nr. 42 din 11 noiembrie 2020 - såptåmânal
8 lei
EDITORIAL
Revista
Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL
www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 42/2020 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18
Bilan¡ul ciung
Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro
Un an de guvernare liberalå. Pentru a-l marca mai bine, Ministerul Agriculturii a anun¡at o conferin¡å de preså. Ne promitea chiar ministrul cå o så î¿i prezinte pe larg bilan¡ul. Dupå o orå de vorbe goale, am råmas cu impresia cå Adrian Oros mai degrabå fuge de jurnali¿ti. Ceea ce nu e de dorit taman acum, în campanie electoralå... Fårå aplomb, ne-a recitat un bilan¡ ciung, care a låsat în urmå o sumedenie de necunoscute. La final a încheiat abrupt discu¡ia, în timp ce noi mai aveam întrebåri destule...
Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867
Fotoreporter
Am reu¿it så îl întreb cum va reac¡iona la solicitårile comercian¡ilor vizând ordonan¡a pentru calamitate. Adrian Oros a råspuns despre alte chestiuni, care nu aveau legåturå cu întrebarea: båncile ¿i amânarea ratelor, ANAF ¿i fiscalizarea culturilor întoarse, fondurile mutuale ¿i cotiza¡ia la Copa & Cogeca. Cu greu a acceptat cå ministerul nu poate interveni în contractele dintre fermieri ¿i traderi, ceea ce echivaleazå cu renun¡area la adoptarea ordonan¡ei. Oare de ce nu a pomenit din proprie ini¡iativå despre aceste aspecte, de maxim interes pentru lumea agricolå?
Petru¡ Câ¡u 0765 238 853
Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿
Director marketing
Când a venit rândul obi¿nuitelor promisiuni privind despågubirile pentru culturile de toamnå, ministrul a produs o altå bijuterie: “Nu putem trata fermierii cu dublå måsurå: dacå cei care au înfiin¡at culturile în toamnå au primit despågubiri, corect este så primeascå ¿i cei care au înfiin¡at culturi în primåvarå”. De parcå am avea douå categorii de fermieri: unii de toamnå ¿i al¡ii de primåvarå.
Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro
Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68
Mai mult, se aude cå nici måcar nu a existat o procedurå unitarå de constatare a pagubelor. Astfel, în acela¿i jude¡, o comisie a stabilit cå este calamitatå ¿i cultura de porumb înfiin¡atå dupå cea de grâu, întoarså. Iar o altå comisie a stabilit cå e suficientå o singurå constatare, pentru grâu, ¿i a refuzat så facå pentru culturile de primåvarå, cå doar e vorba despre aceea¿i suprafa¡å de teren.
Concep¡ie graficå ¿i DTP
N-am aflat nici dacå vor fi despågubi¡i de secetå ¿i fermierii care au avut culturile asigurate ¿i au primit între timp banii de la asiguratori. Råspunsul nu este deloc simplu cum poate pårea. Dacå e afirmativ, seceta poate deveni în sine o afacere. Dacå e negativ, sunt încuraja¡i cei care s-au obi¿nuit så ignore veriga asigurårii culturilor.
George Ostroveanu 0730 588 777
Robert VERESS
Profitul Agricol 42/2020
Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu
Director
Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263
3
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Neonicotinoide doar pentru porumb ¿i sfeclå 7 APIA: fermierii care au întors culturile nu sunt scuti¡i de diversificare 8 Despågubiri pentru culturile de primåvarå 9 Iriga¡iile vor respecta ¿i legile fizicii 9
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
14
Asocia]ii profesionale Creditul furnizor, altå victimå a OUG pentru calamitate 16 Oros confundå ARCPA cu Asocia¡ia Båncilor 17 Clubul Fermierilor organizeazå 18 conferin¡a Agribusiness 4.0
Culturi vegetale Toleran¡a porumbului la secetå decriptarea mai multor proceduri Floarea-soarelui high oleicå, tendin¡e ¿i oportunitå¡i
Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu
Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Pactul Verde European 10 Radu Moldovan: Zootehnia este motorul agriculturii 10 Ana Gheorghiu conduce rela¡iile publice ale Bayer România 12 ªtefan Gheorghi¡å, noul director de dezvoltare al grupului Agrinvest 12 HiCorn CS - Polenizarea extinså asigurå produc¡ii sporite Agricultura în contextul schimbårilor climatice P0725 - hibridul campionilor la porumb siloz
24 26
37 38
Ma[ini & utilaje John Deere Operations Center. Toatå ferma în buzunarul tåu Claas ¿i John Deere permit schimbul de date despre utilaje NHR Agropartners construie¿te o filialå în Constan¡a Kubota a dezvåluit noua genera¡ie de tractoare M5002
40 42 42 44
Informa]ii externe 28
Gr\dina, via [i livada Marius Kiss a låsat Italia pentru a deveni legumicultor 27 de finali¿ti în concursul BASF pentru viticultori mici ¿i mijlocii din România Vinurile de pe dealul Silagiului
Rota Guido pune mare pre¡ pe bunåstarea animalelor EuroTier 2021 se va ¡ine pe internet
30
Danemarca eutanasiazå toate nurcile din ¡arå India cere popula¡iei så consume zahår
