Issuu

nr. 36-37 din 2 octombrie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

Ciclonul ca o g\selni]\ rom=neasc\

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 36-37/2024 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

E[ti prim-ministru, ai trecut printr-o rund\ de alegeri din care nu ai ie[it r\u, dar cea care vine este mai important\. Bilan]ul de la Gala]i te str=nge cam tare [i ai nevoie s\ te vad\ lumea ca pe un om de ac]iune, care face. E[ti secretar de stat ;n Ministerul de Interne, de fapt conduci Departamentul pentru Situa]ii de Urgen]\, [i ]i-e dor de zilele c=nd ie[eai sear\ de sear\ la televizor s\ prezin]i mersul molimei. E[ti ministrul Mediului [i sim]i emo]ia c=nd anun]i cum vei lupta tu cu apele pe Jiu, pe Olt, pe Arge[, dar mai ales pe Dun\re. :]i vine s\ adaugi un “Pe aici nu se trece!”, dar e parc\ prea mult. }ii minte ideea. E[ti meteorolog, e[ti plictisit de rutina zilnic\ [i observi c\ televiziunile au ;nceput s\ fie cam prea interesate de ploi. Ele de fapt sper\ la inunda]ii. E[ti jurnalist f\r\ tem\ [i te ui]i cu jind cum colegii t\i fac vizualiz\ri cu [tirile din Ucraina, din Liban. Iar tu, tu nu ai de scris dec=t despre o am\r=t\ de ploaie. Ei bine, c=nd nu ai o problem\, inventeaz-o! Apoi, rezolv-o. Ori m\car scrie pe larg despre ea. Pentru to]i cei de mai sus [i mul]i al]i panicarzi, ciclonul Ashley a fost o man\ cereasc\. Cum se mai d\deau ei ;n caruselul afirma]iilor la limit\? Stare de alert\ general\, d\dea tonul panicii ministrul Mediului. Un ciclon c=t ]ara de mare, asta da [tire, ;[i frecau m=inile ferici]i ziari[tii lipsi]i de subiect [i ilustrau articolele cu poze din filme. Rug\ciuni de ;ngrozire de furtun\ [i necontenirea ploilor, se b\ga pe fir [i biserica. Un meteorolog militar musai anonim, o cascad\ de mesaje RoAlert [i a[a, fandacsia-i gata.

redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

Pe Facebook, acolo unde st\ ast\zi toat\ lumea [i clevete[te, ciclonul care urma s\ m\ture ]ara a fost degradat rapid [i pe viu, ba chiar cu umor, la o ploaie moc\neasc\ de toamn\. Unii, mai ferici]i, au prins [i c=te 60 de litri.

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 36-37/2024

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Luxemburghezul Christophe Hansen este noul comisar pentru Agricultur\

:n]elegerea care evit\ falimentul

:n zootehnie, s-au finalizat controalele

Produc\torii nu sunt de acord cu varianta distribuitorilor C=t de comun\ mai este Politica Agricol\ Comun\?

Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii

Produc]ie redus\ la oleaginoase

La nivel mondial va fi mai pu]in\ floarea-soarelui {i în Ucraina scade produc]ia de floare 87 milioane tone de rapi]\

Culturi vegetale

19 20

Fran]a renun]\ la 30.000 ha de podgorii

UE depune o plângere contra Chinei 12

Rusia vrea s\ exporte mai multe cereale Fermierii americani cer vaccinarea prin Marea Baltic\ 8 contra gripei aviare

Pre]uri [i pie]e

Brazilia, sub un val de falimente

Ioan Brebenel vrea investi]ii Ma[ini & utilaje în iriga]ii în loc de pomeni electorale 30 Un tractor japonez pentru munc\ [i hobby {apte întreb\ri despre tratamentele pentru s\mân]\ în noul sezon 32 Kverneland se conecteaz\ digital BASF stabile[te o nou\ direc]ie de strategie corporativ\

