NICHITA STĂNESCU-POETUL ,,NECUVINTELOR"- OPERA ȘI LIMBAJUL PPOETIC

POPESCURODICAMARIANA-coordonator

NICHITASTĂNESCU-POETUL,,NECUVINTELOR"-OPERA

Autor:Prof.PopescuRodicaMariana–coordonator

Copertă:Prof.PopescuRodicaMariana

Tehnoredactare:Prof.PopescuRodicaMariana

EdițieîngrijitădeProf.PopescuRodicaMariana

PopescuRodicaMariana–coordonator

MarinPreda–expresiauneimariconștiințe ISBN978-973-0-40627-6

„NichitaStănescuestecelmaiimportantpoetromândedupăcelde-aldoilearăzboi mondial.Odatăcuel,prinel,logosullimbiiromâneiarevanșaasuprapoeților ei”(ȘtefanAugustinDoinaș)

Prinpublicația:,,NichitaStănescu-poetul,,Necuvintelor"-operașilimbajulpoetic”, amreușitsăstimulăminteresulpentrulectură,creativitatea,inventivitatea,talentul, aptitudinileliterarealeelevilorșialeprofesorilorîndomeniulpoeziei,criticiiliterareși eseisticii,camodalitatedeomagiereamareluiscriitorromân,poetșieseistNichita Stănescu.

Înanul2023s-auîmplinit40deanidelazborulspreeternitatealpoetului,iarprin operadevaloarepecarealăsat-ourmaşilorrămâneviu.Stănescuînsuşiafirma:,,poezia nuestenumaiarta,esteînsuşiviaţa,însuşisufletulvieţii”Prinacestecuvintepoetul rămâneviuprintrenoi,operaluiareviaţăproprie,prinvaloareapecarei-adat-o creatorul,esteeternăDe-alungulîntregiisalecreaţiisedistingîncercărideadefini concepţiasadesprecunoaştereprinartă,despreechilibruldintreconţinutulşiforma poeziei,desprerelaţiapoetuluicucuvântul,logosulcreator.Poetulconferăcuvântului independenţă,considerându-lcreatordelumi.Literaturaesteartacompoziţiilorscrise,ca şipicturaşimuzica,estemijloculprincareaccedemlaesenţialuldinom.

“Îninimalucrurilorstaucuvinte/înstrăfundulfiecăruilucrunuexistăpânălaurmădecât uncuvânt…pânălaurmăînlucrurinueste/înmiezulmiezuluidecâtuncuvânt/…În inimalucrurilorstaucuvinte”,afirmapoetulNichitaStănescu Poeziaeradupăelsinguraavuțiepecareomuloarenejefuită…

ArfibinesăneamintimmereudeNichitaStănescucareașacumagândit,așași-a iubitcuvintele.Într-uninterviualluiNichita,acestamărturisea“Cesuntcărțile?...Ceea ceesteiarbapentrupământ,ceeacesuntpeștiipentrumare,ceeacesuntpăsărilepentru aer,ceeacesuntcuvintelededragostepentruom”.

Poeziasaeraizvorulviețiicarenuasecatniciodată.

Activitateacreațieliterară,afostoadevăratăprovocarepentruelevişiprofesori, şiaavutîncentrulatenţieicunoaştereaprinartăÎncontinuarevoiadresaîndemnulspre lectură,prezentândunproverbfrancez:,,Carteaesteunprietencarenuînşalăniciodată” şioafirmaţiealuiDumitruMicu:,,Literaturanureflectădoar,cifăureşte,modelează, participălaorientareaconştiinţeiumanităţii.”(DumitruMicu,Lecturişipăreri).

Mulţumimtuturorparticipanţilorpentrucurajul,,deascrie”şifelicittineriicare continuătimid,darsigur,activitateamarilorscriitori,înciudatuturortentaţiilorinutile alesocietăţiicontemporane.

Autoarea,

SECȚIUNEAESEU

3.BoacăDamaris...............................................................................................11

SECȚIUNEAPROZĂ

SECȚIUNEAPOEZIE

MAGIACELESTULUIÎNCREAȚIABLAGIANĂ

Prof.Ioana-FloareaDreptate,ŞcoalaGimnazaială„Dr.AurelVlad”Orăştie

ÎnconcepţialuiLucianBlagauniversulplindemisteretrebuiesăprotejezeluminaprinputerea potenţatoareaiubiriişinuprinabordarearaţionalăareflectăriilumii.

MarelepoetdelaLancrămpropuneînpoeziaEunustrivesccorolademinunialumiio cosmologiebazatăpeprincipiulforţeiprimordialereprezentatădelumină.MareleAnonimvarămâne sanctificatcaoluminăeternă,neatinsădedezvăluireaprofanăaoamenilor.

Metaforei„întunecatazare”iseadaugă”largifioridesfântmister”caresubluminacelestăalunii îşimăresccandoarea:„dareu/euculuminameasporescalumiitaină/şi-ntocmaicumcurazeleeialbe luna/numicşorează,citremurătoare/măreşteşimaitaretainanopţii/aşaîmbogăţescşieuîntunecata zare/culargifioridesfântmister/şitotce-ineînţeles/seschimbă-nneînţelesurişimaimari/subochii mei.”

Motivullunii–folositcafactorpotenţatordemisterşidecunoaştere–stopeazăaflareatainelor universului.Împrumutânddinluminalunară„euculuminameasporescalumiitaină”eulliricse identificăcusacralitateaemanatădeluminaoriginarăsăvârşităsubsemnulmiracoluluiapariţiei cosmosului

LuminapăstrătoaredeenergiivitaleerupedinmagmacosmicăpecareBlagaseparecăa cunoscut-oîn„luminacreatăînziuaceadintâi”caizvorulputerilorlăuntrice,înpoeziacutitlulomonim Lumina:„Luminace-osimt/năvălindu-miînpieptcândtevăd/oarenueunstropdinlumina/creatăîn ziuadintâi/dinluminaaceea-nsetatăadâncdeviaţă”.

Astruluinopţiiemanăluminaceoferămaterialitatelumiişivitalitatefiinţei,darşifioruladâncal trăirii.

LuminaaurităaLunii,licăririlestelelordinvremeaFaceriilaBlagasuntorevărsaredetrăireşi energiecarepunînmişcareimensamaşinărieatimpuluişiaspaţiuluicosmic:„Nimiculzăcea-nagonie/ cândsingurplutea-nîntunericşidat-a/unsemnNepătrunsul/«Săfielumină!»/pemare/şi-unvifor nebundelumină/făcutu-s-a-nclipă/oseteeradepăcate,dedoruride-avânturi,depatimi/osetede lumeşisoare.”

Renaşterealumiiesteposibilădoarprinsentimentulsublim-dragostea–cepăstreazăatributele luminiioriginarececreeazăostaredereverieînpoeziaLinişte:„Atâtalinişte-iînjurde-miparecăaud/ cumseizbescdegeamurirazeledelună.Înpiept/mis-atrezitunglasşi-uncânteccântă-nmine-undor, cenu-ialmeu”

Visareaatributalmisteriosuluicosmos,darşioproiecţieaspaţiilordeviitordevine suportpentruîntrebăriexistenţiale:„Atâtalinişte-iînjurde-miparecăaud/Cumseizbescdegeamuri razeledelună/O,cineştiesuflete-ncepieptîţiveicântaşituodatăpesteveacuri/pecoardedulcide linişte/peharpăde-ntuneric–dorulsugrumatşifrântabucurie/deviaţă?Cineştie?”.

Magiaşimaterialitateasubtilăaluminiiselenarefacposibilăîntoarcereacătreoriginiprin revărsareaindividualităţiiînuniversal:„Sespunecăstrămoşii,cariaumuritdevreme[…]cusoareviuîn patimi/vin/vinsă-şitrăiascămaideparte/înnoi/Viaţanetrăită.”

Poetulcautăsevacreaţieicare-şiînalţăaspiraţiilespreorizontulcosmicaltuturormisterelorceau provocatspirituluman.

Puterealăuntricăa„straşniculuisuflet”îşicereomaterialitatepemăsurăînpoeziaDaţi-miuntrup, voimunţilor.

Trupulcelnouplindeenergievitalădesprinsădintr-odezlănţuiremagnificăafiinţeiîşigăseşte proiecţiaprintresteleîntr-uneliberarecosmică:„Princosmos/auzi-s-auatuncimăreţiimeipaşi/şi-aş apăreanăvalnicşiliber/cumsunt/pământulesfânt.”

Omulcosmicdobândeşteomăreţietitanicărepetândîntrupărilemitologicealeunuisufletetern depăşindcondiţiaefemerăamuritoruluipriniubire:„Cândaşiubimi-aşîntindesprecertoatemările/ca

niştevânjoase,sălbaticebraţefierbinţi/sprecer/să-lcuprind,mijloculsă-ifrâng/să-isărutsclipitoarele stele.”

ÎnVreausăjoc!trupulumanesteschimbatcu„uncorpdelumină”capabilsăstrăbatăspaţiile cosmosului.

Razadeluminăestesituatăîntreoaltădimensiuneînraportcumateriatelurică,grea,supusă gravităţiiapăsătoare:„şi-aprinsînvaluridelumină/săjoc/străfulgeratde-avânturinemaipomenite/ca sărăsufleliberDumnezeuînmine.”

Jocultrăitcaobeţiedionisiacăprovoacăsetedeviaţăînplanterestru,deoarecefiorultrăirii primeşteatributecosmice:„Vincurcubeie/Rouăsăbeie,/Sevavieţii/Şi-adimineţii.Creaţialirică IarbăreuneştedeciteluriculcuforţeleUniversului.

AdevărulcaforţăprimarăanaşteriilumiiseregăseşteînLuminaraiuluiVitalitateafiinţeise armonizeazăcuritmurilecosmice:„Spresoarerâd/Eunu-miaminimaîncap/nicicererin-amîninimă /Suntbeatdelumeşi-spăgân”

Trăireaestebipolară,misterul,freamătul,iubireasecreeazăîntrepoliantinomici,mergândpânăla opoziţiaextremădintreRaişiIad:„Caunereticmă-întreb/Deunde-şiareraiul/lumina/Ştiuîl lumineazăiadul/cuflăcărilelui”

Stelelesuntprezenteînaceiaşiantinomiesublimăde“flăcăride-adorare”ce“ardînochi,ca-n niştecandeledejertfă”sauasemănatecu„Fioricevindinţaravoastrăîmisărută/cubuzerecidegheaţă trupul/şi-nmărmuritvă-ntreb:/sprecarelumivăduceţişispreceabisuri?”Deciinterogaţiadevine permanenţăcepulseazăspremisterulcosmicînpoeziaStelelor.