45 45
Magazin 31 32
20
Cre[terea animalelor
22
Se sparge cartea de raså pentru Bål¡atå Româneascå 35
Pescar în Deltå, de pe mal, la undi¡å ¿i lansetå Capre ro¿ii de selec¡ie Chinezii se înghesuie så plåteascå 400 de dolari pentru o cutie de crabi
48 49
50
EVENIMENTELE
S|PT|MÂNII Neonicotinoide doar pentru porumb [i sfecl\ Nu prea sunt ¿anse så se revinå asupra interdic¡iei de utilizare a tratamentului såmân¡å cu neonicotinoide la floarea-soarelui. Derogarea se va acorda doar pentru culturile de porumb ¿i sfeclå de zahår, ¿i asta doar cu acceptul Comisiei Europene. Este afirma¡ia ministrului Adrian Oros. “Anul trecut, fiindcå era începutå procedura de infringement în septembrie, iar noi am aflat despre ea la Consiliul Agri-Fish din noiembrie, am fost nevoi¡i så luåm aceastå decizie, de a interzice utilizarea neonicotinoidelor la floarea-soarelui, påstrând utilizarea pentru porumb ¿i sfeclå de zahår. Anul acesta, dacå nu vin alte presiuni de la Comisie, o så påstråm acela¿i mod de lucru: o så permitem pentru porumb ¿i sfeclå ¿i o så påstråm interdic¡ia pentru floare ¿i rapi¡å, pentru a evita o nouå procedurå de infringement”. Ministrul spune cå MADR a mediat o asociere între un institut de cercetare din stråinåtate cu institute de cercetare din România, pentru a gåsi o solu¡ie bio de combatere a Tanymecus, cu ajutorul feromonilor, solu¡ie folositå ¿i în cazul altor insecte. “Pânå vom putea folosi aceastå solu¡ie care så nu afecteze insectele polenizatoare, vom merge cu interdic¡iile ¿i derogårile precizate, atât timp cât Comisia ne va permite”. Ministrul considerå cå “fermierii responsabili ¿tiu cå de Tanymecus se poate scåpa ¿i printr-o rota¡ie corectå a culturilor”. Profitul Agricol 42/2020
Dumitru Manole, pre¿edintele Asocia¡iei Cultivatorilor de Floarea Soarelui, nu-¿i ascunde dezamågirea. “Poate dânsul nu în¡elege tehnologia acestei culturi ¿i implica¡iile deciziei sale. În Dobrogea porumbul nu este o culturå viabilå. Floarea-soarelui, în schimb, este singura culturå mai tolerantå la secetå. Dar, în lipsa tratamentului såmân¡å cu neonicotinoide, pagubele sunt garantate. Ce facem, nu mai cultivåm nimic primåvara?”. Manole sus¡ine cå i-a trimis un email ministrului Oros, în luna ianuarie 2020, pe subiectul neonicotinoidelor. “Am primit confirmarea faptului cå l-a citit în urmå cu o såptåmânå”. Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare a solicitat ¿i ea Ministerului Agriculturii ¿i Autoritå¡ii Na¡ionale Fitosanitare, încå de pe 28 octombrie, derogare pentru utilizarea semin¡elor de floarea-soarelui tratate cu neonicotinoide. ANF a råspuns prompt, a doua zi. Råspunsul nu este nici pozitiv, nici negativ. Dar Autoritatea are preten¡ia ca solicitan¡ii så întocmeascå întreg dosarul de autorizare. În anii preceden¡i, dosarul a fost întocmit de ANF ¿i MADR. Alian¡a a solicitat clarificåri ¿i a avut loc o discu¡ie, în acest sens, între reprezenta¡i ai Alian¡ei ¿i conducerea ANF, la sfâr¿itul såptåmânii trecute.
441 de focare de PPA România înregistreazå 441 de focare active de pestå porcinå africanå (PPA) în 32 de jude¡e. ¥n mod distinct, 10 cazuri sunt în exploata¡ii comerciale ¿i 4 în exploata¡ii de tip A, spun ultimele date anun¡ate de ANSVSA. Numårul focarelor active este în scådere fa¡å de ultima raportare a Autoritå¡ii, din 24 octombrie, când au fost consemnate 529 de focare. În intervalul 29 octombrie - 4 noiembrie 2020 au fost înregistrate 11 focare noi ¿i au fost stinse 56. De la prima semnalare a prezen¡ei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, ¿i pânå în prezent, au fost diagnosticate 3.963 de cazuri la mistre¡i în 38 de jude¡e. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistre¡i se sting dupå cel pu¡in doi ani de la apari¡ia lor. Gripa aviarå se råspânde¿te în Europa O tulpinå foarte infec¡ioaså a virusului gripei aviare a fost descoperitå în mai multe state din nordul ¿i vestul Europei. Cea mai gravå situa¡ie este în Olanda. Autoritå¡ile au raportat cazuri de infec¡ie la douå ferme. Ministerul agriculturii a ordonat sacrificarea tuturor celor 200.000 de påsåri de la a doua fermå afectatå, iar apoi a påsårilor de la o altå fermå care se afla la mai pu¡in de un kilometru distan¡å. ªi în nordul Germaniei a fost confirmat un focar la o fermå, iar toate påsårile au fost deja sacrificate. Este al doilea focar din Germania. Ministrul Oros, test negativ de Covid-19 Dupå ce doi mini¿tri ai cabinetului Orban, Lucian Bode, ministrul transporturilor, ¿i Virgil Popescu, ministrul economiei, au fost gåsi¡i pozitiv la o testare pentru virusul SARS-COV2, ministrul agriculturii ¿i-a fåcut ¿i el testul. Din fericire, rezultatul a fost negativ. Abia dupå aflarea acestuia ministrul a organizat o conferin¡å de preså, pentru a-¿i prezenta bilan¡ul, la un an de guvernare liberalå.
