Paperless 2022 / aestival by Nicolaie Ardelean

Paperless de dulceturtăȘcoala MENTORATÎN Ogenerațiewww.schoolbit.towww.ccdbihor.roBihorJudețuluiaDidacticCorpuluiCasa powered by CCD BIHOR LEARN, DELEARN, RELEARN SUMMER 2022ISSN 2810 – 3025 CYBERBULLYING pe propriucont septembrie 2022 ISSN 2810-3025

NEVOIA DE LIBERTATE UN TEXT DE ROSE BOKOS PAPERLESS | EDITORIAL

Ați avut vreodată momente în care simțeați că vă pierdeți ca persoană? Că vă dispare dorința de a face orice, că intrați într-o rutină zilnică, fără nimic incitant care să vă ofere emoții sau entuziasm?

Oricât de mult am fi încurajați să fim legați tot timpul de viitorul nostru, să ne asigurăm că ne descurcăm la școală, să ne găsim un loc de muncă bun, bine plătit, care ne va garanta că vom trăi oviață fără griji sau complicații, poate nu este singurul răspuns posibil. Această mentalitate poate fi bună, ne poate încuraja să depunem mai mult efort și să aspirăm spre un scop important, dar ne și închide orizonturile. Această gândire ne poate limita perspectiva, astfel pierzându-ne dorința de a trage în continuare de noi. Un loc de muncă bine plătit poate să îți asigure oviață fără complicații financiare, dar nu îți asigură fericire sau entuziasm pentru ziua de mâine. Dacă singurul scop în viață este de a excela în școală și de a avea un job bun, îți vei pierde rapid dorința de viață, ambiția și curajul, septembrie

2022 ISSN 2810-3025 2

Al doilea proiect este echipa de robotică Modus Vivendi. În ciuda faptului că nu sunt activă de mult timp, am reușit să învăț multe lucruri și să interacționez cu multe persoane diferite, simt că am crescut ca persoană și că mi-am lărgit viziunea, dorind mai mult de la mine însămi decât înainte. Tinerii din echipă m-au inspirat să încerc să dau tot ce pot mai bun în viața de zi cu zi, și de multe ori când mă blochez mă gândesc la ei. În ziua de astăzi nu toate școlile încurajează activitățile acestea, sau mai concret spus nu toți profesorii. Cu toții cred că am auzit de un profesor care se enerva dacă aveam program pe lângă școală și nu reușeam să îi îndeplinim toate cerințele. Mulți profesori se comportă uneori de parcă nu am fi și noi oameni, de parcă nu am avea și noi sentimente sau idei proprii. Momentan, școala ne încurajează să fim niște roboți care fac totul conform unui tipar, dar fiecare tânăr e diferit de celălalt și nu avem cum să ne supunem toți tiparului. Diferențele noastre ar trebui evidențiate și acceptate, nu înlăturate. Hobby-urile nu doar că te încurajează să fii propria ta persoană, dar te și ajută să evoluezi și să înveți lucruri despre tine și despre alții, lucruri pe care nu ai cum să le înveți la școală.

Din fericire, sunt și profesori care te sprijină și chiar te ajută să îți găsești ceva pe lângă școală, care ar putea să îți dea chiar un țel pentru care să lupți. Oamenii din viața ta care te încurajează în orice vrei să întreprinzi sunt esențiali și ar trebui să îi apreciem mai mult. Dacă există o persoană care te-a ajutat să îți găsești o pasiune, ar fi bine să îi amintești câteodată că îi ești recunoscător. În final, tu ești singurul capabil de a-ți crea drumul, așa că ar trebui să îl faci cât mai incitant și plăcut. Sursă foto: fototeca Mock Surprise

de multe ori lăsându-te pierdut și nesigur. Este importantă găsirea unui scop, de a avea o idee vagă despre viitor, dar viața nu este un drum drept, fără suișuri și coborâșuri, trebuie să o iei uneori pe cărări înguste ca să ajungi înapoi pe drumul principal, ai nevoie de ceva care să te țină stabil și să îti redea puterea. Nevoia de libertate, de a-ți lăsa grijile deoparte pentru un timp, este normală – nu ar trebui să fii descurajat de părinți, în special de profesori. Pentru a ieși dintr-o rutină, pentru a reuși să te ții cu toată puterea de drumul tău, ai nevoie de activități recreaționale, fie sport sau ceva artistic, ai nevoie de ceva pentru a-ți umple timpul liber, ceva care îți aduce satisfacție. Activitățile extrașcolare sunt esențiale pentru a te asigura ca nu îți vei crea o rutină obositoare pe de-a lungul vietii.

De multe ori am avut senzația că îmi pierd cheful de viață, că ajung să nu mai am niciun scop. Mă focusam doar pe școală și simțeam că în afara ei nu sunt în stare de nimic. Am avut norocul de a fi încurajată de părinți să îmi caut ceva pe lângă școală, care să mă dezvolte mai mult ca persoană. Am avut și încă am două proiecte principale în care sunt implicată. Primul este o trupă de rock alternativ, Mock Surprise, în care sunt solistă. Împreună cu baieții am reușit să ne detașăm de lumea din jurul nostru și să ne exprimăm prin muzică, astfel am gasit un scop adevărat. În zilele în care nu mă simțeam în stare de nimic, încă mă duceam la repetiții și reușeam să îmi recâștig puterea. Am învățat atât de multe lucruri, nu doar din domeniul muzicii, dar și despre mine ca persoană, și am reușit să construim o conexiune strânsă între toți.

PAPERLESS | EDITORIAL septembrie 2022 ISSN 2810-3025 3

ȘCOALA DINTR-UN COLȚ DE RAI ATELIERE STEP-BY-STEP „Cartea «Școala din Roșia – File monografice» reprezintă bucuria de a reda și eu ceva înapoi instituției de învățământ al cărei produs sunt.” Elevii clasei pregătitoare Stepby-Step de la CN Mihai Eminescu au devenit experți în figurine din turtă dulce. PROFESORI CARE TE INSPIRĂ SĂ CAUȚI ȘI ÎN AFARA ȘCOLII BOKOSROSEPERSONALĂFOTOTECAFOTO: FOTO: ARHIVA LOGOPAPER CORODEANULAVINIAFOTOTECAFOTO: septembrie 2022 ISSN 2810-3025 4

PROFESORUL ORGANIC Examen în fața unui elev Lexicograf, autor de manuale, culegător de AUTOPORTRETEfolclor O generație pe cont propriu LEARN AND TRAVEL Excursie în Apuseni Mentorat în AntreprenoriTEHNOLOGIEcyberbullyingdetalieinternaționalăHaidețilaȘtiințescu!StăpâniiuniversuluilaȘcoalaGimnazialăOlteaDoamna La școala de turtă-dulce MÂNA PE CARTE Despre școală și pandemie într-o carte editată de Casa Corpului Didactic Cronica școlii dintr-un colț de rai LIMBI STRĂINE Inovație la limba germană LA LITERE Juriu profesionist la concursul de creație literară «Tinere talente» Antonia Porțan: Heterocromie Alexandru Ardelean: Arhitectura unui destin Alexia cioară: Glosă despre libertate ÎnvățareaTEHNOSFERAîntreprezent și viitor schoolbit@ccdbihor.ro SUMAR www.ccdbihor.ro+040 773 391 705 www.schoolbit.ro PAPERLESSȘISCHOOLBitSUNTPUBLICAȚIIÎNREGISTRATELABIBLIOTECANAȚIONALĂ AROMÂNIEI,AVÂNDCODULDEIDENTIFICAREISSN2810-3025,RESPECTIVISSN-L2810-3025 septembrie 2022 ISSN 2810-3025 5

PAPERLESS | MÂNA PE CARTE DESPRE ȘCOALĂȘI PANDEMIE ÎNTR-O CARTE LA DIDACTICCORPULUICASEIEDITURA septembrie 2022 ISSN 2810-3025 6

deschise în procesul educațional, decâtAmdarsegment,fiecare„AșsuntchiarsaturatentitatemaigândireacestlegatvorgăsitInteresant,articole”.idee,audificiltraversatexperiențamultorpandemie.cumgânditpandemiapandemia.„Dedesfășurateîntoamnaanului2020:aicis-apornit,odatăcuDupăceavenit–șiatrecut–m-amsăfacemunvolumdespres-audescurcatprofesoriiînAmadresatinvitațiamaicolegi,să-șiîmpărtășeascăprofesionalădupăceamcutoțiiacestintervalșiinedit.Statistic,colegiin-fostatâtdeentuziasmațideamreușitsăstrângpuțineDINMERSsubraportpsihologic,afaptulcămulții-auspuscănusămaiaibăde-afacecunimicdepandemie,căvorsăuitecapitol,caîntr-omostrădemagică,încarenuvreisăalimentezicugânduriletaleonegativă.Oameniis-audepandemie,deonline,șiceimaibuniauspuscăobosiți:„Mailăsați-ne!”fivrutsăamunfeedbackdeladisciplină,pefiecareprimar,gimnazial,liceal,oameniin-aufostresponsivi.adunatmaipuținecontribuțiimi-așfidorit.Peacestfond,

PAPERLESS | MÂNA PE CARTE AŞA CUM MAJORITATEA PROFESORILOR O ŞTIU, PE LÂNGĂ CASA CORPULUI DIDACTIC FUNCŢIONEAZĂ O EDITURĂ DE SPECIALITATE, INTITULATĂ DIDACTICA MILITANS. SUB EGIDA ACESTEIA, CADRELE DIDACTICE CARE DORESC SĂ-ŞI ADUNE ÎNTRE DOUĂ COPERŢI CÂTE CEVA DIN EXPERIENŢA PROFESIONALĂ O POT FACE, EDITURA REALIZÂND ASISTENŢA DE SPECIALITATE ÎN ACEST SENS. septembrie 2022 ISSN 2810-3025 7

Dl Demeter Ignác, profesor metodist și formator la CCD, profesor de Limba maghiară la Liceul Reformat Lórantffy Zsuzsánna, este pe ultima sută de metri cu publicarea unei cărți pe care a îngrijit-o, generată de experiența sa ca educator în pandemie. Chiar dacă ne-am dori să considerăm închis definitiv capitolul pandemiei, spectrul său rămâne, iar unele din lecțiile pe ValorificareaprocesulOportunitateștiințificedeIdeeapandemiei.educațietraducere,adialogșcoală.interescâtdinînvățământuldomniei-salemaghiară,Carteaactualitate.săcareatrebuit,devoie–denevoie,ledeprindemvorrămâneînprof.DemeterestescrisăînresponsabilitățilelaCCDținânddeînlimbamaghiarăjudețulBihor,darsubiectulestesepoatedecontemporanșidepentruoriceomlegatdeCaatare,l-aminvitatlauninspiratdeaparițiaiminentăacesteilucrări,alcăreititlu,înesteOportunitățideonlineîntimpulrealizăriivolumuluiseleagăosesiunedecomunicăriintitulateE-learning:șiprovocareîninstructiv-educativ.resurselordigitale

PECONTPROPRIU activități…calculatorvezi„DacăchiarsăDemeterproblemăcamerele,nicicevaCâtcomunicarea.fost,iargenerală,online,întâmpinătoți,deînțeleagăLe-aprof.prezentatlucru.includăposibilitățilei-asuteorganizatproblemaununealtăpentruobișnuit,foloseaplatformăînceputLórantffyeu„Caexperiențăpersonalălacatedră,predaulaLiceulReformatZsuzsánnaOradea,iarlaamavutezitări,nuștiamcesăfolosim,fiecareinstrumentelecucareeradarpânălaurmăs-aoptatGoogleClassroom.Esteodigitalăfoarteversatilă,cupotențialdeosebit.Cânds-apusexploatăriiacesteia,amuncurslaCCD,auvenitdeoameni,afostbineprimitșifamiliarizatpeparticipanțicupecareleau,săîlîntreinstrumentelelordeLaacestcursonlineamșialteplatforme”,spuneDemeter.fostgreușiunorpărințisășisăacceptecăevorbaunteritoriunecunoscutpentrusăadmităcășiprofesoriidificultățilapredareaeraostaredenervozitatecuuniimaiînțelegători,alțiimaiiritați,darimportantăacadefiecaredată,despreelevi,uniis-audescurcatmaibine,alțiimaipuțin,uniinuvoiausă-șideschidădarastaafostolanivelnațional.Prof.considerăcăeimportantexisteacestcontactvizual,fieelșiintermediattehnologic:copilulnueacolo,dacănu-ifața,poatecăsejoacălasaueprinsînalteExistășiplatformedeeam scris și eu un articol și i-am fiecareoferitmodelerepede.adaptezemaimare.decicopiiipărințiiproblemaprimar.Celcomunicaredezvoltatlucru,șipetrecutprofesoriadaptabilității,desigur,așanuonline,formarerepedeCasacarefăcutpredaujuruldedigitală,aveaudidactic,șiauInformaticieniimers,„Lumeainvitatșipealțiis-ofacă”.atrebuitsăseadaptezedinspuneprof.Demeter.șidirectoriidinșcolipusrepedepepicioaresistemeplatforme,instruindu-șicorpulsuntmulțidirectoricaredejaoserioasăinstruiredarnutoți–șivorbescaiciunprocentpecareîlestimezînacirca10-20%dintreceicareînlimbamaghiară–aufațăcubriolaproblemeledecurgeaudinnoulcontext.CorpuluiDidactics-arepliatșiaorganizatcursurideînacestsens,predareadarcredcă,chiarșiașa,uniiaureușitsăsedescurcepoatecumși-arfidorit.Există,șiproblemavârsteișidarceimaimulțis-auaventurat,autimpîndelungatpentrua-însușidinnoileinstrumentedeauvorbitcucolegii,auunsistemintensivdeșiintegrare”.maiafectatafostînvățământulÎnaceastăzonăsepuneașifaptuluicănutoțireușeausăsteaacasăculor,săleacordesusținere,goluldecomplinitafostmaiTotaicis-auregăsitînsășiceientuziaștiînadorisăseșisăfuncționezecâtmaiPeInternetaucirculatdelecții,profesoriiși-aureciprocsusținereșiauajutatladiseminareainformației. PAPERLESS | MÂNA PE CARTEseptembrie 2022 ISSN 2810-3025 8

