Issuu

nr. 13 din 7 aprilie 2021 - såptåmânal

8 lei

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

ACCPT Ia¿i continuå protestele Dobrogea va avea prioritate la iriga¡ii Pekka Pesonen, despre competitivitatea fermierilor

România, locul 2 în UE la produc¡ia de porumb

Impactul secetei de anul trecut în produc¡ii

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Afaceri, bani,credite Agricover face pasul pe Burså Analizå BNR: cum poate cre¿te creditarea în agriculturå

Direc]ii agricole Douå obiective ale Simonei Jurca

Culturi vegetale O primåvarå cu provocåri pentru culturile de toamnå Tratamente pentru boli ¿i dåunåtori

Campania de primåvarå avanseazå timid

Protec¡ia culturii de floarea-soarelui în primele faze

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

De ce nu se vorbe¿te ¿i de PPA?

Mihai Dune a construit o maternitate pentru scroafe

45 46

dr. ing. Daniel Bot\noiu

Diferen¡a dintre pericol ¿i risc!

Ma[ini & utilaje

Densitatea, primul component de randament la floarea-soarelui

De ce renun¡å Samson Popescu la floarea-soarelui

ªcoala de mecanici în pandemie

Deutz-Fahr 7250, edi¡ie limitatå

Tractoare New Holland T4 53 Combaterea bolilor la cerealele påioase cu produse Summit Agro 32 Anvelope BKT pentru terenuri agricole pietroase ¿i nisipoase 54 Rapi¡a: de la “ar fi bine så” 54 la “trebuie” 34 Ma¿inå de “tuns” buruieni Progamul pentru siloz dezvoltat Corteva Agriscience

Iriga¡iile vor primi 2,5 miliarde de euro, Pentru un porc în plus nu 6 11 Opinii Flexibilitate ¿i eficien¡å în protec¡ia porumbului

Pre]uri [i pie]e

Cre[terea animalelor

O lege pentru consumul de alimente române¿ti în institu¡ii

Informa]ii externe 36

Bunge renun¡å la un terminal din sudul Rusiei

Fermierii spanioli se tem de întoarcerea lupilor

Hibridul de floarea-soarelui P64LE137, certitudinea succesului 39 Magazin Portofoliul de semin¡e Atlas 40 Cum se sting conacele rurale Metode de vânåtoare (V) Avantajele stocårii semin¡elor Tablete pentru ¿colile de la ¡arå în sistem silobag 42

59 61 62

CULTURI VEGETALE

De ce renun]\ Samson Popescu la floarea-soarelui Fermierii din Timi¿ trag încå un semnal de alarmå ¿i spun cå vor renun¡a la cultura de floarea- soarelui din cauzå cå nu mai au voie så utilizeze neonicotinoidele, cele mai eficiente mijloace de luptå cu viermelui sârmå ¿i cu Tanymecus.

in cauza acestor dåunåtori, în 2020, Samson Popescu din Cårpini¿, jude¡ul Timi¿ (foto), a fost nevoit så î¿i întoarcå suprafe¡ele de floarea-soarelui.

A trebuit så le reînsåmân¡eze, în propor¡ie de 90%, dar a avut pierderi ¿i la produc¡ie, fiindcå atunci când pui såmân¡a în påmânt în 20 mai, în 30 mai sau în iunie, nu e acela¿i lucru ca atunci când o semeni la sfâr¿itul lui martie sau în aprilie, în perioada optimå. Deocamdatå, spune Samson Popescu, produsele care sunt în cercetare nu fac fa¡å acestor insecte care sunt tot mai multe an la an, iar riscurile sunt tot mai mari. Pe viitor, dacå nu vor dispårea aceste douå culturi, cu siguran¡å cå suprafe¡ele cu porumb ¿i floarea-soarelui vor scådea foarte mult. Când Samson Popescu începe så facå tratamentele în vegeta¡ie då cu insecticide de contact care sunt admise, dar acestea nu au aceea¿i eficien¡å în protejarea culturilor. Aplicå aceste tratamente dupå ce a råsåsit planta ¿i mai dispar din dåunåtori, dar nu de tot. Azi mor, dar mâine vin al¡ii. Fermierul spune cå riscurile pentru aceastå culturå s-au triplat de când Uniunea Europeanå le-a interzis agricultorilor så foloseascå neonicotinoidele. “Nu avem solu¡ii så luptåm împotriva acestor doi dåunåtori. Atunci când avem atacuri ale acestor insecte trebuie så intervenim cu solu¡ii eficiente, dar nu sunt. Ceea ce existå acum pe pia¡å nu satisface”. A treia amenin¡are o reprezintå iepurii, care distrug an de an cultura de floarea-soarelui. Rozåtoarele consumå exact vârful plantei, zona de cre¿tere, ¿i atunci aceasta moare. Dacå la porumb mai råmân ¿anse ca planta så î¿i revinå, dupå ce este atacatå de iepuri, fiindcå ei månâncå mai jos de zona de cre¿tere ¿i se reface, la floarea-soarelui nu se întâmplå a¿a. “A¿adar, viermele sârmå ¿i Tanymecus, sau rå¡i¿oara porumbului, sunt