Robert VERESS 7
EVENIMENTELE S|PT|M+NII
Alian]a pentru Agricultur\ [i Pactul Verde European Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare ¿i-a anun¡at pozi¡ia oficialå vizavi de Pactul Verde European. “Suntem de acord cå trebuie så contribuim la reducerea amprentei de carbon ¿i cå ac¡iunile pe care le întreprindem determinå viitorul în care o så tråim, dar trebuie så existe un echilibru ¿i så nu ni se impunå, prin puterea dominantå a unor state, obliga¡ii ¿i reguli inechitabile, care ar afecta procesul de cre¿tere economicå ¿i convergen¡å în statele membre”, se aratå în comunica-
tul oficial al Alian¡ei (care reune¿te APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV). Alian¡a cere, în primul rând, ca standardele de produc¡ie så se aplice în mod uniform ¿i producåtorilor din UE, ¿i celor din afara ei. În aceea¿i linie de ac¡iune, regulile europene privind pesticidele ¿i fertilizan¡ii så se aplice inclusiv importurilor. Apoi, autoritå¡ile europene så ¡inå cont de progresele ¿tiin¡ifice ¿i de ritmul în care pot fi generate solu¡ii alternative. România este o zonå endemicå
pentru organisme foarte agresive, care nu sunt prezente în alte state membre (precum Tanymecus dilaticollis), iar interzicerea unor insecticide din grupa neonicotinoidelor pentru tratamentul semin¡elor poate diminua drastic produc¡ia de porumb ¿i floarea-soarelui. În final, Alian¡a cere ca deciziile privind reducerea sau interzicerea utilizårii solu¡iilor conven¡ionale de protec¡ie a plantelor så fie luate ¡inând cont de rezultatele ¿tiin¡ifice ¿i nu în baza presiunilor emo¡ionale sau politice.
Radu Moldovan> Zootehnia este motorul agriculturii Dupå aderarea la Pro Agro, Federa¡ia Crescåtorilor de Bovine s-a implicat tot mai mult în dezbaterile legislative ale organiza¡iilor profesionale din România ¿i din Uniunea Europeanå. “Noi am transmis op¡iunile noastre la Copa-Cogeca prin Pro Agro”, spune Radu Moldovan, vicepre¿edinte FCBR. Eu må voi axa pe dezbaterile privind dezvoltarea ruralå. Pe 19 noiembrie, se va întruni online primul grup de lucru. Secretariatul pentru dezvoltare ruralå a revenit conducerii LAPAR ¿i am primit agenda. E mult de lucru. Chiar nu sunt de invidiat.”
torii doresc s-o primeascå ¿i în continuare, ¿i acordarea sprijinului cuplat zootehnic. “Procentul din alocårile pe Pilonul 2 la måsurile pentru dezvoltare din fermele de zootehnie trebuie så creascå, dupå opinia noastrå. A fost la liber pânå acum. Tura trecutå a fost distribuit între zootehnie ¿i culturå mare în propor¡ie egalå, înså acum noi vrem så ajungem la o propor¡ie de 75-80% pentru zootehnie, iar restul investi¡iilor så råmânå pe domeniul vegetal. Zootehnia trebuie så fie motorul dezvoltårii în agriculturå”, crede vicepre¿edintele FCBR.
Dezvoltarea fermei de familie ocupå locul principal la Copa-Cogeca. Grupul de lucru se ocupå de mediul rural de dupå 2040. “Sigur, e mult mai simplu så ai 100 de ferme enorme ¿i asta så fie tot, dar ce facem cu spa¡iul rural? Iar noi ne putem gândi doar la ce putem face mâine”, explicå Moldovan. Alte domenii de interes pentru FCBR sunt subven¡ia pe cap de animal, pe care crescå-
Radu Moldovan conduce cooperativa Bovis Alba Transilvania, care are 6 membri. Au împreunå 1.000 de vaci ¿i cultivå 1.000 de hectare. Crescåtorii cooperativei vând împreunå laptele la Prodlacta, care oferå un pre¡ convenabil. De asemenea, cumpårå împreunå inputurile pentru ferme.
10
Viorel PATRICHI Profitul Agricol 42/2020
EVENIMENTELE S|PT|M+NII
Ana Gheorghiu conduce rela]iile publice ale Bayer România La finalul lunii octombrie, Ana Gheorghiu a preluat func¡ia de Public Affairs, Science and Sustainability Lead în cadrul Bayer Crop Science, pentru România, Bulgaria ¿i Republica Moldova. ¥n noul såu rol, Ana Gheorghiu î¿i propune så construiascå o re¡ea solidå de dialog cu partenerii Bayer - autoritå¡i, asocia¡ii, institute de cercetare ¿i dezvoltare ¿i media, pentru a oferi cele mai bune solu¡ii fermierilor, consumatorilor ¿i pacien¡ilor. Ana Gheorghiu s-a alåturat companiei Bayer în 2015, ca Agricultural Policy ¿i Stakeholder Affairs Manager.
