nr. 1 din 13 ianuarie 2021 - såptåmânal
8 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Neonicotinoidele: O derogare datå la timp
7
Fermierii de ce nu sunt vaccina¡i cu prioritate?
8
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
12
Produc¡ia de cereale în 2020
14
Pre¡ul grâului este în cre¿tere
14
Pledoarie pentru înfiin¡area a 3 mari burse de cereale
15
Fere¿te-te de PSD ¿i când î¡i propune “afaceri”...
9
Se pregåte¿te unirea APIA cu AFIR? Dacå vor vrea europenii...
9
De ce au fost amenda¡i to¡i dealerii Claas ¿i Amazone
10
Existå suficiente solu¡ii disponibile pentru protec¡ia plantelor?
28
Fermierii care au cultivat porumb Pioneer au câ¿tigat concursul Corn Yield Contest
30
Bayer a testat cu succes ma¿ina de polenizare artificialå la porumb
Tánczos Barna>
Mediul, un minister care prive¿te Agricultura
41
Vitezå ¿i precizie cu semånåtoarea Amazone Precea 6000
42
Cererile de platå pentru rambursarea ajutorului de stat pentru motorina aferentå trimestrului IV-2020 44
Informa]ii externe 31
Via]a companiilor
Interviu
APIMAR vrea så atragå noi membri
Crede¡i cå Biden nu va sus¡ine fermierii americani?
45
Sub lupa Londrei
45
Noi probleme Un nou slogan în campaniile Adama: Listen, Learn, Deliver 32 pentru agricultura indianå Exportatorii de grâu din Australia, interesa¡i de Africa de Nord Ma[ini & utilaje
46
46
16
Magazin
Culturi vegetale Semne bune câmpul are
18
Moartea unui pionier al tehnicii, Helmut Claas
Rezerva de apå s-a refåcut doar în straturile superficiale
20
Clarificåri APIA despre subven¡iile pentru terenurile låsate pârloagå
22
Cre[terea animalelor
Noutate Alcedo: încå un erbicid Rival
24
Vaca nu ¡ine cont de sårbåtori, de zile libere
35
Densitatea de semånat la påioase
26
Avicultura, un sector în suferin¡å!
37
27
Alin Neam¡u, cel mai mare crescåtor de Mangali¡a din Timi¿ 38
Un insecticid Syngenta, sigur pentru insectele benefice
40
Ne-a påråsit un povestitor...
48
Dupå iepuri, la ªendriceni
49
O anvelopå cu pinteni pentru ATV
50
CULTURI
VEGETALE Semne bune câmpul are Luna decembrie i-a adus lui Nicolae Sitaru speran¡a cå lucrurile se pot îndrepta. “Dupå semnele pe care le are, sper så fie un an bun”, spune fermierul. La el, în Ialomi¡a, s-au acumulat 130 litri/mp de apå, un nivel considerat bun. ¥n ianuarie urmeazå o perioadå mai umedå ¿i så sperå cå pânå în primåvarå se va normaliza situa¡ia din punctul de vedere al rezervei de apå în sol.
