Poluarea_proiect interdisciplinar

PROIECT INTERDISCIPLINAR

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

Poluarea și efectele ei asupra mediului

INTRODUCERE

Nimeni nu poate afirma cu certitudine când a început cu adevărat poluarea planetei. Există surse care susțin că poluarea a fost declanșată acum 10.000 când primii oameni au descoperit agricultura, unele asociaza începutul poluării masive cu Revoluția Industrială (17601840), iar altele consideră că exploziile atomice ce au încheiat Al Doilea Război Mondial au fost cele care pus bazele poluării de astăzi. Cu toate acestea, un singur lucru e cert: indiferent când și unde a început acest fenomen, efectele sale se regăsesc astăzi în toate domeniile. Acest proiect va explica și comenta atât cauzele, cât și efectele poluării, pe care o va privi din mai multe puncte de vedere.

ABSTRACT

For decades, all of us have been facing the aftermath of constant pollution. Ever since technology started evolving faster than comprehensible and science began to discover even the unimaginable, we have been – knowingly or unknowingly - poisoning our waters, the air we breathe, the creatures inhabiting our planet. As a consequence, we have been also poisoning ourselves. Now, the repercussions of industrialization are present almost everywhere: the higher cancer rates, the destruction of the ozone layer, the declining number of species of animals and plants, the worsening health of marine life. The effects of our carelessness are clear. What is not clear to most, however, is how to change things. Although it may seem difficult, repairing some – if not all – of the damage we have done can start small. Recycling a plastic bottle or reducing electrical consumption today could allow tomorrow’s generation to live a normal life, unafraid of global warming and it’s side effects. What all of us do today could allow them to not have to constantly atone for past mistakes and the effects they had on our planet.

PROIECT INTERDISCIPLINAR

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

CAPITOLE:

1. BIOLOGIE: Efectele distrugerii stratului de ozon asupra vieții

a. Ce este stratul de ozon?

b. Cauzele degradării stratului de ozon

c. Efectele distrugerii stratului de ozon

2. CHIMIE: Tipuri de poluări chimice. Metode de combatere a poluării

a. Cauzele poluării chimice

b. Suresele de poluare chimică

c. Efectele poluării chimice

d. Metode de combatere a poluării

3. FIZICĂ: Poluarea fonică și poluarea vizuală

a. Poluarea fonică

b. Poluarea vizuală

4. LIMBA ENGLEZĂ: The Great Stink and the Great Smog

a. The Great Stink of 1858

b. The Great Smog of 1952

5. FILOSOFIE: Arne Næss, deep ecology

6. GEOGRAFIE: Poluarea Oceanului Planetar

a. Principalele forme de poluare a oceanului

b. Țări afectate de poluarea apei

c. Țări poluante

d. Regule și restricții

e. Nevoi

7. ISTORIE: Poluarea ca efect al industrializării din perioada comunistă

a. Procesul de industrializare în prioada comunistă

b. Consecințele industrializării asupra societății

c. Industrii reprezentative

d. Consecințele poluării asupra oamenilor

e. Soluții

8. RELIGIE: Creație și Creator – omul și grija față de lumea înconjurătoare.

PROIECT INTERDISCIPLINAR

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

BIOLOGIE

Efectele distrugerii stratului de ozon asupra vieții

I. Ce este stratul de ozon?

Ozonul este un gaz albăstrui cu formula structurală O3 (moleculă formată din 3 atomi de oxigen), dăunător oamenilor, provocând dureri de cap, amețeală și fiind coroziv pentru mucoasele respiratorii. Totuși, doar 10% din ozonul prezent în atmosferă se găsește in troposferă (primul strat al atmosferei, unde se desfășoară toate activitățile umane), neavând deci un efect semnificativ asupra organismului uman. Restul de 90% formează stratul de ozon, aflat în stratosferă.

Contrastând efectele moleculei de ozon asupra organismului uman, stratul de ozon aduce beneficii clare in menținerea vieții pe Terra. Acesta acționează ca un filtru ce reține și absoarbe 98% din radiația ultraviolet nocivă solară, împiedicând-o să ajungă la suprafața planetei. Cel mai important, acest strat absoarbe razele UV-B (componentă a spectrului razelor ultraviolete) care au numeroase efecte dăunătoare, inclusive cancer de piele, cataractă, distrugerea vieții marine și daune aduse culturilor vegetale. În spectrul razelor UV absorbite de moleculele de ozon se regăsesc și razele UV-A, radiațile folosite în paturile de bronzat care, conform numeroaselor cercetări științifice, produc cancer de piele, melanom și îmbătrânire prematură.