Nufarm România [i-a celebrat “majoratul” al\turi de distribuitori

Bayer ofer\ consultan]\ pentru valorificarea produc]iei

O secet\ sever\ afecteaz\ [i Ucraina

Cre[terea animalelor

:n ciuda ciclonului, seceta s-a instalat Mircea Fechet cere puternic în Oltenia 22 finalizarea barajului de la Suhurlui 38 Pest\ porcin\ african\ Alegerea hibrizilor de porumb 39 la irigat 23 în jude]ul Bac\u Lactalis închide o fabric\ Tomel Petrache> “Vrem s\ dezvolt\m din România 39 portofoliul KWS cu o gam\ tot mai larg\ [i divers\ de culturi!” 24 Petre Daea> Zootehnizarea agriculturii este vital\ 40 A fost semnat acordul 25 Oierii ar trebui s\ fie [i ei privind etichetarea fertilizan]ilor 42 Bani pentru fixarea carbonului în sol 26 ca cei din Italia, din Austria Bilan]ul inunda]iilor 43 Forumul pentru Viitorul Agriculturii, orientat spre Banat 28 Prea multe focare de PMR 43

44 44

Oferta NHR Agropartners de tractoare p=n\ ;n 55.000 de euro 45 Primera DMC conserv\ apa în sol

Evion, combina fermei de familie

Marius Marian vrea un Evion 450 Maxi

Pellei Miklos, atras de combin\ pe Youtube

O sem\n\toare la reuniunea G7

Compactarea solului apare pe smartphone

Magazin Muget stins, la echinoc]iu

Via]a academic\ a agricultorilor americani

Apelul FAPPR pentru sprijinirea sinistra]ilor din zonele inundate

EVENIMENTELE Comisia autorizeaz\ pl\]i ;n avans pentru agricultur\ Comisia European\ a autorizat statele membre s\ pl\teasc\ avansuri mai mari din fondurile Politicii Agricole Comune produc\torilor agricoli, contribuind astfel la rezolvarea problemelor de lichiditate cu care se confrunt\ mul]i dintre ei în prezent. Astfel, fermierii vor putea primi pân\ la 70% din pl\]ile lor directe în avans, începând cu 16 octombrie, fa]\ de 50% în prezent. În mod similar, pl\]ile în avans pentru interven]iile pe suprafa]\ [i pe animale în cadrul dezvolt\rii rurale pot fi majorate cu pân\ la 85%, în loc de 75% obi[nuit.

Desp\gubirea de 1.000 de lei este ;n analiza Comisiei Ministerul Agriculturii a transmis vineri, pe 29 septembrie, c\tre Comisia European\, cererea de aprobare a schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea celor afecta]i de secet\ ;n toamna anului 2023, prim\vara anului 2024. Pe scurt, cei 1.000 de lei pe hectar. Bugetul total al m\surii a fost trasat la 2 miliarde de lei pentru 2 milioane de hectare de teren. Pe holurile ministerului se aude c\ ajutorul va fi pl\tit nediferen]iat, deci indiferent de procentul de calamitare de pe procesul-verbal.

Daniel B\t\noiu nu mai este consilierul pe agricultur\ al primului-ministru F\r\ valuri, Daniel Bot\noiu s-a retras din func]ia de consilier de stat ;n cadrul cancelariei primului-ministru. Decizia a fost deja publicat\ ;n Monitorul Oficial, care aminte[te c\ eliberarea din func]ie s-a f\cut la cererea lui Bot\noiu.

S|PT|MÂNII Luxemburghezul

Christophe Hansen este noul comisar pentru Agricultur\ Cu o întârziere de o s\pt\mân\ fa]\ de termenul-limit\, Ursula von der Leyen [i-a prezentat echipa de comisari. Comisar pentru Agricultur\ va fi Christophe Hansen (42 de ani). Nominalizarea nu este o surpriz\, Hansen fiind cotat favorit sau printre favori]i, înc\ de acum câteva s\pt\mâni, de Politico, Euronews [i alte media avizate. Tat\l [i fratele lui Hansen sunt fermieri. Hansen însu[i nu are un profil agricol puternic, dar de]ine o expertiz\ semnificativ\ în comer] [i mediu. Este secretar general al Partidului Popular Cre[tin Social (CSV) din Luxemburg. Din septembrie 2018, este deputat în Parlamentul European, afiliat la PPE. A fost ales al doilea chestor al Parlamentului, în ianuarie 2022. Din 2019 este coordonator PPE în cadrul Comitetului pentru Comer] Interna]ional (INTA) [i a fost raportor al Parlamentului European pentru Acordul de comer] [i cooperare post-Brexit cu Regatul Unit. Ales în Parlamentul luxemburghez în 2023, a f\cut parte din comisia pentru Agricultur\. De acum, Hansen mai trebuie s\ treac\ doar prin audierile Parlamen-

tului European, o simpl\ formalitate care nu pune probleme. Pentru România, vestea bun\ e c\ Roxana Mânzatu va fi vicepre[edinte executiv a Comisiei Europene, urmând a coordona “Munca” (titulatura exact\ Competen]e [i Educa]ie, Locuri de Munc\ [i Drepturi Sociale, Demografie).