Universulvaficuceritprinputereamistuitoareaiubirii–pârghiepăstrătoareatainelor acestuia:”Unsingurrândmi-erazăşiputere:/o,stelelornicivoin-aveţi/îndrumulvostrunicioţintă,/ darpoatetocmaideaceeacuceriţinemărginirea.”

RetrasdinlumesufletulîşigăseşteeliberareaînluminacelestăDepartedelumecăutândofărâmă deeternitateoregăseşteînputereaprimordialăaluminii:“Lin,/lin,/lin-picuridelumină/şistropide pace–cad/necontenit/dincer/şiîmpietresc-înmine”

Sărutareavieţiiesteredatădeiubitadiafană„pătrunsădesoare”singuracapabilăsădezvolte miracolulregăsiriipurităţii,dătătoareaunuinouviscosmic:„Şi-ntimpcetusurâdeai,ca-nrituri/ţi-am pusunsărutînmijloculpalmei-/niciodatătunuveiafla!-/ţi-ampusunsărutîncaldapaloaredin palmă/peliniavieţii,cese-alegea.”

ÎnCânteculspicelorimpresioneazăfecunditateaformelorteluricealevieţiisubefectulluminii lunii.

Grâneleauriteceaspirălaîmplinireafecundităţiiseînalţăfremătătoarespreînălţimilecerului,iar înspaţiulcosmicimaginealuniiestecaizvorulalluminiieterne:„Spicele-nlanuridedorse-nfioară,de moarte/cândseceraluniipeboltăapare/Cafetelecată,cupăruldeaur,lazeuldinzare.”Spicelefixate înspaţiulterestru,încâmpiaeternăaunostalgiaastruluiselenar–Luna

Înplancosmic,astrulnopţiipăstreazăenergialuminiisolare,iarspicele,înorizontulterestru tânjescdupăîmplinireafirii.Luminaluniieosursădeatracţiemagică,detransferaldivinităţiiînforme terestreAstrulnopţiiimortalizeazăspiceleavândpentruoclipăiluziaeternităţii

Farmeculmagieibasmelorvaficântatîntr-unUniversmagicdătătordenoiputerideaccedere într-olumeatimpuluişispaţiuluiprimordialaflatsubocrotitoareamagieacerului:„Cualesăturideaur/ timpulcurgeprinalbastru/Jinduiesclacâte-unastru/răsăritcaoispită/peste-amurgulmeude-oclipă,/ pestebasmulînrisipă”înCântecsubstele.

Caleafundamentalădepătrundereîntaineleuniversuluirămâneiubireaceadreseazăoultimă rugăminteca„noapteasă-miajuteluna/pân'latinesăajung”căci„nusufletulseorienteazădupănatură, cinaturadupăsuflet”.

Lumina,factordemişcareeternăaUniversuluipoatesărefacăpriniubire–sentimentsublim–ultimulstropdinpuritateaşiarmoniaÎnceputului.

NICHITASTĂNESCU-LOGOSULLIMBIIROMÂNE

ProfesorPOPESCURODICAMARIANA,ColegiulNaționaldeInformatică,,CarmenSylva" Petroșani

Poezia–râuldivindincareseadapănemuritoriicândsimtcăaubiruitînluptacunecuvintele. Lirica–afluenţiirâuluiînzestratlafacerecuposibilitateadea-ifacepemuritorisăsesimtăîmpliniţi dupăceaugustatnodurişisemneintrândînposesiadreptuluilatimp.Literaturăşirealitate,creatşi increat,născutşinenăscut,frumosşipreafrumos.Stănescuşiliricalui,frumosulşiliricauneicreaţii sublimeSfârşitulatotşiînceputulatoatePutinţadeascrieşinecesitateadeatrăiRaţiuneşisentiment, orgoliuşilepădaredesine,toategăsitesubcupolaedificiuluisupremalarteivăzutăcatransfigurareşi înfrigurareApareezitarea,senaştedilema

Căutarea„cuvântuluiceexprimăadevărul”aconstituitpreocupareadebazăamareluipoet Eminescu,darşiamultoradintreceicarei-auurmatîncercareadealăsa„dreptbunuridupămoarte”

Cartea,Cuvântul,PoeziaUnlocaparteînliteraturaromânăşinunumai,binedefinitprinaplecarea asupraarteiliriceşiasupracuvântuluifăuritordelumi,îlocupăautorul„Epiciimagna”,NichitaStănescu.

“Îninimalucrurilorstaucuvinte/înstrăfundulfiecăruilucrunuexistăpânălaurmădecâtun cuvântpânălaurmăînlucrurinueste/înmiezulmiezuluidecâtuncuvânt/Îninimalucrurilorstau cuvinte”,afirmapoetulNichitaStănescu

Poeziaeradupăelsinguraavuțiepecareomuloarenejefuită

ArfibinesăneamintimmereudeNichitaStănescucareașacumagândit,așași-aiubitcuvintele.Într-un interviualluiNichita,acestamărturisea“Cesuntcărțile?...Ceeaceesteiarbapentrupământ,ceeacesunt peștiipentrumare,ceeacesuntpăsărilepentruaer,ceeacesuntcuvintelededragostepentruom” Poeziasaeraizvorulviețiicarenuasecatniciodată.

Avorbidesprelimbaîncaregândești,agândi-gândirenusepoatefacedecâtnumaiîntr-olimbăîncazulnostruavorbidesprelimbaromânăestecaoduminică.Frumusețealucrurilorconcretenupoate fidecâtexprimatăînlimbaromână.(...)Cepatrieminunatăesteaceastălimbă!Cenuanțăaparte,îmidau seamacăeaoare!Aceastăobservație,aceastărelevațieamavut-oabiaatuncicândamînvățatoaltă limbă.

Nuspuncăaltelimbi,altevorbirinuarfiminunateșifrumoaseDaratâtdeproprie,atâtdefamiliară,atât deintimăîmiestelimbaîncarem-amnăscut,încâtnuopotconsideraaltfeldecâtiarbă.(...)Opatriefără denumenuesteopatrie.Limbaromânăestepatriamea.Deaceea,pentrumine,muntelemuntesezice, deaceea,pentrumineiarbaiarbăsespune,deaceea,pentrumine,izvorulizvorăște,deaceea,pentrumine, viațasetrăiește",spuneapoetulNichitaStănescu,unuldintreceimaideseamăscriitorișieseiștipecare i-aavutlimbaromână,pecareelînsușiodenumea,,dumnezeiescdefrumoasă"

Cuvântul,taineleșiființacuvântuluiaucostituitpentruNichitaStănescu,capentruoricepoet modern,oadevăratăobsesie.ProblemacuvântuluiogăsimabordatăteoreticîncapitolulEtalonuldeaurprincipiideestetică,dincarteasapostumăAmintiridinprezent,daraceastă,,obsesie”traversează întreagasacreație.Înceeacepriveștereformaradicalăintrodusădepoetînariacuvintelornuputem vorbi,,despărțindsistematic,peprobleme,fenomenul,deoarecenuavemdeaface,lael,cuomeditație propriu-zisăpemargineacuvintelor,cicuopoeziecare,cums-aspus,,,sefacepesine”,transformând succesiuneaactelordecuvântîn,,ordineacuvintelor”,opoezieceserevelăconcomitentcupropria-i poeticăEaîșidezvăluieprincipiileînactuldeaseface,iarproblemacuvântuluinuapareaproape niciodatăruptădeaceeaaexistenței.Cuvânt,sens,trup,materie,-alcătuiescunconglomeratputernicdin carecugreupotfirupteșianalizatetrăsăturicaresăținădeopurăgramaticitate”(ȘtefaniaMincu).

Înluptasaculogosul,înefortulsăucreatordeadanașterelaonouăpoetică,NichitaStănescu manifestăunrefuzcategoricdeaacceptacuvântulcasemn,caliterăscrisă.Într-oprimă,,viziune”asupra cuvintelordedusădin,,viziuneasentimentelor”,poetulînțelegecuvintelecutotulaltfelElenusuntdecât oîncercaredeieșiredinsine,ogolireatrupuluineîncăpător,opierdereuriașăcareechivaleazădefaptcu tendințadeaexistaînafaratuturorlimitărilor,tendințădeobiectivareaconștiințeiînceva,delupăcu acestceva,El,cuvântul,fiindzicere,vorbire:,,O,șivoiamsăspuntotul,tuturor,/Nulăsamnicioumbră nedestăinuită.../Voiamsă-țispun,îțispuneamimediat/orice,totul.”

Carealitateavorbirii,înconcepțialuiNichitaStănescu,cuvântulnuareprezent,cidoartrecutÎn schimb,înțelesulluiare,iarînțelesulținedelucru,dereferent,caremoarenecuprinsîncuvânt.Cuvintele

–spunepoetul/sunt,,unfeldelucrurilatrecut”,alcăror,,referent”actualnuexistă,cinumai,,referentul virtual”.Înacestsens,totecuvintelesuntverbe,chiarșisubstantiveleșiadjectivele.Înlimba sa,,poezeasccă”,cuvântulnuedoarabaterefațădecuvântulnepoetic,cioluptăcarecopleșeșteprin impunereaunuisenspropriu.Limbajulpoeticnuserealizeazăprinconotație,adicăprinadăugiridesens lacuvântulnepoetic,ciprin,,mutațiidesens”,prin,,mutareazidurilor”semanticealecuvântului,în procesulvorbiriiCinearcredecălaNichitaStănescusensultindesădispară,iarfolosireacuvântuluie aleatorie,seînșală.Sensulețintasupremăapoetului,însăelealtfelconceputdecâtînmodobișnuit, cuvântul-semnPoetulîntrevedeformareasensuluiavândcaunitateașanumitul,,nod”,acestafiind nucleuldesensmaigreușimaiimportantdecâtsemnul.Poezia,,semnelor”presupuneocunoaștere mediată,pecândceaa,nodurilor,,eunadirectă,nemijlocită.LaNichitaStănescu,drumuldela poezia,,cuvintelor-semne”,lapoezia,,nodurilor”atrecutprintr-opoeziecutotulparticulară,șianume poezia,,necuvintelor”.

Deremarcatfaptulcătermenulde,,necuvânt”aparemaiîntâilaLucianBlagacare,definind poezia,afirma:,,S-aspuscăpoeziaarfioartăacuvântului.Darpoeziaesteoartăacuvântuluinumaiîn măsuraîncareeșioartăanecuvântului.”PentruNichitaStănescu,,,necuvântul”nu-iosimplăvocabulă, cieunconceptesteticfundamental,unprincipiulacareajungeînurmauneilupteneîncetatecucuvântul, esteunconceptcare-șipunedefinitivamprentaasupraliriciisale,deosebind-odetoatepoeticiledepână laelMallarmeafirmacăpoezianusefacecuidei,cicucuvinteNichitaStănescu,înplinărevenirelaun lirismalesențelor,lanseazăobutadăaparentșimaiîndrăzneață:,,Matematicas-ofiscriindcucifre,/dar poezianusescriecucuvinte.”