PAPERLESS | MÂNA PE CARTEseptembrie 2022 ISSN 2810-3025 9

Prof. Demeter a semnat prefața volumului și a editat contribuțiile pe marginea acestui subiect, primite din partea unor profesori contributori. „În fiecare an, înțeleagăLe-adoifolosind–dartransformateonline,diminueazăalesDnacarealimportanțaSárarăspunsdintreînvățatulonlinesăAndrea-Brigitta,așDacăvedereresimtînerauDebrețin.colaborareUnulcadrecontribuții,numărullearning-ul.pildă,actualitatescoatemștiințifice,organizămosesiunedecomunicăriiarodatăladoianiunvolumpetemedepedagogică;în2020,detemageneralăafoste-Acestaestevolumulcușaseșiinclude17venitedinparteaunordidacticedinîntregjudețul.dintretexteestescrisîncuunprofesordinÎnalțiani,contribuțiileîntr-unnumărmaisubstanțial,jurde35,darprobabilprofesoriișieiunreculdinpunctdepsihologic,dupăpandemie.esăenumerămcâțivaautori,aminti-opednaprof.Bereczkicareafostcurioasăafledelaeleviieidacăînvățatulestemaieficientdecâtînșcoală.Surpriză:82,6%cei168liceeniintervievațiauNU.DnaeducatoareBiróasubliniatîncontribuțiasamediuluicald,ocrotitorgrădiniței,încazulcelormici,nupoatefiînlocuitcunimic.prof.DemeterEmőke-Csillaaotemăacăreiactualitatenuseniciodată:evaluarea.Înnutoatemetodelepotfi–poatenicinutrebuiecertestecăprofesorii,GoogleClassroom,dupăanireușescsăsedecurce”.fostgreușiunorpărințisășisăacceptecăevorbalearningîncare,odatăceaiintratcuIP-ultău,numaipoțifolosisimultancalculatorulpentrualtceva.Interesantmis-apărutfaptulcă,înstrăinătate,așacumamaflatdelaalțicolegide-aimei,nus-auconfruntatcuaceastăproblemă,aelevilorcarenuîșideschidcamerele.”Careestecâștigul,dinpunctdevedereeducativ,dinpandemie?„Artrebuilucrat,peplanpsiho-social,cucopiiișipărinții.Aceștiatrebuiesăfieconștiențideefortuldeadaptarepecareîlfacprofesorii,dincolodeceeacesevede.Pedagogiiaumuncitmult,iarînmateriedeorganizareesteunmarecâștig,deoarecematerialulmaivechitrebuiereorganizat.E-learning-ulcucereștetotmaimultterenpestetotînlume,sefaccursurionline,faptcareîșiareavantajelesale–ebine,eștiacasă,teconcentrezipecurs,numaitrebuiesătedeplasezi.Șimaieceva:înțărileoccidentalecusistemedeeducațiedezvoltate,înposturadepărinte,cândnuștiiceva,teducilascoalășiîntrebi:«Vreausăștiușieumatematicadeclasaatreia».Iaratunciprimeștiunmaterial,onlinesaufizic,decipărințiisunteducați.Lanoinusepreaîntâmplăasta,ornueniciorușinesăceriajutorșcolii.Prinurmare,existășiaceastăcomponentădeeducațieaadulților,însensuluneibunecolaborări,carelanoidecurgemaigreu,poateșidinmotivulcă,îngeneral,articoleledinpresănusuntfavorabileînvățământului”.

să

PAPERLESS | MÂNA PE CARTEseptembrie 2022 ISSN 2810-3025 10

pentru cei care doresc disciplineceiriguroasă,caredecurgândrecunoscutcaresauvedere.ceprofesoruldeDomnia-saDemeter.devinprofesoriicinevaobținândîncâttrebuie„Nuprofesorilor.opost-alfabetizaredevideoproiectoarele,laboratoarelorscolasticăforme,tehnologiasocotit,simpleleisteți,digital,bun-simț:reaminteșteacestaviitorulRadóundidactice,internaționalăfamiliarizezeaprofundezeaceastătemășisăsecuexperiențaaunorcadrelegatădesubiect.Citândautorprezentlabibliografie,Péter,carevorbeștedespreșcolii,așacumîlpoateprognoza,prof.Demetercâtevaimperativedecopiiiacestuiviitorcareașiînceputdeja,vorfiînparametricarevordepășiabilitățidescris,citit,vorputeasăfoloseascăîntr-omultitudinedeincluzândaicirecuzita–tablăsmart,inventaruldeinformatică,iaracestprocesînvățaresevafaceînparalelcudigitalăaesuficientsăaiinstrumente,săeduciprofesoriiastfelsălefolosească,doarașarezultate.Dacăaupeînșcoalăcareîiajută,șiînvațămairepedeșimaimotivați”,spuneprof.apreciazăcăintervalulcursurionlineacoborâtdepeunpiedestal,„ceeaebine,dintr-unanumitpunctdeDacăneuitămlaSuediaFinlanda,acesteasuntțăriînprofesorulareunstatut,deîntreagasocietate,șidinfaptulcăselecțiaseopereazăestefoarteiarprofesoriajungdoarmaibuni.Lanoi,launeleexistăoconcurență de un teritoriu necunoscut pentru toți, să admită că și profesorii întâmpină dificultăți la predarea online, era o stare de nervozitate generală, cu unii mai înțelegători, selectivă,VolumultrebuisefiindformatarProf.obligăcauzamaiaceastăpractică,conținăContribuțiiledeschidproblemă,nuamfaptulaltceva.simultanculearningactivități…calculatorvezi„DacăchiarsăDemeterproblemăcamerele,nicicevaCâtcomunicarea.fost,iaralțiimaiiritați,darimportantăacadefiecaredată,despreelevi,uniis-audescurcatmaibine,alțiimaipuțin,uniinuvoiausă-șideschidădarastaafostolanivelnațional.Prof.considerăcăeimportantexisteacestcontactvizual,fieelșiintermediattehnologic:copilulnueacolo,dacănu-ifața,poatecăsejoacălasaueprinsînalteExistășiplatformedee-încare,odatăceaiintratIP-ultău,numaipoțifolosicalculatorulpentruInteresantmis-apărutcă,înstrăinătate,așacumaflatdelaalțicolegide-aimei,s-auconfruntatcuaceastăaelevilorcarenuîșicamerele.”deacestfeltrebuiesășioparteteoretică,șiunaaplicabilălaclasă,daradouacomponentăesteslabreflectată,probabildincontextuluiinedit,carenepetoțisănereinventăm.Demeterprezumăcăacestas-puteasăfieultimulvolumînfizic,dinaceastăserie,datecondițiileșidirecțiilepecarereașazășcoalașieditarea:„Armerspeonlineînviitor”.includeșiobibliografieconținândcirca15autori,

PAPERLESS | MÂNA PE CARTEseptembrie 2022 ISSN 2810-3025 11

multeBibliotecaCeipredaututurorEditorulvaeuînvățământulimplementaRămâneîntrecă,vedeDinmulțimedeanalizateiarmonitorizațidecamereinteligente,reacțiilelorsubtilesuntîntimprealdealgoritmiinteligențăartificială.Suntodefilmepeacestsubiect…mișcareapupilelor,profesoruldacăelevuleatentsaunu,așatreptat,noidevenimunlinkcopilșiArtificialIntelligence.devăzutcumsevaașacevaînromânesc.Personal,credcăîncă30deaniprofesorulmaifilacatedră”.recomandăaceastălucrarecadrelordinjudețcareînlimbamaghiară.interesațioPOTconsultalaCCD,undevorgăsimaiexemplare.profesorul„VorbimaflatămicărugatÎnaici”.arproblemeprofesoriidepentrutraducereestecăîndegrabăDeșitrebuieorînvățământ,puținlafoarteLafoartemare,iarlaaltele–maimică.Limbaromână,depildă,suntmulțiaspiranți,cadealtfelșiLimbamaghiară.Ceicareștiuceldouălimbistrăinenuvinînseducînsferaprivată,casăintrișisărămâiînșcoalăsăaistofădepedagog”.textelesuntînmaghiarășimaispecificeînvățământuluiaceastălimbă,editorulconsiderămaterialelesuntdeinteresșirealistsăvorbimdespreoalorînlimbaromână,aacoperioplajămaimarecititori:„Pânălaurmă,toțis-aulovitdeaceleașiînpandemieși,eventual,puteafolosisoluțiicareaparfinaluldialoguluinostru,l-ampeprof.Demetersăfacăopredicțieprivindeducația,într-unmomentderăscruce:despreșcoalavirtualășidigital.ÎnChina,darși

0771055273

PAPERLESS | TEHNOLOGIE DEHELEANOLIVIAPERSONALĂFOTOTECAIMAGINE:SURSĂ septembrie 2022 ISSN 2810-3025 12

LAMINISTERULOLIMPIADAÎNACESTAN,INSPECTORATULȘCOLARJUDEȚEANMUREȘAORGANIZATNAȚIONALĂDELIMBAGERMANĂMODERNĂ,ÎNCOLABORARECUEDUCAȚIEI.EVENIMENTULAAVUTLOCÎNPERIOADA6-12APRILIE,COLEGIULNAȚIONALALEXANDRUPAPIUILARIANDINTÂRGUMUREȘ. descoperimcreator,Originalitateadeterminant.iargermană,cunoștințeleeleviidecelorlalțiprezentatăcitească.ocarteurmătoarea:dinmunciiurmăritÎnistoriccomplex,Subiectul,”maghiarii”„germanii”,trebuiau„VinapercepțiileLadoilealafazadeproiect.probascrisă,eleviiși-auexprimatșiopiniileînlegăturăcucolectivă”,eseuîncareinclusecuvinteprecum„rușii”,„românii”și„eleviiclaseiaX-a”.s-adoveditafiunulavândînvederesubstratulalacestuia.cadrulprobeipeechipe,s-aevidențiereaimportanțeiînechipă,formatăderegulăcâtecincielevi.Dinamicaafostfiecareechipăprimeștediferită,pecareurmeazăs-oUlterior,carteaestecomisieicentrale,darșiparticipanți,printr-opiesăteatrușiuncolaj.Înacestmod,sepotremarcaprinlorlingvisticedelimbăspirituloratorșiartistic,originalitateajoacăunrolnestimuleazăspiritulfăcându-necapabilisăcomoriintelectuale.Prof.OLIVIADEHELEANrezultatAlexandra,lacauzaIlieșcalificateJudețulRucksackbibliothek.probaconcursdatoritănivelulînaltevaluărilorrândulrândulremarcabilăModernăOlimpiadaMeritălingvisticăgermană,cuHamburg.programatLimbaOlimpiadeiexigențeleluându-sefazaEleviicareaureușitsăsecalificelanaționalăaufostselectațiînconsiderareregulamentuluiInternaționaledeGermanăModernă,săseorganizezeînAuparticipatdoareleviivastecunoștințedelimbalaniveluldecompetențăB2.precizatfaptulcădeLimbaGermanăsebucurădeoapreciereatâtîncadrelordidactice,câtșiînelevilor,atâtdatorităobiective,cuungraddecompetență,încădelafazelorjudețene,câtșicelordouăsecțiunidenațional:probascrisășipeechipe,numităBihoraavutdouăelevelafazanațională:ArianașiAlexandraNicolae.Dinunuiconcursdeîmprejurări,fazanaționalăapututparticipacareaobținutunmeritoriul:premiulal

INOVAȚIE

LIMBAOLIMPIADALADEGERMAN

PAPERLESS | TEHNOLOGIE foto:Sursăwww.colinanoua.ro septembrie 2022 ISSN 2810-3025 13

PAPERLESS | TEHNOLOGIE DEHELEANOLIVIAPERSONALĂFOTOTECAIMAGINE:SURSĂ septembrie 2022 ISSN 2810-3025 14

PAPERLESS | AUTOPORTRET O GENERAȚIE PE CONT PROPRIU TIMPUL SCHIMBĂ GENERAȚIILE, PARCĂ LA INTERVALE TOT MAI SCURTE. UN PROFESOR DE LA UN LICEU DIN ORADEA A ACCEPTAT SĂ NE VORBEASCĂ DESPRE ACESTE DIFERENȚE, AȘA CUM LE-A REMARCAT LA DIFERITELE GENERAȚII DE ELEVI LA CARE A PREDAT. septembrie 2022 ISSN 2810-3025 16

PAPERLESS | AUTOPORTRET septembrie 2022 ISSN 2810-3025 17

Timpul schimbă generațiile, parcă la intervale tot mai scurte. Un profesor de la un liceu din Oradea a acceptat să ne vorbească despre aceste diferențe, așa cum le-a remarcat la diferitele generații de elevi la care a predat. „Proverbul Nu învățăm pentru școală, ci pentru viață se regăsește tot mai puțin în școala de azi. Dacă elevii sunt întrebați ce anume îi face să învețe, cei mai mulți răspund foarte pragmatic: pentru note, pentru a lua Bac-ul, pentru a scăpa de presiunea pusă de părinți etc. Prea puțini spun că învață pentru a se dezvolta și cultiva. O explicație principală ar fi faptul că, la absolvirea unei facultăți, studenții nu mai primesc o guvernamentalărepartițiecuunloc de muncă, cu excepția facultăților care pregătesc cadre MAI sau MAPN. Un alt motiv ar fi inflația facultăților; an de an termină zeci de mii de studenți – un număr uriaș de actori, într-o lume în care rolurile sunt tot mai puține. Al treilea motiv foarte puternic ar fi intrarea în era digitală, accesul nelimitat la informații, posibilitatea de a studia online la orice facultate din lume. Toate aceste elemente au erodat prestigiul și importanța școlii. Lovitura de grație au dat-o cei doi ani de pandemie, în care standardele s-au Rezultatulspulberat.

este o generație învățată săși caute singură informația, care știe că până la urmă reușita e o chestiune pe cont propriu, o generație care dorește rezultate instantanee, egoistă, competitivă, fără multe dileme morale. Elevii se schimbă mai repede – și bine fac; profesorii se schimbă mai greu și, fără să vrea, întrețin valori ale secolului XX, nu XXI. Cred că e un proces de învățare în care generațiile adulte trebuie să învețe de la cele tinere. Am auzit de la un fost elev de-al meu următoarea vorbă: E adevărat că noi, tinerii, reprezentăm doar 20% din populația țării, dar suntem 100% viitorul acesteia. Cred că elevii trebuie să primească mai multă libertate în a-și alege calea și meniul intelectual. Elevul ar trebui încurajat și lăsat să-și identifice genul proxim. Fiecare elev trebuie să fie propriul său model, în versiune Comportamental,superlativă.generațiile din jurul anului 2010, erau mai turbulente, dar cred că s-a revenit la o atitudine mai Elevuldecentă”.afost destabilizat și de faptul că în fiecare an sunt experimente din partea ministerului. De exemplu, în cazul elevilor de clasa a XII-a, vizavi de programa de la Limba română, de-a lungul celor patru ani s-au studiat scriitori care acum nu se mai regăsesc în programă, rezultând timp pierdut. Viitorul o să aparțină acelor elevi care reușesc să-și dezvolte un proiect personal, pentru că societatea și școala nu mai pot oferi așa ceva. ANDREI SÎRB