Robert VERESS Profitul Agricol 36-37/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

:n]elegerea care evit\ falimentul Aproape toat\ s\pt\m=na trecut\ s-au desf\[urat, la Bucure[ti, negocieri ;n jurul modific\rii OUG 4/2024, cea despre am=narea pl\]ii ratelor, [i a OUG 7/2024, privind Creditul Fermierului.

participat reprezentan]i ai fermierilor, ai distribuitorilor, ai furnizorilor de genetic\ [i inputuri, [i ai b\ncilor. Dup\ ce f\cuse public proiectul de act normativ care st\tea la temelia discu]iilor, ministrul a avut un rol mai mult de arbitraj. La final, dup\ tipicul negocierilor din iarn\, a fost redactat un procesverbal cu punctele agreate. Nici reprezentan]ii b\ncilor, nici cei ai furnizorilor nu au fost de acord s\ ;l semneze, fiecare cu argumentele lui. Florin D\nescu, pre[edintele Asocia]iei Române a B\ncilor, a p\r\sit discu]iile ;nainte de final [i nu a vrut s\ fac\ niciun fel de comentarii nici atunci, nici ulterior. Despre motivele industriei de semin]e scriem pe larg ;n pagina 9. Aici ne limit\m la chestiunile agreate, din care enumer\m> - eliminarea ponderii de 30% calamitate la nivel de ferm\ [i p\strarea doar a gradului de 50% calamitate la cultur\. - suspendarea la cerere a ramburs\rii datoriilor curente [i restante p=n\ la 1 august 2025. Intr\ aici ratele de capital, dobânzile, comisioanele care fac obiectul contractelor de credit, respectiv leasing, utilizate pentru culturile agricole vegetale, cu scaden]a în anul 2024.

Profitul Agricol 36-37/2024

“A fost un efort comun pe tot lan]ul pentru a debloca situa]ia, pentru a asigura creditul la nivelul de ferm\, astfel ;nc=t facturile s\ se poat\ pl\ti [i, la r=ndul nostru, [i noi s\ pl\tim mai departe”, declara Gabriela Rizescu, pre[edintele Alcedo. “Faptul c\ statul vine cu garan]ie este un ajutor foarte bun.” Condi]iile principale> s\ fie vorba despre culturi înfiin]ate în toamna anului 2023 [i prim\vara anului 2024, gradul de afectare s\ fie de cel pu]in 50% înscris în procesele-verbale de constatare, iar dobânda la credit s\ fie mai mare de 2,5% plus Robor la 3 luni. - Dac\ debitorul î[i achit\, pân\ la data de 31 decembrie anul curent, obliga]iile de plat\ aferente contractelor aflate în derulare, nu se vor percepe dobânzi, penalit\]i, major\ri de întârziere sau alte costuri similare [i se vor men]ine toate discounturile [i beneficiile stabilite. - Se poate acorda ajutor de stat sub form\ de grant, garantat 100% de c\tre stat, [i dac\ fermierii înregistreaz\ credite restante încadrate în “S\ sper\m c\ [i din partea sistemului bancar vom vedea aceea[i deschidere pe care am v\zut-o [i la produc\tori, [i la distribuitori”, spunea Alina Cre]u, director executiv al Forumului APPR, dup\ ie[irea de la discu]ii. “Sunt convins\ c\ nu ;[i propun sub nicio form\ s\ execute fermierii. {i fermierii vor face un efort s\ reu[easc\ s\ ;[i primeasc\ discountul. Este necesar ca un num\r [i mai mare de fermieri s\ aib\ acces la acest tip de credit.”

