Profitul Agricol nr. 41, din 4 noiembrie 2020 by Profitul Agricol

nr. 41 din 4 noiembrie 2020 - såptåmânal

8 lei

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Adrian Oros: Vom da bani pe animale reale Primul centru de legume ¿i fructe din Timi¿ Se contureazå fabrica de bioetanol din Dolj

Fermele mici trebuie så investeascå în digital Valeriu Tabårå despre semånatul grâului Fermierii nu au fost consulta¡i pentru noua lege a laptelui

Energii regenerabile pentru studen¡ii la Agronomie din Timi¿ 38 9

:n culisele Bruxellesului Fertilizarea de toamnå, secretul Scad plå¡ile directe din cauza eco-schemelor?

culturilor de påioase ¿i rapi¡å 12

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Cre[terea animalelor Horia Cardo¿ a redus deja pierderile la Agricola Mihåile¿ti 32 Mary Panå: Numai porcii din Bucure¿ti nu fac pestå porcinå africanå 35

Asocia]ii profesionale Alian¡a pentru Agriculturå solicitå derogare pentru neonicotinoide Råzboiul fermierilor cu traderii ¿i o victimå: contractele forward

Culturi vegetale Molia verzei, o amenin¡are pentru rapi¡å Nutrifoliar, îngrå¿åmânt românesc Galera Super - liderul erbicidelor în cultura de rapi¡å Loturile de hibridare au avut rezultate dezastruoase Condi¡ii speciale pentru liniile de hibridare Programele integrate Naturevo aduc o plusvaloare sigurå

Profesionistul rapi¡ei 2020

Dicor Land a deschis ¿i la Ia¿i Kubota a lansat tractoarele din Seria M4003 Dracula Hydro - 3 opera¡iuni într-o singurå trecere Sprayer MAF 4240 în oferta General Leasing

Informa]ii externe SUA aprobå folosirea dicamba ONU cere protejarea fermierilor palestinieni

Magazin

Ma[ini & utilaje

Aurel Nie¿ trece toatå produc¡ia vegetalå prin vaci

Bibanul, salvatorul pescarului Caruselul potârnichilor Coråbiile, solu¡ia pentru un transport naval ecologic

48 49

20 22

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII

Adrian Oros> Vom da bani pe animale reale Din 2021 crescåtorii de animale vor primi bani pentru animale reale ¿i nu pe cele pe care le aveau în anul 2013 în baza de date, a declarat ministrul Adrian Oros. Schimbarea anului de referin¡å de la 2013 la 2018 este prezentatå ca o reu¿itå a negocierilor din Parlamentul European, prezintå ministrul situa¡ia. “Am vrut så påstråm sprijinul cuplat voluntar, atât în sectorul zootehnic, cât ¿i în sectorul vegetal, în zone aflate în dificultate. Am reu¿it så påstråm Ajutorul Na¡ional Tranzitoriu, care este practic un sprijin de la bugetul na¡ional, dar ¿i acest sprijin trebuie negociat la comisie. Practic în 2020 trebuia så se termine ¿i am reu¿it så îl prelungim pânå în 2027, iar în Parlament, ceea ce nu am reu¿it noi în Consiliul Agrifish, am reu¿it så schimbåm ¿i anul de referin¡å ¿i asta må bucurå foarte mult pentru cå vom da bani fermierilor pe animale reale ¿i nu pe animalele pe care le aveau în 2013 în baza de date”, a spus Oros, în cadrul unei videoconferin¡e a ziarului Bursa. Ministrul a precizat înså cå a råmas o problemå destul de delicatå ¿i importantå Profitul Agricol 41/2020

nerezolvatå, în ceea ce prive¿te plafonarea subven¡iilor. “Noi, ca stat, ca Guvern ¿i ca Minister al Agriculturii, am dori ca aceastå plafonare så fie voluntarå. Så fie la decizia fiecårei ¡åri membre ¿i så o combinåm cu o platå redistributivå. Så speråm cå în trialogul care va urma vom ob¡ine ¿i acest lucru ¿i atunci putem ajunge la concluzia cå în parte ceea ce ne-am propus prin acest PNS se va îndeplini”, a men¡ionat ministrul. “Am dorit o flexibilitate mai mare pe aceste eco-scheme impuse de strategia Green Deal, în a¿a fel încât så nu pierdem banii europeni, pentru cå aceste eco-scheme vor fi obligatorii pentru ¡årile membre, dar voluntare pentru fermieri, ¿i este foarte important ca aceste ecoscheme så fie acceptate de cåtre fermieri så vinå så compenseze exigen¡ele acestui Green Deal ¿i banii så nu fie pierdu¡i”, a explicat Oros. Despre problema eco-schemelor ¿i cum pot ele influen¡a subveniile, pute¡i citi pe larg pagina 12.