PAPERLESS | LA LITERE TALENTUL, INDIFERENT CĂ SE MANIFESTĂ ÎN DOMENIUL LITERATURII SAU ÎNTR-UN ALT DOMENIU DE CREAȚIE, NU ȚINE DE O VÂRSTĂ SPECIFICĂ ȘI, ADESEA, DACĂ ESTE CULTIVAT, AJUNGE SĂ ARTICULEZE O TRAIECTORIE EXISTENȚIALĂ PLASATĂ SUB SEMNUL CREAȚIEI ȘI AL MISTUIRII PERSONALE ÎN FAVOAREA OPEREI DE ARTĂ. ȘTEFĂNUȚALINPERSONALĂFOTOTECAIMAGINE:SURSĂ JURIU PROFESIONIST LA CONCURSUL DE CREAȚIE «TINERE CONDEIE» septembrie 2022 ISSN 2810-3025 18

Ca urmare a jurizării desfășurate la nivel național, patru elevi din județul Bihor, ciclul liceal, au obținut premii la această etapă a concursului, iar trei dintre ei s-au calificat pentru a participa la tabăra de creație care se va desfășura la Cozia, în județul Vâlcea, în perioada 22- 27 august anul curent. Ca urmare a jurizării desfășurate la nivel național, patru elevi din județul Bihor, ciclul liceal, au obținut premii la această etapă a concursului, iar trei dintre ei s-au calificat pentru a participa la tabăra de creație care se va desfășura la Cozia, în județul Vâlcea, în perioada 22- 27 august anul curent. Laureații concursului, din județul Bihor, sunt: locul I – Porțan Antonia, Colegiul Național Octavian Goga, Marghita, prof. coord. Bârza Manuela; locul III – Ardelean Alexandru, Colegiul Național Mihai Eminescu, Oradea, prof. coord. Dumitraș Monica; Cioară Alexia, Există în cultura națională și în cea universală nenumărate exemple de creatori care au intrat în mentalul colectiv ca urmare a faptului că au ajuns să fie devorați de demonul creației, care nu au putut concepe ființarea în absența actului creator, oricât de solicitant – fizic, psihic, emoțional – este acesta. Concursurile literare care se adresează elevilor, precum și taberele de creație au ca scop ultim –mărturisit sau nu – identificarea acelor mici creatori care, într-o formă sau alta poartă în ei – latentă –scânteia geniului ce poate alimenta o creație demnă de patrimoniul cultural universal. Tinere Condeie, concurs național de creație literară cuprins în Calendarul Activităților Educative Naționale 2022, se dorește a reprezenta într-un anumit fel, prin modalitatea de concepere a secțiunilor și a etapelor, acea nuielușă magică cu ajutorul căreia se identifică adevăratul talent, acela care poate să alimenteze în mod constant condeiul, să îl convingă cu ușurință să prezinte aventuri nemaiîntâlnite, unice prin originalitatea lor, prin viziunea pe care o propun asupra universului, prin personajele pe care le aduc în prim-plan, prin lumile imaginare –posibile – pe care le aduc în fața Încititorilor.cursullunii mai a acestui an a avut loc etapa județeană a concursului Tinere Condeie, juriul fiind alcătuit, conform regulamentului, din cadre didactice din preuniversitar,învățământulprofesoridelimba

română și membri ai Uniunii Scriitorilor din România. Ne-au făcut onoarea de a face parte din juriul concursului scriitori din prim-planul vieții literare și culturale din țara noastră, și anume Ioan Simuț –membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj și Ioan F. Pop –membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Arad. Au fost înscrise în concurs și jurizate creații literare la toate cele patru secțiuni ale concursului: poezie, proză, dramaturgie și eseistică, iar cele mai bune lucrări au fost trimise spre jurizare la etapa națională.

PAPERLESS | LA LITERE septembrie 2022 ISSN 2810-3025 19

și literatura

0749 186 060 mod expresiv propriilor trăiri și puteri imaginative. prof. dr. ALIN ȘTEFĂNUȚ, inspector școlar pentru educație permanentă și extrașcolareactivități Liceul Teologic Baptist Emanuel, Oradea, prof. coord. Fildan Mihaela; mențiune – Mateaș Alexia, Colegiul Național Iosif Vulcan, Oradea, prof. coordonator Negruț Margareta. Avem convingerea că dintre elevii premiați în cadrul acestui concurs unii se vor regăsi în revistele de profil, iar prin efort susținut vor reuși să confirme talentul și să dea glas în PAPERLESS | LA LITERE PUBLICĂM ÎN PAGINILE URMĂTOARE CÂTEVA DIN TEXTELE CARE LE-AU ADUS PREMII ACESTOR TALENTAȚI ELEVI BIHORENI. ȘTEFĂNUȚALINPERSONALĂFOTOTECAIMAGINE:SURSĂ septembrie 2022 ISSN 2810-3025 20

În analogie cu libertatea, privesc o pajiște. Pajiștea, încărcată cu fire de iarbă verzi și crude și vegheată de blândul soare, este precum libertatea: un loc prielnic pentru ca florile – oamenii – să se dezvolte și să transforme pajiștea simplă și monotonă într-un paradis al florilor, în care albăstrelele, păpădiile și viorelele să se scalde în razele soarelui, dansând pe ritmurile Rapsodiei române a lui George Enescu, operă care prin notele înalte și ritmul vioi însuflețește idealul libertății. Nu putem nega faptul că libertatea este singurul mediu în care ne putem dezvolta ca indivizi. Chiar și celebrul fizician Albert Einstein spunea: „Tot ceea ce este măreț și înălțător poate fi creat de individul care poate lucra în libertate.” Deși în condiții pașnice de viață omul este capabil să creeze lucruri deosebite, pentru unii libertatea este o armă cu care se ucid pe ei înșiși. Psihanalistul social german Erich Fromm studiază în cartea Frica de libertate mecanismele psihologice din spatele acestui concept. De asemenea, acesta tratează subiectul impunerii regimurilor totalitare. Fromm considera că poporul german, dorind să își restaureze mândria națională după Primul Război Mondial și aflându-se în condiții de libertate de a-și alege liderul, îl alege pe Hitler, care reușea să îi facă mândri de naționalitatea lor. Cu toții știm istoria zbuciumată a germanilor după această alegere politică, având un exemplu clar că uneori libertatea, dacă ești condus de sentimente de egoism și gelozie, îți poate semna actul morții.

GLOSĂ DESPRE LIBERTATE

PAPERLESS | LA LITEREseptembrie 2022 ISSN 2810-3025 21

Libertatea – un măr al discordiei, cu privire la care istoricii, teologii, matematicienii sau filosofii nu au reușit să ajungă la un numitor comun. Nu este niciun dubiu, libertatea este un subiect controversat, care capătă diferite conotații pentru fiecare persoană. Libertatea, pentru mine, înseamnă un mediu pașnic de conviețuire în care să mă pot dezvolta.

Petre Țuțea vorbea de asemenea despre bipolaritatea libertății: „Libertatea eu o asemăn cu o frânghie agățată de undeva, de sus. Te poţi urca pe ea la cer, participând la actul mântuirii tale creștine, sau poți să cobori în întuneric.” La fel ca Fromm, și Petre Țuțea, celebru filosof român, declară că libertatea este un lucru bun și că depinde de om ce face cu ea. Cu alte cuvinte, descoperim o altă caracteristică a libertății: libertatea este fie cea mai mare binecuvântare, fie cel mai mare blestem. Părintele Dumitru Stăniloae, în Filocalia XI, spunea ceva extrem de înțelept: „Omul mai trebuie învățat ce să facă cu libertatea”, accentuând și el ideea de a educa omul pentru a ști să nu se îngroape în libertate, ci să reușească să se Unînalțe.exemplu în acest sens îl constituie Isus, personaj al povestirii Marele Inchizitor din cartea Frații Karamazov a lui Feodor Dostoievski. În povestire, Isus se reîntoarce pe Pământ în vremea Inchiziției, în Sevilla. El dorește să își vadă „copiii” și să îi mângâie prin vremurile dificile pe care le traversează. Intră în catedrală, învie o copilă și se întâlnește cu Marele Inchizitor. Inchizitorul, nu doar că îi contestă toate alegerile, mustrându-l oarecum pe Isus că trebuia să aleagă pâinea atunci când l-a ispitit Diavolul, deoarece omul nevolnic și bicisnic are „întâi nevoie de pâine, apoi de libertate”, vorbele Inchizitorului având caracter profetic și descriind ideologia care va sta la baza regimurilor totalitare din secolul XX.

Inchizitorul dorește să îl ardă pe Isus pe rug, dar Isus îl uimește cu gestul său: îl sărută. Marele Inchizitor, dublul ateu (nu credea nici în om, nici în Dumnezeu), a fost extrem de uimit de acest gest caracterizat de smerenie și dragoste față de semeni, hotărând să îl elibereze pe Isus. Din această istorisire putem înțelege că, uneori, un comportament smerit din care să reiasă esența divină a omului îi poate oferi acestuia libertatea. Din păcate, în istorie, libertatea a fost aproape mereu plătită cu cel mai scump preț, cel al morții. Ne putem gândi la căderea comunismului în România din 1989 și la moartea revoluționarilor care au avut în minte libertatea ca scop, concept definit în lumea contemporană, libertas major, dar care nu au apucat să vadă cu ochii lor vremurile pașnice trăite de poporul român până în prezent. Din acest eveniment traversat de țara noastră înțelegem că libertatea merită orice pentru a fi Pedobândită.lângălibertatea fizică, a exprimării libere a gândirii și a posibilității de a fi responsabil de propria ta viață, mai există un tip de libertate: libertatea interioară. Liberi interior complet nu vom fi niciodată, deoarece avem frici, temeri, îndoieli, păcate, care în natura noastră de muritori pot să ne înrobească. O altă pildă în acest sens o constituie romanul Crimă și pedeapsă, scris tot de Feodor Dostoievski. În roman, Raskolnikov, un tânăr cu posibilități materiale reduse, este „obligat” de situația lui financiară să

PAPERLESS | LA LITEREseptembrie 2022 ISSN 2810-3025 22

jefuiască o cămătăreasă bătrână. Circumstanțele fac ca tânărul să o ucidă și pe cămătăreasă, și pe sora ei, crezând ca este un gest firesc, neavând bani. La un timp după comiterea crimei, Raskolnikov are sentimente de îndoială, simțind o vinovăție profundă. Sonia, tânăra de moravuri ușoare, reușește să îl ajute pe Raskolnikov să se confeseze și să se descarce de toate acele sentimente de vină. Ea l-a ajutat să își înfrunte toate îndoielile și l-a conștientizat de păcatul său. L-a convins să își săvârșească pedeapsa, ceea ce a reușit să îi elibereze sufletul, simțind că a plătit pentru păcatul său, oferindu-I libertatea conștiinței. În același sens, părintele Anatolie, protagonistul filmului rusesc Ostrov din anul 2006, se simte robit de un gest pe care îl considera o crimă. În tinerețe, își împușcă superiorul și crede că l-a ucis. Simțindu-se vinovat de gestul său, decide să devină călugăr, crezând că în acest fel va fi iertat de Dumnezeu. Până la bătrânețe, ajunge să devină un călugăr care are o relație strânsă cu divinitatea, binecuvântată cu minuni dumnezeiești, cu vindecări ale bolnavilor. Într-o zi se reîntâlnește cu Tihon, cel pe care credea că l-a ucis. În acel moment, în sufletul lui Anatolie a fost o eliberare și o descătușare a întregii vinovății pe care o purta pe umerii săi atât de mulți ani, reușind să guste în sfârșit libertatea conștiinței primită de la Dumnezeu, ca un dar al tuturor sacrificiilor pe care le-a făcut părintele, care a murit împăcat cu lumea și

ALEXIA CIOARĂ La concursul național de creație literară Tinere condeie, cuprins în Calendarul Activităților Educative Naționale 2022, acest text al Alexiei Cioară, elevă la Liceul Teologic Baptist Emanuel, Oradea, i-a adus premiul trei. Prof. coord. Mihaela Fildan. septembrie

2022 ISSN 2810-3025 23

cu Așadar,Dumnezeu.libertatea poate însemna diferite lucruri pentru fiecare om. Nu contează ce profesie avem, mediul în care am crescut, religia pe care o avem sau naționalitatea noastră, pentru toți este important să trăim într-o societate liberă, în care să putem evolua și dezvolta, atât pe plan emoțional, cât și pe plan intelectual. Momentan, trăim în vremuri de libertate, prospere, în care putem sa ne valorificăm calitățile și personalitatea. Depinde de noi dacă vom reuși sau nu să păstrăm aceste vremuri pașnice și să facem o diferență în lumea în care trăim.

PAPERLESS | LA LITERE

Tavanul nu era decât o fâșie de tablă ruginită, susținută de două grinzi și jumătate, toate șubrede ca vai de ele, iar mica gaură de la limita dintre tavan și perete, ce nu putea fi numită decât într-un prostesc moment de optimism fereastră, avea rama atât de umflată, încât am renunțat să încerc să o închid încă din primul an de studiu. Cu toate astea, podeaua era din lemn masiv, de esență tare, probabil de nuc sau de stejar. Conducerea școlii a făcut rost de ea, cu puțin timp înainte să nimeresc eu în văgăuna aceea, printr-un proiect finanțat de stat, care îi scutea de orice cheltuială a renovării școlii, cu condiția de a instala podea nouă în toate clădirile ce aparțineau de ea. Profesorii aveau o fixație în legătură cu divinul ansamblu de bucățele paralelipipedice de ambrozie solidificată.

Nu sunt sigur de ce, însă din totdeauna mi-a plăcut sala aceea de clasă, o odaie nesimțit de mică, parcă o machetă la scara de 1:10 a unei săli decente, localizată într-o anexă a celui mai lipsit de importanță pavilion al ansamblului de clădiri care găzduia unitatea mea de învățământ. Pereții erau de sus până jos înfofoliți, precum niște copii prematuri, cu cele mai noduroase, deformate și infecte urme de lemn de brad siberian (să fi provenit oare dintr-o latrină dezafectată?).