În
decembrie, Sitaru spunea cå nu va semåna porumb ¿i floarea-soarelui dacå nu se vor mai acumula precipita¡ii de cel pu¡in 200 l/mp. Acum sunt ¿anse mari ca în primåvarå så semene porumb ¿i floarea-soarelui. “Ultima oarå când am såpat în profil, înainte de anul nou, aveam cel mai pu¡in 60 cm påmânt reavån ¿i cel mai mult 90 cm”, spune fermierul. Anul anterior påmântul era afânat doar pe 15 cm. Rezerva nu s-a refåcut deocamdatå pentru cå a fost o lipså foarte mare de apå. În primåvara anului trecut a såpat o groapå. Påmântul era uscat pânå la o adâncime de 3,5 m. De-abia de acolo începea påmânt pu¡in reavån. “Dupå vreme rea mai vine ¿i vreme bunå. Ploile au venit destul de uniform. Cred cå 100 l/mp îi are toatå lumea pe aici, acumula¡i în decembrie”, spune fermierul. El face o compara¡ie foarte plasticå. Dacå anul trecut pe vremea
18
asta se ridica praful când intra pe câmp, acum s-ar înnåmoli. Va ajunge la concluzia cå rezerva e suficientå atunci când apa va ajunge la un nivel de jumåtate al canalelor de evacuare din solele cu un aport mai bun. A¿a se întâmpla de obicei toamnaprimåvara. Deocamdatå sunt seci. “Este indicatorul meu. Trebuie så observi toate lucrurile care ne înconjoarå ca så ¿tii ce ai de fåcut”. Temperaturile mari au fåcut bine, deocamdatå. Faptul cå påmântul a fost dezghe¡at a ajutat ca apa så se infiltreze încet în påmânt. Erau multe câmpuri neråsårite din cauza secetei, iar acum a råsårit integral. Cåldura a mai fåcut ca rapi¡a micå så mai creascå ¿i så aibå ¿anse så creascå, så treacå peste perioadele cu temperaturi scåzute. Chiar dacå ne-am obi¿nuit cu temperaturi ridicate, fermierul atrage aten¡ia cå iarna nu s-a încheiat. “Våd cå anul acesta Pa¿tele este târziu, pe 2 mai. De regulå, când Pa¿tele e târziu ¿i iarna e mai lungå”, mai remarcå Nicolae Sitaru. El considerå cå perioadele de înghe¡ care vor urma vor mai reduce infestarea cu dåunåtori, chiar dacå vor
depune ouå, nu au cum så reziste. În privin¡a fertilizårii, fermierii din zonå så ¡in cont cå anul trecut azotul ¿i nici îngrå¿åmintele complexe nu au fost consumate ca urmare a secetei. Cine va fertiliza normal va avea un aport suplimentar. De regulå, toamna târziu câmpurile erau vine¡ii-ro¿iatice. Era evidentå instalarea unor caren¡e puternice. Acum, aratå bine pentru cå rapi¡a a fost semånatå dupå grâu ¿i grâul nu a consumat. “Så speråm cå va fi un an bun ¿i vom face iar 10 mil. tone de grâu ¿i så fie un pre¡ normal. E mai bine så fie produc¡ie mare ¿i pre¡ normal decât pre¡ mare ¿i produc¡ie micå. Trebuie så tråim cu to¡ii, producåtori ¿i consumatori”, încheie Sitaru pe un ton optimist.
Mihai Budai, director tehnic al Agroind Cauaceu, din jude¡ul Bihor, estimeazå cå cerealele påioase sunt råsårite în propor¡ie de 65-70%. Restul sunt în curs de råsårire. Diferen¡a constå din cauzå cå s-a întârziat uuu
a consemnat Adrian MIHAI
ªtefan Grozåvescu, din jude¡ul Olt, este mul¡umit de starea culturilor. Majoritatea fermierilor din jude¡ au avut produc¡ii bune în 2020, a fost un an normal. În ferma sa rapi¡a ocupå 480 ha, este în 10-12 frunze. La semånat a aplicat 200 kg/ha de îngrå¿åminte complexe. “Din punct de vedere vegetativ câmpul aratå foarte bine. Am fåcut tratament cu fungicid ¿i regulator de cre¿tere. Are motive så creadå cå, dacå nu vor veni geruri foarte mari, în primåvarå culturile vor aråta excelent. Pânå acum nu a avut geruri foarte mari. S-au fåcut douå tratamente insecticide la rapi¡å. “Este o toamnå blândå-lini¿titå”, spune fermierul. Ar vrea så fie la fel în fiecare an. Culturile au råsårire uniformå, densitate idealå. Grâul a ajuns la stadiul de înfrå¡ire. Profitul Agricol 1/2021
VIA}A
COMPANIILOR Listen, Learn, Deliver Un nou slogan în campaniile Adama Compania Adama Agricultural Solutions a adoptat un nou slogan, care reflectå felul în care brandul în¡elege så evolueze, ca urmarea a unui proces strategic de reevaluare a misiunii ¿i valorilor sale. Schimbarea de slogan s-a petrecut la nivelul întregului grup, în toate cele peste 100 de tåri ¡åri în care compania este prezentå. Astfel, vechiul slogan, Simply. Grow. Together, a devenit de la începutul anului Listen. Learn. Deliver.