Andrei DORNEANU

Vernisaj de picturå în curtea fermierului Ionu¡ Olteanu Artistul plastic Vali Irina Ciobanu a organizat, la invita¡ia lui ªtefan ¿i a lui Ionu¡ Constantin Olteanu, în calitate de gazde, evenimentul Plein Air la Garden Center Group. 16 arti¿ti plastici au stat toatå luna octombrie în grådina pepinierå de lângå Bucure¿ti, pentru a surprinde culorile senza¡ionale ale toamnei, poveste¿te Ionu¡ Olteanu. Pânzele au fost expuse acolo unde au fost ele realizate, astfel încât vizitatorii au putut så priveascå exact din punctul în care a privit artistul atunci când a realizat lucrarea. Vernisajul expozi¡iei, care a avut loc pe 1 noiembrie la Bragadiru, s-a bucurat de aprecierea numero¿ilor vizitatori. Organizatorii doresc så facå o tradi¡ie din organizarea evenimentului în fiecare an. ADS a început distribuirea terenului cåtre tineri Pe 24 septembrie Guvernul a aprobat normele metodologice de aplicare a programului care prevede acordarea a câte 50 de hectare pentru tineri. Pe 26 octombrie a fost ini¡iatå deja prima sesiune de concesionare a terenurilor aflate în administrarea ADS. S-au ofertat sole în Cålåra¿i, Dolj, Dâmbovi¡a, Gala¡i, Satu Mare ¿i Hunedoara. Persoanele interesate ¿i care îndeplinesc condi¡iile prevåzute de lege pot depune solicitåri la sediul ADS sau pe adresa de e-mail a institu¡iei, pânå pe 6 noiembrie. Suprafe¡ele de teren disponibile pentru contractare, precum ¿i modul de desfå¿urare a procedurii se regåsesc pe site-ul www.domeniilestatului.ro. În perioada urmåtoare, Agen¡ia va mai organiza sesiuni de contractare în toate jude¡ele ¡årii. 7

CRE{TEREA ANIMALELOR

Aurel Nie[ trece toat\ produc]ia vegetal\ prin vaci ¥n 1990, Aurel Nie¿ din satul ªicula, jude¡ul Arad, a pus bazele unei ferme de familie. Avea douå hectare de teren, o cåru¡å cu doi cai ¿i o vacå. Nu au primit niciun ajutor din partea statului român, nu au aplicat pentru vreun proiect european. Am urmårit în timp så våd cum cre¿te aceastå fermå exemplarå de familie în condi¡ii extrem de grele.

ståzi, lucreazå 83 de hectare teren arabil, în cea mai mare parte arendat, ¿i 35 de hectare de på¿une de la primårie. Îngrije¿te 60 de vaci Holstein cu lapte ¿i måre¿te ciurda în fiecare an câte pu¡in. “Tåte le-am fåcut cu brâncile astea...” Aurel Nie¿ nu este un ¡åran în sens tradi¡ional. A urmat o ¿coalå pentru tehnicieni veterinari, iar când a ajuns fermier, a mers cu profesori de la USAMV Timi¿oara så vadå crescåtori performan¡i din Austria, Germania, Belgia, Olanda, Elve¡ia. Între timp, tânårul Aurel Nie¿, feciorul lui Aurel Nie¿ senior, a terminat Facultatea de Medicinå Veterinarå ¿i s-a întors lângå tatål lui. “Dacå pruncul nu se înturna, eu må låsam de vaci...”, spune båtrânul. Doctorul s-a cåsåtorit cu Gabriela ¿i au acum un båie¡el pe care îl cheamå tot... Aurel. Cum altfel?