Existența ozonului în atmosferă este datorată interacțiunii dintre razele UV și oxigenul atmosferic. Aceste raze descompun moleculele de oxigen (O2) în câte doi atomi. Ozonul se formează prin unirea a câte trei astfel de atomi, dar este instabil,așacăatomii se unescdin nouîn molecule de oxigen ca apoi să se descompună iar, ciclul repetându-se la infinit.

Concentrațiile de ozon din atmosferă variază în mod natural în funcție de petele solare, anotimpuri și latitudinea pe glob. Fiecare fază de reducere naturală a nivelului de ozon a fost urmată de o perioadă de recuperare. Cu toate acestea, începând cu anii 1970, dovezile științifice arată că scutul de ozon a trecut printr-o perioadă de epuizare mult mai rapidă decât procesele naturale.

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

II. Cauzele degradării stratului de ozon

Principala cauză a degradării stratului de ozon este emisia excesivă de clorofluorocarburi, denumite mai simplu și CFC-uri. Acestea au fost fabricate timp de aproximativ 40 de ani pentru a fi folosite drept agenți frigorifici, solvenți și ca propulsori in aerosoli. Acești compuși de sinteză sunt rezistenți la acțiunea oxidanților atmosferici dar sunt predispuși la a se descompune sub acțiunea radiațiilor UV și de a pune în libertate atomi reactivi de Cl și Br care degradează moleculele de ozon.

Totuși, odată ce a fost descoperit efectul nociv al acestora, fabricarea lor a fost limitată semnificativ prin Protocolul de la Montreal, un potrocol al Convenției de la Viena, tratat internațional conceput pentru a proteja stratul de ozon prin oprirea treptată a producției mai multor substanțe considerate a fi responsabile pentru distrugerea sa.

Astăzi, CFC-urile nu mai sunt fabricate și utilizate la scară largă nicăieri în lume.

Totodată, încă de la sfârșitul secolului XX se putea remarca fenomenul de rarefiere al stratului de ozon atmosferic, în special deasupra Antarticii. Aceast fenomen se datorează și prezenței cristalelor de gheață din norii stratoferici din zona polară.

III. Efectele distrugerii stratului de ozon

Printre efectele negative ale distrugerii stratului de ozon prin poluare chimică cu freon se numără:

- perturbarea echilibrului termic al atmosferei (încălzire globală, schimbări climatice);

- declanșarea ploilor acide;

- dispariția unor specii de animale;

- diminuarea ratei de reproducere a animalelor;

- creșterea incidenței cancerului de piele si al unor afecțiuni oftalmologice (ex: conjunctivită, cataractă)

PROIECT INTERDISCIPLINAR

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

CHIMIE

Tipuri de polure chimică. Metode de combatere a poluării.

Poluarea chimică este definită ca introducerea de substanțe chimice dăunătoare în mediul înconjurător, care pot afecta sănătatea umană, plantele și animalele. Aceste substanțe pot fi eliberate în aer, apă sau sol și pot fi transportate pe distanțe mari prin intermediul vântului, apei sau a altor mijloace de transport.

• Cauzele poluării chimice

Există multe cauze ale poluării chimice, iar unele dintre cele mai comune includ:

- utilizarea excesivă a substanțelor chimice în industrie;

- agricultura intensivă și utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor chimice;

- transportul rutier și naval care emit gaze de eșapament și alte substanțe toxice în aer și apă;

- utilizarea de combustibili fosili în gospodăriile populației;

- depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor care pot contamina solul și apa cu substanțe chimice periculoase.

• Sursele de poluare chimică

1. Industria chimică și petrochimică

Industria chimică și petrochimică sunt surse majore de poluare chimică. Acestea produc o varietate de substanțe chimice, cum ar fi pesticidele, produsele farmaceutice, îngrășămintele, detergenții și combustibilii fosili. Eliberarea acestor substanțe în aer, apă sau sol poate avea efecte negative asupra sănătății umane și a mediului.