categoriile D [i E în baza de date a Centralei Riscului de Credit. - Bugetul schemei de ajutor de stat este de 1.861,5 milioane lei. Ajutorul de stat sub form\ de grant se finan]eaz\ în limita sumelor disponibile. - Fermierii pot utiliza creditul pentru partea de garantare, pentru care vor accesa un credit (dobând\ 1,95% plus Robor) sau poate fi utilizat ;n sistem dual, atât pentru Robor, cât [i pentru garantare în cuantumul sumei de 280.000 euro. Aici ministerul a cerut deja Consiliului de mini[tri dublarea plafonului [i acceptarea distribuitorilor de inputuri ;n Creditul Fermierului. - M\sura suspend\rii execut\rilor silite se va aplica pe întreg lan]ul valoric, fermieri - distribuitori - produc\tori / furnizori, la cerere, prin raportare la pre]ul de achizi]ie, pe baza proceselorverbale emise de autorit\]ile competente [i a avizelor de expedi]ie sau a altor asemenea documente, certificând cantit\]ile livrate. - Prin credit se ;n]elege o form\ de împrumut unic, denumit [i facilitate non-revolving, acordat de banca finan]atoare sub forma unui credit pentru finan]area capitalului de lucru, respectiv pentru plata datoriilor restante c\tre furnizori / distribuitori de inputuri. La finalul ;nt=lnirii, reprezentan]ii fermierilor [i cei ai distribuitorilor de inputuri considerau c\ au g\sit o cale de a debloca situa]ia de ciz\ f\r\ precedent pe care o traverseaz\ ;ntreg sectorul.

Andrei OSTROVEANU 7

Pre]uri [i pie]e

Produc]ie redus\ la oleaginoase Produc]ia mondial\ de semin]e oleaginoase, estimat\ în raportul USDA din 12 septembrie, este în sc\dere cu 3 milioane tone [i va atinge 687,4 milioane tone. Sc\derea provine din randamentele reduse la rapi]a din UE [i Ucraina, [i pentru floarea-soarelui din UE. Marii exportatori de oleaginoase r\mân Brazilia, cu 105,5 milioane tone, SUA (51,5 milioane tone, mai 687,4 milioane tone de semin]e oleaginoase>

soia - 429 milioane tone< rapi]\ - 87,5 milioane tone< floarea-soarelui - 50,5 milioane tone< arahide - 51,4 milioane tone< semin]e de bumbac - 42 milioane tone< nuci de palmier - 20,7 milioane tone< copra - 6 milioane tone. 16

mult cu 4 milioane tone fa]\ de anul trecut), Canada (11,3 milioane tone), Ucraina (8 milioane tone), Paraguay (7 milioane tone), Argentina (5,6 milioane tone, mai pu]in cu 1 milion de tone), Australia (5,5 milioane tone, mai pu]in cu 0,4 milioane tone). La importatori pe primele locuri avem China, cu 114 milioane tone (mai pu]in cu 3 milioane tone), UE, cu 22 milioane tone, Mexic (8 milioane tone), Argentina (6 milioane tone) [i Japonia (5,5 milioane tone).

Uleiuri [i [roturi Produc]ia mondial\ de uleiuri vegetale r\mâne la 227 milioane tone, cu 3 milioane tone mai mare fa]\ de anul 2023/24. Structura sortimental\> ulei de palmier (80,4 mil. tone)< soia (65,5 mil. tone)< rapi]\ (34 mil. tone)< floarea-soarelui (19,8 mil. tone)< nuci de palmier (9 mil. tone)<

Stocurile finale de semin]e oleaginoase sunt prognozate în cre[tere cu aproape 20 milioane tone, [i ajung la 151 milioane tone. }\ri cu stocuri mari> China (48,4 milioane tone, mai mari cu 2,5 milioane tone), Brazilia (34 mil. tone, mai pu]in cu 2 milioane tone), Argentina (30,5 milioane tone, mai mari cu aproape 10 milione tone), SUA (16,4 milioane tone, mai mari cu 6 milioane tone).