Era Cornul Abundenței, un dar de la zei. Nu, era chiar Zeul Suprem, coborât cu grijă din Paradis de către ceilalți zei, care erau complet eclipsați de fruntea lui mare, orbitoare și perfect netedă. Bietele ziduri și acoperișul anexei constituiau o umilă biserică închinată Lui, iar profesorii erau niște călugări ascultători, și noi, elevii, bineînțeles că eram barbarii, care se încăpățânau cu o ignoranță specifică să urmeze calea adevărului. Ridicau mereu parchetul în slăvi, chiar și în lunile de iarnă, când mici fuioare de fulgi de zăpadă își făceau loc în umila noastră biserică prin

PAPERLESS | LA LITEREseptembrie 2022 ISSN 2810-3025 24

ARHITECTURA

UNUI DESTIN

fereastra cu vitralii de mizerie, veșnic semideschisă, în timp ce vântul, departe de a fi blând sau călduros, viola cu o determinare ieșită din comun crăpătura dintre ramă și geam. Ne spuneau cât de norocoși eram să beneficiem de asemenea dotări de vârf și că dacă nu ne convenea, eram liberi să plecăm. Eu eram singurul care nu se plângea de condiții. Era ceva în atmosfera aceea claustrofobică a clasei care mă bucura la culme. Simțeam că am minimul necesar și nimic mai mult, iar asta îmi aducea mereu un zâmbet masochist pe buze, de parcă, la nivel chimic, serotonina era alcătuită doar din praf și acarieni. Dacă ar fi fost după mine, aș fi stat și acum (putrezind probabil) în odaia aceea. Din fericire, însă, Providența nu a găsit de cuviință o asemenea perspectivă asupra vieții mele. Astfel, pe la jumătatea celui deal doilea an de studiu la Colegiul Capucin cu Predare în Limba Latină am început să observ schimbări neașteptate în viața mea de zi cu zi. În primul rând, am sesizat că mama începuse să meargă la Piața Mare de două ori pe săptămână, în loc de o dată la două săptămâni, mai apoi, tata și-a adăugat un palton nou în colecție, lucru care se întâmplase ultima dată cu ocazia nașterii mele, adică cu 17 ani în urmă. Nu a mai durat mult până când am început să mergem la sinagoga mare, în loc de casa de rugăciune și să luăm zilnic masa la restaurant. Eu suspectam că tata primise o mărire substanțială de salariu, din moment ce moara la care lucra el era prosperă la momentul respectiv. Mărturisesc însă că această problemă mă preocupa puțin spre deloc, deoarece aveam lucruri mai importante de făcut. Încă din copilărie am avut o oarecare înclinație către artele plastice, dar am început să desenez regulat doar de prin clasa a noua. Desenam doar obiecte, deoarece peisajele le disprețuiam cu desăvârșire, iar portretele le consideram pe toate drept caricaturi jalnice. În fond, niciun om nu e atât de important încât să merite să fie pictat. Încă mai păstrez undeva, într-un dulap, un vechi desen deal meu care portretizează un creion ce se desenează pe el însuși la infinit. În ziua în care l-am terminat, nu am făcut decât sămi derulez în minte, ca hipnotizat, acea buclă. Din când în când îl mai scot din sertar, chiar dacă știu deja cu precizie unde se află fiecare linie, încrețitură sau pată accidentală, și o privesc cât pot de mult, dar în prezent am și eu o vârstă și nu mai sunt omul care eram. Nu mă mai pot lăsa absorbit de lucruri aparent simple, așa cum o făceam pe atunci, așa că trebuie să mă mulțumesc doar cu amintirile. Până la urmă, prezentul nu este decât o întunecoasă fereastră orientată către ermetica curte interioară care este Detrecutul.cândse deschisese a doua bibliotecă publică din orașul meu natal, începusem să îmi petrec tot mai mult timp acolo (după sau în timpul orelor de curs). Răsfoiam tot felul de cărți proaste, cu coperte izbitor de asemănătoare, doar pentru a nu sta acasă

PAPERLESS | LA LITEREseptembrie 2022 ISSN 2810-3025 25

cu bunica, care se apropia vertiginos de finalul prea lungii sale vieți. Asta până am descoperit că biblioteca în cauză găzduia și volume relativ noi, ce tratau subiecte precum pictura, desenul tehnic și mai ales arhitectura. În lunile ce au urmat mi-am petrecut cel puțin trei sferturi din timp pe taburetul de proastă calitate, așezat întrun colț al bibliotecii, lângă un ficus prietenos și ușa de la grupul sanitar destinat femeilor, studiind nenumărate volume. În timp, am fost și eu prins de febra arhitecturii, artă ce era pe atunci dominată de curentul Secessionist, cu formele sale unduitoare și culorile țipătoare, brusc am simțit nevoia să creez. Voiam să mă exprim. Pentru prima dată simțeam nevoia să îmi împărtășesc gândurile cu toată lumea. Voiam ca și ceilalți să mă simtă cum îi simțeam și eu. Așa am început să fac primele schițe de clădiri, toate în stilul Secessiunii Vieneze, fapt care le făcea automat să devină oarecum clișeice, însă mie unul îmi aduceau fericire pe moment, și asta conta cel mai mult. Primele schițe mai reușite leam arătat alor mei, care, fiind ușor impresionabili, au fost mai mult decât încântați de noul meu „talent”. Cam tot în perioada aceea ne-am mutat de la casa părintească a mamei, într-un apartament închiriat, spațios, într-o clădire nouă din centrul orașului meu de provincie. Atunci s-au hotărât să îmi spună de unde și până unde ne permitem dintr-o dată un asemenea stil de viață. Nu îmi amintesc prea bine conversația, deoarece nu am fost deloc atent, dar mai țin minte că era vorba despre niște acțiuni la o firmă de exploatare forestieră și despre faptul că nu vom mai avea nicio grijă pentru restul vieților noastre. Nu putea să îmi pese mai puțin. Acum aveam o menire, și, în sfârșit, nu mai trebuia să colind strâmtele și tenebroasele coridoare din mintea mea, fără să am măcar o lampă. Ai mei au reușit să-mi capteze atenția de abia atunci când tata a spus că ar fi cazul să mă duc și eu la oșcoală de prestigiu, să practic o meserie respectabilă, ca să pot să-mi găsesc o nevastă potrivită și să mă așez la casa mea. „Nu se poate, tată, să rămâi așa, fecior, că deja ești trecut cu un an de vârsta de însurătoare.” Tata nu era un om cu prea multă școală, iar valorile sale erau rigide și prăfuite, însă poseda o oarecare inteligență neșlefuită și o intuiție care funcționa cam ca picăturile de mercur. „Uite, am văzut că te fascinează astea cu arhitectura. Ce zici dacă facem un efort și te trimitem în capitală să-ți termini școlile, apoi te întorci și lucrezi aici acasă?”. Nu i-am răspuns imediat, deși hotărârea am luat-o de dinainte să-și termine propoziția. „Sună bine!”, i-am zis eu într-un final. Așa am ajuns, pe data de 1 septembrie 1905, să stau pe un scaun cu șezut lat, căptușit cu catifea roșie, dintr-o sală impunătoare a Institutului de Arte Frumoase din Viena. Semănam mai degrabă cu un mormoloc decât cu un humanoid, așa, pitit în mulțime cum eram. M-am uitat atât în stânga, cât și în dreapta, și n-am văzut decât băieți de vârsta mea, timizi și speriați, la fel ca mine.

PAPERLESS | LA LITEREseptembrie 2022 ISSN 2810-3025 26

PAPERLESS | LA LITEREseptembrie 2022 ISSN 2810-3025 27

Am căutat zadarnic puțin suport moral din partea himerelor sculptate pe pilonii groși de susținere, însă ochii lor de faianță colorată nu făceau decât să sclipească batjocoritor și rece către mine. Podiumul din fața noastră, cu cortina roșie ce atârna sec, îmi producea o stare de agitație și mai pronunțată decât până atunci. Toți așteptam apariția aceleiași creaturi necunoscute ce probabil că mișuna constant între pereți, pe sub pardoseală, printre stucaturile cu îngerași și vițe-devie, probabil chiar și prin venele unuia dintre noi. Toți știam despre el aceleași lucruri: îl chema Karl Rosenberg, era poate cel mai cunoscut arhitect care trăise până la momentul respectiv, și cel mai important, avea drept de viață și de moarte asupra spiritelor fiecăruia dintre noi. A intrat pe scenă pe nesimțite, cu mersul lui slinos și unduitor. A luat câteva secunde bune până să îi sesizeze cineva prezența. Era un om scund și gras, cu capul ras și cu omustață mică și ciudată, care, peste câțiva ani avea să fie împrumutată și popularizată de altcineva. Maxilarul îi era ușor ieșit în exterior, iar pe restul feței avea blocată o grimasă pe care bunica mea ar fi descris-o, poate în cel mai potrivit mod, drept fiind „spurcată”. Purta un costum de un roșu strident, asortat cu niște floricele multicolore din dantelă, iar în mână ținea un joben ce semăna izbitor de mult cu recuzita din spectacolele lui Houdini. Și-a scos o batistă la fel de înflorită ca ținuta lui, din pantaloni, și și-a șters fruntea lipsită de riduri. Pentru câteva fracțiuni de secundă, la lumina candelabrului ce atârna deasupra sa, Karl Rosenberg semăna leit cu podeaua din fosta mea școală. Sala era un templu semeț dedicat lui, iar de data asta, noi, elevii eram călugării ce îi dedicau întreaga existență. Această iluzie s-a risipit la fel de brusc cum a apărut, de îndată ce directorul Institutului de Arte Frumoase din Viena a rostit primele cuvinte adresate nouă. Un zeu adevărat nu comunică decât prin semne. El rămâne mereu distant și detașat față de orice, și mai presus de toate, nu lasă niciodată umbra pământească să îi contamineze fruntea plată. În ciuda aparenței sale de intelectual, vorbea împleticit, cu un subtil accent tâmp de mahala. Discursul său nu mi-l amintesc atât de bine, dar știu că ne-a vorbit despre ce înseamnă să fii un artist adevărat și despre cum, urmând în mod religios cursurile lui, aveam să ajungem arhitecți de talie (cel puțin) mondială. La momentul respectiv am fost zdruncinat (într-un sens bun) din temelii de discursul său. Imediat ce am ajuns în camera mea de la internat, am început să schițez clădiri magnifice, cu elemente împletite și ondulate, ce luau forme pe care nici eu nu le mai puteam reproduce. Așterneam povești cu balauri și prințese și spâni hidoși pe fațadele inițial goale ale unor clădiri pe care le proiectasem cu ceva timp în urmă. Mirajul a durat un trimestru întreg, în care am desenat zi și noapte fațade pe care azi nu mi le-aș mai putea imagina nici bătut. Le adăugam încrezător

PAPERLESS | LA LITEREseptembrie 2022 ISSN 2810-3025 28

Imediat ce am ajuns în camera mea de la internat, am început să schițez clădiri magnifice, cu elemente împletite și ondulate, ce luau forme pe care nici eu nu le mai puteam reproduce. Așterneam povești cu balauri și prințese și spâni hidoși pe fațadele inițial goale ale unor clădiri pe care le proiectasem cu ceva timp în urmă. Mirajul a durat un trimestru întreg, în care am desenat zi și noapte fațade pe care azi nu mi le-aș mai putea imagina nici bătut. Le adăugam încrezător în portofoliul ce trebuia prezentat la finalul primului trimestru, chiar domnului PeRosenberg.datade17 noiembrie, într-o zi de vineri, la ora 13 și câteva minute, îmi așteptam rândul la examinare, în antecamera biroului direcțiunii. Paralelă cu mine, în cealaltă parte a camerei, stătea basorelieful unei alte himere, care avea o privire la fel de sfidătoare ca cea din prima zi de școală. De data asta, însă, faianța colorată din ochii mei strălucea mai tare decât cea din ochii ei. Acum eu mă uitam la ea cu superioritate. În fond, creasem lucruri de zeci de ori mai frumoase decât ea. Poate că pe viitor, când aveam să mă ocup de renovarea acestei clădiri, aveam să o îndepărtez definitiv din proiect. La câteva minute distanță de conflictul cu orătania, intram plin de încredere în biroul zbârcitului de Rosenberg. La momentul respectiv aș fi pus rămășag pe un milion de coroane că bătrânul avea să fie foarte impresionat de munca mea. În timp ce răsfoia portofoliul și nota cu mișcări scurte câteva idei în carnețelul său, eu deliram, imaginându-mi cariera strălucită de arhitect de (cel puțin) talie mondială, care se afla la câțiva metri prezent, pe cărarea glorioasei mele vieți. După ce a terminat de notat observațiile, mi-a înmânat portofoliul și spus sec: „Șase. Nu ar strica mai multă creativitate. Când ieși, te rog să îl inviți pe următorul înăuntru.”. Atunci l-am salutat respectuos, l-am chemat pe următorul de la coadă înăuntru, am pășit pe lângă himeră, care mai mult ca sigur că zâmbea cu gura până la coama sa de leu, am coborât cele trei etaje, până la parter, pe unde am ieșit din clădire. Ajuns față în fața clădirii, am stat nemișcat, cu ochii înlăcrimați, admirând pentru o ultimă oară coifurile colorate ale acoperișului. Atunci, înainte să îmi dau seama ce se întâmplă, am Chiarvomitat.înfața scărilor de templu, care acum păreau să aibă pe puțin 10.000 de trepte. Nu mai conta. Acea clădire era o blasfemie, la fel ca munca ultimelor luni. Trebuia să fug undeva, cât mai departe, și să încerc să repar ce am stricat. Am început, așadar, să alerg prin centrul Vienei. Frescele gotice se topeau în jurul meu, preschimbându-se în panglici baroce, apoi în îngerași eclectici, în groteștii lujeri Art Nouveau, și în cele din urmă în case simple de mahala. Am încetat să mai alerg undeva pe la marginea Vienei, într-un mic cartier de case cu un singur nivel. Mă aflam pe o stradă lată (probabil cea principală) și pustie. Mă liniștisem. Aveam să mai înaintez puțin, după care aveam să mă întorc la internat, să îmi fac

PAPERLESS | LA LITEREseptembrie 2022 ISSN 2810-3025 29

străzii.