Principalele ei atribu¡ii au fost reprezentate de gestionarea, planificarea ¿i promovarea rela¡iilor guvernamentale ¿i ac¡iunilor de advocacy în cadrul diviziei Crop Science a companiei Bayer. A men¡inut comunicarea cu autoritå¡ile europene ¿i na¡ionale, deputa¡ii europeni, fermierii, distribuitorii, asocia¡iile industriale, apicultorii, ONG-urile. A studiat la Universitatea Politehnicå din Bucure¿ti, unde a absolvit Facultatea de Inginerie în Limbi Stråine, de¡inând o licen¡å în inginerie electronicå ¿i telecomunica¡ii ¿i un master în managementul resurselor naturale ¿i economia mediului.
{tefan Gheorghi]\, noul director de dezvoltare al grupului Agrinvest Grupul Agrinvest este un jucåtor mare pe pia¡a de agrobusiness. Cu sediul în Buzåu, face distribu¡ie de inputuri, comer¡ cu cereale, are capacitå¡i de depozitare în sudul ¡årii de peste 250 mii tone, face produc¡ie agricolå pe 5.000 ha ¿i finan¡eazå agricultorii prin cadrul Agrinvest IFN. ¥n total, vorbim de o cifrå de afaceri de peste 55 milioane de euro pe an. ªtefan Gheorghi¡å este fermier. Lucreazå în jur de 600 de hectare la Ro¿iori, Bråila. Dar înainte de a se retrage la Bråila, Gheorghi¡å a fost un cunoscut manager în sectorul de agribusiness, marcând de-a lungul timpului câteva performan¡e reale. Acum, cooptat de Agrinvest, Gheorghi¡å ¿i-a stabilit ca ¡intå så transforme grupul într-unul din jucåtorii importan¡i din pia¡å. ªi ¿i-a acordat ¿i un termen pentru a face asta, anul 2025. 12
“Prin aceasta numire, grupul Agrinvest va cåpåta o altå dinamicå de dezvoltare, în raport cu ambi¡iile ac¡ionariatului, astfel încât poten¡ialul existent så capete o valorificare economicå mult mai bunå”, se aratå în comunicatul oficial al companiei. “Suntem siguri cå ne vom dezvolta pie¡ele pe care activåm, dar inten¡ionåm ¿i deschiderea de pie¡e noi, astfel încât pânå în 2025 så fim pozi¡iona¡i ca unul din cei mai importan¡i jucåtori pe pia¡å, så avem capacitatea de a råspunde cerin¡elor din ce în ce mai complexe ale partenerilor no¿tri de afaceri ¿i de a-i ajuta pe ace¿tia în provocårile noii Politici Agricole Comune. Credem cå prin aceastå numire a unui nou manager de dezvoltare, compania noastrå va fi mai aproape de atingerea ¡intelor proprii.” Profitul Agricol 42/2020
CULTURI VEGETALE
P0725 - hibridul campionilor la porumb siloz ¥n ciuda anului atipic, unii fermieri care au semånat porumb pentru siloz, au ob¡inut produc¡ii-record. Hibridul care i-a mul¡umit pe cei mai mul¡i, atât în Transilvania, cât ¿i în Moldova, a fost P0725, din portofoliul Corteva.
P
orumbul în sine nu este o plantå proteicå. Porumbul trebuie så ofere energie animalelor ¿i o face datoritå amidonului pe care îl con¡ine. “Noi asta urmårim, un ¿tiulete mare, bine dezvoltat, cu foarte multe boabe, pentru cå acolo se gåse¿te amidonul de care au nevoie animalele pentru a-¿i duce produc¡ia la maxim, explicå Mihai Valentin - Category Marketing Manager Porumb ¿i Soia Corteva.
Cel mai bun rezultat l-a ob¡inut Levente Janosi din jude¡ul Harghita, respectiv 86 t/ha. Acesta a semånat porumbul dupå cultura de grâu, pe un teren care a fost fertilizat în toamnå cu gunoi de grajd - 60 t/ha, iar la semånat a adåugat 400 kg/ha de azot. Cultura a primit douå erbicide.
Rezultate foarte bune au ob¡inut ¿i fra¡ii Lauren¡iu ¿i Eugen Frå¡ilå, 82 t/ha. 28
“Lucråm în jur de 100 ha, iar porumb siloz am semånat 4 ha, dupå cultura de orz. Am erbicidat o singurå datå ¿i doar atât, nimic altceva pânå la începutul lunii septembrie, atunci când am recoltat”, a precizat Lauren¡iu Frå¡ilå.