Marilena R|DUCU arahide (6 mil. tone)< semin]e de bumbac (5 mil. tone)< ulei de m\sline (3,6 mil. tone). Marii consumatori sunt China (41 milioane tone), Indonezia (26 mil. tone), India (25,3 mil. tone), UE (24 mil. tone), SUA (21 mil. tone), Brazilia (11,6 mil. tone). Produc]ia mondial\ de [roturi va fi de 383 milioane tone, cu 12 milioane tone mai mare fa]\ de anul 2023/24. Profitul Agricol 36-37/2024

CULTURI VEGETALE

Forumul pentru Viitorul Agriculturii, orientat spre Banat Clubul Fermierilor Români a organizat Forumul pentru Viitorul Agriculturii, regiunea Banat, la Universitatea de {tiin]ele Vie]ii din Timi[oara. A fost un eveniment special dedicat antreprenoriatului românesc din agricultur\.

La dezbatere au participat fermieri performan]i din jude]ul Timi[, lideri din industrii conexe [i complementare agriculturii (retail, energie, sustenabilitate [i domeniul bancar), precum [i coordonatorii programelor de investi]ii pentru dezvoltarea regional\ a Banatului. Forumul a avut ca principal obiectiv stabilirea nevoilor [i identificarea oportunit\]ilor de dezvoltare a afacerilor din agricultur\ [i valorificarea parteneriatelor de afaceri între fermieri [i reprezentan]ii altor domenii 28

economice, complementare celui agricol, precum [i cu deciden]i locali. Într-un context marcat de crize multiple, precum schimb\rile climatice, recesiunea economic\, inegalit\]i pe lan]ul de valorificare a produselor, mecanisme de finan]are insuficiente [i perturb\rile pie]ei, reuniunea a oferit un cadru prielnic pentru dezbaterea solu]iilor inteligente [i inovatoare. Formatul restrâns al evenimentului a permis discu]ii concentrate pe nevoile concrete ale fermierilor, precum [i pe modelele de r\spuns la crize, mecanismele de finan]are [i oportunit\]ile de parteneriat. Cu acest prilej, au fost abordate [i tendin]ele na]ionale, regionale [i europene în agricultur\, sub influen]a schimb\rilor generate de noul ciclu politic de la Bruxelles.

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a declarat> “Într-o perioad\ marcat\ de provoc\ri f\r\ precedent, este esen]ial ca fermierii români s\ aib\ acces la informa]ii [i la parteneriate care s\ le

ofere solu]ii eficiente pentru dezvoltarea afacerilor lor. Reuniunea a fost un prilej important de a aborda o perspectiv\ obiectiv\ a situa]iei actuale [i identificarea unor modele de gestiune a crizelor, în vederea stabilirii unor c\i [i angajarea unor mijloace pentru lansarea de noi parteneriate de afaceri, în beneficiul mutual al celor implica]i [i de a împ\rt\[i idei [i solu]ii care vor aduce beneficii pe termen lung agriculturii române[ti.”

Prof. Cosmin Popescu, rectorul Universit\]ii de {tiin]ele Vie]ii Timi[oara, a ad\ugat> “Este crucial ca mediul academic s\ colaboreze cu antreprenorii din agricultur\ pentru a promova inova]ia [i sustenabilitatea. Prin parteneriatele între universit\]i [i sectorul privat, putem accelera adoptarea noilor tehnologii [i modele de afaceri care vor transforma agricultura într-un sector mai competitiv [i mai rezilient”.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 36-37/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

Petre Daea> Zootehnizarea agriculturii este vital\ - A]i lansat o idee, zootehnizarea agriculturii. Mai este o necesitate sau a r\mas doar o idee politic\? - Vedem tot mai tare cât\ nevoie este s\ zootehniz\m agricultura. Toate m\surile pe care eu le-am v\zut în spa]iul politicii agricole comune în aceast\ direc]ie s-au dus. - {i totu[i, impresia este c\ ceva nu merge... - Am remarcat [i eu, toat\ lumea zice s\ nu mai vindem grâu, s\ export\m f\in\. Dar de ce nu a[ trece grâul prin burta animalului ca s\ export\m carne [i produse din carne? Este industria vie a României. Zootehnizarea agriculturii este vital\ pentru ]ar\. - Unde s-a împotmolit ideea asta? - Ei, unde s-a împotmolit... Mi-e greu s\ spun unde, dar cred c\ asta este [ansa ]\rii s\ ias\ din s\r\cie. Sunt câteva obiective majore de care trebuie s\ ne ]inem peste ani, indiferent de ciclurile electorale. Sunt trei direc]ii, zootehnizarea, irigarea culturilor [i fondul genetic. Avem 4,8 milioane de hectare de p\[uni pustii, cât Olanda, Belgia [i Austria la un loc. Iarba din vârful muntelui o iau doar animalele, iar acum unii îi dau foc. Ca s\ gonim oierii de pe munte, l\s\m ur[ii s\ se înmul]easc\ [i s\ ne dirijeze circula]ia pân\ [i prin ora[e. Vin poli]i[tii locali, poli]ia rutier\, jandarmii, procurorii, apar ambulan]ele, vin cei cu binoclu, cu procesele verbale, face]i loc c\ trece ursul! {i caut\ ADN-ul ursului care a zgâriat capota ca nu cumva s\ trag\ în alt urs nevinovat. Astea sunt prostii, abera]ii, domnule! Uite, aici ne-am împotmolit, în aceast\ birocra]ie ridicol\. Singurul program pentru urs este cartu[ul. Câ]i ur[i poate suporta habitatul României? 34.000 de ur[i. Tot ce dep\[e[te 40