În timp, am fost și eu prins de arhitecturii,febraartă ce era pe atunci dominată curentul Secessionist, cu formele eu.simtăcacuîmpărtășescsimțeamPentruVoiamsimțitțipătoare,unduitoaresaleșiculorilebruscamnevoiasăcreez.sămăexprim.primadatănevoiasăîmigânduriletoatălumea.Voiamșiceilalțisămăcumîisimțeamși

bagajele și să mă întorc acasă. Chiar când am vrut să mă întorc, am fost săgetat de o oboseală crâncenă. Am început să casc și să umblu târșâit, când, dintr-o dată, am auzit niște voci ce păreau să aparțină unor copii. După ce am înaintat zece pași, era clar că zgomotele proveneau de pe o străduță perpendiculară cu cea pe care mă aflam eu. Imediat ce am intrat pe străduță, am văzut copiii. Erau câteva zeci, atât fete, cât și băieți, toți mucoși și zâmbăreți. Vederea lor m-a înduioșat oarecum, însă, am observat că ceva nu era în regulă cu ei. Toți păreau a fi complet dezbrăcați. Am încercat să găsesc un sens în ceea ce vedeam, dar nu mi-a venit niciun gâd coerent în minte, așa că i-am întrebat pe unde mă pot întoarce la internat. Fără să scoată o vorbă, toți mi-au indicat simultan direcția opusă celei din care venisem. Eram sigur că indicațiile nu erau corecte, însă, din motive pe care nu le cunosc până în ziua de azi am continuat să mă afund în brațele dezbrăcate ale uliței. După ceea ce păruse a fi jumătate de oră de mers împleticit, m-am uitat la cer, pentru a aproxima ora. Cerul era pe de o parte azuriu și plin de stele, cu luna ce domina orizontul, și pe de altă parte era negru ca tăciunele, cu o singură bilă de foc înfiptă stângaci în mijlocul său. Din moment ce eram cât de cât citit, cunoșteam faptul că atemporalitatea vine mereu în întâmpinarea unui eveniment major, așa că mi-am încleștat pumnii și m-am pregătit în sinea mea de orice mă aștepta la capătul

ISSN 2810-3025 30

PAPERLESS | LA LITERE

Pe măsură ce înaintam, ceva se schimba, însă nu puteam înțelege ce anume. După exact 259 de pași (căci începusem să-i număr), am întrezărit la orizont un gard, la care aleea se oprea. M-am apropiat de el și l-am atins, gândindu-mă că acest fapt ar genera un eveniment, cât de mic, însă nimic nu s-a întâmplat. Acaparat de o stranie senzație de liniște interioară, m-am întins pe jos, cu capul sprijinit de gard și am privit ulița în măruntaiele căreia căzusem captiv. Abia atunci am observat că imobilele dispăruseră, la fel ca gardurile. Nu mai erau case, erau doar beton, metal și sticlă. Toate combinate într-un mod simplu, dar totuși complicat, toate de o frumusețe și urâțenie nemaivăzută. Am început să plâng din nou, privindu-le, de acolo, din capătul uliței, din capătul lumii, capătul sufletului, loc, care atunci era pentru mine cel mai frumos pe care mi l-aș fi putut imagina. Acolo, urmărind cum sticla reflecta lumina soarelui, lunii și stelelor, simultan, am adormit cu un zâmbet pe buze. A doua zi m-am trezit pe o alee dintre două clădiri, la aproximativ 200 de metri de Institutul de Arte Frumoase. Imediat ce am ajuns în internat, am început să desenez construcțiile de sticlă, beton și fier, văzute cu o una sau un milion de zile în urmă. Încă le mai am și le țin alături de desenul cu creionul, în dulapul meu vechi cu sertare, și pot să afirm că seamănă izbitor de mult cu clădirile ce se construiesc acum, pe când eu sunt bătrân. Aș vrea să pot să spun că am devenit un arhitect prestigios în urma acestei experiențe, dar adevărul este că am terminat școala lui Rosenberg și am urmat o carieră cu succes moderat, proiectând imobile ieftine de raport, iar acum că mă gândesc poate pentru a mia oară la asta, ajung la aceeași concluzie: nu aș schimba nimic.

ALEXANDRU ARDELEAN

La concursul național de creație literară Tinere condeie, cuprins în Calendarul Activităților Educative Naționale 2022, acest text, semnat de Alexandru Ardelean, elev al Colegiului Național Mihai Eminescu, Oradea, și-a adjudecat premiul trei. Profesor coordonator: Monica Dumitraș (foto sus). septembrie 2022

În fabrică lucrul mergea de zor. O mulțime de mașiniști își făceau de lucru cu fabricarea procesoarelor pentru calculatoarele tuturor locuitorilor țării, unul lucrând mai rapid ca celălalt. Conducătorul, Paul von Hindenburg, aprecia FOARTE mult când fabricile depășeau numărul impus de procesoare necesare. În fabrică lucrul mergea de zor. O mulțime de mașiniști își făceau de lucru cu fabricarea procesoarelor pentru calculatoarele tuturor locuitorilor țării, unul lucrând mai rapid ca celălalt. Conducătorul, Paul von Hindenburg, aprecia FOARTE mult când fabricile depășeau numărul impus de procesoare Prinzându-șinecesare. părul negru, cu spatele drept și ochii ageri, Frida Honecker se plimba printre stațiile de lucru, analizând activitatea subalternilor ei, asigurându-se că toate componentele sunt fabricate corespunzător. Înaltă, uscățivă și suptă la față, arăta totuși demnă de postul pe care îl ocupa. Deși avea corpul firav, fața ei nu prezenta nicio urmă de slăbiciune: ochii ei pătrunzători și nasul ascuțit îi ofereau un aspect de conducător sever. În timpul pauzei de prânz, toată lumea își ocupa locul, savurându-și masa nutrițională pregătită cu precizie după nevoile fiecărui angajat în parte. O femeie se așezase lângă ea, văzând că nu se prea atinsese de conținutul farfuriei. –Frida? Te simți bine? Cum nu primise vreun răspuns, o atinsese ușor pe umăr. Frida? Revino-ți! Vor crede că te-ai îmbolnăvit, și nu îți dorești ca ei să creadă așa –Ah,ceva.scuze! M-am pierdut din nou prin gândurile mele, scuză-mă, spuse ea –Trebuiezâmbind. să ai grijă. Încearcă măcar să pari mai vioaie, nu e indicat să atragi atenția asupra ta într-un astfel de mod. Gândeștete ce s-ar întâmpla cu băieții tăi. Că tot

PAPERLESS | LA LITEREseptembrie 2022 ISSN 2810-3025 31

HETEROCROMIE

vine vorba de băieți, ce mai fac? –Ai dreptate, am să încerc să mă conformez. Băieții sunt bine, mulțumesc. Muncesc din greu, amândoi. Sunt nevoiți să tragă tare ca să țină pasul cu restul colegilor de la școală. Totuși sunt recunoscătoare că ne-a fost aprobată cererea legată de studiile lor online. Știi tu, stăm cam prost cu banii, așa că profesorii au acceptat ca băieții să participe la cursuri cu rândul. –Ah, ce mă bucur! Sunt foarte norocoși să aibă o mamă ca tine! Tare păcat că Hans va părăsit. Ați fi fost o familie atât de fru…Stimați angajați. Pauza de masă s-a sfârșit. Vă rugăm să vă reluați locurile la posturile voastre. Mulțumim! – Mesajul „Sistemului” sună din difuzoare, punând sfârșit conversației dintre cele două colege, spre fericirea Fridei. După încă două ore de muncă neîntreruptă, Frida ajunsese acasă. –Seele?* Seele, unde ești? Cum nu răspunse nimeni, mama merse direct la etaj și îl găsise pe Zwei** dormind în camera ei. Închise ușa cu grijă, după care merse la parter să prepare ceva pentru băieți, când Geist*** apăruse în spatele ei, făcând-o pe ea să –Mama,tresară.crezi că aș putea să mănânc ceva? întrebă el. Zwei a mâncat? Vai, Geist! E cam târziu. Hai, înfulecă ceva rapid și fugi sus în camera ta, știi că mâine ai școală. Zwei… doarme… în dormitorul meu. Să nu cumva să intri acolo, nu vreau să îl trezești, spuse Frida cam încurcată.

PAPERLESS | LA LITEREseptembrie 2022 ISSN 2810-3025 32

Geist se conformase și merse direct în camera lui, cufundându-se la rândul lui într-un somn Dis-de-dimineață,adânc.Zwei coborâse scările adormit, după care se așezase la masă, unde mama îl aștepta cu o cană de cafea în –Bunămână. dimineața, mama. Știi cumva unde e Geist? L-am visat din nou… ne jucam împreună cu mingea, spuse el frecându-și obosit ochii verzi. –‘Neața, Seele! răspunse ea și îi puse o farfurie cu mâncare în față. Geist încă nu s-a trezit. Lasă-l să se mai odihnească, s-a culcat târziu. Nu crezi că ar fi cazul să te pregătești pentru cursuri? Zwei își înfulecă rapid micul-dejun și plecă să își înceapă orele. Din 2020, orele au început să se desfășoare online, deoarece Conducătorul a considerat că astfel, „copiii sistemului” vor putea să profite de timpul pe care îl economisesc, pentru a desfășura activități benefice pentru sănătatea lor, ca Sistemul să își mențină starea perfectă. În acea seară, Zwei stătea pe patul din camera sa, scriind într-un jurnal indigo, care era evadarea lui din realitate. Copleșit de un sentiment de liniște, adormise cu capul pe paginile proaspăt scrise. Frida, observând că la etaj e cam liniște, urcase și îl găsise pe Zwei pe pat. Încet, fiind precaută să nu cumva să îl trezească, ea luase jurnalul și îl înlocuise cu un altul, de culoare neagră, după care îl acoperise pe băiatul care dormea adânc. O rază de soare îi mângâie blând fața lui

Geist, îndemnându-l să se trezească. El își deschise larg ochii albaștri, văzându-și jurnalul negru lângă el, după care își ridicase privirea și o văzuse pe mama sa în pragul ușii. Aceasta îi zâmbise blând și îl sărutase pe creștet. –Bună dimineața! Îmi cer scuze, știu că azi e zi liberă, dar nu am să pot să stau cu voi. Mâine fabrica va fi vizitată de un reprezentat trimis de Paul von Hindenburg, ca să verifice dacă ne-am atins numărul impus de componente produse pentru această lună, așa că azi voi fi nevoită să lucrez o tură de zi și una de noapte. Înțelegi tu cum sunt lucrurile astea… trebuie să ne asigurăm că totul e perfect pentru dragul nostru conducător. –Aaa… înțeleg… Măcar aș putea să mă joc cu Zwei cât timp ești la muncă? –Știi ce lună e, Seele dragule. Are alergii din nou, stă în dormitorul meu acum. Te rog frumos să nu îl deranjezi! Poate reușește să doarmă puțin. Are mare nevoie de liniște, spuse mama puțin agitată. Frida nu mai fusese până atunci nevoită să petreacă mai mult de câteva ore departe de fiii săi, așa că era îngrijorată pe bună dreptate. Primele câteva ore trecuseră destul de monoton. Geist își găsise de lucru prin casă, se ocupase de toate temele pentru zilele următoare, citise câteva pagini dintr-o carte, ba chiar reușise și să scrie câteva pagini în jurnal. Odată cu venirea serii, Geist își epuizase sursele de divertisment, așa că se hotărâse să-și prepare cina. În timp ce mânca, i se făcuse milă de fratele său bolnav. Gândindu-se la cât de obosită urma să fie mama sa când va ajunge acasă, tânărul se hotărâse să îi ducă niște mâncare și lui Zwei, în speranța de ai face mamei sale o surpriză plăcută, lucru pe care ea nu îl încuraja deloc. Ajuns în fața ușii dormitorului, încercă să o deschidă cu o singură mână, fiindcă cealaltă era ocupată cu un bol de supă. Nereușind să o miște din loc, puse jos bolul și începu să îl strige pe Zwei, dar nu primi niciun răspus. După o luptă serioasă cu balamalele ruginite ale ușii, reuși să le pună în mișcare și deschise ușa să îl găsească pe… nimeni? Derutat, începu să se uite prin cameră, neștiind ce se întâmplă. Îi sări în ochi un obiect de pe pat, un jurnal. Această descoperire îl făcu pe Geist și mai confuz, deoarece el era convins că își lăsase jurnalul în camera lui. Apropiinduse, observă că, într-adevăr, jurnalul nu era al lui: jurnalul acesta era indigo, în timp ce al lui era negru. Luă obiectul care îi era străin și începu să îl citească. În timp ce răsfoia paginile pline de cuvinte care îi păreau puțin prea familiare, începuse să îl cuprindă o durere de cap îngrozitoare. În ciuda acestei dureri, continuă să citească, până când vocea din capul lui se transformă într-o voce pe care o cunoștea, iar durerea de cap se intensifică. NU! Nu mai citi! E al meu! E locul MEU sigur! Nu poți să îmi iei locul ĂSTA! Speriat, neștiind care este sursa acelei voci care îi era fulgerător de cunoscută, fugi în baie și se spălă pe față. Ridicându-și privirea, realiză că nu era singur. De ce mă poți auzi?! TU DE CE MĂ POȚI AUZI?!

PAPERLESS | LA LITEREseptembrie 2022 ISSN 2810-3025 33

PAPERLESS | LA LITEREseptembrie 2022 ISSN 2810-3025 34

Dar nu se așteptase la ce urma; o durere cum nu mai simțise vreodată îi cuprinse tot corpul, conștientizând dintr-o dată existența rănii pe care și-a provocat-o.

Culoarea ochilor i se schimbase din nou, dar de data aceasta, complet diferit, unul fiind verde, iar celălalt albastru. Era cu adevărat îngrozit, mai îngrozit ca niciodată. Încercă să urle, dar gâtul îi era sugrumat de durere, îi venea să își smulgă părul din cap, dar era incapabil să își

Visez? Ăsta e un vis? Geist conștientiza acum la ce se uită: posesorul vocii pe care oauzea stătea lângă el. Era fratele lui pe care nu îl întâlnise decât în visele sale. Corpul îi era atât de familiar! Era identic cu al lui, o copie perfectă a propriului corp, mai puțin ochii săi, care erau de un verde pătrunzător, niște ochi care îi erau atât de străini și totuși atât de cunoscuți. –Tu ești… Geist? Tu ești! Cum… De ce? De ce acum? Unde ai fost până acum? întrebă Zwei frustrat și furios. –Zwei? Îmi cer scuze! Am vrut să te văd, îți jur! Mama nu mi-a dat voie! –Nu da vina pe mama! Mi-a spus că nu poți nici măcar să mă vezi. Nimic nu e mai important pentru tine decât studiile. Tu mereu ai crezut că ești mai bun decât mine! Chiar atât de nerod mă crezi încât să accept scuza jalnică că mama nu te-a lăsat să mă vezi?! Poate că nu sunt la fel de inteligent ca tine, dar cred că aș fi meritat să te întâlnesc și altundeva în afara viselor Cumele.fiecare cuvânt rostit de Zwei, durerea de cap a fratelui său creștea exponențial. În acel moment, Geist fu cuprins de o mânie puternică, necontrolabilă, pe care nu o mai simțise până în acel moment. Simțea o furie atât de copleșitoare, încât nu se mai cunoștea pe sine. –Zwei, te rog să mă crezi! Cea mai mare dorință a mea a fost să te întâlnesc! Cum poți să mă învinovățești de o faptă atât de gravă? Cum îndrăznești să faci așa ceva? Tu ești cel care te ascundeai mereu de mine! –Termină! Nu mă face pe mine să par persoana rea aici! Tu ești cel care–ÎNCETEAZĂ!! urlă Geist, atât de tare încât oglinda începu să vibreze. –Încetează tu! Te crezi mai bun decât mine, mereu ai fost așa. Adică… altfel… mai fi vizitat măcar o dată, nu pot să înțeleg cum îți permiți să nu recunoști toate Nemaiputândlucrurile… să se stăpânească, cu ochii orbiți de durerea de cap și copleșit de furia ce continua să pună stăpânire pe tot corpul său, Geist apucă primul obiect ascuțit pe care îl găsise în apropierea lui, înfigându-l în rodul halucinației sale, o umbră din care ieșea vocea lui Zwei. Brusc, imaginea care în secunda anterioară fusese lângă el, apăru în oglinda din fața lui, ca și cum ar fi fost captivul oglinzii. Observă că imaginii din oglindă i se schimbase culoarea ochilor, în mod haotic și repetat, din verde în albastru și, încet, realizase că imaginea din oglindă este chiar Zwei. Dintr-odată, fusese cuprins de o liniște monumentală, durerea dispăruse și nu rămăsese nimic mai mult decât realizarea.