2. Agricultura

Agricultura este, de asemenea, o sursă importantă de poluare chimică. Pesticidele și îngrășămintele utilizate pentru creșterea plantelor pot ajunge în sol și apă, afectând mediul și biodiversitatea. De asemenea, fermierii pot utiliza antibiotice și hormoni pentru creșterea animalelor, care pot ajunge în produsele alimentare și pot avea efecte negative asupra sănătății umane.

3. Transportul rutier și naval

Transportul rutier și naval poate emite gaze de eșapament și alte substanțe chimice nocive în aer și apă. Aceste emisii pot contribui la poluarea atmosferei și la schimbările climatice, iar transportul naval poate elibera și combustibili și alte substanțe toxice în apă.

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

4. Gospodăriile populației

Gospodăriile populației, cum ar fi arderea combustibililor fosili în încălzirea caselor sau utilizarea produselor de curățare și a cosmeticelor, pot emite și ele substanțe chimice nocive în aer și apă.

5. Depozitarea deșeurilor

Depozitarea deșeurilor poate duce la contaminarea solului și apelor subterane cu substanțe chimice periculoase, cum ar fi metalele grele sau substanțele radioactive.

• Efectele poluării chimice

a) asupra sănătății umane

Poluarea chimică poate avea efecte grave asupra sănătății umane. Eliberarea substanțelor chimice toxice în aer poate cauza probleme respiratorii, cum ar fi astmul și bronșita, și poate crește riscul de cancer. Consumul de alimente sau apă contaminată poate duce la intoxicații acute sau cronice, care pot cauza probleme de sănătate pe termen lung.

b) asupra mediului înconjurător

Poluarea chimică poate afecta mediul înconjurător prin contaminarea solului, apelor și aerului. Acest lucru poate duce la pierderea biodiversității, distrugerea habitatelor naturale și afectarea lanțurilor alimentare.

c) asupra economiei

Poluarea chimică poate avea, de asemenea, efecte negative asupra economiei. Costurile pentru curățarea mediului și pentru gestionarea deșeurilor pot fi foarte mari. În plus, poluarea poate reduce valoarea proprietăților și poate afecta turismul și activitățile economice care depind de un mediu curat și sănătos.

• Metode de combatere a poluarii

A. Economisirea energiei

Opriti luminile si orice aparat consumator de energie atunci cand plecati de acasa sau cand nu il mai folositi. Energia electrica pare o sursa “verde” sau nepoluanta atunci cand o comparam cu benzina, de exemplu, daca vorbim de combustibili pentru autoturisme, insa uitam ca si aceasta este produsa in urma unor procese care genereaza poluare, asa cum se intampla in timpul procesului de ardere a hidrocarburilor pentru obtinerea energiei electrice.

B. Refolosirea si reciclarea materialelor

Refolosind obiectele sau recicland, economisiti indirect si resursele necesare producerii lor dar in acelasi timp contribuiti si la o calitate mai buna a aerului prin eliminarea tuturor gazelor cu efect nociv care s-ar fi produs in urma proceselor tehnologice de fabricatie.

C. Utilizarea energiei verzi

Energia solara, eoliana si geotermala contribuie la reducerea poluarii aerului; eliminarea pe cat posibil a arderilor de combustibili fosili pentru producerea energiei termice sau electrice

PROIECT INTERDISCIPLINAR

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

duce indirect la diminuarea gazelor care rezulta in urma arderilor, contribuind astfel la pastrarea unui aer mai putin poluat.

D. Îmbunătățirea tehnologiilor în industrie și agricultură

Industria și agricultura ar trebui să îmbunătățească tehnologiile utilizate pentru a reduce emisiile și utilizarea substanțelor chimice toxice. Agricultura regenerativă poate fi o alternativă durabilă, care utilizează metode naturale pentru a crește plantele și a gestiona solul.

E. Creșterea eficienței transportului

Transportul rutier și naval ar trebui să fie mai eficient, cu mai puține emisii de gaze de eșapament și de alte substanțe toxice. Încurajarea utilizării transportului public, a bicicletelor și a mașinilor electrice poate reduce poluarea.

F. Crearea de politici și reguli pentru reducerea poluării

Guvernele ar trebui să creeze politici și reguli care să încurajeze reducerea poluării și să descurajeze utilizarea substanțelor chimice toxice. Aceste politici pot include taxe și subvenții pentru companii și indivizi care utilizează surse de energie curată sau care reduc emisiile de gaze cu efect de seră.