cele mai mari amenin¡åri pentru cultura de floarea-soarelui, la care se adaugå atacul iepurilor. Aceste trei mari amenin¡åri m-au determinat så nu mai cultiv floarea-soarelui. De fapt, a¿a procedeazå mul¡i fermieri din Timi¿. Luptåm fårå arme ¿i riscåm mult”. De fapt, anul acesta, el a mai pus ni¿te loturi experimentale. Atât. Pentru a fi sigur cå nu vor fi distruse de dåunåtori, omul va sta cu ochii pe plante cât mai des ca så våd ce se întâmplå, fiindcå nu are alte solu¡ii.

Noi derogåri sau produsul minune...! “Eu am renun¡at la cultura de floarea-soarelui ¿i cu siguran¡å cå mul¡i fermieri vor renun¡a! Probleme sunt ¿i la porumb, înså anul acesta s-a fåcut o derogare la utilizarea neonicotinoidelor, dar nu ¿tim ce va urma. Sincer, nu ¿tiu ce voi face pe viitor. Voi înlocui floarea soarelui cu rapi¡a sau cu porumbul, a¿a cum procedeazå mul¡i agricultori. Nu putem decât så a¿teptåm ca marile companii producåtoare de tratamente chimice så vinå cu solu¡ii care så înlocuiascå aceste produse foarte bune, neonicotinoidele, dar a¿teptåm degeaba. Solu¡iile nu vin. Nici în urmåtorii ani nu vor veni cu solu¡ii eficiente. Totu¿i, noi speråm cå va apårea un produs foarte bun care så înlocuiascå neonicotinoidele. Dacå nu, atunci så facå derogåri an de an pânå va fi gåsitå solu¡ia minune cu care så combatem Tanymecus ¿i viermele sârmå!”, este mesajul lui Samson Popescu.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 13/2021

CULTURI VEGETALE

Combaterea bolilor la cerealele p\ioase

cu produse Summit Agro ing. Adrian ISOC director vânz\ri, Summit Agro România

Patologia cerealelor påioase este o temå de importan¡å majorå, pentru care fermierii au nevoie de produse sigure, inovatoare, cu rezultate bune garantate. Summit Agro pune la dispozi¡ie 4 astfel de produse. Fåinarea - una dintre bolile cele mai cunoscute ale cerealelor, se poate manifesta încå din toamnå, dar este favorizatå în special de primåverile umede ¿i råcoroase, manifestându-se puternic la umiditå¡i mai ridicate de 75% ¿i temperaturi între 10 ¿i 20°C. În culturile netratate se pot înregistra pierderi de peste 20-25%. În portofoliul Summit Agro existå un produs excelent pentru combaterea ei Cyflamid 5 EW (ciflufenamid 5%), din grupa Acetamidelor, varianta modernå, inovatoare, utilizatå în prevenirea ¿i combaterea fåinarii, ce inhibå formarea miceliului ciupercilor din familia Erysiphe, aceasta nemaidezvoltând conidii, oprindu-se astfel poten¡ialul infec¡ios. Doza utilizatå la hectar este de 0,2 litri.