Fra¡ii Ion ¿i Nicolae Gherghin din Daia Românå, jude¡ul Alba, au cultivat în acest an pentru prima oarå hibrizi de porumb Pioneer. Pentru siloz au ales hibridul P0725 ¿i au ob¡inut 78 t/ha. “Cu porumb siloz am semånat 20 ha, a fost monoculturå. Noi nu am tocat tot, doar 16 ha, pentru cå am avut o produc¡ie foarte bunå, cea mai bunå din fermå. Anul viitor sigur vom alege acela¿i hibrid pentru siloz, iar în total cred cå vom avea peste 100 ha”, a declarat Ion Gherghin. ªerban Cråciun din localitatea Sânpetru de Câmpie, jude¡ul Mure¿, a ob¡inut 81 t/ha. “Lucråm 350 ha, porumb am avut în acest an pe 20 ha, semånat dupå grâu. Anul viitor voi semåna 150 ha cu porumb, ¿i cu siguran¡å voi alege acela¿i hibrid pentru siloz, iar pentru întreaga suprafa¡å doar hibrizi Pioneer”, a precizat agricultorul.
În jude¡ul Suceava, Dan Manciuc din localitatea Vå¿cåu¡i, a ob¡inut 80 t/ha. “Lucrez aproximativ 100 ha ¿i am o fermå de vaci. Anul acesta am avut 22 ha cu porumb, iar culturile premergåtoare au fost floarea-soarelui ¿i grâu.” Anul viitor va semåna cca. 30 ha cu porumb, înså nu ¿tie dacå va mai semåna porumb siloz, pentru cå se gânde¿te så renun¡e la ferma de vaci. U¡iu Grigore Daniel din localitatea Che¡ani, jude¡ul Mure¿, a ob¡inut 75 t/ha. Lucreazå 220 ha, iar cu porumb a avut în acest 60 ha, pe care le-a semånat dupå grâu ¿i lucernå.
În cadrul societå¡ii Lacto Agrar din Vaidei, Dacian Clonta a ob¡inut o produc¡ie de 70 t/ha. “Noi lucråm 1.500 ha, dintre care 700 au fost semånate cu porumb dupå culturi de triticale. La primåvarå cred cå vom semåna 700-800 ha cu porumb, sigur vom alege ¿i acest hibrid pentru cå am avut o produc¡ie-record. Pentru Transilvania a fost un an foarte bun ¿i trebuie så spun cå acest hibrid nu mi-a oferit doar mie produc¡ie mare, cunosc ¿i al¡i fermieri din jude¡ele Alba ¿i Hunedoara care au avut rezultate foarte bune”, a declarat fermierul campion. CORTEVA Profitul Agricol 42/2020
GR|DINA
VIA [i LIVADA Marius Kiss a l\sat Italia pentru a deveni legumicultor Marius Kiss are 39 de ani ¿i timp de opt ani a lucrat în agricultura din Italia. ¥n decembrie 2016 a decis så se întoarcå în România, så revinå acaså, în Checea, o localitate aflatå la 35 de km de Timi¿oara, unde legumicultura este o preocupare de bazå pentru mul¡i cetå¡eni. “Påmântul m-a atras înapoi unde m-am nåscut”, spune Marius.
Marius Kiss: “Visul mare este înfiin¡area unei cooperative pe legumiculturå, fiindcå în localitate sunt mai mul¡i fermieri care vor acest lucru.”
tate. De obicei, face obligatoriu douå tratamente pe lunå ¿i utilizeazå la o iriga¡ie 70 de litri de apå prin picurare banii strân¿i în Italia a pentru un sfert de ha de ro¿ii. reu¿it så î¿i dezvolte, pe A ales så cultive un hibrid special 4,5 ha, o fermå de legu- pentru câmp. Este vorba de Big Rio, cu me unde cultivå ro¿ii, ardei, castrave¡i, cre¿tere determinatå, semi-târziu, cu cartofi ¿i varzå. Alåturi, are ¿i un ha cu fructe mari, de aproximativ 200 g. solarii. Meticulos, Kiss a reu¿it så impleFiind disciplinat, a reu¿it så î¿i facå menteze unele proiecte ¿i så atragå fon- ¿i o pia¡å sigurå: o re¡ea de magazine duri de la Uniunea Europeanå. A¿a ¿i-a începând cu cele din Checea, pânå în cumpårat toate utilajele necesare: tractor, Timi¿oara ¿i Jimbolia. Face inclusiv pluguri, freze, ma¿ini de plantat ¿i scos livråri la domiciliu. cartofi, motofreze, motocultoare ¿i mo“Eu produc exclusiv pentru bulion. topompe. Existå o cerere foarte mare în aceastå Datoritå dotårii, nu mai are nevoie de direc¡ie. Cetå¡enii cautå ro¿ii pentru aal¡i angaja¡i, decât sprijinul pe care îl are ¿i produce bulionul pentru iarnå”, spune din partea familiei. Cel mult cautå doar tânårul fermier. De pe un sfert de ha, cât zilieri la recoltat. Ca toatå lumea, se a cultivat în 2020, reu¿e¿te så scoatå plânge de lipsa seriozitå¡ii la to¡i cei pe aproximativ 15 tone, dacå nu sunt calacare a încercat så îi angajeze. mitate de ploile în exces. Particularitatea exploata¡iei lui Marius Kiss este faptul cå el cultivå ro¿iile în Seceta de anul acesta nu a resim¡itcâmp. Tehnologia a învå¡at-o în Italia ¿i o la fel ca al¡ii, pentru cå are un pu¡ forat, pentru prima datå acolo a våzut cum se din care irigå. Fåcut tot cu finan¡are de cultivå ro¿iile în câmp. la Uniunea Europeanå. În ceea ce prive¿te tratamentele, pe Dar suprafe¡ele cu cartofi i-au fost toate le ia de la Bayer, de unde ¿i afectate de viermele sârmå, care în prime¿te asisten¡å tehnicå de speciali- fiecare sezon face mari distrugeri.