Noul slogan reprezintå o evolu¡ie importantå în felul în care Adama în¡elege så se apropie mult mai organic de fermier. Cu aceastå nouå pozi¡ionare, nu solu¡iile pentru protec¡ia plantelor sunt cele mai importante elemente de comunicare, ci fermierul însu¿i, cu întreg universul lui de provocåri ¿i aspira¡ii. “Adama este una dintre companiile de top din industria protec¡iei plantelor la nivel global. Aici, în România, ca peste tot în lume, ne stråduim så oferim fermierilor solu¡ii ¿i servicii eficiente care så le simplifice via¡a ¿i så îi ajute så se dezvolte, cu atât mai mult în acest an atipic ¿i atât de complicat. Orice companie
32
este obligatå så inoveze pentru a putea evolua. Noi am fåcut acest lucru nu doar în zona tangibilå a produselor ¿i serviciilor, ci ¿i organic, în zona intangibilå a filozofiei de func¡ionare”, a declarat Dimitrios Drisis, directorul general al Adama. Listen. Learn. Deliver este mai mult decât un slogan. El subliniazå o schimbare majorå de perspectivå: pentru Adama solu¡iile pe care le furnizeazå sunt în primul rând urmarea unui proces de ascultare activå a nevoilor fermierilor ¿i întelegere profundå a acestora. Promisiunea Adama este cå fermierul va primi întotdeauna solu¡iile cele mai adecvate nevoilor sale reale prin sinergia care se creeazå între ceea ce el î¿i dore¿te, realitatea de pe teren, expertiza speciali¿tilor în domeniu, rela¡ia personalå ¿i relevantå cu ace¿tia. O asemenea pozi¡ionare strategicå, în care nu atât produsul este elementul principal, ci cålåtoria de cuno¿tere care conduce cåtre acesta reprezintå un element de unicitate pe pia¡a de profil. În felul acesta, de la un anumit produs performant, care rezolvå o problemå realå ¿i imediatå, pânå la un anumit design al recipientului în care este livrat produsul, fermierul împreunå cu
speciali¿tii Adama devin parteneri în furnizarea solu¡iei finale.
Ce înseamnå LISTEN Pentru Adama, a asculta înseamnå o cåutare permanentå a oportunitå¡ilor care ne ajutå så interac¡ionåm cu clientul nostru, cu speciali¿tii din domeniu ¿i colegi pentru a în¡elege mai bine provocårile ¿i nevoile cu care se confruntå clien¡ii sau clientul sau fermierul.
Ce înseamnå LEARN Pentru Adama, a învå¡a înseamnå så punem la un loc informa¡iile adunate în prima etapå, împreunå cu expertiza ¿i cuno¿tin¡ele pe care compania le-a acumulat în istoria sa de peste 70 de ani.
Ce înseamnå DELIVER Pentru Adama, a furniza înseamnå culegerea roadelor unei strategii care are în centru angajamentul de a råspunde rapid ¿i eficient nevoilor clientului nostru prin produse, solu¡ii, servicii, ¿i instrumente comerciale adecvate sau informa¡ii relevante pentru acesta.
Profitul Agricol 1/2021
CRE{TEREA
ANIMALELOR Vaca nu ]ine cont de s\rb\tori, de zile libere Pentru fermierii care fac doar culturå vegetalå, iarna aduce bucuria timpului liber. În noiembrie, trag obloanele chiar ¿i legumicultorii. “Fac sårbåtorile”, cum se spune. Fermierii care au ¿i zootehnie nu scapå de galere de Cråciun sau de Revelion. Iar când vin ¿i fåtårile, lucrurile se complicå ¿i mai mult.