,,Necuvintele”nuconstituienumaiunprincipiu,oformulăestetică,,,otensiunesemanticăspreun „vântcarenuexistă”,un,,supra-cuvânt”-cumafirmăpoetul,ciunmirajsprecaretindeșicareexplică poezialuiNichitaStănescuînesențaei.

Poeziilesaledespredragostesecaracterizeazăprinexpresivitatealimbajuluișiprinutilizareaunor imaginipoeticeputerniceșioriginale.

UnaspectdistinctivalpoezieiluiStănescudespredragosteestejoculcucuvinteleșiculimbajul însuși.Elexploreazăputereacuvintelordeaevocasentimenteșideacomunicaînprofunzime experiențeleemoționalealeiubirii.Uneori,cuvintelecapătănoisensurișirezonanțeînpoeziilesale, adăugândunstratsuplimentardesemnificațieșiprofunzime

Stănescuabordeazășiaspectemaiabstractealeiubirii,cumarfiiubireacaforțăcosmicăsau iubireacaocăutareaunitățiișiatranscendentaluluiElexploreazănaturadualăaiubirii,cutoate nuanțelesale–delaiubirearomanticășipasionalălaiubireadivinășiuniversală.

Uneori,înpoeziilesale,Stănescureflectăasupraeșeculuișisuferințeiîndragoste,ilustrând călătoriatumultuoasăainimiiumaneîncăutareaiubiriiadevărateElexploreazăparadoxurileși contradicțiileiubirii,precumdorințadelibertateșiteamadepierderesauechilibruldintreatracțieși distanțare

Prinintermediulpoezieisaledespredragoste,NichitaStănescureușeștesătransmită complexitateașiintensitateaexperiențeiiubiriiumane.Acestepoeziirămânrelevanteșicaptivante, capturândesențaiubiriiîntr-unmodinconfundabilșiemoționant

Poetuls-asituatîntr-oascendenţă“nobilă”:printendinţadeaajungepânălaesenţaliricului,else apropiedeEminescuşiBlaga;prinforţainovaţieilanivelullimbajuluiartistic,seapropiedeArghezi; princapacitateadeîncifrareamesajuluiînformuledemaximăabstractizare,seapropiedeIonBarbu CriticulEugenSimiondefineştepoezialuiNichitaStănescu“poeziapoeziei”.Stănescuînsuşiafirma: “poezianuestenumaiartă,esteînsăşiviaţa,însuşisufletulvieţii”De-alungulîntregiisalecreaţiise distingîncercărideadefiniconcepţiasadesprecunoaştereprinartă,despreechilibruldintreconţinutulşi formapoeziei,desprerelaţiapoetuluicucuvântul.

NichitaStănescuvaimaginao“cosmologie”arostirii,avorbiriişia“facerii“poeziei,plasânduselanivelulcelmaiînaltalcunoaşteriipoetice.Avemde-afacecuoconştiinţăcenu-şicautăreprezentări alesalesaualelumiigataconstituite,cichiaractulintimdeproduceredesine,procesulinenarabilal treceriiînsemnulpoetic,acoloundeeasepoateeliberademodelelederivatedinreprezentareşidin cunoşterealumiiexterioare.Introspectându-seînactuldeafi,poetulNichitaStănescupropune,prinlirica saoformăalibertăţiiinterioare,acestafiindsingurulfundamentcertalcreaţiei

NichitaStănescuesteconsideratdeuniicriticiliterariunpoetdeoamplitudine,profunzimeși intensitateremarcabile,făcândpartedincategoriafoarterarăainventatorilorlingvisticișipoetici,un

marepoetcarecuînchipuirile,jocurile,teoriile,stărileșiabilitățileluiaschimbatfațapoezieiromânești, unmareliriceuropeanaproapenecunoscut.

„NichitaStănescuestecelmaiimportantpoetromândedupăcelde-aldoilearăzboimondial Odatăcuel,prinel,logosullimbiiromâneiarevanșaasuprapoețilorei.”,ȘtefanAugustinDoinaș

Bibliografie:

1.SorinAlexandrescu,Dialecticainsesizabilului,în“Luceafărul”,1966,nr.46,p.7

2“Tradiţiatransformămodaînistorie”–uninterviucuŞtefanAugustinDoinaş,realizatdeMonica Spiridon,înCaietecritice,nr.1-2/1986,p.155

3.Marino,Adrian,Hermeneuticaideiideliteratură,Ed.Dacia,Cluj-Napoca,1987

4Stănescu,N,Necuvintele,EdituraTineretului,Bucureşti,1969

5.http://ro.wikipedia.org/wiki/NichitaSt%C4%83nescu#citenote-10.6.http://www.cotidianul.ro/optdecenii-de-la-nasterea-lui-nichita-stanescu-209962/

SECȚIUNEAESEU

NoutateapoezieiluiNichitaStănescu

BoacăDamaris,ColegiulNaționaldeInformatică,,CarmenSylva"Petroșani Prof.Coord.PopescuRodicaMariana

NichitaStănescuafostunpoetșieseistromânfoarteapreciatpentrupoeziasaliricășicritică Operasaaabordatadeseatemelegatedemoarte,dragosteșiexil,iarutilizareasimbolurilorși metaforeloracontribuitlacreareauneiatmosferedemisterșistranietateStănescuafostcunoscutși pentruutilizareajucăușăalimbajului,iarpoeziilesaleincludeauadeseajocuridecuvinte.

PoezialuiNichitaStănescuestestare,esterepaus,estemişcare,estecântecdedragoste,dedor,de jale,esteemoţie,metaforă,viziune,estenoţiune,idee,gândşivisdeopotrivă,dinpunctulmeudevedere ToateacesteaşiîncămultealtelereprezintăesenţapoezieiluiNichitaStănescu.Aconstruit,areconstruit, ainovatdaraşipăstratliniamariipoeziiromâneştiAdemonstratcutalentşiiubirecălimbaromână este”dumnezeiescdefrumoasă”–şilaNichitacaşilaalţimaripoeţi(acestaeste,probabil,secretul) aceastaesteoevidenţă.

”PoeziaesteochiulcareplângeEaesteumărulcareplânge,ochiulumăruluicareplângeEaeste mânacareplânge,ochiulmâiniicareplânge.Eaestetalpacareplânge,ochiulcălcâiuluicareplânge”.

”Viaţaesteoscurtăabsenţăîntredouăinexistenţe”.

”Poetulnuarebiografie:biografialuiestedefaptproprialuioperă,maibunăsaumairea,mai măreaţăsaumaipuţinmăreaţă.”–NichitaStănescu.

“ExistăunamestecciudatdeforțeînființaluiNichitaStănescu:unrespectaproapereligiospentru poezieșiosupunereaproapecinicăfațădereal.[…]NichitaStănescureprezintăunmodspecificdeafi poetînlumeanoastră.Egreusă-iafliunmodelînliteraturaanterioară.”–EugenSimion.

“NoutateapoezieiluiNichitaStănescueraevidentădelaîntâiulvolum,chiardacănumaiînlatura superficială.Moduldeavorbidespresineșidesprelumeera,înaintedetoate,șocant.Cucesăasemeni anatomiileliricealepoetuluicareluainocentcunoștințădetrupullui?Glezneleînfloreau,brațelețâșneau canișteșerpi,dinumeriieșeaupantereșilei,întâmpleseînfigeauvise,scheletullumina,mâiniledădeau laoparterazelelunii,inelarulseloveaclincheținddedegetulmijlociu.Darstareadeimponderabilitatea lucrurilor:saltul,dansul,plutirea,zborul?Poeziaînchipuiaolumerealăfărăgravitație,imaterială,diafană, încareobiectelelunecădintr-oformăînalta,dintr-unconturînaltulcaniștemisterioasefluide;și totodatăolumeastărilordesufletsubstanțială,densă,încaresentimenteleseating,selovescșise rănesc”–NicolaeManolescu

”Întrectitoriiuneiculturisuntdescoperitori,inventatorişiexploratori.NichitaStănescuesteun inventator,tipartisticlafelderarcaîntemeietorulExperimentândasupraluiînsuşi,elcreeazăuncutotul altspaţiualsentimentelordecâtcelîndeobştecunoscut,spaţiualaventuriipoeticeundelimbasenaştedin nourecreându-şilarându-ivorbitorii.”–AlexandruCondeescu.

”NichitaStănescusemişcaîntr-adevărîntr-osferăsuperioară,sideratădevaloriexclusivartistice Câtdespregustulsăupentru«compromis»,credsincercănupreaştiaceînseamnăacestlucru,tocmai pentrucăerauningenuuDacănumi-arfiteamăcădevinpreadoct,aşzicecăspiritulsăuludicîl făceasăpluteascăpedeasuprasituaţiilor,pentruacărorsubstanţătragicăcredcănuavea«organ»:tălpile luinuseatingeaunicideflori,nicidemocirlă.SingurulpăcatalluiNichitaStănescuafostcrima săvârşităfaţădesineînsuşi:distrugereasistematicăacarcaseicare-iasigurasuperbulexerciţiual spiritului.”–ȘtefanAugustinDoinaș.

NichitaStănescu,unuldintreceimaiimportanțipoețiromânidinsecolulXX,aadusonoutate inconfundabilăînlumealiteraturiiDelaprimulsăuvolum,modulîncarevorbeadespresineșidespre lumeerașocant.Anatomiileliricealepoetuluidescriautrupulsăuîntr-unstilunic:glezneleînfloreau, brațelețâșneaucanișteșerpi,iardinumeriieșeaupantereșileiPoezialuiStănescuînchipuiaolume realăfărăgravitație,imaterială,diafană,dartotodatăolumeastărilordesufletsubstanțială,densă,încare sentimenteleseatingeau,seloveaușiserăneau.Elacreatunspațiupoeticoriginal,încarelimbase

nășteadinnou,recreându-șivorbitoriiPoezialuiNichitaStănescuesteocombinațiedestare,repaus, mișcare,cântecdedragoste,dorșijale,oemoțiedensășioviziuneunică.Așadar,operasarămâneo comoarăprețioasăînliteraturaromână

RelațiadintreartășiartistînviziunealuiNechitaStănescu

CălinMariaRebeca,ColegiulNațional,,VladimirStreinuGăești, Prof.Coord.StreinuFlorina

NichitaStănescu(n31martie1933,Ploiești,România–d13decembrie1983,București, România)afostunpoet,scriitorșieseistromân,alesmembrupost-mortemalAcademieiRomâneEste consideratdecriticaliterarășidepublicullargdreptunuldintreceimaiimportanțiscriitoridelimbă română,pecareelînsușiodenumea„dumnezeiescdefrumoasă”.NichitaStănescuaparține,temporalși formal,neomodernismuluiromânescdinanii1960-1970.NichitaStănescuafostconsideratdecătreunii criticiliterari,precumAlexandruCondeescușiEugenSimion,unpoetdeoamplitudine,profunzimeși intensitateremarcabilă,făcândpartedincategoriafoarterarăainovatorilorlingvisticișipoetici Urmându-linaventurasapoetica,ascultândsimfonialumilorsaletransparentesinuinultimulrând privindlumeacuaceeașimirareacopiluluidinnoicarepriveșteuncopac,uncer,oidee.Nichita demonstreazăprincreațiasacaspațiullimitatalsineluipoatedeveninemărginireatuncicândpentru“eu” nașteunspațiuobscur.Aiciseascundeumbrasupremuluisemn–cuvântul–pecareaîncercats-o surprindăpoetulNichitaStănescuArtaestedaruluneiputericarestrăbateîntreagafireOameniio primescdelanatura,celebrândopereleloramintireauneiporniricereștiCândaspirăînsinelumea, creatorulconcentreazăimensitateadându-iconturulsingularalființeisale;expirareaînsemnând eliberareadinlimite,abandonareinnemărginire.Emoțiaartisticaincludeideeadepermanenta.