Cu
30
“O produc¡ie normalå de cartofi ar fi de 30 de tone la ha, dar cu viermele sârmå ¿i cu seceta a fost foarte greu în 2020. E destul de dificil så îl comba¡i. E un dåunåtor formidabil. Anul acesta produc¡ia este foarte slabå la cartofi, iar cu 25 de bani, cu cât se vinde kilogramul, nu ¿tiu dacå îmi voi scoate cheltuielile, asta în timp ce, în 2019, sub doi lei nu am vândut kg de cartofi. A fost un pre¡ foarte bun. A fost produc¡ia maximå ¿i ne-a ajutat ¿i ploile”, a subliniat Kiss. Cartofii sunt valorifica¡i tot prin magazinele din localitate ¿i prin cele de la Timi¿oara. Pe viitor, obiectivul principal este extinderea. “Dacå voi reu¿i så mai cumpår un ha - douå de påmânt nu ar fi råu, dar cele 4,5 ha îmi ajung så îmi între¡in familia. E nevoie de investi¡ii în continuare, fiindcå trebuie så fii în actualitate cu tot ceea ce este nou în domeniu, pentru a putea rezista. Visul mare este ¿i înfiin¡area unei cooperative pe legumiculturå, fiindcå în localitate sunt mai mul¡i fermieri care vor acest lucru”, spune Marius Kiss.
Gheorghe MIRON Profitul Agricol 42/2020
GR|DINA, VIA [i LIVADA
27 de finali[ti în concursul BASF pentru viticultori mici [i mijlocii din România De 5 ani BASF organizeazå un concurs na¡ional, Pove¿ti cu vinuri române¿ti. Nu era så renun¡e la el tocmai acum, în plin pandemie. ªi, tot în ciuda pandemiei, la concurs s-au înscris 130 de crame. Regula BASF zice cå nu pot participa cramele care au peste 100 de hectare de vie.
Au
fost 3 faze regionale, ¡inute în func¡ie de marile regiuni viticole ale ¡årii, urmate de marea finalå na¡ionalå. În cadrul fiecårei faze regionale, membrii comisiei de jurizare, membri ai Asocia¡iei Deguståtorilor Autoriza¡i, au desemnat câte 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie (ro¿ii, albe ¿i roze).
Profitul Agricol 42/2020
În finala na¡ionalå, desfå¿uratå în luna octombrie, s-au calificat 27 de probe, din 340, câte ¿i-au încercat ¿ansele anul acesta. Selec¡ia vinurilor finaliste a urmårit trei criterii, cu sisteme de punctare diferite - cel vizual (limpiditate ¿i aspect), cel olfactiv (care måsoarå tipicitatea, intensitatea ¿i calitatea aromei) ¿i cel de gust (care este ¿i cel mai important ¿i måsoarå intensitatea, tipicitatea, persisten¡a gustativå ¿i calitatea), completate de o evaluare globalå. BASF a acordat 3 premii în valoare de 28.300 lei fiecare ¿i promovare pentru câ¿tigåtori. Dar au fost ¿i alte premii, oferite de parteneri. De câ¿tigat, au câ¿tigat Vinurile Chardonnay, 2019, sec, Crama Vii¿oara (categoria vinuri albe), Feteascå Neagrå, 2019, sec, Crama Alira (categoria vinuri rose) ¿i Feteascå Neagrå + Cabernet Sauvignon, 2017, sec, Crama
Dan Corbu¡ (categoria vinuri ro¿ii). “Compania BASF a fåcut ceva mai mult decât un simplu concurs. Pe lângå aprecierea profesionistå a vinurilor de cåtre jura¡i, compania a sprijinit, de fapt, producåtorul român prin premiile pe care le-a oferit, prin comunicarea pe care a fåcut-o, prin încrederea pe care a acordat-o ulterior vinurilor care au câ¿tigat. Recomand ca în fiecare an så se transmitå probe la acest concurs”, declarå Gabriel Låcureanu, oenolog ¿i membru al comisiei de jurizare. ¥n paralel cu concursul de vinuri, anul acesta a fost organIzat ¿i un mic concurs de etichete ale vinurilor finaliste. Publicul a putut vota, pe pagina de Facebook a BASF, eticheta preferatå. Cu un total de 4.324 de voturi, concursul a fost câ¿tigat de eticheta vinului Pandora Crama Cote¿ti.