glon]ul! M-am dus în Germania [i am discutat cu ministrul Agriculturii. I-am spus prietene[te “Voi ave]i brand ursul la Brandenburg”. “Da, [i ne mândrim!” “Câ]i ur[i s\ v\ dau?” “Niciunul!” “P\i noi s\ facem sanctuare pentru ur[i [i cimitire pentru români?” Nu a mai zis nimic. - A]i vorbit de iriga]ii, dar care este prioritatea? Energia electric\ sau hrana popula]iei? - Mâncarea este mai important\. Po]i s\ stai [i pe întuneric o vreme, dar f\r\ mâncare nu po]i sta nici pe lumin\. - O sl\biciune a dumneavoastr\ au fost oierii. - De asta am spus c\ oaia este animalul sfânt care poate valorifica p\[unile. - Cum explica]i impasul în care au ajuns oierii din cauza pestei? - Cea mai mare problem\ este c\ nu [tim de unde a venit boala. Eu nu pot pune baz\ pe ce spun unii cresc\tori. Eu îi ascult, dar îi aud [i pe reprezentan]ii statului. Am pus o singur\ întrebare [i nu am primit înc\ un r\spuns. Aceast\ boal\ vine prin animal, nu prin aer, nu prin produse, nu vine cu saco[a, nu vine pe talpa pantofului, n-o aduce nici ]ân]arul, n-o aduce nici m\garul. Vine prin animalul bolnav. Deci trebuie s\ [tim în secunda doi de unde vine. Sper s\ înregistreze [i ei în suflet suferin]a prin care trece cresc\torul de animale, care vede cum îi omoar\ veterinarii toate oile. - Nu cumva credem prea mult în buletinele de analize ale ]\rilor vecine? - Nu [tiu. Înainte, cuvântul dat era suficient. Acum nici actul nu mai este act...

a consemnat Viorel PATRICHI Profitul Agricol 36-37/2024

MA{INI & UTILAJE Un tractor japonez pentru munc\ [i hobby Tractorul Kubota EK 1 (în oferta Agri-Alian]a) poate fi util în ferme mici, în zootehnie, iar la nevoie se transform\ ;ntr-un echipament de între]inere a gazonului.

Kubota EK1 are un motor Mitsubishi de 1,3 litri, ;n 3 cilindri, Stage V, [i dezvolt\ 25 CP. Dispune de trac]iune 4WD (integral\ selectabil\), o transmisie mecanic\, cu 9 viteze înainte [i 3 viteze înapoi. Poate fi operat eficient la viteze de la 1 la 18,2 km/h.

Fiind de mici dimensiuni, tractorul este “agil” în spa]ii înguste, iar în cele cu restric]ii de în\l]ime (depozite sau grajduri), structura de protec]ie împotriva r\sturn\rii poate fi pliat\ rapid [i u[or pentru a permite accesul. EK1-261 poate fi utilizat [i cu ajutorul echipamentelor ata[abile montate în fa]\, gen elevator frontal sau înc\rc\tor frontal cu cup\. Poate ridica 365 kg la în\l]imea maxim\ de 1,98 metri. Pe spate, acest tractor poate ridica pân\ la 750 kg [i este disponibil cu 3 op]iuni de cauciucuri, pentru aplica]ii diferite> agricole, pentru gazon sau industriale.