Învolumul„Necuvintele”(1969),NichitaStanescupuneîndiscuțiechiarmaterialuldeconstrucție auniversuluipoetic,cuvintele,considerate,înplinmodernism,insuficiente,devalorizateprintocire,prin repetabilitateextrema.Poetulneagacuvintele,înlocuiteprinreversullor,„necuvintele”,expresiea Cuvântuluioriginar,carenutrebuiasăsemnifice,săsubstituieobiectul,cieraobiectulînsuși,lumeaîn potențialadevenire

Princaracteristicileeideartăpoetică,poezia„Necuvintele”propuneutilizareaaltuitiparsemantic,încare sugestiasăfiegrăitoareînaceastăinversarearoluluisemnelorșiacodurilorlingvistice.Gesturile individuluisuntînsoțitedeocombustieinternăpemăsură:

„Elaîntinsspremineofrunzăcaomânăcudegete.

Euamîntinsspreelomânăcaofrunzăcudinți”

Comunicareaserealizează,laNichitaStanescu,prinalteritate,prininființareatu-ului,aceluilalt, caresădimensionezeșisătensionezespațiulpoeticGesturilereciprocealecelordouăipostazeliricese completează:existăuneușiunel,fiecareîncercândsăcomuniceprinintermediulunorsemnecomplexe. Poetulopereazăcusemneținânddegesturiletriburilorprimitive,încercândsăredescoperelimbajulîntrunmodoriginal.Mânădevenităfrunzașifrunzadevenitămânănufacaltcevadecâtsăsporeascamisterul acestuilimbajcuvalențeproprii.

Gesticapoezieisecontinuăînacelașiregistru: „Elaintinsspremineoramurăcaunbraț Euamîntinsspreelbrațulcaoramură”

Confundareaomuluicuelementeleregnuluivegetalnufacealtcevadecâtsămareascămisterul acesteicomunicări,săîntoarcătimpullaunnivelîncareplanteleșiarboriiîșistabilescpropriullorsistem

desemne,imperceptibilepentruființaumanăAfirmațiilepoezieisuntsentențioase,propozițiilesunt scurte,transformandu-seînaxiome:

Elși-aînclinatspreminetrunchiul

Caunumăr

Euamînclinatspreelumărul,cauntrunchinoduros.”

Transformareaeuluipoeticîntr-untrunchinodurosindicăotendințăsprevegetalizare,de încremenireaființei,desituareînprimordialitate

Alteritatea,caprocesconversivdecompunereșidescompunereaeului,apropieființaumanăde unitateaprimarăatotului,princarecirculauseveleunuisingurcircuit,cosmic,algenezei, potențândresurseleuneinoinașteri:

„Auzeamcumse-ntețeștesevaluibătând

Casangele

Auzeacumseîncetineștesângelemeusuindcaseva.”

Granițelematerialitățiiindividualedispar,refăcândființaprimară,străbătutădespirituluniversal:

„Euamtrecutprinel

Elatrecutprinmine

Euamrămasunpomsingur.

El Unomsingur.”

Magiacuvintelorschimbăceledouădomeniideexistență,aomuluișiarborelui,printr-ostranie metamorfozăTemeșimotivealepoeziei„Necuvintele”Crearealimbajuluiprim,paradigmatic,bazatpe paradox,pesituațiaieșitădincomun;transformarealimbajuluiurmeazăregistrediferiteCodulde comunicareestecelenergetic,părțilecorpuluicelordouăființeîntrupându-seînformediferite.Imaginea lumiidintr-oaltăperspectivădecâtceaobișnuită,prinpercepțiaunorsenzațiidiferite,prinredescoperirea semnelorșiasimțurilorarhaice:transferuldematerie,delavegetallaumanșiinvers,seefectuează printr-unstraniuactdemagie,prin„necuvinte”.

Necuvintele,văzutecasemneprincarelumeaîșimodificărelațiileșidimensiunileMetafora renașteriilumiiprinreactivareaLogosuluiprimordial,prinedificareaunuiuniverscunoivalențe dimensionalePoezialuiNichitadobandeșteoaltămaterialitate,prin„necuvinte”,caretranscendlumea obișnuităasensurilor,învingândșabloanelegândiriilimitate.

„Artăpoetică”

PoeziaARSPOETICAfacepartedin”Dreptullatimp”șitrateazăcuvintelecapeniștecopii caroraautorulledalecții:îmiînvățamcuvintelesăiubească/learătaminima”

Eroulliriccautăsăle”învețecalitateadeom,așacumunprofesorîșiînvațăelevii:Șinumălăsam pânăcândsilabelelor/nuîncepeausăbată”

Elvreasădeacuvintelorosensibilitatesurprinzătoare,săspunăunadevărșidacăelenuizbutescle eliminădinuniversulpoezieisale:Learătamarborii/Șipe.,celecarenuvoiausăfoșnească/lespânzuram fărămilăderamuri”.Cândamprentapsihicăapoetuluiînstructuracuvintelor,ajungesăcomunice”o imagineapoetuluișiauniversuluipoeticatunciautrecutexamenuldeadmitereîntextulpoeziilorsale: Pânălaurmăcuvinteleautrebuitsăsemenecumine/șiculumea”Cuvântulesteunmijlocdecomunicare șitrebuiesăarateunraportnouîntrepoetșiuniversspuneaTituMaiorescu(veziOcercetarecritică asuprapoezieiromanela1867),decioexprimarealegiiconexiuniiarspune,unfilosof,darpentrupoet esteintrareasaintr-unmodellegicdeintelegereauniversului:întretamplafemeiișitamplabarbatului”, întrestelelenegrealelumiișipământ”,întrecornultauruluișiiarbă”.Aceastăînțelegerelegicăalumiiîl fascineazăpepoet,caoapropierepecaleintelectualăcomplicatălaaceeaînțelegeresimplășiprofund umanăpecareoarecopilulsaucelcetraieșteînmijloculnaturii:lăsândcuvintelesăcirculepestemine/ canișteautomobiledecurse,caniștetrenurielectrice//numaicasăleînvățcumsetransportălumea/de

laeaînsăși/laeaînsăși,adicadelainteriorlaexterior,delasineleindividuallaceluniversal(veziElegia anoua),delaspiritlanaturăPoeziaArspoeticapoatefiinterpretatășidinpunctuldevederealvalorilor, pecareNichitaStănesculedaconceptelordepoetșipoezie

„Testament”

ÎntretemeledeoimportanțăspecialăînpoezialuiNichitaStănescu-dramacuvantuluișia limbajuluiinaptdeaexprimacufidelitatestareapoeticăși,respectiv,obsedantarealitateultima (esentiala),solitudinea„poetuluiîndiscursulsău”,poeziadesprepoezie(alcareieveniment,cumspune IonPop,esteînsășimișcareaeigenetică)saudramaeului–seaflăaceeaaalumiicaText

Pornind,pedeoparte,delasemnificațiaoriginarăatermenuluiLogos(discurs,vorbire)și, respectiv,delaideeacăLumeaesteunText,oscriere,iarpealtaparte,deleteoriilemoderne–lingvistice,semioticeșisemiologice–despresemn,textșilimbă–NichitaStănescupropune,înpoezia Testament,oviziuneliricăîncarefeluriteleaspectespecificedomeniilorvizatesecontopescîntr-un spectaculosjocdeideișisugestii.

Înmistica(îndoctrinacreștinășiînezoterism),Universul,camanifestareamesajuluidivinșica semnificant(imagine)alluiDumnezeu,areințelesuluneiCărțiimense(LiberMundi)MareaCartea Naturiieste„opera”luiDumnezeu,imagineaCeluicare„s-arisipit”înmultitudinealucrurilorși fenomenelordinnatură.Lumeaafost„făcută”prinVerbulSăucreator:„LaînceputeraCuvântulși CuvântuleraDumnezeușiDumnezeueraCuvântul”.

NichitaStănescu–Autorulsensuluiiubirii

CănănăuCarmen,ColegiulNaționaldeInformatică,,CarmenSylvaPetroșani Prof.coord.PopescuRodicaMariana

DragosteaocupăunloccentralînpoeziileluiNichitaStănescușireprezintăunadintretemelecele maifrecventabordateînoperasaStănescuexploreazădiferiteaspectealeiubirii,delapasiuneași extazulamorospânălanostalgie,suferințășidorințadeapropiere.

“Sensuliubirii”esteunvolumdepoeziiscrisdepoetulromânNichitaStănescu.Acestvoluma fostpublicatîn1960laESPLA,încolecția“Luceafărul”Esteimportantdemenționatcă“Sensul iubirii”reprezintădebutuleditorialalpoetului.Carteaaprimitcronicipozitivechiarînaintedeaparițieși afostîntâmpinatăcuentuziasmdecriticișicititoriNichitaStănescuînsușiaafirmatcăaceastăcartea fost“ceamaiminunatădinviațalui”,deșiarecunoscutcă,înmomentulpublicării,eramultmaipuțin talentatdecâtcredeașicăvolumulnueraatâtdeadevăratpecâtarfipututsăfie.Oricum,“Sensul iubirii”rămâneooperăsemnificativăînliteraturaromânășiunpunctdereferințăîncreațialuiNichita Stănescu.