Lucian Ivan de la Bumbe¿ti-Pi¡ic, jude¡ul Gorj, are 40 de vaci din rasa Bål¡atå Româneascå. Ferma lui este aproape de Novaci. “De Cråciun, am stat printre vaci: leam muls, le-am dat mâncare. A doua zi am avut fåtåri ¿i am lucrat ¿i de Revelion.” Are 30 de hectare de teren arabil ¿i 10 hectare de på¿une. “E greu så preluåm terenurile altora, nu s-a dezbåtut succesiunea, nu ¿tii cu cine så discu¡i, vor så ia tot ei ¿i subven¡ia, påmântul s-a înmåråcinit. Trebuie så le dau subven¡ia, dar mai vor ceva ¿i de la mine. Pe de altå parte, avem acela¿i necaz ca în 2013. Acum, anul de referin¡å este 2018. Eu am cumpårat ni¿te vaci ¿i nu primesc subven¡ia pentru ele, dar o ia vechiul proprietar. Este cea mai mare batjocurå pentru fermieri. Så verifice în fiecare an grajdurile ¿i så dea subven¡ii pentru animalele existente! Este pandemie, bun. Så fi venit pe Profitul Agricol 1/2021
15 mai ¿i så numere vacile din grajduri. De ce ar fi a¿a de greu? Ai 7 vaci? Bine, dai declara¡ie pe proprie råspundere, la fel ca în cazul sprijinului voluntar cuplat zootehnic, care se då de la Uniunea Europeanå. Statul român de ce nu face acela¿i lucru cu ajutorul na¡ional tranzitoriu pe cap de vitå? În 2013, eu am avut 4 våcu¡e. Am ajuns la 14, apoi la 40 ¿i nu am primit nimic pentru ele. Cel care a vândut ia bani în continuare. Sigur, în ¡årile în care zootehnia conteazå ¿i care fac legea, ¿eptelurile sunt constante. De exemplu, dacå un fermier francez scoate 100 de reforme la abator, introduce alte 100 de juninci. Dar e altå situa¡ie în ¡ara noastrå, noi ne-am pråbu¿it ¿i încå nu ne revenim.” Crescåtorul din Bumbe¿ti-Pi¡ic a reu¿it så acceseze cu chiu, cu vai un proiect european de 40.000 de euro prin Måsura 6.1. A cumpårat utilaje, teren ¿i animale. Ar vrea un proiect pentru ferma de familie, dacå promisiunile Guvernului devin realitate. ºåranii din zonå au renun¡at la animale fiindcå nu primesc niciun fel de sprijin pentru o vacå sau douå, dar plåtesc impozit pe ele. “Preferå så cumpere lapte de la mine fiindcå numai dacå au minim 3 vaci iau subven¡ii”.
ªtefan Poienaru, proprietarul companiei Agrofam din jude¡ul Ialomi¡a, a petrecut Cråciunul “acaså, cuminte”. El ¿tie så asculte pânå ¿i tåcerea mieilor.
“Am fost så-mi våd animalele de Cråciun, dar asta nu intrå la petrecere. Sau, mai precis, este un alt fel de petrecere... Nu existå nimic mai frumos så se poatå compara cu acel moment: îmi las telefonul în ma¿inå ¿i må rup de lume total, intru într-un saivan de unde må privesc o mie de oi. ªi må încarc cu privirea aceea albastrå, sincerå a oilor ¿i a mieilor. ªi apoi så compari acea privire a oilor cu privirea oamenilor...,” spune fermierul din Balta Ialomi¡ei, cu inflexiuni de poet. ªtefan Poienaru mai are 2.000 de oi ¿i 1.000 de capre. “Am trecut ferma de culturå mare pe produc¡ie ecologicå, iar ferma de animale va fi transformatå la fel începând cu 1 ianuarie 2021”.
Aurel Placinschi a dezvoltat douå ferme de vaci: una de raså Holstein pentru lapte, cealaltå pentru rasa Angus. Chiar dacå are un medic veterinar profesionist, nu are lini¿te nici de sårbåtori dacå nu ¿tie cum tråiesc animalele. “Aratå excelent sårbåtorile mele pentru cå a plouat bine acum... Vacile au fåtat de Cråciun, ¿i de Revelion. Este un semn bun pentru ferma noastrå... Terenurile au fost bine pregåtite, în Alpi sau la Nisa nu mergem, ne mai vedem cu prietenii. Speråm så recuperåm måcar o parte din pagubele provocate de secetå. A¿ vrea så uit cå a exis- uuu
a consemnat Viorel PATRICHI 35