow pozitiv. Recrutåm

Chief Financial Officer pentru un important jucåtor la nivel na¡ional de pe pia¡a inputurilor agricole cu valoare adåugatå, aflat într-o expansiune profitabilå exponen¡ialå, bucurându-se de încrederea agricultorilor ¿i a investitorilor, dar ¿i de o conjuncturå favorabilå tehnologiilor R&D propuse agriculturii.

Candidatul potrivit: • Are o personalitate puternicå ¿i e competent så facå un management financiar eficient 360˚. • Gânde¿te strategic ¿i este capabil så îmbine mai multe surse alternative de finan¡are pentru sus¡inerea proiectelor de dezvoltare ¿i investi¡ii. • Competen¡e dovedite de lucru cu standardele IFRS timp de minim 3 exerci¡ii financiare, de preferin¡å într-o firmå listatå multina¡ionalå cu problematici de consolidåri ale rezultatelor financiare. • De preferat så månânce agricultura pe pâine. • Îi place “pe sticlå” la TV ¿i PR-ul, dar este ¿i un lider recunoscut “acaså”, în sânul organiza¡iei.

Responsabilitå¡i: • Supravegheazå ¿i armonizeazå departamentele care îi sunt în subordine: audit ¿i contabilitate. • Manageriazå direct rela¡iile cu båncile, dar ¿i cu auditorii Big4. • Face parte din Board-ul strategic al firmei ¿i va raporta Consiliului de Administra¡ie. Pachetul de compensa¡ii ¿i beneficii cuprinde toate elementele pentru ca motiva¡ia viitorului CFO så råmânå la cele mai înalte cote de-a lungul întregului an ¿i pentru a atinge performan¡a scontatå. Profitul Agricol 13/2022

Aplicå acum confiden¡ial la claudiu.novac@agxecutive.com sau sunå la 0743.488.022 51