Înprimeledouăvolume(“Sensuliubirii”,“Oviziuneasentimentelor”),majoritateapoeziilorsunt dedragoste,erosulesteunprilejdeacomunicafrământateleîntâmplărialeființeiinterioare,caresunt maiputernicedecâtalecondițieifizicedate.Iubireaproduceosenzațiedeplutire,zborulsenaștedin dragostecaocoloanaainfinituluiintrepământșicer

Înpoezia“Cântec”:“Du-mă,fericire,însusșiizbește-mi/Tâmpladestele,pânăcând/Lumea meaprelungășiînnesfârșire/Sefacecoloanăsaualtceva/Multmaiînaltșimultmaicurând.”,stareade iubireestareadinafaraincertitudinii,este“cânteculdeizbândăasunetuluișialuminii”Iubireaesteo stareliricăcomplexă,esteoieșiredinsomn,motivulfundamentalfiindcelalrăsăritului:“Soarelesaltă dinlucruristrigând/Clatinămuchiilesurdeșigrave”(“Ocălătorieînzori”)

UnadintrecelemaicunoscutepoeziialeluiNichitaStănescueste“Leoaicătânără,iubirea”. Aceastăpoezieexemplificăstilulsăuinovatorșiprofund,încareiubireaestepersonificatășiprezentată caoforțăprimitivășicopleșitoare

TitlulLeuaicătânără,iubireaesuperb,senzualșiprovocator–exprimândemoțiaunuitânărcare iubeștepentruprimadatașicăruiaiseparecă,prinsimțământullui,seuneștecueternitateaMetaforăși personificare,descântecșisimetrie,epitetșiparalelăsimbolicăîntreoființăsălbaticășiunsentiment

omenesc,adicăîntreconcretulcareîlînspăimântapeîndrăgostitșiabstractulpecareîlintuiește–titlul poezieitransferaiubireadindomeniulraționalîncelalsubconștientului,deundeneîndeamnăs-o descoperimșis-oînălțămdinnouînrațional

Cuvintelesuntreluateînprimulvers,caoamenințare(pentrucacititorulsășileimprimebineîn memorie):(leoaica)“mi-asăritînfață”,adicăaapărutpene-așteptate,cuatâtmaigreudeprevăzutoride rezistatispitelorei

Unfioradolescentin,încordatșicarnal,darfiresc,urca,dintrupultânărului,plăcutșidureros (transformândsenzațiasubtilăasărutuluiînceadureroasăamușcăturii):“Colțiialbimii-aînfiptîn față/m-amușcatleoaica,azi,defață.”

Dariubireaepură(cu“colțiialbi”)și,odatăcontaminatdeea,tânărulsesizeazăaltfeluniversul:“și deodată-njurulmeu,natura/sefăcuuncerc,de-adura,/cândmailarg,cândmaiaproape,/cao strângeredeape.”Perfecțiuneaesubformadecercoridesferă,adicăfărăasperități(cașiiubirea),ca soareleoricapământul,șipoetulîndrăgostitsemutaîninteriorulei

Preaplinuldinsufletulsaunu-ipermitesăsteamultacolo:privireaîi“țâșneșteînsus”,căutând culorilecurcubeului:“șiprivirea-nsusțâșni,/curcubeutăiatîndouă,/șiauzulo-ntâlni/tocmailângă ciocârlii”

Transferuldesenzațiieevident:auzulîntâlnește,privireațâșneștespreculori,iarmânanumaiștie sămângâiedecâtcutoatesimțuriledeodată:“Mi-amdusmanalasprânceană,/latâmpăașilabărbie,/ darmânanulemaiștie,/șialun-că-nneștire/pe-undeșertînstrălucire”Metafora“deșertînstrălucire” esteînrudită(deci,probabil,înmodconștient)cuceadinpoeziaFloareaalbastră,aluiMihaiEminescu, atuncicândiubitaîispunealesuluiei:“Înzadarrâuridesoare/Grămădești-natagândire/șicâmpiile Asire/șiîntunecatamare”…dar,înmodinvers,Luceafărulpoezieiromâneștiglăsuiește“îndulcelestil clasic”,pecând,aici,NichitaStănescuseexprimăîncelmaifermecătorversliber:dovadacă,înacest “deșertînstrălucire”,elvedetot“oleoaicăarămie”,adicăiubirea,“cumișcăriviclene”,care-lfascinează “încăovreme,si-ncă-ovreme”…“șite-aidus,dulceminune,/și-amuritiubireanoastră”/Floare-albastră, floare-albastră/Totușiestetristinlume”–arfioftat,cualtecuvinte,MihaiEminescu

Întremariipoeți,paralelismelepotfistabilite,fărăca(neapărat)săleafirmi…

NichitaStănescuafostunuldintreceimaiimportanțipoețiailiteraturiiromânedinsecolulXX, iaroperasacontinuăsăinspireșisăfascinezecititoriideastăzi

Așadar,Stănescufoloseștemetaforeșisimboluricomplexepentruatransmiteemoțiileșistările sufleteștiasociateiubirii,creândastfelolumepoeticăintensășicaptivantă

EROSULȘILOGOSULÎNCREAȚIALUINICHITASTĂNESCU

CristeaClaudia,ColegiulNaționaldeInformatică,,CarmenSylva"Petroșani Prof.coord.PopescuRodicaMariana

LiricaluiNichitaîmbinăorganicconceptelecusentimentele,ceeacecriticaliterarăanumit „sensibilizareaconceptelor”.Poetulîșipropunesăducălacapătoosmozăîntresentimente,gânduriși cuvinte,întreinteriorulsufletescșirealitateaexterioară,așacumseexprimăînArspoetica:„Îmiînvățam cuvintele/săiubească/learătaminima/șinumălăsampânăcândsilabelelor/Nuîncepeausăbată”. Noțiuneadetimpeintuitădepoetcaofugăpermanentă,fărădestinație,caoproiecțiehimericăaultimei vârste,fărătrecutșidurată:„Noi,locuitoriiacesteisecunde,/Suntemunvisdenoaptezvelt”

NichitaStănescu,unuldintreceimaiimportanțipoețiromâni,aexploratînoperasateme profundeșicomplexeErosulșiLogosulsuntdouăconceptecentraleîncreațiasa

Erosulreprezintăiubireapasională,dorințașiatracțiafizicăPentruNichitaStănescu,Erosulnu estedoaroforțăerotică,cișioenergiecreatoare.Elîlpercepecapeunprincipiuvital,prezentîntoate aspectelevieții

Înpoezialui,Erosulesteadeseaasociatcunatura,cucorpulumanșicusenzațiileintense.Esteoforță caretranscendelimiteleindividualeșiseconecteazălauniversalitate.

Logosulreprezintărațiunea,cuvântul,gândireașiordineaEsteoforțăabstractă,careguvernează lumeașidăsensexistenței.

NichitaStănescuaexploratLogosulîntr-unmodinovatorElacreatolimbăpoeticăunică,încare cuvintelecapătăsemnificațiiprofundeșimultiple.Logosulsăuesteocombinațiedematematică,filozofie șimisticism

InteracțiuneadintreErosșiLogos:

PoeziileluiNichitaStănescuexploreazărelațiadintreacestedouăforțe.Elnulesepară,cile integreazăîntr-undialogpermanent

ErosulșiLogosulsecompleteazăreciproc:pasiuneașicreativitatea(Eros)seîmpletesccurațiunea șistructura(Logos)

Prinintermediulacestuidialog,NichitaStănescuîșiconstruieștepropriaviziuneasupralumiiși asupraexistențeiumane.

ÎnvolumulOviziuneasentimentelor,existădouăpoemedefinitoriipentruliricaluiNichita Stănescu,anume:CântecșiPovestesentimentală.Înoperalui,figureazămaimultepoemecuacesttitlu. PoemuldesprecarediscutămesteunCântecdedragoste,dragosteaconstituindmisterulexistenței Poemulsecompunedinpatrusecvențe.Înprima,sevorbeștedesprefericirea„dinlăuntrulmeu”careeste „mereudureroasă,minunatămereu”.Arpăreaunparadoxcăiubireaeînacelașitimpșidureroasădarși minunatăȘiMihaiEminescuaminteadeiubireca„farmecdureros”,de„dulceminune”pentrucăiubirea, așacumoconcepMihaiEminescușiNichitaStănescuapoicopleșeștesimțurileumane,devenindastfel dureroasăFărăaceastădurerenuarexistaviațaautentică

Strofaadouasubliniazăideeacăiubireasecerecomunicată,căeaseexprimăprinlimbaj:„Să stămdevorbă,săvorbim,săspunemcuvinte”.Observămcăpoetulfoloseșteolocuțiuneverbalășiapoi unsinonimpentruverbul„avorbi”Cuvinteleauoprofundăvaloarereflexivădevremecepotexprima transformareasufleteascăaîndrăgostiților:„Săspunemcuvinte/lungi,sticloase,caniștedălțicedespart /fluviulrecededeltafierbinte,/ziuadenoapte,bazaltuldebazalt”.

Subimpulsulfericiriideafi(poetulidentificândiubireacuexistența,înstrofaatreia)senaște nevoiadeautodepășire,decunoașterecâtmaiprofundă,deaspirațiecătrecunoaștereatotală(absolută).Și pentruNichitaStănescu,cașipentruMihaiEminescușiLucianBlaga,iubireadevineocalede cunoaștereaexistenței.Trăireaaceastafaustianăesteilustratăprintr-ometaforăhiperbolizată;cere fericiriisăizbească„tâmpladestele”,pânăcând„lumeaprelungășiînnesfârșire/sefacecoloană”. Aspirațiapoetului„maisus”estecomparabilăcuColoanaInfinitului,laConstantinBrâncușiIdeea veșnicieiestesugeratădeMarinSorescuînpoeziaAstfel.

Iubireaînseamnășansadeatrăiînmijloculminunilor(strofaapatra):„Cebinecăești,cemirare căsunt”.Îndrăgostițiisunt„douăcântecediferite”,„douăculoricenus-auvăzutniciodată”,darcarese întâlnescîn„înfrigurata,neasemuitaluptă/aminuniicăești,aîntâmplăriicăsunt”.Singuraposibilitate deasemănareacelordoiîndrăgostițiatâtdediferițiestefaptulcăexistăParafrazându-lpeDescartescare dăduseacestaforism:„Cogitoergosum”,putemspune:„Amoergosum”.

Existăunecoudinpoeziaarghezianăînimagineaiubiriicarecuprindeceidoipoliextremiai universului(unulpământesc,altulcelest)într-uncântecalfericirii,șiunecoudinciclulIluminărilor,de ArthurRimbaud.

DacăînCântecmaiputernică(decâtcuvântul)esteuimireaprovocatădeexistență,înPoveste sentimentală,maitarecasentimentulestecuvântulcareîlexprimă.Deaceea,titlulpoemuluiesteo metaforă.Povestesentimentalăesteopovesteacuvântului.

OperaluiNichitaStănescuesteocălătoriefascinantăprinacestedouăconcepte,încareiubireași cuvântulseîntrepătrundîntr-undanspoeticinedit.