controleze corpul. Își cuprinse rana cu palma, încercând să oprească sângerarea și văzu că și reflexia sa face același lucru. Voind să îi aline fratelui său durerea, se sprijini cu palma de oglindă, în încercarea de a-l ține de mână, după care se prăbuși pe gresia murdară cu un gâfâit chinuit. Moartea îi adusese răspunsurile, îi dezvăluise adevărul care îi fusese ascuns de propria-i minte tot acest timp. Ajunsă înapoi din tura de noapte, Frida intră tiptil în casă. Neauzind niciun sunet, era convinsă că Seele dormea, așa că se pregătise în mod silențios să facă duș. Intră în baie și văzu o urmă neagră-roșiatică de palmă pe oglindă. Confuză, se apropie să analizeze urma, observând că, într-un mod inexplicabil, din interiorul oglinzii, mai exista o urmă, identică cu cealaltă, formând împreună o pereche de mâini care se atingeau. Și atunci, urmărind dârele de sânge, se uită în jur și îl văzu: întins pe spate pe gresie, într-o baltă de sânge, cu ochii larg deschiși și gura încleștată ca pregătită de un urlet. Fără să fi reușit să scoată vreun sunet, se apleacă peste corpul acum neînsuflețit și îi analiză ochii: sub cel verde se întindea o urmă uscată de lacrimă, o ultimă dovadă a diferenței dintre cei doi locuitori ai aceluiași corp firav. Chinuită de puternicul sentiment că ea era responsabilă pentru moartea propriului fiu, Frida se prăbuși pe podea, urlând și plângând așa cum doar o mamă care și-a pierdut unicul copil poate. Se învinovățea pe sine, îl învinovățea pe Hans, dar mai mult decât orice, blestema

Din 2020, orele au început să perfectă.menținăSistemulsănătateabeneficedesfășuraeconomisesc,timpulputea„copiiiadeoarecedesfășoareseonline,Conducătorulconsideratcăastfel,sistemului”vorsăprofitedepecareîlpentruaactivitățipentrulor,casăîșistarea PAPERLESS | LA LITEREseptembrie 2022 ISSN 2810-3025 35

*SeeleGLOSAR= suflet (germ.), porecla mamei pentru băieți ** Zwei = două (germ.) *** Geist = suflete (germ.) ANTONIA PORȚAN PAPERLESS | LA LITERE

La concursul național de creație literară Tinere condeie, cuprins în Calendarul Activităților Educative Naționale 2022, acest text, semnat de Antonia Porțan, elevă a Colegiului Național Octavian Goga, Marghita, și-a adjudecat premiul întâi. Coordonatoarea Antoniei este prof. Manuela Bârza (foto sus). „Sistemul” pentru că a obligat-o să își condamne fiul la moarte ca să îl poată Însalva.urmă cu 14 ani, Frida și Hans formau un cuplu fericit, erau doi oameni simpli, cel mai prețios lucru pe care îl posedau fiind dragostea pe care și-o purtau unul celuilalt. La scurtă vreme după ce s-au îndrăgostit, Frida aflase că dragostea dintre ei urma să aducă pe pământ un copil. Din fericire pentru „Sistem” copilul se născuse perfect sănătos. Deși copilul părea perfect normal, după primele 6 luni, Frida începuse să observe schimbări repetate în comportamentul copilului, schimbări atât de semnificative încât mama ajunsese să creadă că va înnebuni. Hans nu mai suporta comportamentul ei, așa că a decis să își părăsească soția și copilul, refuzând să ia parte la creșterea unui copil „ireparabil”, pentru care ar fi putut fi condamnat. Prin urmare, Frida se găsise nevoită să inventeze un mod prin care să păcălească Sistemul, deoarece acest nou mod de guvernare impunea „eliminarea” copiilor care nu erau perfect sănătoși. Rodul dragostei celor doi a devenit astfel, așa cum erau cunoscuți de toată lumea, Zwei și Geist. Singuri împreună, două fețe ale aceleași piese de puzzle; îmbinați, dar atât de departe unul de celălalt, condamnați să fie veșnic contopiți în același trup. Victime ale unui Sistem bolnav, doi poli ai aceluiași magnet, salvați și uciși de același lucru: ADAPTAREA.

septembrie 2022 ISSN 2810-3025 36

EXAMEN ÎN FAȚA UNUI ELEV PAPERLESS | PROFESORUL ORGANIC personalăarhivafoto:SursăAlexTopai septembrie 2022 ISSN 2810-3025 37

este adolescent aidoma celorlalți, foarte curios, la fel ca majoritatea colegilor lui, dar e altfel. Întrebările lui sunt altfel. Privirea lui când citește o hartă sau un grafic, când privește o imagine cu un peisaj sau un desen geografic e altfel decât a celorlalți elevi. Multora dintre colegii lui le plac imaginile și filmele didactice pe care le folosesc la clasă, înțeleg graficele și chiar rolul hărții în cunoaștere, dar olimpicul internațional vede mai mult. Cel mai mult îmi plac orele de pregătire pentru olimpiadă. Atunci apar întrebări la care nu ai răspunsuri pregătite. În mulții ani de predare se formează niște automatisme, mereu aceleași întrebări din partea elevilor – deci efort minim, 692

PAPERLESS | PROFESORUL ORGANIC 0746 165

îmbogățește

„GEOGRAFIA A FOST O PASIUNE PENTRU MINE DE CÂND MĂ ȘTIU. ÎNCĂ DE MIC ÎMI PLĂCEA SĂ MĂ UIT LA HĂRȚI ȘI SĂ CITESC DESPRE DIFERITE ȚĂRI. PRIMUL MEU ATLAS A FOST UNUL AL EUROPEI, PE CARE ÎL AVEAU PĂRINȚII MEI. DE ACOLO A PORNIT TOATĂ FASCINAȚIA MEA PENTRU ACEASTĂ MATERIE”, NE SPUNE ALEX TOPAI, OLIMPIC INTERNAȚIONAL LA GEOGRAFIE. pentru că ai deja pregătit răspunsul. Întrebările unui olimpic internațional sunt complexe, demonstrează inteligență și un bagaj enorm de cunoștințe din toate domeniile. Nu sunt întrebări pentru că nu știe, ci pentru că vrea să înțeleagă mai mult decât crezi tu, ca profesor, că ar trebui să știe pentru… olimpiadă. Întrebări la care, uneori, nici nu încerc să răspund pe loc. Trebuie să îmi pregătesc răspunsul cu imagini, cu grafice, documentându-mă. La nivel de olimpiadă, geografia nu mai este cultură generală, este știință, adică noțiuni, concepte, teorii științifice, legi Da,geografice.esteoprovocare intelectuală. Este un examen pe care îl dai în fața unui elev. Nu un examen de două sau trei ore, ci săptămâni în care dai examen la fiecare întâlnire de pregătire pentru olimpiada internațională.Prof.CAMELIA

TIMOFTE

septembrie 2022 ISSN 2810-3025 38

Cum este să fii profesor de geografie care predă unui olimpic internațional la Provocator.geografie? Foarte provocator. După mulți ani în care încerci să convingi elevii că geografia este cultură generală, alături de istorie, latină, filosofie, biologie etc., adică ceva care nu îți aduce foloase materiale, ci îți creierul, ajungi la un elev care este Olimpiculaltfel.internațional

PAPERLESS | MÂNA PE CARTE ÎNCEPÂND DIN 2013, ÎN FIECARE AN, ÎN ROMÂNIA SE SĂRBĂTOREŞTE ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI, ÎN 5 IUNIE, ZIUA DE NAŞTERE A CELUI CARE ESTE CONSIDERAT PĂRINTELE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ROMÂNESC MODERN, GHEORGHE LAZĂR. SE VALIDEAZĂ ASTFEL CONTRIBUŢIA CONSTANTĂ, ESENŢIALĂ ŞI STRUCTURALĂ PE CARE CORPUL DIDACTIC O ADUCE ÎN CONTEXTUL SOCIETĂŢII ROMÂNEŞTI. CRONICA ȘCOLII DINTR-UN COLȚ DE RAI septembrie 2022 ISSN 2810-3025 39

septembrie 2022 ISSN 2810-3025 40

În acest an, ecourile sărbătorii au fost temperate de alinierea calendaristică, 5 iunie nimerind într-o duminică, dar la Școala topografianimbgeneral,PentrucareZileișiconstituindFileștiință,lucrarepeisajulValentinaistorie.desfășuratGimnazialănr.1dinRoșia,Bihor,s-aunevenimentcarescrieProfesoareleMariaUjocșiGelaSilaghiîmpodobescscolasticaljudețuluicuoscrisăcuacribiaomuluideintitulatăȘcoaladinRoșia–monografice,carteagestulderecunoștințădarulpecareacesteaîlînchinăÎnvățătoruluișicomunitățiiînlucreazădedecenii.orădenișibihoreni,înlocalitateaRoșiaareundetărâmmagic.Pestelocului,cupeisajeșiun

PAPERLESS | MÂNA PE CARTE

amdemerseuînvățământbucuriaRoșiapretențiioamenii,subiectulsubliniezeprof.amabilitateaÎnspiritualcreativitatecareuneiinvazive,necoruptăreliefcarsticdeofrumusețeireală,deproiecteantropicesesuprapuneactivitateacomunitățiumanediscrete,galvanizeazăprinmuncă,șitradițiiacestspațiu,înaintedetoate.declarațiapecareaavutsăne-oofere,dnaSilaghiaținutneapăratsăcălucrareanuepuizeazășicăimportanțisuntnucronicarul:„Fărăexhaustive,Școaladin–Filemonograficereprezintădearedainstituțieidealcăreiprodussuntșicevaînapoi.Deșiaimplicatuncares-aîntinscâțivaani,nucuantificatniciodatăefortul

depus, pentru că, atunci când faci săIncursiuneainstituțiicrâmpeietransmissufleteascăcaretaineledescoperitcevacudragpentruloculîncareaipentruprimaoarăcunoașterii,singurullucruconteazăestemulțumirealegatădefaptulcăamgenerațiilorviitoaredinistoriaacestedeînvățământ.întrecutulșcoliidorimfieomărturiepestetimpa PAPERLESS | MÂNA PE CARTE ȘcoalaUjoc,mâini”.lucrareAceastășifațăcontinueceilacontribuțieipecareaavut-oșcoaladezvoltareacomunității.Pentrucarevorvenișivordorisăacestdemers,lucrareadepoateconstituiobazădedateunpunctdeplecare”.carteestescrisăcaoconcertistică,„lapatruCo-autoarea,dnaMariașidomnia-saprofesoarălaGimnazialăNr.1Roșia,a septembrie 2022 ISSN 2810-3025 41

încadrat în parametri contemporani demersul pe care lau avut în vedere: „Astăzi, societatea așteaptă ca școala să-i pregătească pe elevi pentru o realitate într-o continuă transformare, într-un viitor – chiar prezent, am putea spune –imprevizibil. Și chiar dacă uneori pare că este depășită, școala își duce cu demnitate menirea de monograficăînrudităSilaghiProf.maiposibilităților,AutoareledeocamdatăapărutîncăBihor,InspectoratuldezvoltatȘcoala,unuiLansareaprezentulcunoaștetrecutulreușindcompletadragamintit,mairealitateaevenimentereaminti«catalogul»detrudaundeformatorșieducatoralgenerațiilorcopii.PoatecășiacestaafostimbolddeaaduceînprezentdascălilorșielevilordeierișiastăzicareaufostînscrișiînșcoliidinRoșia,deacrâmpeiedinîntâmplări,atâtdediferitededeazi.Șiprobabilarfifostmultedespus,multededarpoatealțioamenicudeșcoaladinRoșia,voracestefilemonografice,astfelsăfurămuităriipecareavemnevoiea-lcasăneînțelegemșisăvedemviitorul”.cărțiiestecomponentăaproiectmaiamplu,intitulatliantîntregenerații,înparteneriatcuȘcolarJudețeanPrimăriacomuneiRoșiași14școlidinjudeț.CarteaalaedituraPrimus,într-untirajredus.promitcă,înmăsuravorrevenicuuntirajgeneros.MariaUjocșiValentinaGelaaumaisemnatolucraretematic–Roșia.Schiță(2011)șiaucoordonat | MÂNA PE CARTE

oalta, calată pe imperative didactice – Tradiția: valențe formativ-educative. Aplicații Prof.practice(2020).Silaghile mulțumește și pe această cale tuturor celor care au sprijinit activitatea de turism.turismfostpasionatșiinvitație,contribuțiaPentrușicareKuti,unuidorit2022evenimentulÎndemailucrăridocumenteșicarepublicațiilePrimărieiprefață,informații,documentare.Surseleprincipaledeașacumputemafladinle-auconstituitarhivaRoșia,arhivașcoliișiperiodicealeacesteia,reunesccontribuțiialeelevilorprofesorilordeopotrivă,dinarhivaparohiei,altecucaracterdocumentarși,ales,mărturiialeunoroameniobșteailocalității.încercareadeaconsemnalivrescdin5iuniealȘcoliiGimnazialenr.1,amsăincludemșiocontribuțieaîmpătimitalcomunei,Ludovicdeprofesieinginer,pentruRoșiaeochestiunededestincarene-avorbitcaunîndrăgostit.ceicarenus-aunăscutaici,domniei-saleeouncuvântdegratitudineoprofesiunedecredință:„Suntdesporturimontane,amsalvamontistsisuntghiddespeologicsighidnaționaldeAmdescoperitRoșia cabluriperepedarcareRoșiaesteparadisulmontaniarzilornuviseazălacrestesemețe,careaucurajuldeaexplorașteri,deafaceescaladăfiepețicalcaroși,fieajutațidedeoțelorideaexploracu

septembrie 2022 ISSN 2810-3025 42

PAPERLESS

ȋn urmă cu câțiva ani și de atunci umblând pe aceste meleaguri mă consider «roșian», deși ȋncă nu locuiesc ȋn Roșia. Pentru mine,

septembrie 2022 ISSN 2810-3025 43

PAPERLESS

ȋn urmă cu câțiva ani și de atunci umblând pe aceste meleaguri mă consider «roșian», deși ȋncă nu locuiesc ȋn Roșia. Pentru mine,

pretutindenimulnumărÎnbicicletadealurișipădurisălbatice.zonăsuntmultepeșteri,acărorcreștedelaanlaanțumităpasionațilorcarevinde ȋn zonă, care se stabilesc aici sau datorită localnicilor. Doar pe Cheile Cuților pasionaaPecareaventură:suntcâtevapeștericareteobligălaPeșteraVacii,PeșteraCântă,PeșteraPrăbușită,șteraReceacărorpovesteabiașteaptăsăfiepovestită.Totaicițiideescaladă ȋsi pot da măsura curajului lor pe pereții de frontalelepenoucalcarsaupetraseuldeviaferratarealizat.ÎnCheileAlbioareialteșteriașteaptăsăfieluminatedecurajoșilor.Aiciomul ȋn căutareasadupăbogățiile PAPERLESS | MÂNA PE CARTE adâncului a săpat galerii care ȋn drumul lor au dat de peșteri ascunse numite peșteri geode, VechiulasemenirenumiteiPeșteriFarcu.șinoulse ȋmbină atât de armonios ȋn Roșia! Oamenii sunt harnici, iar terenuri nemuncite nu găsești aici. Are Roșia asta un magnet care atrage! Nu degeaba scria frumos Mircea V. GrindeanArieș despre «Efectul Roșia – locul de unde Dumnezeu a uitat să Laplece»!”Roșia turistică se adaugă deȘcoliiambasadoriacumceimaibunișimaicredibili–profesoriișieleviiGimnazialenr.1. Prof. DENISA LUCA, metodistBihorCCD septembrie 2022 ISSN 2810-3025 44