Andrei DORNEANU
31
CRE{TEREA ANIMALELOR Medicii veterinari au intrat în grevå Medicii veterinari anun¡å cå î¿i suspendå activitatea pânå vor primi indemniza¡ia de 10.000 de lei pe lunå, stabilitå prin lege. Ei acuzå ANSVSA cå încalcå legile ¿i din cauza asta suferå o ¡arå întreagå. Este vorba de medicii veterinari contractan¡i din cadrul programului na¡ional sanitar veterinar. Greva se desfå¿oarå pe o perioadå nedeterminatå. Oierii primesc sprijinul cuplat zootehnic pentru anul 2020 APIA a autorizat la platå 9.434 de crescåtori de oi ¿i/sau capre, care beneficiazå de sprijinul cuplat zootehnic pentru anul 2020. Suma este de 30.103.881,65 euro. Astfel, APIA le plåte¿te oierilor un avans de 70% din cuantumul sprijinului cuplat pe cap de animal, stabilit pentru anul 2020. Este vorba de 17,90 euro/cap de ovinå/caprinå, iar avansul APIA de 70% din aceastå sumå este de 12,53 euro/cap de oaie sau caprå. Crescåtorii primesc plata în lei, la cursul de 4,8725 lei stabilit pentru plå¡ile directe, pentru anul de cerere 2020. A¿adar, ei beneficiazå de un avans de 61,0524 lei/cap de animal. Bani pentru registrele genealogice Schema de ajutor de stat în sectorul cre¿terii animalelor de care beneficiazå crescåtorii români de animale se prelunge¿te cu 6 luni, a stabilit MADR printr-o hotårâre. Aceastå schemå are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative, aferente întocmirii ¿i men¡inerii registrului genealogic, precum ¿i costurile aferente testelor pentru determinarea calitå¡ii genetice sau a randamentului genetic al ¿eptelului. Ajutoarele se acordå astfel: pânå la 100% din costurile administrative, aferente întocmirii ¿i men¡inerii registrelor genealogice; pânå la 70% din costurile aferente testelor efectuate de ter¡i sau în numele unor ter¡i pentru determinarea calitå¡ii genetice sau a randamentului genetic al ¿eptelului. 38
EuroTier 2021 se va ]ine pe internet Având în vedere situa¡ia interna¡ionalå de Covid-19, EuroTier, expozi¡ia lider mondial în zootehnie, ¿i EnergyDecentral, expozi¡ia adiacentå pentru energii inovatoare, vor avea loc în perioada 9-12 februarie 2021 în format digital. Organizatorul, DLG, Societatea Ger manå pentru Agriculturå, a luat aceastå decizie în urma consultårilor. Dar, ¿i a¿a, muta¡i din spa¡iul expozi¡ional fizic pe internet, vor avea pachetele de business, pentru companii expozante în mod digital, ¿i un program tehnic cu tematici de interes pentru vizitatorii crescåtori de animale. “Expozi¡iile noastre digitale reprezintå atât platforme interna¡ionale de business, cât ¿i oportunitatea de conectare cu re¡ele de exper¡i pentru dezbaterea unor subiecte de actualitate pentru produc¡ia animalå ¿i sectorul energiei”, spunea Reinhard Grandke, CEO al DLG. Sec¡iunea DLG Spotlights din programul tehnic digital aduce în prim-plan subiecte de actualitate din sectoarele bovine, suine, påsåri de curte, energie, controlul emisiilor ¿i vânzårile directe de la fermå.
Dezbaterile live din cadrul DLG Studio oferå cadrul perfect pentru planificarea viitoarelor investi¡ii. “Pentru DLG, este important ca accesul în lumea digitalå a expozi¡iilor EuroTier ¿i EnergyDecentral så fie realizat cât mai u¿or posibil. Dupå o înregistrare online unicå, vizitatorii pot ob¡ine informa¡ii despre produsele ¿i serviciile expozan¡ilor, pot contacta direct companiile ¿i pot participa activ la numeroase evenimente ¿i dezbateri din programul tehnic. Pentru 2021, DLG pregåte¿te ¿i alte târguri interna¡ionale, precum ¿i evenimente profesionale adresate zootehniei ¿i sectorului energiei, organizate în aer liber, cu respectarea normelor de siguran¡å sanitarå. “Numårul în cre¿tere de cazuri de infectare cu coronavirus la nivel mondial ¿i restric¡iile de cålåtorie aferente atât pentru expozan¡i, cât ¿i pentru vizitatori necesitå solu¡ii flexibile de business ¿i schimb de informa¡ii, precum cele oferite de evenimentele EuroTier/ EnergyDecentral digital”, a explicat Reinhard Grandke, CEO al DLG.