ConcepțiaesteticăaluiNichitaStănescu

OpreaAlexandra-Gabriela,ColegiulNațional,,VladimirStreinuGăești,

Prof.StreinuFlorina

Poeziafacepartedinvolumul,,Dreptullatimp’’(1965),caremarcheazătrecereaspreunlirism interiorizat,reflexiv,specificceleide-adouaetapedecreație.

Poezia,,CătreGalateea’’deNichitaStăneseuesteoartăpoeticăaparținândneomodernismului.Este oartăpoeticădeoarece,prinmijloaceartistice,esteredatăconcepțiaautoruluidesprepoezie(atributeleei specifice)și,desprerolulpoetului(raportulacestuiaculumeașicreația)

Esteoartăpoeticăaparținândneomodernismului,încareserealizeazărăsturmarearelațieicreatoroperă,inversarearolurilor:artistulestecel„născut"deoperă.

Relațiadintreviziuneaautoruluiasuprapoezieișineomodernismseconcentreazăînjurulunoraspecte relevateîntextulpoeziei:rupturatragicăasinelui,conștiințascizionată,percepereadureroasăatimpului, dialogulpoetuluicumiturile.

Poeziaprezintărelațiainversatădintreartistșioperă,darșirelațiatimp-operă,încadrulunui cupluinedit:Creatorul/Timpulșifemeia,Galateea/OperaTemaesteaceeaacunoașterii-naștererevelată înprocesuldecreație.

Titlulestesugestivpentruoartăpoeticăîncareseînfățișeazărelațiadintreartistșioperă,prin aluzialavechiulmitalluiPygmalion.SculptoruldinCipru,îndrăgostitdeunadintrestatuilesalede fildeș,seroagăzeițeiAfroditas-oînsuflețeascăpentruel.DincăsătoriacuGalateea,opera-femeie plăsmuitădeartist,senașteunfiunumitPathos(îngreacă,suferință,patimă)Sensulmituluiesteacelacă patosulartistuluiînsuflețeșteopera

NichitaStăneseureinterpreteazămitulînsensuluneirăsturnărideroluriAtribuindeuluiliric ipostazacreatorului,,nenăscut",poeziaseconstituecaofierbinterugăadresatăoperei,dea-lcreaca ființăvie.Prezențaprepoziției,,către’’întitluestepusăînrelațiecucaracteruladresataldiscursuluiliric, careserealizeazăcaoinvocațiecătreGalateea,simbolalfințeiiubiteșialmisteruluivieții.

Lirismulsubiectivserealizeazăprinatitudineapoeticătransmisăînmoddirect,iar,lanivelul expresiei,prinmărcilesubiectivității:alternareaformelordepersoanaIșiaII-a,singular,aleadjectivului posesiv,,meu-tău’’șialeverbelorlaprezent:,,mi-lpun”,,,mărog”,,,oauzi”,,,ospui”,,,mi-lplec”

Compozițional,poeziaaretreisecvențepoeticemarcateprinorganizareastroficăCeletreistrofe începcuverbul„știu"șiseîncheiecuimperativul„naște-mă",cecaceconferăsimetriacompozițională. Simbolulrugăciunii,,,genunchiul",constituieunelementderecurență,iargestuladorațieiserepetăgradat înfiecarestrofă.

Discursulliricseorganizeazăgradatînjurulcelordouăsimboluri:Artistul,subsemnullui„știu" șiOpera,cuputereaeienigmaticădea-l„naște"(dea-idadreptullatimp),adicăalcelordouănoțiuni:a știșiafinăscut

Primasecvențăredă,înenumerație,atributeleoperei,„știute"numaideartistșireprezentateîn formaconcretăaînsușirilorfemeiiiubite:umbra,tăcerile,sânul,mersul,melancolia,inelul.Patima bărbatului,cunoaștereaelementeloroperei,exprimatepateticînadresareadirectă„Ițiștiutoatetimpurile, toatemișcările,toateparfumurile[...]"motiveazădorințadeadeveniartist:,,șinumaiamrăbdareși genunchiulmi-Ipunînpietre/șimărogdetine,/naște-mă"

Adouasecvențădepășeștecadrulatributelorconcrete,revelateArtistulcunoașteșiinefabilul operei,ceeacenuestelegatdeplanulexistenței,orizontulcunoașteriipoetice,exprimatmetaforicprin indiciitemporalișispațiali:„după-amiaza,după-orizontul,dincolo-de-marea….”.Joculcuvintelorîn

rostireapoeticăantreneazăcategoriileaproapeluișidepartelui(rezonanțaeminesciană):„Știutotceemai departedetine,/atâtdedeparte,încâtnumaiexistăaproape"Vizionarismulseabstractizează,exprimând intuițiiobscure,ireprezentabileînsineRupturaîntreplanulconștiințeișialexpresiei,încadrulopereipoezie,esteredatăînmoddramatic:„Stiutot[...J/șitotceedincolodeele,șiatâtdedeparte,încâtnu maiarenicinume".Metafora„genunchiulpietrelor"sugereazăoaltărelațieaartistului-poetculumea decâtînstrofaanterioră:trecereadelapercepereaexterioară/delacontemplație,lacomunicareaintimă, iarlumeaseorganizeazăprincântecdupăchipulșiasemanarealui,caînmitulluiOrfeuVerbul„îngână" poateaveacasensconotativatâtverbul„cântă",câtșiverbul„imită"Princântec/poezie,lumeareală devineocopie/imitație(mimesis)alumiiplăsmuitedeartistSeobservăoaltărăsturnareaunuimitantic: ideeaînsensplatonician,viziuneamplificatăînstrofaatreia. Elementelelumiiînseși(copacii,râurile,pietrele)suntdoar„umbre"aleartei.Materiasenaștedinoperă, dobândeștesensdinea,iarartistulesteopuntedelegăturăîntreoperășimaterie.Ultimasecvențăpoetică îlînfățișeazăpecreatorcasufletaloperei:„Bătaiainimiicareurmeazăbătăiice-oauzi".Viața miraculoasăaopereinuținedoardeconștiințaartistului,cideîntreagaexistențăOperanaștepropriul universprinintermediulartistuluicareareharulcunoașteriișiseoferăcamodelallumii,umanizând-o

Reprezentareaabstracțiilorînformăconcretăarecaefectplăsmuireaunuiuniverspoeticoriginal, cuunimaginarpropriu,inedit.Treptelecunoașteriipoeticesuntierarhizateînceletreistrofe,dela perceptibil/fenomenlaimperceptibil/esență:I-„Ițiștiutoatetimpurile,toatemișcările,toateparfumurile [...]';II-„Știutotceemaidepartedetine";III-,,Știutotceeacetunuștiiniciodată,dintine...". Elementeleimaginaruluipoetic,formeconcretealeabstracțiunilor,suntșielementealecunoașterii poetice ,,CătreGalateea”deNichitaStănescuesteoartăpoeticăaparținândneomodernismuluiMitullui Pygmalionestereinterpretatînsensuluneirăsturarideroluri.

Text-suport:,,Îndulcelestilclasic”

Poezia,,Îndulcelestilclasic”deNichitaStănescuafostpublicatîn1970,fiindașezatăînfruntea volumuluiomonimpentrucareesteartăpoeticăVolumulaparțineceleide-adouaetapedecreațiea poetului,cândrafinareaexpresieipareafiunscopînsine,iarpoetulsemanifestăcaunconstructorîn interiorullimbajului.

Poezia,,Îndulcelestilclasic”deNichitaStănescuconstituieopoeticăaexistențeișiacunoașterii. ,,Îndulcelestilclasic”depășeștecadruluneiartepoeticedeareceautorulsurprindeclipaunicăderevelație aAbsolutului,darîidubleazăsemnificația,poeziaavândsimultandouăcheidelectură:poezieeroticăși artăpoeticăPentrupoet,iubireașicreațiaaparțin,înegalămăsură,planuluiexistențeișiplanului cunoașterii

Ipostazadublatăaeuluiliric,îndrăgostitulșiCreatorul,susținetransferuldintreconcretșiabstract, punândîndiscuțierelațiadintreconștiințășiexistență.Lirismulsubiectivesteredatlanivelulexpresiei prinmărcilesubiectivității:alternareapersoaneiIșiaII-aaadjectivuluiposesiv,,meu-tău”,pronumele personaldepersoanaI,singular,,,eu”.

Titlulpoezieișialvolumuluisugereazăprogramatic,prinsintagma„stilclasic",intențiade revenirelatipareleformalecunoscute,pecarepoetullepriveștecuduioșieironică(atitudine postmodernistă)Antepunereaepitetului„dulce"aminteștedepoeziapașoptiștilorșideceaeminescianș (celebraformulă„dulceminune").Esteprivireamelancolicăapoetuluicare,la1970,estepusînfațaunei lumischimbate,pecaretrebuiesăînvețes-oexprimeînpoeziasa.

Fiindînacelașitimppoezieerotică-„povestededragoste"improvizată-șiartăpoetică,prin prezentareaîntâlniriidintrePoetșiInspirație,temapoezieiaparedublatălubireaesteocaledecunoaștere,

deatingereaclipeiunicederevelațieaabsolutuluiPoeziaconstituie„descrierea"stăriideextazprodusă creatoruluidecliparevelației

Poeziapareaaveacompozițieclasică,princelecincicatrenemonorimice,curitmtrohaic,fapt contrazisdeprezențaversuluifinal,izolat,cuvaloareconclusivășicaractergnomic:„Pasultreceeu rămân".Strofelesuntdispuseînpatrusecvențepoetice:primasecvență(primașiadouastrofă)redă apariția„domnișoarei"/inspirației;adouasecvență(strofaatreia)surprindetrăireaclipeiderevelație;a treiasecvență(strofaapatra)conțineinvocarea„idealului"poetic/erotic;apatrasecvență(strofaacincea șiversulfinal)redărevenirealastareacontemplativă,meditativă

Primasecvențăpoeticăseaflăînopozițiecuurmătoarele,printrecereadelaplanulobiectiv,al „domnișoarei"-inspirație,lacelsubiectiv,aleuluicreator. Înprimasecvențăpoetică,laitmotivul,,pasultăudedomnișoară"realizeazădispunereagradatăa imaginaruluipoetic.Termenul„domnișoară"aminteștedelimbajuldinpoeziagrațios-romanticăa secoluluialXIX-lea.Echivalențasemantică„domnișoară"-poeziefacetrimiterelamuzaepociiclasice, surprinsăaiciprinelementullipsitdecorporalitate,„pasul"

Singurulverbalsecvenței,,,coboară",redăprinsensideeadesprinderiisuccesiveaideiipoeticedeplanul obiectiv,iarprintimpulprezent,acțiuneaînderulareCelepatrusubstantivelasingular,uneleînsoțitede determinanți,suntreprezentărialeabstracțiilor(ipostazelorsentimentale)înformaconcretăaelementelor cadruluinatural:„bolovan",„frunzăverde,pală",,,înserare-nseară",,,pasăreamară".Acestemetafore sugereazăsurselepoeziei:duritatearegnuluimineral,„dintr-unbolovan",efemeritateavieții/regnul vegetal,„frunzăverde,pală".Momentulzileidesemnatdesintagmainsolită„înserare-nseară"sugerează necunoașterea,misterul,momentulpregătitoralrevelației,pre-creațiacaetapăMetaforașocantăprin asociereaunortermeniincompatibili,„pasăreamară",conoteazămaidegrabăstareadesuferințăa poetului-pasăre(calaromantici)decâtunatributalinspirației.