ªicula este aproape de Ineu, pe drumul ce duce din ºara Mo¡ilor spre Arad. Seceta a uscat tot ¿i pe-aici, pu¡inele vaci nu mai au ce pa¿te. “La noi, cade apa într-o såptåmânå cât într-un an, dupå care nu mai plouå deloc. Aici au fost iriga¡ii doar pentru legume. Cri¿ul Alb trece pe lângå noi, dar nu pot uda. S-a retrocedat påmântul pe vechiul amplasament. Eu am 83 de hectare arabil ¿i 35 de på¿une. Påmântul arabil îl am în peste 90 de locuri. Oamenii au primit câte 44 de ari de la Maria Tereza ¿i a¿a li s-a restituit, unde au avut. De aceea, eu nu pot så ud. Am cumpårat 4,6 hectare, singura bucatå 36

mai mare, pe care pot s-o irig, dar e pu¡in. Acum au venit doi italieni, au cumpårat 50 de hectare din 500, 100 au arendat ¿i restul au intrat cu japca. ºåranii tac, iau subven¡ia pe teren, se mai duc pe la el så le dea câte ceva...”, poveste¿te Aurel Nie¿. De la cele 60 de vaci Holstein, ob¡ine o produc¡ie medie de 24 de litri ¿i då laptele la Napolact. “Primim banii la timp, dar pre¡ul... 1,50 lei. Cu doi ani în urmå, era 1,56 lei. Noi ne-am asociat 25 de fermieri ¿i avem fabrica noastrå de lapte în Cooperativa TimLactAgro. Capacitatea de procesare a fabricii de la Bucovå¡, Remetea Mare, este de 35.000 de litri. Nu se pot vinde produsele ¿i atunci vindem ¿i noi surplusul de lapte pe unde apucåm. Pre¡ul laptelui la cooperativå este tot 1,50 lei. Nu primim dividende de la cooperativå, tot noi dåm bani pânå se înfiripå. Face brânzå, ca¿caval, iaurturi, kefir, ca¿, smântânå ¿i vinde la Arad, Timi¿oara ¿i Re¿i¡a.”

Pentru cå are rezerve de fân de anul trecut, va trece iarna cu vacile lui. Le då siloz de porumb, semifân de lucernå, fân. “Cu cât furajul e mai diversificat, cu atât e mai bine. Adaug concentrate: porumb, triticale, orz, premixuri, minerale, calciu, sare. Efectul premixului se vede în timp: fertilitate mai bunå, picioare mai rezistente ¿i lapte mai mult”. Cumpårå material seminal de la Semtest BVN Mure¿, de la Semex, din Canada. “Noi trecem toatå produc¡ia vegetalå prin vaci, precizeazå doctorul. Am avut hibrizi Pioneer la siloz ¿i Dekalb pentru boabe”. El face ¿i re¡etele pentru animale. Trecând prin toate activitå¡ile fermei, are convingerea cå numai a¿a se construie¿te un specialist autentic. Are ni¿te vaci monumentale, cum numai la fermierii mari am våzut. Båtrânul este vizibil fericit cå-mi plac animalele lui.

Furajarea este baza reproduc¡iei Inevitabil, doctorul ne poartå în tainele tehnologiei. “Noi nu gråbim cåldurile dupå fåtare. Cartea spune cå vaca trebuie så intre cât mai repede în cålduri. Este a¿anumitul service-period, care poate dura 60-80 de zile. Este perioada în care pregåte¿ti vaca s-o însåmân¡ezi.

Viitorul fermier, Aurel Nie[ Profitul Agricol 41/2020

Cele trei genera]ii ale familiei fermierului Nie[> Aurel (tat\l), Aurel (fiul), Gabriela (nora) [i... Aurel (nepotul)

Când ai o vacå performantå, fiziologic este imposibil acest lucru. Vaca este un sac cu o intrare ¿i cu trei ie¿iri. La fundul sacului, are 3 robine¡i - via¡a, produc¡ia ¿i reproduc¡ia. În momentul în care iese din sac mai mult decât intrå, atunci ea închide un robinet din cele 3. Primul robinet pe care îl închide este reproduc¡ia ¿i nu mai intrå în cålduri. Ultimul robinet pe care îl închide este via¡a. Dacå produc¡ia iese mai mult decât intrå, vaca închide reproduc¡ia. Nu po¡i schimba re¡eta de furajare, este un echilibru acolo. Vaca este o fabricå. Ea nu înghite proteinå vegetalå, ea consumå numai proteinå animalå. Ea månâncå iarba, bacteriile månâncå iarba, pe bacterii le månâncå ni¿te fungii ¿i protozoarele månâncå fungiile. Dacå introduci altceva, tot echilibrul se distruge ¿i vaca face diaree, se îmbolnåve¿te. Orice schimbare de ra¡ie dureazå 3 såptåmâni. De aceea, se preferå furajul unic”, explicå medicul veterinar. Nie¿ le då vacilor un furaj pentru lacta¡ie, cu mai pu¡in calciu ¿i lucernå, cu aproape o lunå înainte de fåtare. “Lucerna con¡ine mult calciu. Cele mai delicate probleme le are vaca Holstein cu reproduc¡ia. Se îngra¿å când nu mai are lapte. Majoritatea hormonilor sunt lipidici ¿i, atunci când consumå multå energie ¿i lipide, ca så producå mult lapte, nu mai are ¿i resurse så producå ¿i hormoni. Noi Profitul Agricol 41/2020

nu avem statisticå în fermå. Dacå facem hârtii a¿a cum lucråm, am fi muritori de foame. Media de via¡å depå¿e¿te 4 lacta¡ii. Am dat vacå la abator dupå 14 lacta¡ii”.