Viorel PATRICHI Profitul Agricol 42/2020
MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN
Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro (20-30 kg). Deleni, Ia¿i. Tel.: 0758.863.156
ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE
Producåtor, vând porci pentru sacrificat, cu greutatea între 100 ¿i 200 kg, ¿i purcei în¡årcati, cu vârsta de trei luni. Fågåra¿. Tel.: 0751.552.880 Cumpår floarea-soarelui ¿i porumb din jude¡ele din Transilvania. Plata la încårcare. Asigur transport. Tel.: 0733.100.461 Vând en gros mere Idared ¿i Florina din produc¡ie proprie. Mice¿ti, jud. Arge¿. Tel.: 0729.160.103 Vând: iedu¡e, rasa albå, capre adulte, mioare, rasa ºurcanå, ¿i purcei de carne
Vând 300 tone de grâu din produc¡ia 2020. Tel.: 0766.393.001 Vând såmân¡å de mei galben ¿i ro¿u, cantitå¡i mari. Tel.: 0723.037.225 Vând porumb boabe din recolta 2020. 800 lei/tonå. Tel.: 0745.849.277 Vând triticale ¿i floareasoarelui, produc¡ie 2020. Tel.: 0747.422.470 Vând 30 tone struguri din soiul Moldova, podgoria Panciu, Vrancea. 2 lei/kg. Tel.: 0723.911.793 Producåtor vând mere Ionatan, Florina, Golden,
calitatea 1, pre¡ 1,6-2 lei/kg. Tel.: 0746.959.296 Vând siloz de porumb ambalat în balo¡i mari, înfolia¡i. Certificat de producåtor. Pre¡: 200 lei/balot-tona. Tel.: 0758.517.249 MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE
Vând piese din dezmembrare tractor John Deere 4650. Rela¡ii la Tel.: 0735.883.191 Vând big bags cu capacitate de la 500 la 1.000 kg. La cerere, se pot executa dimensiuni diferite. Tel.: 0760.535.848 Vând echipament purtat pentru extras pomi: diametru max. 800 mm, putere min. tractor 80 CP. Echipamentul este prototip de produc¡ie româneascå. Folosit doar la teste. Tel.: 0726.719.726 Vând tractoare Fiat 880 DT ¿i Fat 780, stare bunå. Tel.: 0737.572.763
Tel.: 0742.113.353
46
- Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro
Siloz de porumb Siloz de lucernå
HIPERFORAJ
DIRECTOR TEHNIC Dr. ing. Teodor Mihalcea: 0722.256.825 teodor.mihalcea@ibna.ro ªEF Serv. M.C.T.E. ing. Alexandru Kelemen: 0764.909.219 alexandru.kelemen@ibna.ro
Vând fermå vegetalå în Arge¿: utilaje agricole, teren în proprietate ¿i în arendå pe 10 ani, cu posibilitate de prelungire. Tel.: 0748.859.071
Vând motocultor diesel, 12,5 CP, cu remorcå ¿i accesorii: frezå, cositoare, greblå, plug reversibil, cultivator, semånåtoare. Tel.: 0745.646.900 Vând salå de muls 2x6 Westphalia, cu despridere automatå, indicator de muls, ¿i salå de muls 2x4 Delaval. Montaj, punere în func¡iune ¿i piese de schimb. Tel.: 0368.452.057 FERME, TERENURI
SC vinde bazå de depozitare în ªtiubei, Buzåu: magazii cereale, depozit materiale, laborator, cântar electronic auto, grup social. Tel.: 0786.222.235
ANGAJEZ pentru fermå cu vaci de lapte, în Dorohoi, jude¡ul Boto¿ani, ÎNGRIJITOR ANIMALE
Vând fermå în Vlåsceni, comuna Potlogi, Dâmbovi¡a, cu 26.000 mp. Tel.: 0722.222.872
Mâncarea ¿i cazarea sunt incluse. Tel.: 0745.514.157
PRUTUL S.A.
www.prutul.ro
Institutul Na¡ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå – IBNA Balote¿ti
Vând tractor viticol Valtra 3400 V, din 2005, 70 CP. Tel.: 0758.249.344
comercializeazå:
VINDE: Detalii la urmåtoarele date de contact:
Vând fermå zoo la 50 m de DJ22 (Medgidia-Tortomanu): 50 capete bovine, toate utilitå¡ile, drum asfaltat, 32 ha teren arabil concesionat pe 20 ani. Tel.: 0729.106.032
DN AGRAR VINDE
Vând fermå agricolå produc¡ie vegetalå în jud. Bråila þ 150 ha teren arabil - proprietate personalå þ tractoare ¿i utilaje agricole þ 120 ha teren arabil luat în arendå pentru 6 ani; þ 35.800 mp teren intravilan ¿i construc¡ii administrative.
Vând plug reversibil, Ermo Evo 103, 3 trupi¡e, cormane lamelare, antetrupi¡e, roatå de copiere basculantå, cadru cu flan¿å pentru trupi¡a a patra, nou. Tel.: 0744.700.372
Contact: 0785.242.845
EXECUTÅ pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit
- GARANºIE -
0788.015.575 0745.015.575 Profitul Agricol 42/2020
LOCURI DE MUNCÅ
Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolå Secuieni-Neam¡
ORGANIZEAZÅ CONCURSURI pentru ocuparea unui post de ªef Laborator Experimental mixt Începând cu data de 16 noiembrie 2020, ora 10:00 pentru ocuparea unui post de Cercetåtor ªtiin¡ific Gradul II Domeniul: Ingineria resurselor vegetale ¿i animale, specializarea: Geneticå ¿i ameliorare vegetalå. Data de 3 decembrie 2020, ora 10:00
Rela¡ii privind condi¡iile de participare, bibliografia ¿i modalitatea de desfå¿urare a concursului se pot ob¡ine de la
Biroul de resurse umane ¿i de pe www.scda.ro Tel.: 0233.745.136, 0743.212.964
MARKET DEVELOPER
RECRUITS
for East and South-East Romania a Global Fertilizers Company
Most suitable candidate: - Agronomist Degree, Experience in fertilizers - Business Dev. & B&B salles skils - English and IT literacy + Driving License B 0743.488.019 florin.constatin@agxecutive.com Profitul Agricol 42/2020
47