Septorioza - este prezentå în cultura de grâu prin cele douå specii: Septorioza frunzelor (Septoria tritici) ¿i Septorioza spicului (Septoria nodorum). Atacul acestui patogen a devenit în ultimii ani foarte virulent, putând duce la pierderi foarte mari de recoltå, de pânå la 25-40% ¿i la deprecierea calitå¡ii boabelor. Utilizarea în schema de tratament a douå substan¡e active cu mod 32

diferit de ac¡iune poate reprezenta cheia succesului în lupta cu acest patogen: o substan¡å cu ac¡iune rapidå, capabilå så opreascå sporularea ciupercii, asociatå cu o substan¡å sistemicå ce oferå protec¡ia îndelungatå a culturii. Pentru combatere, Summit Agro recomandå: Legado ¿i Mystic Top, asociate, pentru ob¡inerea unui efect superior sau în cazul infec¡iilor puternice. Legado (azoxistrobin 250 g/L) face parte din grupa Strobilurinelor ¿i ac¡ioneazå prin inhibarea respira¡iei la nivel celular. Este recomandat datoritå ac¡iunii rapide translaminare ¿i sistemiei locale, caracteristici absolut necesare pentru oprirea sporularii ¿i revigorårii plantelor. “Green effect”-ul realizat datoritå acumulårii ¿i reactivårii în condi¡ii de umiditate ridicatå a substan¡ei active la nivelul frunzelor contribuie la refacerea capacitå¡ii de asimilare a acestora, rezultând în final o plantå cu poten¡ial productiv îmbunåtå¡it. Se aplicå în dozå de 1 litru/ha. Mystic Top (tebuconazol 250 g/L) face parte din grupa Triazolilor ¿i ac¡ioneazå prin inhibarea sintezei ergosterolului la nivelul celulelor miceliene, împiedicând astfel formarea ¿i cre¿terea hifelor ciupercii. Are ac¡iune sistemicå, translocându-se acropetal prin xilem în toate organele plantei. Se aplicå în dozå de 0,5 L/ha.

Rugina - cu speciile rugina brunå sau rugina limbului (Puccinia recondita), rugina galbenå sau rugina striatå (Puccinia striiformis) ¿i rugina neagrå sau rugina paiului (Puccinia graminis). Pentru combaterea acestui patogen recomandåm produsul Galileo (tetraconazol 125 g/L), care face parte din grupa Triazolilor, ce ac¡ioneazå ca

inhibitori ai proceselor de sintezå din celula micelianå, dar ¿i ca inhibitori ai germina¡iei sporilor. Este produsul cu sistemia cea mai ridicatå din clasa Triazolilor. Acest fapt se datoreazå celui mai bun echilibru hidrosolubilitate/liposolubilitate, fapt care favorizeazå un transport superior prin sevå, o bunå påtrundere prin cuticulå, dar ¿i ac¡iune prin vapori. Se aplicå în dozå de 1 L/ha. Pentru combaterea ruginii brune a orzului recomandåm produsul Legado în dozå de 1 l/ha.

Fuzarioza spicelor - cunoscutå ¿i ca înro¿irea spicelor, este una dintre cele mai grave boli ale culturii de grâu, putându-se ajunge, în condi¡ii favorabile, la o infec¡ie ce cuprinde peste 60% din spice. Factori favorizan¡i sunt monocultura ¿i umiditatea foarte ridicatå, de peste 90%. Temperatura optimå de manifestare a bolii este de 15-25°C, peste 25°C inciden¡a patogenului scåzând considerabil. Pentru combatere existå trei factori importan¡i de care trebuie så ¡inem seama, ¿i anume: alegerea potrivitå a substan¡ei cu care se efectueazå tratamentul, cantitatea de substan¡å activå din care va rezulta doza de produs aplicat ¿i momentul aplicårii acestuia. Summit Agro recomandå produsul Mystic Top (tebuconazol 250 g/L), aplicat în dozå de 0,9-1,0 L/ha. Recomandåm aplicarea în faza în care spicul este 1/3 ie¿it din burduf, pentru o eficien¡å maximå de prevenire a apari¡iei bolii, atacul producându-se în preajma înfloritului. Tebuconazolul asigurå, în doza recomandatå, o protec¡ie a culturii de 15-21 de zile, acoperindu-se toatå perioada de posibilå de apari¡ie a bolii, ob¡inându-se cea mai eficientå metodå de combatere a acesteia. Profitul Agricol 13/2021