Cu gândul la modelul austriac Acum, dupå ce a umplat prin Europa, crede cå modelul pentru noi ar fi ferma austriacå. “Mie mi-a plåcut agricultura din Austria. Statul ajutå ferma de familie acolo ¿i austriecii nu spun ce sprijin iau. Au ferme cu 30-70 de vaci care dau 22 de litri de lapte în medie.” Am fost cu profesorii de la Timi¿oara ¿i în Olanda. Am gåsit un fermier cu 26 de litri de lapte. “La olandezi, orice ¡åran ¿tie englezå. Îi ajutam pe olandezi la muls, dar le ceream voie. Mi-a zis unul cå nu-i important cât lapte sco¡i, important e cât profit råmâne dupå ce scazi cheltuiala. Faci u¿or 22 de litri, dar peste 22 de litri, fiecare litru te costå tot mai mult. Am vrut så aflu cu ce se aleg dupå aceastå trudå, înså e secret de stat. “Dacå lucrå trei oameni în familie cu 30 de vaci, tråie¿ti decent. Dar trebuie så-¡i placå animalele.” La noi oamenii au fost descuraja¡i în ace¿ti ani, crede båtrânul. “A, dacå nu ave¡i 2.000 de hectare, nu meritå så faci agriculturå! Am fost odatå într-un cåtun din Austria. «Îl vezi pe omul care scoate

gunoiul de la oi? El este ministrul Agriculturii», îmi spune înso¡itorul. Încålzea toate casele din cåtun cu o singurå centralå care ardea crengi. Fåcea brânzå, iaurt lângå adåpostul oilor ¿i nu se supåra ANSVSA. E påcat cå s-a distrus agricultura de familie din România. Presa a contribuit la distrugerea fermei de familie pentru cå îi prezintå numai pe cei cu 1.000 de vaci...” Nu crede nici în legenda “instalårii tânårului fermier” de la noi. “Am fåcut proiect pentru grajd ¿i am våzut cå nu meritå. Costa grajdul 400.000 de euro ¿i proiectantul spunea cå nu-i destul, cå tot mai trebuie så mai dau. Iar banca îmi dådea numai 200.000 de euro. M-am gândit ¿i m-am socotit. Eu l-am ridicat cu 100.000, din banii no¿tri, dar pentru 99 de vaci, nu pentru 60, cum cereau ei. Dacå ajung la 100 de vaci, trebuie autoriza¡ie de mediu. Pânå la 99 de capete, nu am nevoie de autoriza¡ie. Are unul pe aici o parcelå cu fasole pentru «tânårul fermier», dar cornaciu ceala e mai mare ca omu ¿i fasolea nu are un bob. Banii i-a luat, ¿i-a învelit casa ¿i ¿i-a luat Mercedes. Påmântul nu-l lucrå el, l-a dat, dar e instalat ca «tânår fermier». Ni¿te bandi¡i! «Instalarea tânårului fermier» este cea mai mare ho¡ie”.

Viorel PATRICHI 37

MA{INI & UTILAJE IPSO Agriculturå: Demo cu semånåtoarea Kuhn Espro IPSO Agriculturå a efectuat recent o demonstra¡ie în câmp la o fermå din jude¡ul Cålåra¿i, cu o semånåtoare Kuhn Espro ata¿atå la un tractor John Deere 8320R. Semånåtorile din gama Kuhn Espro pot fi operate pe lå¡imi de lucru între 3 ¿i 8 m, sunt fiabile ¿i u¿or de manevrat, au necesar de putere scåzut ¿i o precizie ridicatå la semånatul într-o singurå trecere.