Adouasecvențăsurprindemomentulpropriu-zisalcreației.Efemeritateaclipeiderevelațieeste sugeratăprinrepetiția„osecundă,osecundă".Eulcreatorsemanifestăcontemplativ„eu l-amfostzăritînundă"șiafectiv„inimaîncetmi-afundă".Creațiapresupunereflectareaideiiartisticeîn conștiințașifanteziapoetului(motivulundei-oglindă)Elpoatetransfigurarealitatea,atribuindu-i valoareaesteticăsugeratădemetafora,,,roșcatăfundă"

SepoatevorbideoraportareapoetuluiNichitaStănesculapoeziaclasică,prinreinterpretareamitului nașteriipoezieiprinmimesisșiprinrevalorizareaformeiverbaledesecolXIXadiatezeipasive„l-am fostzărit".

Atreiasecvențăredădramaartistului,imposibilitateaancorăriiînstareadegrație,desprinderea opereideartist,prininvocațiaelegiacăamuzei:„Mairămâicumersultău/parcăpetimpanulmeu"

Poetulestereduslacondițiadevictimăaproprieiiluzii,iarcorespondentulsăuînplansimboliceste timpanul,organalpercepțieicânteculuipoetic,princarenupoateparticipaîntotalitatelamisterultrecerii prinlumeapoeziei.Secontureazăunportretal„îndrăgostitului"deiubita-poezie:„blestematșisemizeu". Poetuldeplângeineficiențasimțuriloromenești,„blestemat"laimposibilitateadeareținesuperbaurmăa artei.Conștientdedualitateaproprieiexistențe(efemerșiperen),„semizeu",aredimensiuneanefericirii sale.Condamnatlasolitudine,elpercepeviațacaostarede„boală":„Căciîmiestefoarterău".

Ultimasecvențăpoeticădevineomeditațiepetematreceriitimpului,dublatădesancționarea neputințeiomeneștiMesajul-sentințăalstrofeiesteacelacă,înafaraclipeideinspirațieaiubirii/a creațieipoetice,existențapoetuluinu-șiaresensul,,șizic,/domnișoară,mainimic"Seconfirmă diferențadintrestareapoetuluilipsitdeputereadecreație:„Stauîntinsșilungșizic"șistarearealului golitdeesență,plăsmuitdinmaterialeartificialeșiredusladimensiunimeschine:,,pesubsoarelepitic, auritșimozaic".Falsastrălucirealumiinusatisfaceseteadeabsolutacreatorului,caretânjeștecaun îndrăgostit

Versulfinalare,caîn,,Glossa”eminesciană,valoaregnomică:„Pasultrece,eurămân"Conclusiv, versulexprimăopozițiadintretristețeapoetuluișitrecereaurmeipoezieiFormularealapidarăîntreține ambiguitateasemnificațieiPoetulaparecaunsimpluinstrumentcevibreazălaatingereadureroasă,dar binecuvântatăainspirațieisau,răsturnândsensulîntregiipoezii,seplaseazăorgoliossubsemnul eternității,caunCreatorpentrucaremanifestareaînactnuestedecâtosuccesiuneaclipelorderevelație.

Lafiecarenivelaltextuluiseobservăefortuldeînnoirealimbajuluipoetic.

Dinpunctdevederemorfosintactic,înprimeledouăcatreneseremarcăutilizareaunuisingurverb, reluatdepatruori:„coboară",ceredăacțiuneaînderulareșisusțineimpresiadeepicReducerea frecvențeiverbuluiestecompensatăprinplasareasubstantivuluiînpoziții-cheie,fiindreprezentăriale abstracțiilorînformaconcretă.Sonoritățiclasice,desuete,suntconferitederevalorizareaformeiverbale „l-amfostzărit",înadouasecvențăpoetică.Adverbul„parcă"susținesugestiașiambiguitatealimbajului poetic.Prepozițiilecusugestiespațialăexprimăraportareafațădelumeșidecreațieaeuluiliricîn ipostazadecreator:,,dintr-un”,,,dintr-o”,,,în”,,,pesub”,,,pe”.

Lanivellexico-semanticseremarcămultiplicareasensurilorconotativealecuvintelor,ambiguitatea limbajuluirealizatăderețeauadesemnificațiiatextuluipoetic,răsturnareafiresculuiprinasociereaunor termeniincompatibili:„pasăreamară",,,soareaurit"sauprinsintagmainsolită„înserare-nseară"și ermetismulexpresiei.

Nivelulstilisticsedistingeprinsubtilitateametaforei,cultivareaepitetuluineobișnuit:„soarele pitic,auritșimozaic"șiinovareaenumerației.Seincludînenumerțiaprin,,și”(semnificândplasareape aceeașipoziție)părțidevorbirediferite:„Stauîntinsșilungșizic".

NivelurilefoneticșiprozodicsusțindinpunctdevedereformalsemnificațiatitluluiPoetulcombină diverseelementealeprozodieiclasice:cincicatrene,cuversurimedii,de7-8silabeșiritmtrohaiccuun versfinal,liber,cuunrefrenșicumonorima,careconferăsonoritățiaparte.

Sonoritateatristă,elegiacă,serealizeazăprinmonorimacaresusținesacadareadiscursuluipoeticcaîntrunbocetsaudescântec.Reluarearefrenului„Pasultăudedomnișoară"dupăfiecareversalprimei secvențepoeticeconferătonalitateagravăameditațieipetemacreației.Acelașirolîlarealiterația„Mai rămâicumersultău/parcăpetimpanulmeu"șiformularealapidarăasentințeifinale:„Pasultreceeu rămân"

Poezia,,Îndulcelestilclasic”deNichitaStănescuconstituieopoeticăaexistențeișiacunoașterii Eadepășeștecadruluneiartepoetice,dearecepentrupoetulneomodernistiubireașicreațiaaparțin,în egalămăsură,planuluiexistențeișiplanuluicunoașterii.Raportulpoetuluiculumeașicreațiaeste prezentatîntr-untextalcăruiretorismformalascundeoaltăconcepțiedespreartădecâtaclasicilor. Folosinduneleclișeealepoezieianacreonticesauromantice,NichitaStănesculeplaseazăîncontextenoi șileconferănoisensuriPentrupoet,iubireașicreațiasuntîngemănate,totastfelcumelînsușiaparține simultanplanuluiexistenței(condițiaumană)șiplanuluicunoașterii(condițiadecreator)Deundeși ambiguitateasauambivalențasemnificațieitextuluipoetic.

SECȚIUNEAPROZĂ

CĂLĂTORIALIBERTĂȚIISPRESTELE

DURBACANA-DANIELA,CLASAaVIII-a ȘCOALAGIMNAZIALĂNR.96,BUCUREȘTI

Departedestelele,planeteleșiasteroiziicunoscuțideoameni,într-ogalaxieîndepărtată,unrăzboi dintrebineșirăuiaoamploarenebănuităÎnacestconflictaspruexistătreitabere:Libertium,Malorianși ImperialÎnplus,atâtImperial,câtșiMalorianîșiînsușeauluptătoriCeiailumimiisenumeauGardians, iarceiaiîntunericuluiDarks,ambiifiindîntrebuințațipentruafacedreptatetabereilor.

Dar,dincolodetoatedezastrele,printresteleseaflaplanetaNotara.Oplanetăînghețată,unde ființelenuauvăzutiarbadesmaraldsaucopaciiîncoronațicufrunzeșimuguridreptpodoabe.Oplanetă acăreiexistențănueraluatăînconsiderare,crezându-secăoferăunmediupreaasprușiostilÎnsă,nuera delocașa!Surprinzător,lamalulunuilac,seformaseunmicsatOameniipescuiau,îșiconstruiaucase dinlemn,cântau,dansau,izolațideceeaceseîntâmpladincolodecasalorCuacesteactivități,aparent nesemnificative,seocupaumembriitabereiLibertiumEvitauconfruntările,stânddepartedeorice conflict.Fiecaretrăiapecontpropriu.Câtăvremerezistau…

Săteniierauadunațiînjurulunuifocdetabără,alcăruifumserăspândeaprecumniștefluturi giganticinegrii.Fiecarepovesteaîntâmplări,uniinăscocindu-ledoarpentruaamuzalumea.Bineînțelesși pentruafaceoimpresiebunăAșaseîncheiaaproapefiecaresearăLucynuașteptaniciodatădimineața cumașteptaîntunericulserii,cusingurasursădeluminafiindacelescânteidelicuricifierbinți,,Este ciudatcaofatădezeceanisătânjeascădupăîntuneric”Îiziceafrateleei,Alen,învârstădeșaisprezece ani.

Linișteașirâseteleaufostîntreruptedeunvântputernicalmotoruluiuneinaveșizgomotulasurzitor. EraDill.TatălluiAlenșiluiLucy.Atuncicândnavaaaterizat,împrăștiindzăpadă,soțiasas-aridicatde lângăfiulei,punându-șiglugajacheteidinblanăpecapS-astrecuratprintrebutuciipecareoamenii ședeau,cerându-șiscuzecăpărăseșteîntrunireașis-aapropriatdenavăDupăplecareaeitoatălumeași-a reluatdiscuțiileMaipuținLucycarepriveaînzare,cumușanaveisedeschideaiartatăleieraprezentat într-oformăjalnicăAveapieleafoartepalidă,cearcăne,iarpărulcareeracăruntpăreamaialbca niciodată.Observasecășchiopăta,darnueravizibildecâtpentruopersoanăatentăladetalii.Mamaei păreaîngrijorată.Autraversatcâmpulînghețatundenavaseaflașiauajunsînjurulfocului.Dilll-abătut peumărpeAlenînsemnsă-lurmezeiarpeLucyluând-odeîncheieturamâiniidrepte

Cândauajunsacasă,copiiaumersîncameralor,laîndemnulmameiLucynuputeadormi CuriozitateaoumpleadeemoțiiAlendormealinpepatulalăturatfărăpicdeinteresfațădeceeacese întâmplaFataîndepărtăpăturașipriviprinușaîntredeschisăspresufragerieDillșiJennavorbeauDar păreamaimultoceartă,nuoconversațieobișnuită.

-Aiînnebunit!AparțiideLibertium…,aparținem!ziseJenna.