CULTURI VEGETALE

O lege pentru consumul de alimente române[ti în institu]ii Proiectul de lege privind achizi¡ionarea produselor alimentare din produc¡ia autohtonå, ini¡iat în vara anului trecut de parlamentarii umani¿ti, cu sus¡inerea celor de la PSD, a fost discutat, la sfâr¿itul lunii martie, în Comisia pentru administra¡ie ¿i în cea de industrii din cadrul Parlamentului, înså votul propriu-zis pentru avizare a fost amânat cu douå såptåmâni. Prevederile acestui proiect se referå la obligativitatea ca în structurile de stat în care existå consum colectiv (a¿a cum sunt spitalele, cantinele sociale, penitenciarele, unitå¡ile militare etc.) så se achizi¡ioneze doar alimente române¿ti,

cu excep¡ia unor situa¡ii obiective în care acest lucru nu ar fi posibil. Ini¡iatorii sus¡in cå, în contextul actual, proiectul ar reprezenta o adevåratå gurå de oxigen pentru fermierii ¿i procesatorii români. “Cred cå acest proiect de lege va avea sus¡inerea tuturor colegilor mei deputa¡i, pentru cå este un proiect bun pentru români ¿i pentru România. Adoptarea acestei legi ar avea avantaje multiple, s-ar proteja ¿i stimula produc¡ia autohtonå, s-ar crea locuri de muncå ¿i ar fi ¿i o modalitate în plus de a avea grijå de sånåtatea noastrå. Este normal, mai ales în aceste vremuri, så

ne protejåm ¿i noi agricultura ¿i industria alimentarå, a¿a cum o fac ¿i celelalte state membre, ¿i så punem siguran¡a alimentarå în prim-plan! Sper din suflet ca la viitoarea întâlnire så avem vot favorabil din partea ambelor comisii ¿i så putem gråbi lucrurile pentru cå, iatå, deja ne-a prins luna aprilie. Contåm pe sus¡inerea acestui proiect de cåtre to¡i parlamentarii, indiferent de culoarea lor politicå, pentru cå obliga¡ia de a apåra interesele producåtorilor ¿i consumatorilor români o avem cu to¡ii”, a declarat deputata Gra¡iela Gavrilescu.

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 13/2021

CULTURI VEGETALE

Hibridul de floarea-soarelui P64LE137, certitudinea succesului Compania Corteva Agriscience vå propune un hibrid Pioneer de floarea-soarelui care a fost creat special pentru ¡ara noastrå, de cåtre echipa localå de cercetare Corteva, pentru a face fa¡å chiar ¿i celor mai vitrege condi¡ii meteo ¿i nu numai. Hibridul este P64LE137, face parte din tehnologia ExpressSun ¿i este cel mai recomandat hibrid pentru condi¡iile ¡årii noastre, cu particularitå¡i bine cunoscute, precum seceta pedologicå ¿i atmosfericå, ¿i Orobanche cumana (lupoaia). P64LE137 este hibridul care a demonstrat o stabilitate remarcabilå în ultimii 3 ani, indiferent de condi¡iile în care a fost cultivat sau de tehnologia aplicatå. Aceste aspecte îl vor propulsa, cu siguran¡å, în viitor pe primele pozi¡ii ca suprafa¡å cultivatå în bazinul Mårii Negre. P64LE137 se remarcå prin urmåtoarele caracteristici:  toleran¡å foarte bunå la secetå ¿i ar¿i¡å

Profitul Agricol 13/2021

 productivitate excelentå  cel mai rezistent hibrid la Orobanche

din Europa  stabilitate ¿i adaptabilitate  toleran¡å sporitå la principalele boli ale culturii  maså hectolitricå foarte bunå, peste 42.

Este cel mai timpuriu hibrid din portofoliul actual Corteva, ce se preteazå ¿i pentru semånatul întârziat din zonele afectate de båltire, dar ¿i în cultura succesivå dupå orz. Certitudinea succesului este de partea noastrå, iar aceasta va veni alåturi de produsele Corteva, hibridul P64LE137 fiind, cu siguran¡å, primul pas pentru o culturå reu¿itå de floareasoarelui!

Andrei CIOCOIU, Corteva Category Marketing Manager Oilseeds Romania & Moldova

MA{INI & UTILAJE {coala de mecanici în pandemie Încet-încet, ne îndreptåm spre varå, când urmeazå så intre “în pâine” o nouå genera¡ie de mecanici ¿colariza¡i în sistem dual cu sprijinul membrilor Asocia¡iei Producåtorilor ¿i Importatorilor de Ma¿ini Agricole din România (APIMAR).

andemia a afectat puternic ¿i învå¡åmântul agricol, elevii nu prea au fåcut practicå, iar la cursurile online - de¿i nu s-au murdårit cu gresarea angrenajelor - nu au reparat în mod real niciun tractor sau alt utilaj agricol. Totu¿i, mesajul APIMAR este unul clar: ¿coala de mecanici agricoli în sistem dual va continua, iar elevii vor fi bine pregåti¡i de speciali¿tii membrilor asocia¡iei.