STĂ UNIVERSULUIPÂNII DE LA Ș OLTEACOALADOAMNA ÎN CLASA A II-A, ÎN CADRUL OREI DE MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI, ELEVII AU ÎNVĂȚAT DENUMIREA PLANETELOR ȘI ORDINEA ACESTORA DUPĂ SOARE. PAPERLESS | TEHNOLOGIE foto:Sursăwww.colinanoua.ro FOTOTECAIMAGINI:SURSĂŞCOLIIGIMNAZIALEOLTEADOAMNA septembrie 2022 ISSN 2810-3025 45

Spre marea mea încântare și bucurie, câțiva elevi au realizat acasă, ulterior, și alte proiecte pe această temă, utilizând și altfel de materiale. prof. înv. primar LAURA VONEA, Școala Gimnazială Oltea Doamnacâtecontur,corespunzător,planete.urmausubsemnataînchipuindfiecareproiectului.decartoncareadevenitsuportulPecapaculacesteia,alipitocoalăalbastrăspațiulinfinit,iarapregătitloculundesăfieașezateceleoptAcesteaaufostcoloratedecupatedupăiarapoiaufostlipitepe FOTOTECAIMAGINI:SURSĂŞCOLIIGIMNAZIALEOLTEADOAMNA PAPERLESS | TEHNOLOGIE septembrie 2022 ISSN 2810-3025 46

MENTORAT INTERNAȚIONAL DESPRE CYBERBULLYING PAPERLESS | LEARN AND TRAVEL COLEGIUL NAȚIONAL ONISIFOR GHIBU A PARTICIPAT LA UN PROIECT ERASMUS ÎN LUNA APRILIE, CONSTÂND ÎNTR-UN SCHIMB DE EXPERIENȚĂ LA PRAGA. AM ALES SĂ MĂ IMPLIC ÎN PROIECT, ȘTIIND CĂ VA FI O EXPERIENȚĂ UNICĂ ȘI CARE MĂ VA AJUTA ÎN VIITOR. BOTANDREEAPERSONALĂFOTOTECAIMAGINE:SURSĂ septembrie 2022 ISSN 2810-3025 47

septembrie 2022 ISSN 2810-3025 48

După programul de la școală, programul includea vizitarea unor obiective, cu precădere de patrimoniu – Muzeul Național din Praga, Podul lui Carol, diferite catedrale, Ceasul Astrologic.

Activitățile din cadrul proiectului se desfășurau într-o anumită cadență: dimineața, în jurul orei 9, ne îndreptam spre Școala Kiddum, unde se țineau activitățile tematice legate de cyberbullying, asta până pe la orele 12-13. O excepție a constituito cea de-a doua zi, când a trebuit să mergem la școală după-masă. A trebuit să ne împărțim în echipe de câte cinci elevi, pentru a desfășura sarcinile primite. Activitățile au decurs interactiv, am lucrat în echipe, iar printre acestea s-a inclus realizarea unui film și a unui afiș, pentru a ajuta să combatem fenomenul de bullying. Cu echipa m-am înțeles foarte bine și a fost o bună cooperare între noi.

Cultura cehă și cea română țin ambele de civilizația europeană și își împart un spațiu apropiat, așa că am întâlnit multe similarități. Chiar am avut parte o surpriză plăcută: într-una din zile s-a organizat un spectacol în centru cu dansuri populare cehe, și nu am putut să nu observ că dansurile cehe și cele românești –mai specific, bihorene – sunt asemănătoare, existând pași și mișcări aproape identice –PAPERLESS | LEARN AND TRAVEL evident, fiecare cu specificul său. Cu privire la obiectivele turistice, toate m-au impresionat, dar mai memorabile mi s-au părut Ceasul Astronomic din centrul orașului și Biserica Sfântul Nicolae. Ceasul Astronomic este un obiectiv unic în lume, atât prin aspect, cât și prin faptul că, la oră fixă, prin cele două ferestre se afișează cei 12 Apostoli. Biserica este un adevărat monument arhitectural, stilul baroc putând fi identificat cu ușurință, prin picturile și decorațiunile bisericii. Din acest proiect Erasmus am învățat în primul rând elemente în plus legate de fenomenul bullying. Am aflat care sunt formele acestuia, care sunt efectele pe termen lung și cum putem să-l combatem cât mai Suntemeficient.mândri de școala noastră că a avut ocazia să participe la un asemenea proiect și ne bucuram că elevii se pot dezvolta în tr-o ambianță europeană. Îmi exprim recunoștința profesorilor de la Onisifor Ghibu care au făcut posibil acest stagiu: Lucia Cighir, Găvruța Camelia, Carpăn Anca și Simuț Alina. ANDREEA BOT 0743300089

PAPERLESS | TEHNOLOGIE CONSOLIDAREA COMPETENȚELOR ANTREPRENORIALE PRIN COOPERARE ONLINE ÎN BAZINUL CARPATIC ESTE TITLUL PROIECTULUI ERASMUS+ (2021-1-HU01-KA210VET000034551), LA CARE PARTICIPĂ ELEVII DE PROFIL ECONOMIC AL LICEULUI TEOLOGIC ROMANO-CATOLIC SZENT LÁSZLÓ, ÎN CALITATE DE PARTENERI, COORDONAT DE SUBSEMNATA, PROF. EC. KELE TÜNDE-ILONA. LÁSZLÓSZENTROMANO-CATOLICTEOLOGICLICEULUIFOTOTECAIMAGINE:SURSĂ INTERNAȚIONALĂDEANTREPRENORITALIE LA LICEUL SZENT LÁSZLÓ septembrie 2022 ISSN 2810-3025 49

Banca Națională a României –Agenția Bihor și diverse societăți economice la care elevii au desfășurat pregătire practică. Rezultatele muncii echipelor au fost prezentate în luna mai în cadrul unui concurs online, care a fost evaluat de un juriu format din experți în domeniul economic, comercial și managerial. Cele trei echipe al Liceului Teologic Romano-Catolic Szent László s-au dovedit cei mai buni antreprenori, ajungând pe podium, astfel: echipa clasei a XII-a A. FE Meal Box SRL –Premiul I, echipa clasei a X-a A. Hades’ Nightmare SRL– Premiul II, iar echipa clasei a XI-a A. Chingu SRL –Premiul III. Profitând de vremea bună, ceremonia de premiere a avut loc în grădina Bazilicii Romano-Catolice în această săptămână, unde elevii au fost încântați să primească tabletele cadou și căștile bluetooth. Scopul proiectului nu este doar dezvoltarea antreprenorialecompetențeloraleelevilor,ci și de a evalua modul în care școlile și mentorii se pot sprijini reciproc în parteneriate internaționale desfășurate online și de a împărtăși exemple de bune practici în aplicarea metodei proiectului și altor metode de învățare centrate pe Ultimaelevi. activitate de amploare al proiectului va avea loc în septembrie în municipiul Szolnok (Ungaria), unde toate echipele participante la proiect se vor întâlni pentru a evalua personal activitățile derulate pe parcursul proiectului, pentru a În cadrul AfacerilorAsociaţiaUniversitateainstituțiiorganizatprofesoriilocală.fiedesprijinăimplementândPapp-TóthAlbertKonrádșiparticipăRomano-CatolicDinconcepereapregătireacercetareadezvoltareaprocesetapeleșcolilorÎncepândsucces.elevidobânditecompetențeledezvoltaantreprenorispecialiștiErasmus+Tempus,ExpanziocadrulprofilcunoștințelecreareaUngariainternaționalparteneriatuluieleviidinSlovacia,șiRomânia,modeleazăuneiafacerifolosinddobânditelaoreledeșilaactivitățilepracticedinproiectuluicoordonatdeKFTșifundațiapublicăcaregestioneazăaplicațiiînUngariașicareasigurăîndomeniuleconomicșidesuccespentruaînrândulelevilornecesareafipentrucacâtmaimulțisădevinăantreprenorideculunafebruarie,eleviipartenereautrecutînrevistălansăriiuneiafaceriîntr-undeșaptepași,delaideiideafacerișidepiațăpânălaplanuluideafacerișistrategieidemarketing.parteaLiceuluiTeologicSzentLászló13eleviformândtreiechipementorațidedoamnadirectorErzsébetKatalinșiprofesoriiAndrea,KeleTünde-IlonașiEmese.Aceștiametodaproiectului,eleviiînproiectareauneiideiafacericaresăsepotriveascășisăviabilăînrealitateaeconomicăPentruasigurareasuccesului,mentoriaucolaboratșiaudiverseactivitățicuderenumecumarfiCreștinăPartium,pentruPromovareaînRomânia,

PAPERLESS | TEHNOLOGIE septembrie 2022 ISSN 2810-3025 50

Prof. ALBERT EMESE ANDREA Prof. ec. KELE TÜNDE-ILONA PAPERLESS | TEHNOL0GIE SURSĂ IMAGINI: FOTOTECA LICEULUI TEOLOGIC ROMANO-CATOLIC SZENT LÁSZLÓ septembrie 2022 ISSN 2810-3025 51

participa la diverse activități cu teme economico-financiare și, nu în ultimul rând, pentru a se întâlni face to face, cu scopul dezvoltării relațiilor personale dintre elevii celor trei țări participante și pentru realizarea unei schimbi de experiențe în rândul profesorilor și al specialiștilor participanți la proiect.

ÎNVĂȚAREA ÎN SOCIETATEA DE MÂINE, MAȘINILE VOR ÎNDEPLINI DIN CE ÎN CE MAI MULT MUNCILE CU CARACTER DE RUTINĂ, IAR OAMENII MUNCILE INTELECTUALE ȘI DE CREAȚIE. „TEHNICA DE MÂINE ARE NEVOIE DE OAMENI CARE SĂ AIBĂ VIITORUL ÎN SÂNGE”, AFIRMA ALVIN TOFFLER. PAPERLESS | TEHNOSFERA ÎNTRE PREZENT ȘI VIITOR CRISTIANDRAGOMIRprof. septembrie 2022 ISSN 2810-3025 52

solicită aportul creator al informațiilor și calculatorului pentru optimizarea procesului de predare-învățare, pentru dezvoltarea spiritului său umanist, științific și aplicativ. Așa cum se știe, folosirea calculatorului în procesul de învățământ și educație a început să evolueze pe plan mondial cu peste două decenii în urmă, când dezvoltarea limbajelor de programare a făcut posibilă scrierea de programe logice. Cinci ani mai târziu s-a reușit cuplarea mijloacelor audio-vizuale cu informatica, textul, sunetul și imaginea permițând, de această dată, apariția programelor logice cu caracter didactic, sub denumirea de programe informatice educaționale (întâlnite în literatura pedagogică şi sub denumirea, derivată din limba franceză, de „didacticial ” sau „software educațional”, din limba engleză). În prezent, ne aflăm în perioada de reformă a învățământului. Stilul de predare clasic: profesorul predă materia, iar elevul se străduiește să reproducă, începe să dispară și se nasc noi metode: învățarea prin descoperire dirijată, metode orientate pe exemple etc. Secolul în care trăim este dominat de explozia informațională și se vorbește de o revoluție a comunicației. Tinerii iau contact cu această lume, zilnic, asimilează noul din mers, evident nu poate lipsi tehnologia informației, nu poate lipsi computerul. În ultimele trei decenii cercetările în domeniul procesului de învățare al oamenilor au dus la formularea unor noi concepte. Spre deosebire de modelul tradițional de predare/învățare, noua paradigmă a procesului de predare/ învățare se bazează pe următoarele afirmații: •Învățarea este un proces natural. Starea naturală a creierului este de a învață, însă nu fiecare învață în același mod. Există diferite

Obiectivul fundamental al învățării trebuie să fie acela de a spori „capacitatea de adaptare” a individului, pentru ca acesta să se poată acomoda repede și ușor la noutatea Noulpermanentă.sistemeducațional

trebuie să-l învețe pe individ să clasifice și să reclasifice informațiile, să evalueze veridicitatea lor, să-și schimbe conceptele când este necesar, să treacă de la concret la abstract și invers, să privească problemele sub un unghi nou, să fie și profesor și elev în același timp. „Analfabetul de mâine nu va mai fi cel care nu știe să citească, ci va fi cel care nu a învățat cum să învețe.” Perioada actuală este o eră a informației, putând fi numită pe drept cuvânt „era învățării”. În prezent forța competitivă a unei națiuni în lumea modernă este direct proporțională cu capacitățile de a învăța ale indivizilor și ale instituțiilor societății. Cele două tendințe prezente în perioada actuală sunt: tehnologică şi epistemologică. Prima tendință a apărut ca urmare a nevoii acute de a învăța mai bine. Aceasta oferă mijlocul de a acționa efectiv. Tehnologiile informaționale, de la televiziune la computere și toate combinațiile acestora, deschid posibilitățile fără precedent în acțiunea de a spori calitatea învățării. Tendința epistemologică este o revoluție în gândirea despre Educațiacunoaștere.trebuiesă facă față acestor schimbări atât pentru a înzestra individul cu cunoștințele necesare, cât și pentru modernizarea mijloacelor Informaticaproprii.șicalculatorul au pătruns în toate domeniile permeabile algoritmizării. Învățământul, acumulând până în prezent cel mai mare număr de algoritmi, precum și o bogată tehnică de calcul și de reprezentare,

PAPERLESS | TEHNOSFERA septembrie 2022 ISSN 2810-3025 53

stiluri de a învață, de care trebuie să se țină cont în crearea mediilor de învățare.

fi atât liniară cât și nonliniară. Teoria cunoașterii interpretează învățarea ca o reorganizare a structurilor cognitive. Mintea poate funcționa ca un procesor ce prelucrează o cantitate de informație într-un interval de timp în mod secvențial. Dar mintea acționează de asemenea și ca un procesor paralel, care poate acumula și procesa simultan mai multe tipuri de informație diferită. Elevii învață combinând și aranjând colecția de structuri cognitive, multe dintre care se suprapun sau sunt intercorelate printr-o rețea complexă de asociații. Există mai multe căi prin care elevii pot acumula și procesa informația și să o integreze în structurile lor cognitive.