Dicor Land a deschis [i la Ia[i Dicor Land, distribuitor de ma¿ini ¿i utilaje agricole Maschio Gaspardo, Mecanica Ceahlåu, Steyr, Olimac, Irtec, Madara, Zanon, APV, Still, Pronar ¿i Kockerling, a deschis zilele trecute o filialå la Podu Iloaiei, jude¡ul Ia¿i.

ceasta este a doua unitate a companiei, dupå cea de la Gala¡i, unde Dicor Land î¿i desfå¿oarå deja activitatea de peste 9 ani ¿i pune la dispozi¡ia fermierilor peste 600 de utilaje noi. La filiala Podu Iloaiei sunt disponibile 100 de utilaje agricole, expuse în curtea generoaså, cu o suprafa¡å de 3.000 mp. Denumitå de ctre cei de la Gala¡i echipa Moldova Nord, la Podu Iloaiei lucreazå 10 persoane care deservesc cerin¡ele fermierilor din Boto¿ani, Suceava, Ia¿i, Neam¡, Bacåu ¿i Vaslui. În cadrul filialei ie¿ene, DicorLand are, ca ¿i la Gala¡i, un magazin de piese, Dicor Parts, prin care sunt puse la 40

dispozi¡ia fermierilor piese de schimb, accesorii ¿i consumabile pentru numeroase tipuri de utilaje ¿i branduri: tractoare, semånåtori, scarificatoare, pluguri, combinatoare, atomizoare, prese de balo¡i, sisteme de iriga¡ii etc. Echipa Dicor Parts asigurå ¿i serviciile de identificare a pieselor, transport ¿i consiliere gratuitå. Toate utilajele sunt transportate gratuit în fermele partenerilor, iar punerile în func¡iune sunt realizate gratuit de echipa tehnicå Dicor Land. “Motiva¡ia lucrului bine fåcut, dar ¿i dorin¡a noastrå de a fi aproape de fermieri, ne-a determinat så deschidem o aceastå filialå din jude¡ul Ia¿i, care så asigure agricultorilor din nordul Moldovei echipamentele necesare, cu livrare imediatå”, a spus Adina Gheorghe, marketing manager Dicor Land. Pe lângå importul ¿i distribu¡ia de utilaje agricole ¿i municipale ¿i piese de schimb, Dicor Land oferå ¿i solu¡ii tehnice ¿i service, precum ¿i servicii de finan¡are.

Arpad DOBRE

Claas: Schimbåri în Consiliul de Administra¡ie Claas a anun¡at cå, din aprilie 2021, dr. Martin von Hoyningen-Huene se va alåtura Consiliului de Administra¡ie Claas ¿i va prelua conducerea Unitå¡ii Opera¡ionale pentru Tractoare ¿i Claas Industrietechnik GmbH. Înainte de ajunge la Claas, el a lucrat din 2009 la compania John Deere, unde a ocupat func¡ii de director de dezvoltare ¿i director de fabricå. NHR Agropartners: Tractor Deutz-Fahr 5G la ofertå NHR Agropartners desfå¿oarå în aceastå perioadå o promo¡ie la achizi¡ia unui tractor Deutz-Fahr din seria 5G, iar fermierii care acceseazå oferta au urnmåtoarele beneficii: 0% avans, douå rate pe an, prima platå în anul 2021. Sunt disponibile modele cu puteri de la 97 CP la 116 CP, cu cutie de viteze mecanicå ¿i diferite capacitå¡i de ridicare. CNH va transporta utilajele pe Dunåre De obicei, companiile aleg transportul rutier pentru utilaje, chiar ¿i pentru cele foarte mari. Dar CNH a decis så testeze ¿i livrarea fluvialå. 42 de combine ¿i tractoare de mare putere Case IH ¿i New Holland au fost încårcate pe o barjå la Passau, în Germania, ¿i au coborât fårå incidente pe Dunåre pânå la Ruse, în Bulgaria. A durat mai mult decât pe ¿osea, dar a fost mai comod din punct de vedere logistic. Profitul Agricol 41/2020

MA{INI & UTILAJE

Kubota a lansat tractoarele din Seria M4003 De curând a intrat pe pie¡ele europene ¿i noua genera¡ie de tractoare Kubota seria M4003. Sunt de dimesiuni medii, cu puteri de la 66 CP la 74 CP ¿i sunt fabricate integral în Japonia.

eria M4003 se produce în fabrica Kubota din ora¿ul Sakai, un port maritim important al Japoniei. Noile tractoare sunt deja disponibile ¿i pot fi comandate de fermierii români prin Agri-Alian¡a, importatorul constructorului în România. Kubota seria M4003 are câteva caracteristici-cheie dedicate în mod special fermelor mixte, precum manevrabilitatea foarte bunå, vizibilitatea optimå, comenzile ergonomice ¿i performan¡ele sporite în operare. Sunt printre cele mai mici modele ca dimensiuni ¿i putere din gama de tractoare Kubota, iar cât de curând vor putea fi våzute la lucru în ferme de vaci cu lapte, efectuând o serie de opera¡iuni

Profitul Agricol 41/2020

în grajduri (distribuirea furajelor, transportul reziduurilor etc.), sau pe câmp, la lucrårile de sezon. În plus, datoritå dimensiunilor compacte ale acestor tractoare ¿i u¿urin¡a în operare, seria M4003 este idealå ¿i pentru lucrul în legumiculturå.