FIZICĂ

Poluarea fonică și poluarea vizuală

A. Poluarea fonică:

- este cunoscută și sub denumirea de zgomot sau poluare sonoră;

- reprezintă prezența excesivă și necontrolată a sunetelor nedorite și deranjante într-un anumit mediu. Aceste sunete perturbă echilibrul natural al mediului și pot avea efecte negative asupra sănătății umane, faunei și ecosistemelor.

I. Efectele poluării fonice asupra sănătății:

- disconfort;

- tulburări de somn;

- efecte negative asupra sistemului cardiovascular și asupra sistemului metabolic;

- tulburări cognitive la copii.

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

II. Tipuri de poluare fonică:

- zgomotul continuu – este un sunet produs fără întrerupere și poate proveni de la fabrici, uzine, motoare, sisteme de ventilație sau de încălzire.

- zgomot intermitent – este acel sunet rapid care scade și crește. Se regăsește cel mai des în transporturile aeriene și cele feroviare.

- zgomotul impulsiv – este printre cele mai dăunătoare și provine din industria de construcții și demolări.

- zgomotul de joasă frecvență – cel mai des întâlnit tip de sunet care este asociat cu mediul urban și chiar cel rezidențial. Poate fi provocat de centrale electrice, mașini și se răspândește foarte ușor.

III. Surse de poluare fonică în mediul industrial:

- compresoare și turbocompresoare;

- ventilatoare și turbosuflante;

- instalații de ventilare;

- conducte prin care se vehiculează gaze cu viteze mari;

- pompe și electropompe;

- centrale termoelectrice;

- generatoare de energie electrică;

- arzătoarele de la cazanele de abur;

- cuptoare industriale (sursa cea mai importantă de zgomot o constituie arzătoarele, ventilatoarele de tiraj forțat, supapele de reglare și suflantele).

IV. Surse de poluare fonică în localități:

- surse fixe, incluzând zonele rezidențiale, industriale, de construcții și demolare

- surse mobile care sunt date de rețeaua de transport urban de suprafața, aeroporturi

V. Metode de combatere a poluării fonice:

- folosirea dopurilor de urechi pentru expunerea la zgomote foarte puterniceș

- menținerea unui nivel de aproximativ 35 de decibeli în dormitor pe timpul nopții, iar în casă, de 40 de decibeli, pe timpul zilei;

- utilizarea căștilor audio la un nivel sonor cât mai scăzut;

- mijloace de transport alternative, cum sunt bicicletele sau mașinile electrice;

- izolarea locuinței cu materiale care sunt special concepute pentru a nu lăsa zgomotul să pătrundă în interior;

- adoptarea anumitor legi pentru protejarea zonelor de tip parcuri sau cele de interes natural împotriva zgomotelor;

- amenzile pentru depășirea limitelor de zgomot.

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

B. Poluarea vizuală:

I. Efectele poluării vizuale:

- se referă la prezența în mod excesiv a elementelor străine naturii, care îi modifică aspectul estetic;

- schimbările aduse pot să afecteze sau nu sănătatea, bunăstarea sau supraviețuirea biodiversității, fiind direct asociate cu dezvoltarea economică și socială a unei țări.

- conținutul vizual al unui mesaj pe Internet distrage atenția de la tot ce se întâmplă în jurul persoanei care-l citește;

- generează stres și afectează sistemul nervos din cauza excesului de informație;

- crește numărul de accidente rutiere;

- tot mai multe tulburări de atenție, dureri de cap, reducere a productivității;

- copleșit de numeroasele informații, creierul uman atinge un punct de saturație și nu mai înțelege semnificația acestora;

- creșterea costurilor serviciilor medicale, deoarece sunt tot mai multe cereri de consult și tratament;

- clădirile sau străzile sunt afectate ca aspect și se pierde foarte mult din valoarea zonei.

II. Tipuri de poluare vizuală:

- iluminat public necorespunzător;

- clădiri de mari dimensiuni;

- ruine fără importanță turistică și istorică;

- panouri gigantice și reclame luminoase;

- cabluri ale transportului public;

- vandalismul.