Op]ional, poate fi echipat [i cu un suport pentru 4 greut\]i frontale, cu o greutate total\ de 120 kg.

nomic\ bazat\ pe cloud, care monitorizeaz\ suprafe]ele [i procesele agricole în timp real. Datorit\ acestei noi platforme, FarmCenter-ul grupului Kverneland va func]iona ca un centru pentru informa]ii despre echipamente [i va

afi[a actualiz\ri în timp real ale tuturor utilajelor conectate (activ/inactiv, loca]ie pe hart\, sarcini planificate/efectuate [i notific\ri).

Kverneland se conecteaz\ digital Utilajele Kverneland (distribuite în România de AgroConcept) vor fi conectate la platforma FieldView dezvoltat\ de Bayer, în urma unui acord semnat recent între cele dou\ companii.

Echiparea FieldView Ready se va reg\si pe sem\n\torile [i ma[inile de împr\[tiat îngr\[\minte [i de erbicidat Kverneland. Integrarea utilajelor cu FieldView va permite opera]iuni mai precise de sem\nat, fertilizare [i pulverizare, precum [i o cre[tere a eficien]ei [i productivit\]ii în ferme. FieldView este o platform\ agro44

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 36-37/2024

Oferta NHR Agropartners de tractoare p=n\ ;n 55.000 de euro

MA{INI & UTILAJE

Programul Rabla la tractoare are clien]ii lui. De aceea, NHR Agropartners ne-a pus la dispozi]ie o list\ cu mo dele de tractoare din gamele Deutz respectiv Same, cu puteri [i func]ii care le fac deosebit de eficiente în ferme vegetale, zootehnice, pomicole [i viticole, precum [i le gumicole. Pentru început, s\ vorbim de modelele Deutz-Fahr, cu motoare diesel, Stage V, trac]iune 4x4> 3050 Basso [i 3050 (7FU602-B, cu cabin\), ambele cu motor Perkins, 51 CP, transmisie 12x12, vitez\ de 30 km/h. De eviden]iat este [i gama de tractoare Deutz-Fahr Keyline - 5070 D, 5080 D, 5090 D, 5100 D - cu motoare FARMotion 35, Stage V, cu puteri nominale de la 65 la 97 CP [i puteri maxime de la 66 la 102 CP. Au transmisie cu cutie de viteze mecanic\ în 5 trepte, cu 15 viteze înainte [i 15 înapoi, cu creeper (reductor de vitez\, o func]ie foarte util\ în lucr\ri în ferme legumicole [i pomicole), [i vitez\ maxim\ de 40 km/h. Unul dintre cele mai noi tractoare

Profitul Agricol 36-37/2024

intrate în portofoliul NHR Agropartners este 5105 GS Keyline Plus. Este dotat cu un motor proiectat [i construit de Same Deutz-Fahr pentru uz agricol exclusiv, cu putere nominal\ de 101 CP [i care poate dezvolta maximum 106 CP. Are cutie de viteze cu 5 trepte [i 4 game de reductor, viteza maxim\ 40 km/h. Lista continu\ cu modelele DeutzFahr din gama GS - 5095, 5105 [i 5115 - cu motoare Deutz ce dezvolt\ puteri nominale de la 90 la 110 CP, respectiv maximum 95 -116 CP. Au cutii de viteze cu cu 5 trepte [i 4 (sau 2) game de reductor.

Oferta pentru tractoare ce pot fi achizi]ionate prin programul fondului de mediu este completat\ de tractoare Same, cu motoare FARMotion 35. Modelul Argon are 65 CP, cutie de viteze cu 5 trepte, 3 game, 15x15, cu creeper, vitez\ maxim\ 40 km/h. Dorado 80 Natural are putere maxim\ de 76 CP, iar Dorado 100 Natural dezvolt\ minimum 96 CP [i maximum 102 CP, ambele modele având acela[i tip de cutie de viteze ca [i modelul Argon.