-CeafăcutacestLibertiumpentrunoi?!Îțispuneuceafăcut,ne-aasiguratteamafaptuluicămâine nuosămaifimNe-aasiguratfrustrareașifaptulcătoatesperanțelelaunajutororsăpiară!țipăDill MalorianîmioferăoșansăNeoferășansadeatrăiîntr-osocietatedezvoltatăBaniPutemconduce Malorian!Pentruunnimic

-Cetrebuiesăoferiînschimb,Dill?!

-DouăsprezecenavedemaretonajvorsosimâineȘidelaImperialșiMalorianAunevoiede soldațiLiberteniisuntperfecțidupăeiDesigurdoarnoiavemonavăseparatăCinerămâneaici,sau refuzăîmbarcarea

-Puiviețiînjocpentrubani!!ChiareștiunDark!ziseJennaculacrimiînochi.

Înrest,totuldeveniseceață.Așasetreziîntregsatulcuosearăînainteîmpachetând,luândprovizii, obiectedebază.Numulțiștiaucănuosălefolosească…Copiiistăteauînfațafoculuipentruaseîncălzi. Așaadecursnoaptea,pânăcândprimelerazedeluminăs-auivit,iarlumeas-aadunatînloculunde cândvaoluminăceîiadunapetoțiardea,acumeradoarcenușăJennaîițineapeAlenșiLucystrânsde umeriSoțuleinuamaifostvăzutdinsearascandalului

Douăsprezecenaveauaterizatsimultan,împrăștiindhaoticzăpada.Ofițeriiaucoborâtținând armeleînmână.Imperieniipurtauuniformeverzi,iarmalorieniigri.Îmbarcaurândperândoamenii,până cândunbărbatarefuzat.Atuncis-aauzitfoculuneiarme.Lumeaalergabezmeticăînurmamomentului, călcându-seînpicioare.Uniipentruaintraîncase,alțiiînnave.Jennași-asmucitcopii,luîndu-idemâini șilăsândînurmăghiozdanele,repezindu-selaonavăAlenavansamultmairapidprinmulțimedecii-a datdrumulmâiniilui,pentrualeghidapeeașisoraluiLucyîlputeaobservadatorităpăruluisăunegru precumtăciunele,spredeosebiredealei,blondAltefocuridearmășițipeteaurăsunatLucyșimamaei rămâneauînurmă.Jennai-adatdrumulmâiniieipentruaînaintamairapid,darchiaratuncicândfiicaei atrecutdelanțuldeoameni,JennașiAlenaurămasprinșiîntreei.Lucyseopripentruunmoment, întorcându-sespremamaei,darsingurullucrupecarel-aauzitafost,,Fugi,Lucy!Fugi!”.Treinave începuserădecolareauneledupăaltele,împrăștiindzăpadaînjur,orbindu-ipetrecători.Motoareleerau setatelamaximFataalergăcumnuamaifăcut-ovreodată,ținândmâinilepebreteauadreaptăa ghiozdanuluidinpânză,uitându-sechiorâșsprenaveOnavăși-apornitmotorulchiarlângăLucy,iar putereavântuluiopuselapământ.Darseridicășiaajunslațanclaunuldintretransporturi.

Totularămasînurmă.Zgomotrulmotoarelor,țipetele,focuriledearmă,toates-aupierdutatunci cândușas-aînchis.AbiaatunciLucyaprivitîncăpereasumbră,întunecoasăîncareseafla.Pebănciledin metalerauașezațipatrusăteni,despărțițidecâteunsoldatînuniformă,neînarmatșinecăjit.Recunoscu sătenii,deoareceerauîmbrăcațiprecumeaOjachetăblănoasă,cuglugaacesteiatrasăpestecap Pantaloniilargi,negriibăgațiîncizmelemaronii,purtândînmâinimănușimaro,scămoșate,fărădegete Navaîncepeadecolarea

,,Ceamintiriîntunecate...”,segândiLucy.Cucincisprezeceaniînurmăcredeacăosăfiesoldatși osăpiarăpefront.DarafostadusălaNoulTemplualimperienilorșiîngrijităîntr-uncămin,unde deprindeaînvățăturidesprerăzboi.Așasetrezisenatoare.Stândîntr-onavăcaretocmaiateriza.

SeridicășiprivicumușasedeschideJurnaliști,oficiali,oadevăratăzarvăAparenteraonoutate caceamaitânărăsenatoaresăcalcepepământulundeeraconstruitVechiulTempluImperialCoborîcu mâinileîmpreunateprivindcuseriozitatemulțimeaUnofițerainformat-oînlegăturăcufaptulcăaveasă fieprotejatădecelmaibunluptătorGardian,WrenYoshima.SedăduînstângaeișiîldezvăluipeWren vorbindcuundomndedoimetricupieleverzuie,solzoasăprecumoreptilă.Lucyseîncruntăvizibil. Credeacăluptătorulosăfieopersoanăbătrânășiînțeleaptă,dareraunbăiatînjurulvârsteiei,blond,cu ochiialbaștriscânteietori,copilăros.Gesticulanebuneșteșisarcasticdiscutândcumaestrulsău,Iro.Când observăcăLucyseholbeazăîncruntatălael,nuafăcutdecâtsă-șideaochiipestecapșisăcontinue discuția,darIroîlloviseputernicpesteumărcucelepatrudegetelungiAtunciofițerulaîndemnat-ope Lucysă-lurmezepeWrenAupornitde-alungulcoridoruluitemplului,prezentându-iîncăperileBăiatul oftă,seuitălaeașizise:

-Num-amprezentat.SuntWrenYoshimaiaraparentdeacumsunt,,paznicul”tău.Apropo,armele nusuntpermiseîntemplu.Oregulăabsurdădupăminedar...

-Deundeștiicăamarme?Aivreodovadă?mințiea

-AiunpistolînparteadreaptăașolduluișiîncăunulînparteastângăEsteadevărat,trenahainei taleestepânălaglezneșiteoreticaiascunsbinearmeledevăzullumii,dareutrebuiesăobserv comportamentesuspecteșipotențialelepericoleprovocatedepotențialiinamici!selăudăel

-Înprimulrând,nusuntinamicanimănui!serevoltăLucy.Înaldoilearând,nicieunum-am prezentat...LucyBethercup,senatoarea671,instruităînNoulTemplu.

-Ceprezentăridramaticepreferațivoi,superioriinoștri.Șiestetotalgreșitcavoisănefițisuperiori, judecândcăluptătoriiGardianspotomorîmiide

-Dacăputeaisăfaciasta,Imperialcâștigarăzboiulcumulttimpînurmă,Wren

OalarmăarăsunatcâtevazilemaitârziuErauatacațiWrenscoasedinsuportulcenturiiunbăț metalic,auriu,lungșialergărapid.

UnpereteacăzutchiarsubochiiluiLucy.Îșiluaseunuldintrepistoale,pregătindu-sepentruceera mairău.Cândauieșitdinclădire,unomcutrupulzvelt,părcăruntșiochiiluminoșifiindnegri.Pluteacu miidefulgerenegrețâșnindu-idinmâini.ÎnfațaluiIropriveacudisprețsoldațiiroboți,înarmațidin spateleinamiculuiPrivirealuiLucys-aîntorslaWren,carepriveaîncruntat,cuochiicândvaalbaștrii limpezi,acumdeunalbastruneoncareîiluminafațaPrivindspremâinilelui,observăfulgerealbastre țâșnindu-idinpalmeÎșirotibățulprintredegete,iarolamăascuțităieșidinelEraosabieSeaproprie departenerulsăudeluptă,aicăruiochicăpruiluminauacumverziprecumfulgereledinpreajmapalmelor. Aveașielunbățalbcareatuncicândl-arotitprintredegetesepreschimbăîntr-osuliță.Cuunsaltde pestedoimetri,ceidoiGardianss-aunăpustitasupraluptătoruluiDarkiarrăboțiasupraunorsoldațicare ausăritșieilaluptă.Lucyrealizaseundeera.Erapefront.Doreasăplecedarsângeleîiînghețăînvene.

AtunciunrobotîmpușcăunsoldatchiarînfațaeiDupăcecadavrulacăzutînțărână,robotuls-aîntors spreea,îndreptându-șiarmasprecapuleiPanicându-se,eal-aîmpușcatRabotuluiis-austinsluminile roșiifolositedreptochi.Atunciunlacătalinimiieifusesedescătușat.Purșisimplualergăpefront, ajutându-șitabăra.Păreacevairealist.Eraîmbrăcatăînbejspredeosebiredeculorileimperienilor,verde șiauriu.Decândafostluatădelângămamaei,lacămingăsiseunpistolșiîlpăstraseîncazulîncareerau atacați.Seantrenaeșiîșidescopereapropriileforțepecontpropriu.Astaseîntâmplașiacum,pefront.

Darajutândunsoldat,s-atrezitînconjuratădeinamiciCredeacăs-asfârșitdaratunciorazăalbastră apăruîntreeiCucâtevalovituridesabieșitelechinezie,îmbinate,îndepărtăpericolulS-aîntorsspre soldatpentrua-lajuta,darîntâlniochiialbaștriaisenatoareiAtunciacrezutcămurisesauvisaLucyse aflapefront.

-Lucy!?Eștinebună!Du-teînbuncăr!

-Suntsuperioaratașirefuzpropunerea!

-NUeraopropunere!!Eraunordin!!

Wrencreăunscutînjurullui,alluiLucyșisoldatului,atuncicândunfulgernegruerasă-l nimereascăScutulcăzu,iarIroafostcelcareevitaseadoualooviturăDarsenatoareavăzuochii agresorului.Iarelpeaiei.Atunciaavutunatacdepanică.Respiraîngreunatșiîșiîndreptăarmaspreel însemndeavertizae.EraDill.Coborîatingândpământulșiseapropriedeea.

-Lucy..Lucy,Lucy....ziseel,iareatrimiseunglonțînapropriereapicioruluisăupentruaimpune teamă,dareaasimțitteama,elnimic.

UnfulgerverdeîlazvârlipeDillînîndepărtareCândurmasăatingăpământulînurmacăzăturii,a fostînvăluitînaltefulgereșis-afăcutnevăzutAlarmaderetragereamalorienilorarăsunatCândaauzit aceaalarmăLucyacăzutîngenunchicugreuținându-șilacrimile-nfrâu

Înurmaaceleilupte,Iro,WrenșiLucyauajunssăfiecunoscuțidrept,,ImperialTrio”.Nuerauun triodoarpefront,ciaudevenitbuniprietenichiarșiînafaraacestuia.Lunileceauurmatatacuriles-au rărit,darîncăexistau.Pescurt,ultimiidois-asusținutdiplomația,deșifiecareîntruniresesfârșeapefront. SingurullucruieșitdincotidianafostcununiadintreWrenșiLucy,pecareIroonumea,,începutul războiuluidintr-unrăzboi”