III. Metode de combatere a poluării vizuale:

- sistemele de iluminat public trebuie să fie aprobate de autoritatea locală;

- orientarea razelor luminoase de sus în jos;

- limitarea numărului de etaje pe care pot să-l aibă anumite clădiri;

- demolarea ruinelor industriale;

- renunțarea la folosirea de panouri de publicitate de pe autostrăzi (pentru că se va generaliza sistemul de navigare computerizat al mașinii);

- reglementarea prin acte normative a utilizării publicității;

- desființarea transportului electric în comun.

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

LIMBA ENGLEZĂ

The Great Stink and the Great Smog

Pollution has always had an important presence in English people’s lives. London especially has extremely polluted air, as the legal limits of toxic emissions were exceeded in January of 2017 and have only been rising since. However, the pollution in England had two critical moments in the past, known as THE GREAT STINK and THE GREAT SMOG. In this part of the project we will present the two, explaining what the causes were and what the consequences were.

THE GREAT STINK OF 1858

➔ What was the Great Stink? When did it happen and why?

In 1858, temperatures of over 30°C were registered in London by the middle of June. Air conditioning and refrigerating systems were non-existent and the sewage system was improper and worked poorly. Every type of waste ended up in the Thames, including that produced by lavatories, decomposing foods, dead animals and, more importantly, industrial waste. What’s more, the Thames embankment hadn’t been built at the time, so drowning accidents and suicides were relatively common, but the bodies were hardly ever found and recovered from the river. In addition, at that point in time, during the Victorian era, everything depended on horses, so the streets were filled with horse manure. The junction of all these factors led to what we know as the Great Stink. Regarding the situation, London’s City Press noted “Gentility of speech is at an end – it stinks, and whoso once inhales the stink can never forget it and can count himself lucky if he lives to remember it.”.

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

➔ Why was it so bad? What did they do to fix it?

Apart from the unbearable smell, another inconvenience that was even more dangerous and appalling was that Londoners drew their water from the Thames, therefore consuming and using filthy liquids daily. As you can imagine, this caused several people to fall ill. The problem reached Parliament, so a public statement was made by the Chancellor of Exchequer, acknowledging the “ineffable and intolerable horrors” of the Thames, once the “noblest feats of London’s commerce”. The impact on people’s health was recognized, so, on the 2nd of August 1858, it became law that the metropolitan Board of Works be given the funds and authority to engineer a project aiming to solve the problem. Joseph Bazalgette, the engineer in charge, came up with a plan of interconnecting sewers that redirected the waste into other areas of the river, in much less populated areas. (This system lasted until the 20th century, when dumping raw sewage into rivers became unacceptable.) In addition to the sewage system, the Victorian moralists proposed a series of reforms such as creating landscaped green spaces (Victoria Park in Hackney), drinking fountains and troughs. Despite these efforts, the fumes of London’s industry, homes and motor vehicles could not be neutralized. Therefore, Londoners were faced with a killer smog in 1952.

THE GREAT SMOG OF 1952

➔ What was the Great Smog? What caused it and what did it lead to?

The Great Smog was a deadly and consequential air pollution event that happened in 1952. On the 5th of December a thick blanket of fog covered the whole London area. The fog and smoke mixed together in a dark, choking, polluting mass of air. The scientific explanation of the phenomenon is that the combination of tough weather conditions (extremely cold, frost and ice) and an anticyclone trapping the city’s smoke (both from factories and from people’s homes) caused the Sulphur dioxide produced by burning coal to turn into Sulphuric acid (a deadly liquid) in combination with the moisture of the air.

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

➔ How did it affect the people and what did the government do?

The smog was very scary to the people of London as it didn’t allow them to see very far and it even penetrated into their homes through cracks and under doors. The industrial pollution exposure caused a lot of people to fall ill (with bronchitis, pneumonia or other lung illnesses), affecting especially those suffering from preexistent lung ailments. Allegedly, because of the great number of deaths that happened during that time, there was a shortage of coffins.

Thousands of Londoners (approximately 12000 people) died from this mass murder of modern times. The people understood the danger they were exposed to and began to wear different sorts of masks to try to protect themselves. However, the Government refused to make the connection at first, blaming the rising number of deaths on an outbreak of influenza. Environmental legislation followed, and the Clean Air Act was created. This Act introduced measures to reduce air pollution, such as imposing the use of smokeless fuels. It managed to reduce the emissions of gas, dust and grit from chimneys and smokestacks.

➔ Is Churchill to blame?