Caracteristici tehnice Noile modele sunt echipate cu motoare noi Stage V, cu filtru de particule DPF, pentru a minimiza emisiile. Operatorul are vizibilitate optimå (atât în varianta ROPS, cât ¿i la cele cu cabinå) în fa¡å ¿i în lateral, filtrul DPF fiind amplasat sub capota motorului. Toate dispun de memorie Dual engine rpm ¿i sistem Work Cruise (de management al rpm), la care se adaugå sistemul de injec¡ie Common Rail. Mai este echipatå cu inversor electrohidraulic al transmisiei ¿i faciliteazå economia de combustibil, asigurând niveluri scåzute de vibra¡ii ¿i zgomot, datoritå func¡iei Overdrive. Ating vireza maximå de 40km/h la 1.945 rpm. La modelul cu 36/36 viteze, varianta cu cabinå, butoanele Hi-Lo ¿i

pentru decuplare se aflå pe maneta schimbåtorului de viteze. Toate modelele seriei au o prizå de putere (PTO) 540/540E rpm sau, op¡ional, 540/1000 rpm. Schimbarea utilajelor ata¿ate ¿i activarea PTO se realizeazå cu u¿urin¡å datoritå sistemelor de control montate în exterior. La modelele cu cabinå, luminile LED sunt în echiparea standard, iar echiparea op¡ionalå Electronic Rear Hitch Control faciliteazå controlul operatorului asupra utilajelor ata¿ate, capacitatea de ridicare pe spate fiind de maximum 2.500 kg.

Arpad DOBRE

7 noi modele Seria M4003 constå în 7 modele, în variantele ROPS (sistem de bare de protec¡ie care înlocuiesc cabina ¿i protejeazå operatorul în cazul unei råsturnåri) sau cu cabinå. M4063 ROPS dezvoltå 66 CP ¿i este echipat cu transmisie 18 x 18. M4063 are ¿i varianta de echipare cu cabinå ¿i are acela¿i tip de motor ¿i de transmisie ca ¿i cel anterior. M4073 ROPS este echipat cu motor ce dezvoltå 74 CP ¿i cu transmisie 18 x 18. M4073 poate fi echipat ¿i cu cabinå, motorul ¿i transmisia fiind identice cu cele de la modelul anterior. M4073 Dual Speed ROPS este un model complex ¿i dispune de un motor 74 CP, cu transmisie 36 x 36. M4073 Dual Speed în varianta cu cabinå are acelea¿i echipåri de motorizare ¿i transmisie ca la modelul fårå cabinå. M4073 Dual Speed GPTO dotat cu cabinå este ultimul model al seriei ¿i are motor ce dezvoltå 74 CP ¿i o transmisie 36 x 36. 41

MICA PUBLICITATE Vând fermå agricolå produc¡ie vegetalå în jud. Bråila þ 150 ha teren arabil - proprietate personalå þ tractoare ¿i utilaje agricole þ 120 ha teren arabil luat în arendå pentru 6 ani; þ 35.800 mp teren intravilan ¿i construc¡ii administrative. Tel.: 0742.113.353

DN AGRAR VINDE

ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro

HIPERFORAJ

EXECUTÅ pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit

- GARANºIE -

Contact: 0785.242.845

VINDE:  Siloz de porumb  Siloz de lucernå

Detalii la urmåtoarele date de contact: Institutul Na¡ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå – IBNA Balote¿ti DIRECTOR TEHNIC Dr. ing. Teodor Mihalcea: 0722.256.825 teodor.mihalcea@ibna.ro ªEF Serv. M.C.T.E. ing. Alexandru Kelemen: 0764.909.219 alexandru.kelemen@ibna.ro