Anul trecut, în plinå pandemie, a absolvit prima genera¡ie de mecanici agricoli de la Colegiul Viaceslav Harnaj, cu pregåtire în sistem dual cu sprijinul membrilor APIMAR care au ini¡iat acest proiect de învå¡åmânt. AgriAlian¡a, AgroConcept, General Leasing, IPSO Agriculturå, NHR Agropartners ¿i Titan Machinery i-au angajat pe aproape to¡i cei 29 de absolven¡i care ¿i-au încheiat cursurile începute în urmå cu 3 ani. Un singur absolvent a decis så aleagå un service auto în locul unuia de ma¿ini agricole, dar APIMAR a precizat de la bun început cå niciun elev nu va fi obligat så accepte un job la una dintre companiile participante la proiect. Festivitatea de absolvire s-a desfå50

¿urat corespunzåtor, adaptatå la restric¡ii, dar Mihai Iva¿cu, director de marketing APIMAR, ne-a mårturisit cå mai greu a fost cu constituirea unei noi clase de mecanici agricoli în toamna anului trecut. “Selec¡ia s-a desfå¿urat online, prin mijloace video ¿i audio, elevii fiind acaså, iar dealerii punându-le întrebåri din birourile lor. În final, am selectat 16 elevi care au început clasa a IX-a, dar pandemia ne-a pus din nou o piedicå: anularea orelor de practicå.” Orele de pregåtire practicå, de cel pu¡in o zi pe såptåmânå pentru elevii din anul I, de 2 zile pe såptåmânå pentru cei din anul II ¿i de 3 zile pentru cei din anul III, nu s-au putut desfå¿ura aproape deloc. “Elevii au reu¿it så participe la doar câteva zile de practicå, apoi pandemia i-a obligat så råmânå acaså pânå la sfâr¿itul anului trecut ¿i nici în acest an situa¡ia nu este mai bunå. Din påcate, elevii au foarte mari decalaje în privin¡a cuno¿tin¡elor practice, pe care se bazeazå, de fapt, meseria lor viitoare.” Mihai Iva¿cu spune înså cå, în pofida acestor probleme, membrii APIMAR au solu¡ii, iar una dintre acestea vizeazå practica efectuatå comasat.

În mod uzual, dupå încheierea anului ¿colar, elevii fåceau practicå timp de 3 såptåmâni la atelierele centrale ale importatorilor de ma¿ini agricole, fiind caza¡i în acea perioadå la cåminul Colegiului Viaceslav Harnaj. “Acum, pandemia ne obligå så gåsim solu¡ii alternative, deoarece elevii nu mai pot sta în cåmin, astfel cå am decis ca ei så facå practicå tot 3 såptåmâni, dar la atelierul dealerului aflat cel mai aproape de localitatea lor de domiciliu. În plus, membrii APIMAR participan¡i la acest proiect le oferå posibilitatea angajårii cu contract pe perioada întregii veri. În acest mod, elevii î¿i pot îmbunåtå¡i deprinderile tehnice ¿i pot câ¿tiga ¿i bani.” Anul trecut, elevii din anul III au avut ca examen de bazå o lucrare practicå. Printre altele, au avut de dezasamblat ¿i asamblat anumite pår¡i ¿i echipamente de tractor sau de combinå, pentru a exemplifica o repara¡ie sau o lucrare de mentenan¡å. În acest an nu se mai poate sus¡ine astfel examenul, iar elevii vor pregåti cu profesorii coordonatori o lucrare de diplomå, explicând teoretic ceea ce ar fi prezentat practic.