PAPERLESS | TEHNOSFERA Noul timp.elevfiepetrebuieeducaționalsistemsă-lînvețeindividsăsășiprofesorșiînacelași septembrie 2022 ISSN 2810-3025 54

•Învățarea este integrativă și contextualizată. Informațiile pot fi prezentate elevilor, dar pentru a le înțelege elevii trebuie să le treacă prin mintea lor. Elevii trebuie să descopere corelațiile, dar asta nu înseamnă că ei trebuie să o facă fără nici un ajutor. Rolul profesorului este de a-i ajută prin diferite căi de a face conexiuni și de a integra diferite porții de cunoștințe. Viitorul profesor va trebui să descopere secretele modului în care trebuie educată viitoarea generație care trebuie să dobândească o viziune cu totul nouă despre lume. BIBLIOGRAFIE 1.IEEE Learning Technology Standards Committee, http://ltsc.ieee.org/ 2.Ciascai L.: Predarea şi învățarea fizicii în gimnaziu şi liceu, Eitura Albastră – ClujNapoca, 1999 3.Boian F.M, Kása Z.: Rețele de calculatoare, Univ. Babeş Bolyai – Cluj-Napoca, 2000 4.Cucoș, Constantin: Pedagogie, Editura Polirom – Bucureşti,prof.1999DRAGOMIR

•Învățarea este un proces social. Elevii învață mai bine atunci când colaborează cu colegii, părinții, profesorii, când sunt antrenați în soluționarea unor probleme interesante, reale. •Învățarea este un proces activ și nu unul pasiv. În multe domenii de activitate oamenii sunt puși în fața creării/producerii cunoștințelor și nu a reproducerii cunoștințelor. Pentru ca elevii să devină competitivi ei trebuie să fie implicați activ în procesul de învățare, în soluționarea unor probleme din viață, în scrierea unor rapoarte și rezumate originale, în participarea la proiecte științifice de cercetare, dialogând cu alții pe marginea temelor de interes. Curriculumul tradițional cere de la elevi să rememoreze și să descrie ceea ce alții au produs și elaborat. Producerea cunoștințelor trebuie să se bazeze pe cunoștințele precedente, dar numai reproducerea cunoștințelor, fără o corelație cu producerea cunoștințelor, este o activitate pasivă care nu implică, nu stimulează și nu motivează •Învățareaelevii.poate

CRISTIAN

PAPERLESS | PROFESORUL ORGANIC COMUNITATEPENTRUIAFUNDAARTWORK:Ţ septembrie 2022 ISSN 2810-3025 55

PrezidențialăCavaler,pentruEducațieiExcelențădistincții,meriteleprofesoriuniiolimpiciNaționale.lucratîntrerupereGimnazialădidacticărromani.internaționalecompetițiilororganizarepreședintealcomisiilorcentraledeșideevaluareanaționaleșidindomeniullimbiiDin1999,areoactivitatecontinuălaȘcoalaPuiuSeverIneu,cuînanul2018,cândalaMinisterulEducațieiApregătitloturiledenaționalișiinternaționali,dintreaceștiadevenindîndomeniu.PentrusaleaprimitnumeroaseprintrecareDiplomadeoferitădeMinisterulîn2015șiOrdinulMeritulÎnvățământîngraddeacordatdeAdministrațiaîn2021.

PAPERLESS | PROFESORUL ORGANIC DE 12 ANI, MOL ROMÂNIA ACORDĂ PREMIILE MENTOR CELEBRÂND EXCELENŢA ÎN EDUCAŢIE, MUNCA SUSŢINUTĂ, EFORTUL NEÎNTRERUPT ŞI PASIUNEA UNOR OAMENI DEVENIŢI MENTORI, FORMÂND CARACTERE ŞI CARIERE DE SUCCES. PREMIILE MENTOR CONTINUĂ SĂ RECOMPENSEZE MUNCA ENORMĂ A UNOR ANTRENORI ŞI PROFESORI MERITUOŞI, CARE ÎŞI DEDICĂ VIAŢA ELEVILOR PE CARE ÎI INSPIRĂ ŞI CONDUC SPRE PERFORMANŢĂ.

Paperless vă prezintă un laureat al Pacum,ultimeiediții,dincelezecedepânăunprofesorbihorean.rof.IonelCordovanesteopersonalitatebinecunoscutădejaînpeisajulscolasticaljudețuluinostru.Iatăportretulsinteticpecareil-aufăcutceidinjuriulPremiilorMentorpentruexcelență.Arepestedouădeceniideactivitateextinsășidiversăînînvățământulpentrurromi.Cadascăl,seremarcăîncădelaînceputulcariereiprintalent,devotamentșidinamism,fiindîncurajatdeprofesoruluniversitarGheorgheSarăusăîșiaprofundezestudiile.Astfel,dinanul2000,participălacursurilenaționaledelimbarromani,culegefolclor,traducediferitetexteșiopereliterare,elaborează15manualerrome,devinemembruși

CULEGAUTORLEXICOGRAF,DEMANUALE, ĂTOR DE FOLCLOR septembrie 2022 ISSN 2810-3025 56

PAPERLESS | TEHNOLOGIE ÎN SEMESTRUL AL DOILEA, ELEVII CLASEI PREGĂTITOARE STEP BY STEP DE LA COLEGIUL NAŢIONAL MIHAI EMINESCU, ORADEA – COORDONAŢI DE PROF. MIRELA BAR ŞI SUBSEMNATA, PROF. LAVINIA CORODEANU – S-AU TRANSFORMAT ÎN ADEVĂRAŢI ARTIZANI CULINARI, ÎNSUŞINDU-ŞI TEHNICA FABRICĂRII FIGURINELOR DIN TURTĂ DULCE. LA ȘCOALA DE TURTĂ DULCE septembrie 2022 ISSN 2810-3025 57

0740355038săÎnfostbombonele.cuiepurași,diferitenecesar,dascăli,niștenecesare.dulce,deAceastameșterulLaaceastăactivitateafostinvitatăpopularTodorJudit.aexplicatelevilormodulrealizarealfigurinelordinturtălis-aprezentatingredienteleDupăaceea,elevii,cacofetariadevărați,ajutațideaufrământataluatull-auîntinsșiaudecupatfigurine(inimioare,ouă,puișori).Apoile-auornatopastăalbăsaucoloratășicuFigurinelerealizateaucoapteîntr-uncuptorelectric.final,copiiiaufostentuziasmațigustedinrodulmunciilor. PAPERLESS | TEHNOLOGIEseptembrie 2022 ISSN 2810-3025 58

PAPERLESS | TEHNOLOGIE HAIDEȚI LA… ȘTIINȚESCU! septembrie 2022 ISSN 2810-3025 59

acest nivel de vârstă: „învăț, Științescu,cuAșamotorulsăînflorindcumsingur.Răspunsul„măNune-aucopiilor,mulțide-aniciveritabilidejagenerația„frațiiceilalți.fieînvățatastfelcinsteMuncajucându-mă”și„măjoc,învățând”.înechipăafostlarangdede-alungulproiectului,căeleviideclasaaII-aausăsesusținăuniipealții,sărăbdătorișiatențiuniicuEchipăaumaifăcutșicumaimari”,eleviimeidelaanterioarăcare,avânddouăproiectelaactiv,aufostmentori.N-așvreasă-iuitpeinvitațiipecarei-amavutlungulactivităților,foartedintreeichiarpărințiaisaudiverșispecialișticarestataproape.odatăamfostîntrebatădecezbat”atâtapentruȘtiințescu.nuestedecâtunulÎmiplacesă-ivădpecopiidescoperălumea,sălevădzâmbetulpechip,să-iajutînțeleagăfaptulcăștiința”estevieții.că,dacăsunteți„oamenimarisufletdecopil”,înscrieți-vălașin-osăvăparărău!uneinumăr!Experimentele„inginerești”,îndrăgitesunet,lumeafamiliarizămfiziciiapoi„PlanetaceeacareSolar,caLcă…priveștefaceclasadescoperitIV-a,lucratDacălaOradea.ColegiulFonduluiamproiectelorTreimeu”;mari”;2017–„Cupașimicspredescoperiri2018–„Științăpentruviitorul2021–„Șinoiiubimștiința!”ani,treititluri…Sunttitlurilecucareamaplicat–șișicâștigat!–finanțareîncadrulȘtiințescu,noi,„picii”delaNaționalIosifVulcandinCândspun„picii”mărefereleviiînvățământuluiprimar.laprimeledouăedițiiamcuelevideclasaaIII-așialaaceastăultimăedițieamștiințaalăturideelevideaII-a.Dacăvăîntrebațicepotcopiiide8aniînceeaceștiința,amsăvărăspundmuuuulte!aînceputamvorbitdespreTerra,partecomponentăaSistemuluiapoidespre„pătura”deaeroînconjoară,precumșidesprece-ofacesăpoartecanumeAlbastră”.Amcontinuatcuexperimentedinpalierulși-alchimiei,încercândsă-icurolulacestoraînactuală:lumină,electricitate,magneți,amestecuri.Multaufostșiactivitățiledespreroboți.–nupuținela–le-amfăcutsubformacombinațiiperfectepentru

Prof. MARIA DONCA, Colegiul Național Iosif Vulcan 0749220815

PAPERLESS | TEHNOLOGIE LA CEA MAI RECENTĂ EDIŢIE A FONDULUI ŞTIINŢESCU, O INIŢIATIVĂ A FUNDAŢIEI COMUNITARE ORADEA, AVÂND CA SCOP ÎNCURAJAREA, SUSŢINEREA ŞI FINANŢAREA PROIECTELOR EDUCAŢIONALE ÎNCADRATE ÎN DOMENIUL STEM / STEAM (SCIENCE, TECHNOLOGY, ENGINEERING, ARTS, MATHEMATICS), COLEGIUL NAŢIONAL IOSIF VULCAN DIN ORADEA A CÂŞTIGAT O FINANŢARE PENTRU PROIECTUL DENUMIT ŞI NOI IUBIM ŞTIINŢA! septembrie 2022 ISSN 2810-3025 60

PAPERLESS | LEARN AND TRAVEL OBIȘNUIESC CA LA SFÂRȘITUL ANULUI ȘCOLAR SĂ ORGANIZEZ CU ELEVII MEI CÂTE O EXCURSIE, ATÂT PENTRU RELAXARE, ÎMBOGĂȚIREA CUNOȘTINȚELOR ȘI CUNOAȘTEREA FRUMUSEȚII PLAIURILOR ROMÂNEȘTI, CÂT ȘI PENTRU O MAI BUNĂ RELAȚIONARE ÎNTRE ELEVI. SURSĂ IMAGINE: FOTOTECA ȘCOLII GIMNAZIALE OLTEA DOAMNA EXCURSIE ÎN APUSENI septembrie 2022 ISSN 2810-3025 61

Formațiunile calcaroase i-a impresionat pe toți. „Ursul” ce a rămas captiv în tavanul peșterii i-a pus pe gânduri pe unii dintre ei. De aici ne-am continuat drumul spre Stâna de Vale, unde parcul de aventură ne-a așteptat cu răcoarea sa, iar Izvorul Minunilor ne-a impresionat cu apa ce se rostogolea cu putere peste stânci. Această excursie mi-a dat ocazia să-i observ și să-i cunosc mai bine pe micii mei școlari. Am descoperit talente, copii curajoși, îndemânatici, generoși, altruiști, veseli, puși pe șotii, dornici de noi aventuri.

Ziua de 2 iunie 2022 va rămâne în sufletele și inimile copiilor din clasa a II-a, așa cum au mărturisit la final, la reîntoarcerea spre casă.

Prof. înv. primar LAURA VONEA, Școala Gimnazială Oltea Doamna 0724468069

Am pornit dis-de-dimineață, cu cântece și voie bună, cu glume și ghicitori, în autocarul care a fost doar al nostru pentru o zi. Străbătând orașul, ne-am îndepărtat încet, trecând prin ținuturi și locuri cunoscute de unii copii, dar noi pentru alții, ajungând apoi pe cărările șerpuite, împodobite de verdele pădurilor de foioase și de Peșteraconifere.Urșilor a fost primul obiectiv. SURSĂ IMAGINE: FOTOTECA ȘCOLII GIMNAZIALE OLTEA DOAMNA

PAPERLESS | LEARN AND TRAVEL

septembrie 2022 ISSN 2810-3025 62

Am așteptat cu toții această excursie, mai cu seamă că visul și dorința primei experiențe de acest gen, împreună cu acești copii, nu s-a realizat din cauza pandemiei.

CONT RIBUT ORS ROSE BOKOS DEMETER IGNAC (prof.) OLIVIA DEHELEAN (prof.) ANDREI SÎRB ALIN ȘTEFĂNUȚ, Ph.D. (prof.) ALEXIA CIOARĂ MIHAELA FILDAN ALEXANDRU ARDELEAN MONICA DUMITRAȘ (prof.) ANTONIA PORȚAN MANUELA BÂRZA (prof.) CAMELIA TIMOFTE (prof.) ALEX TOPAI VALENTINA SILAGHI (prof.) MARIA UJOG (prof.) DENISA LUCA (prof.) LAURA VONEA (prof.) ANDREEA BOT ALBERT EMESE ANDREA (prof.) KELE TÜNDE-ILONA (prof. ec.) IONEL CORDOVAN (prof.) András Imre (dir. executiv, Fundația pentru Comunitate) MARIA DONCA (prof.) LAVINIA CORODEANU (prof.) DRAGOMIR CRISTIAN (prof.) septembrie 2022 62

SCHOOL Bit și periodicul trimestrial Paperless apar sub egida CCD Bihor str. Mihai Eminescu nr. 11, Oradea, 410019 Director: prof. dr. Alin Ștefănuț Redacția: Florina Szabo, Denisa Luca, Demeter Ignac, Mariana Trofin, Anita Capota, Nicolaie Ardelean Administrator financiar: Daniela Bițu Informatician: Simona Stanciu