0788.015.575 0745.015.575

FERME, TERENURI

SC vinde bazå de depozitare în ªtiubei, Buzåu: magazii cereale, depozit materiale, modul laborator, post pazå, cântar electronic auto 60 tone, grup social. Tel.: 0786.222.235 Vând în Strehaia, Mehedin¡i, halå cre¿tere bovine de 100 capete, aprox. 700 mp, 1.200 suprafa¡å totalå teren mp, foså septicå dejec¡ii animale, apå, spa¡iu pentru personal. Tel.: 0744.681.502 Vând 450 ha teren agricol în jud. Olt, comasat 90%. Tel.: 0726.826.363 Vând fermå mixtå (bovine ¿i porcine) în Slobozia, Ialomi¡a, cu 1.100 ha teren agricol (205 ha proprietate ¿i 900 ha în arendå), hele¿teu cu pe¿te, utilaje. Tel.: 0741.019.035

PRUTUL S.A.

comercializeazå:

bovi¡a, cu 26.000 mp. Tel.: 0722.222.872 Vând 8 ha teren arabil, comuna Mircea Vodå, jude¡ul Bråila. Rela¡ii la Tel.: 0740.091.048 ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

Vând såmân¡å de mei galben ¿i ro¿u, numai în cantitå¡i mari. Jud. Prahova. Tel.: 0723.037.225 Vând porumb boabe din recolta 2020. 750 lei/tonå. Tel.: 0745.849.277 Vând en gros mere Idared ¿i Florina din produc¡ie proprie. Mice¿ti, jud Arge¿. Tel.: 0729.160.103 SC cumpårå doar în cantitå¡i foarte mari: - porumb, floarea-soarelui ¿i soia cu umiditate mare sau corpuri stråine; - grâu furajer, orz, rapi¡å, triticale, secarå, mazåre, ovåz, sorg ro¿u, nåut furajer, mu¿tar, coriandru, cereale depreciate sau spårturi. Transport. Plata pe loc. Tel.: 0756.984.939 Vând: iedu¡e, rasa albå, capre adulte ¿i mioare, rasa ºurcanå. Deleni, Ia¿i. Tel.: 0758.863.156 Vând 300 tone de triticale ¿i 100 tone floarea-soarelui, produc¡ie 2020. Tel.: 0747.422.470

- Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

www.prutul.ro lamelare, antetrupi¡e, roatå de copiere basculantå, cadru cu flan¿å pentru trupi¡a a patra, nou. Tel.: 0744.700.372 Vând big bags cu capacitate de la 500 la 1.000 kg. La cerere, se pot executa dimensiuni diferite. Tel.: 0760.535.848 Vând motocultor diesel, 12,5 CP, cu remorcå ¿i accesorii: frezå, kart cu scaun ergonomic, cositoare rotativå, greblå mecanicå, plug reversibil, cultivator, semånåtoare, lamå zåpadå. Tel.: 0745.646.900 Vând echipament purtat pentru extras pomi: diametru max. 800 mm, putere min. tractor 80 CP. Echipamentul este prototip de produc¡ie româneascå. Folosit doar la teste. Rela¡ii suplimentare la Tel.: 0726.719.726 Vând salå de muls 2x6 Westphalia, cu despridere automatå, indicator de muls, ¿i salå de muls 2x4 Delaval. Montaj, punere în func¡iune ¿i piese de schimb. Tel.: 0368.452.057

ANGAJEZ MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

pentru fermå cu vaci de lapte, în Dorohoi, jude¡ul Boto¿ani,

Cumpår 100-250 ha på¿une, comasat, obligatoriu CF, cu drum de acces, preferabil så includå ¿i o fermå zootehnicå. Tel.: 0773.978.834

Vând tractor U650 cu plug, revizie generalå fåcutå, cauciucuri ¿i baterie noi. Tel.: 0741.026.110

ÎNGRIJITOR ANIMALE

Vând fermå în Vlåsceni, comuna Potlogi, jud. Dâm-

Vând plug reversibil, Ermo Evo 103, 3 trupi¡e, cormane

Tel.: 0745.514.157

Mâncarea ¿i cazarea sunt incluse.

Profitul Agricol 41/2020

LOCURI DE MUNCÅ

Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolå Secuieni-Neam¡

ORGANIZEAZÅ CONCURSURI  pentru ocuparea unui post de ªef Laborator Experimental mixt Începând cu data de 16 noiembrie 2020, ora 10:00  pentru ocuparea unui post de Cercetåtor ªtiin¡ific Gradul II Domeniul: Ingineria resurselor vegetale ¿i animale, specializarea: Geneticå ¿i ameliorare vegetalå. Data de 3 decembrie 2020, ora 10:00

Rela¡ii privind condi¡iile de participare, bibliografia ¿i modalitatea de desfå¿urare a concursului se pot ob¡ine de la