Profitul Agricol 13/2021

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 7 - 21.04.2021

Ion Scurtu 7.04.1949, prof. dr. Univ. “C-tin Brâncoveanu”, membru ASAS Marius Iagåru 9.04.1966, Director Departament Piese de schimb Claas Gheorghe Ni¡u 10.04.1943, fermier Mihåile¿ti, Giurgiu Cosmin Chioreanu 10.04.1963, director general pentru Monsanto România Viorel Zichil 11.04.1949 pre¿edinte Ulprod Viorel Morårescu 11.04.1962, director Direc¡ia politici agricole, MADR Monica Crivå¡u 11.04.1986, director opera¡iuni Caussade Semences România Victor Låcåtu¿ 14.04.1941, director ¿tiin¡ific ICDLF Vidra Rene Adrian Nazare 15.04.1968, manager regional vânzåri Claas Adrian Secolof 15.04.1978, director financiar Adama Gabriela Sava 17.04.1973, realizator Euroferma George Aldescu 18.04.1948, Rod Bun ¿ef Consiliu Consultativ Lucian Såvoiu 20.04.1976, director economic Aectra Agrochemicals Ioan Benea 21.04.1946, Vicepre¿edinte Federa¡ia Cultivatorilor de Cartofi Traian Ghinoiu 21.04.1946, fermier, SC Agroprest Båle¿ti, jud. Gorj Lumini¡a Jâjâie 21.04.1972, director resurse umane, MADR Ovidiu Mårculescu 21.04.1981, manager regional vânzåri, AgroConcept 62

Tablete pentru [colile de la ]ar\ Alexander Degianski a oferit ¿colii gimnaziale din Iohanisfeld, jude¡ul Timi¿, 26 de tablete pentru copiii cu rezultate bune la învå¡åturå. De ce face un agricultor un astfel de gest? Degianski a explicat: “Elevii au nevoie de aceste gadgeturi în perioada aceastå malignå pentru învå¡åmântul românesc, perioadå în care educa¡ia, ¿i a¿a låsatå la coadå ca prioritate de ¡arå, a ajuns la fundul mårii. Bucuria pe fe¡ele lor se cite¿te ¿i în spatele må¿tilor, iar acest lucru må face fericit! În consecin¡å, îi provoc pe al¡i fermieri, colegi de breaslå ¿i prieteni, absolven¡i ai ¿colilor în perioade în care “¿coalå era ¿coalå” så facå la fel, iar la rândul lor så nominalizeze al¡i fermieri.

Copiii trebuie ajuta¡i så urmeze ¿coala, chiar dacå e online, în aceastå situa¡ie dificilå de pandemie, fiindcå ei sunt viitorul ¡årii”. Alexander Degianski a mai oferit 17 tablete, în valoare de 10.000 de lei, ¿colii gimnaziale din Giulvåz, în octombrie 2020. Alexander Degianski administreazå 5.000 de ha de teren agricol ale unui concern din Belgia, întinse pe cinci localitå¡i din Timi¿ - Giulvåz, Poeni, Otelec, Peciu Nou ¿i Livezile - ¿i coordoneazå zeci de angaja¡i. De asemenea, de¡ine ¿i o fermå proprie de 400 de ha, în Giulvåz.

Gheorghe MIRON

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

ORIZONTAL: 1) Intrå în teren în locul vârfului – Scris cu picioarele; 2) A face paralele – Centru foto! 3) Faruri în faza medie! – Ca 9 10 urechea clåpåugå; 4) Iubirea cea mare – Gata så explodeze; 5) Sunt în foarte bunå stare – Prefix la ter¡et; 6) Atlet frunta¿! – Ocupate cu vânatul; 7) Absent la început! – În¡årcat la stânå; 8) Råspuns dat la cerere; 9) Volum de amintiri – Opera¡ie pe scoar¡å; 10) Femei care ne fac figura.

VERTICAL: 1) Bucatå de påmânt… ridicatå în slavå – Ro¿catul de la hipodrom; 2) Au 8 trecut-o apele – Curele întoarse! 3) Notå de 9 casare! – Umpluturå de tobå! – Viitorul fe10 tei; 4) A evoluat în deplasare – Ambalaj pentru pui; 5) Combate råceala la gât – Plini Solu¡ia careului din Nr. 12/2021 de blânde¡e; 6) Rece la inimå; 7) Nu sunt ORIZONTAL: DEFRISARE; USCAT - FAUR; LE - MASLINE; ANSE - TUTUN; låmuri¡i – A dansa fårå talent; 8) Câ¿tig în UTA - GREACA; ARMEAN - IS; M - CONSTA - T; for¡å; 9) Care... face – Luat pe sårite; UNIT - NINSE; LENESI - TAR; STALACTITE. 10) Retrase din circula¡ie. 7

Profitul Agricol 13/2021