Arpad DOBRE

MAGAZIN

Apelul FAPPR

pentru sprijinirea sinistra]ilor din zonele inundate :n spiritul solidarit\]ii [i al sprijinului comunitar, ANFA, Asocia]ia Na]ional\ a Femeilor din Agricultur\, în parteneriat cu Forumul APPR, a demarat o ampl\ campanie de strângere de fonduri pentru victimele inunda]iilor din jude]ele Gala]i [i Vaslui. S\ îi ajut\m s\ se întoarc\ la normalitate cât mai curând! Fiecare contribu]ie conteaz\ [i poate aduce o schimbare real\ în via]a celor afecta]i< de la dona]ii financiare, la ajutoare în natur\, orice gest este binevenit.

Dona]iile în bani, împreun\ cu men]iunea “Inunda]ii 2024”, se pot face în contul Asocia]iei Forumul APPR, C.I.F. RO31295769, IBAN> RO81RZBR0000060015593237, Banca RAIFFEISENBANK Rom=nia. Slobozia. Contact> Anca Hurjui, e-mail> office@forumulappr.ro Dona]iile în produse se pot trimite la centrele ANFA de colectare din jude]ele C\l\ra[i [i Ialomi]a, astfel> C\l\ra[i> II Andrei MA Elena, Comuna> Dor-M\runt, Sat. Ogoru, strada> Islazului nr. 9 Contact> fermier Elena Andrei, Tel. 0762.681.653. Ialomi]a> Smart Agro, loc. Urziceni, Strada Zefirului nr. 9, bloc CS7, scara A, ap. 1, parter. Contact> fermier Iulia Blagu, Tel> 0721.018.282. 54

Solidaritatea [i implicarea în comunitate sunt caracteristici definitorii ale membrilor Forumului APPR [i avem convingerea c\ împreun\ putem aduce speran]a acolo unde situa]ia este critic\. V\ invit\m, în spiritul solidatit\]ii care ne caracterizaz\, s\ da]i curs apelului umanitar comun al ANFA [i FAPPR în atragerea de resurse pentru victimele inunda]iilor din cele dou\ jude]e. Dona]iile pot consta în bani, produse de prim\ necesitate> produse alimentare (pâine, biscui]i, covrigi, cereale conserve, mezeluri uscate, ap\, etc.), produse de igien\ de baz\ ([erve]ele igienice, dezinfectan]i de uz

casnic, pampers copii/adul]i) sau alte tipuri de produse de un real folos (lenjerii de pat, pelerine, cizme [i alte obiecte vestimentare). Campania umanitar\ a fost lansat\ deja pe pagina de Facebook a Forumului APPR< v\ încuraj\m s\ distribui]i c\tre to]i cei care ar dori [i ar putea s\ ajute. Solidaritatea trebuie s\ fie prompt\, la fel [i mobilizarea noastr\. Prima tran[\ de produse a plecat înspre localit\]ile afectate sâmb\t\, 21 septembrie 2024.

Sorinela GHI}|, FAPPR

ORIZONTAL: 1) Iese la înc\lzire pe teren – Luate în r\sp\r! 2) A vrea binele cuiva – Lipsite de interes< 3) Vas cu coad\ – 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Ridic\ ochii pe afi[< 4) O pereche de 1 cercei! – Date pentru agen]i< 5) A trece 2 pe la cas\ – Cum r\mâi uimit< 6) Cei 30 primi]i de tr\d\torul Iuda< 7) Hâr3 tie de 1.000 – Ochi... în\l]at spre cer< 4 8) I-au trecut apele< 9) Tra[i în fire – 5 Medii de zece! 10) Arta scrisului.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

6 7 8 9

Solu¡ia careului din Nr. 35 ORIZONTAL: PAIE - AMANA<

INAMICI - ON< TA - UMEZIRE< ATOLI - EROS< REN - TURIST< MINARET - E< CARABA - AUZ< U - IRIGATII< INCOLACITA< EVIDENTIAT.

VERTICAL: 1) Una tare… b\trân\ – Un ghem de lân\< 2) A merge pe bâjbâite – Timid la început! 3) Du[man al culturii – Pus la alimentare< 4) Venire în ]ar\ str\in\< 5) Afecta]i de iarn\ – Stoars\ de tot< 6) Lumânare pe tort – Alunec\... cu miros de vodc\< 7) A încheia drumul – Nu mai este col]uros< 8) Lipsi]i de ra]iune< 9) Blocul geologilor – V\zduhul poeziei< 10) Dus\ la extrem. Profitul Agricol 36-37/2024