Biroul de resurse umane ¿i de pe www.scda.ro Tel.: 0233.745.136, 0743.212.964

MARKET DEVELOPER

RECRUITS

for East and South-East Romania a Global Fertilizers Company

Most suitable candidate: - Agronomist Degree, Experience in fertilizers - Business Dev. & B&B salles skils - English and IT literacy + Driving License B 0743.488.019 florin.constatin@agxecutive.com Profitul Agricol 41/2020

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 4- 18.11.2020

Leti¡ia Zahiu 4.11.1935, prof. dr. ASAS Mihail Spåtårelu Pu¡intei 4.11.1976, director Direc¡ia buget-finan¡e, MADR Costicå Leu 5.11.1937, fost ministru adjunct Elena Tatomir 7.11.1960, director Direc¡ia politici agricole MADR Nicolae Brani¿te 8.11.1944, ICDP Pite¿ti - Måråcineni ªtefan Erimia 9.11.1977, responsabil service Claas Mihai Berca 10.11.1943, proprietarul Probstdorfer România Mihail Coman 11.11.1955, director general ICDP Måråcineni Istvan Töke 11.11.1959, fost secretar de stat Ion Banu 14.11.1947, directorul revistei Lumea Satului Paul Eduard Kmen 16.11.1976, director adjunct APIA Adrian Sava 17.11.1979, director måsuri de pia¡å, APIA Elena Nica 18.11.1976, director economic Biocrop

Agerpres a aflat cå grupul american Cargill, una dintre cele mai mari companii de agribusiness, lucreazå la o tehnologie pentru a instala vele pe navele din flotå. Cargill are o flotå de aproximativ 600 de nave ¿i le-ar dota cu catarg de pânå la 45 de metri ¿i vele. ¥ntoarcerea aceasta la coråbii (sigur, unele moderne) este solu¡ia våzutå de Cargill pentru a reduce emisiile de CO2 în transportul naval cu 30%. Cu vele motorul va func¡iona tot timpul, dar la un regim mai redus decât cel normal, a explicat Jan Dieleman, pre¿edintele diviziei de transport maritim

de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

Ce bine cå e¿ti

Nichita Stånescu

Cargill. Proiectul este deocamdatå în faza de design ¿i primele nave ar urma så fie lansate la apå în 2022. “Am decis så începem cu tancurile petroliere din categoria mijlocie deoarece opera¡iunile de încårcare ¿i descårcare prezintå mai pu¡ine probleme pentru vele”, a mai spus Dieleman. Unii mai hâtri ar putea comenta cå, dacå tot le pun vele, så arboreze ¿i un steag de pira¡i, la ce pre¡uri practicå.

Andrei DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Î¿i då acordul pentru o caså nouå – Båtut în ciudå; 2) A lucra ca generator – A se pregåti de atac; 3) Trec fårå notå! – A 9 10 fost angajat la strungårie; 4) Me¿ter în lemn – Coco¿a¡i pe platou; 5) Fåcute cu rost – Urâtå la fa¡adå; 6) Vechile pove¿ti; 7) Câ¿tigåtoare la masa verde – Local în Sicilia! 8) Bune de cinste – Margini de hå¡i¿! 9) Chemare pentru un prieten – I s-a tåiat replica; 10) Tratate de istorie.

CAREUL AGRICOL

O lingurit, a de poezie Du-må, fericire, în sus, ¿i izbe¿te-mi tâmpla de stele, pânå când lumea mea prelungå se face coloanå sau altceva mult mai înalt ¿i mult mai curând.

Cor\biile, solu]ia pentru un transport naval ecologic

7 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 40/2020 ORIZONTAL: GRAU - TAURI; AERISI - REN; DC - TACANIT; EUNUC - SENA; RACANI - TR; IST - DEGERA; Z - ALATURAT; UITATURA - A; RAID - RATAT; IREALITATE.

VERTICAL: 1) Unitå¡i pentru desfacerea båuturilor – Înscrise în curbå; 2) Aflat într-o formå de vârf – Începe uvertura! 3) Miez de nucå! – Cele cu multå trecere; 4) A lua la bani mårun¡i – Plåtit în regie; 5) Nota¡i pentru evolu¡ia la inele; 6) Întors pe parcurs – Då liber manierei; 7) Implicate în luptele de coco¿i – Cunoscute în grup; 8) Apar în lipså – Mijloc de lunå! 9) Întind coarda – Bun de prins în ramå; 10) Mereu aflate în preajma promovårii. Profitul Agricol 41/2020