Many people believe Winston Churchill (Prime Minister of the United Kingdom during the time of the crisis) is responsible for the thousands of deaths that happened because of the Great Smog, saying that he insisted on keeping coal and wood burning. During the week of the Great Smog, the politician was in London, dealing with government problems. His activity during that period shows no implication in the air pollution problem. Churchill made no comment and participated in no debates regarding pollution and, remarkably, in the December Parliament event, the subject did not come up. In perspective, it seems that Churchill had no implication in the problem, as no evidence of support or opposition has been found, so it remains debatable if he should be considered responsible or not.

PROIECT INTERDISCIPLINAR

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

FILOSOFIE

Arne Næss – DEEP ECOLOGY

➔ Scurtă biografie:

Arne Næss a fost un filosof norvegian (a trăit între anii 1912 și 2009) care a inventat ideea de deep ecology. Acest concept a avut un impact remarcabil asupra lumii ecologiste din ultima parte a secolului al XX-lea. Filosoful a declarat că volumul scriitoarei Rachel Carson a inspirat în mare parte viziunea sa asupra ecologiei “profunde”.

➔ DEEP ECOLOGY

În lucrarea intitulată “The Shalow and the Deep, Long-Range Ecology Movement”, filosoful Arne Næss prezintă viziunea lumii cu privire la conservarea mediului, la ecologie, împărțită de acesta în ecologie superficială și ecologie profundă, concentrându-se mai mult pe definirea celei de-a doua ramuri.

Atenția lumii ecologice se divide în două direcții, ecologia profundă concurând cu cea superficială.

- Ce se înțelege prin ecologie superficială?

Mișcarea ecologiei superficiale reprezintă lupta împotriva poluării și a epuizării resurselor și are în centru, ca obiectiv, sănătatea oamenilor din țărilee evoluate.

- Ce este ecologia profundă?

Mișcarea ecologiei profunde presupune o mulțime de lucruri, cum ar fi:

= respingerea imaginii omului izolat în mediu în favoarea imaginii unui mediu omogen, interconectat. Oamenii sunt văzuți ca niște noduri formând o plasă biosferică, iar conceptele oameni în mediu și lucruri în mediu sunt dizolvate.

= egalitatea biosferică, adică tratarea fiecărei resurse cu același respect (respect natural, profund, asemănător venerației, asociat cu respectul dintre bărbați în societate) și exploatarea în egală măsură; presupune o idee întipărită în mintea lucrătorului câmpului referitoare la dreptul egal la viață și înflorire. Egalitatea biosferică implică regândirea și restructurarea cercetărilor viitoare după principiile impuse, acordându-se atenție efectelor aglomerării mamiferelor, spațiului necesar vieții, respectului față de toate tipurile de resurse.

PROIECT INTERDISCIPLINAR

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

= principiile diversității și al simbiozei. Diversitatea sporește șansele de supraviețuire, de formare a noi stiluri de viață și intensifică bogăția formelor (de viață). Chinul vieții și al supraviețuirii trebuie interpretat în sensul nevoii de coabitare și cooperare în relații complexe și nu în sensul abilităților de ucidere, de exploatare, de suprimare; se încurajează urmarea mottoului “Live and let live”, o abordare pașnică centrată pe unificare, pe traiul divers, pe comunitate, colaborare, abordare aflată în opoziție față de “Either you or me”, idee care duce invariabil la reducerea diversității speciilor, la un trai competitiv, dur și crud, bazat pe distrugere.

= opoziția față de separarea societății în pături sociale. Diversitatea stilurilor de viață umane se datorează parțial exploatării și suprimării suferite de oameni de-a lungul istoriei. Exploatorul trăiește altfel față de exploatat, lucru care duce la distingerea unei ierarhii, idee la care atitudinea ecologică se opune.

= lupta împotriva poluării și a epuizării resurselor. Acesta implică un plan bine gândit care să permită traiul decent al oamenilor și încurajează sustenabilitatea. Astfel, creșterea prețurilor necesităților ca rezultat al modificării sistemelor spre a reduce poluarea este o abordare greșită, care nu cântărește corect aplicabilitatea noilor metode ecologice și estimează greșit proporția în care lumea este îmbunătățită de aceste inovații. Este încurajat echilibrul, responsabilitatea și etica, înclinația spre ecologia profundă în ceea ce privește activitatea ecologiștilor, activitate considerată de neînlocuit și foarte puternică în contextul potrivit.

= complexitate, nu complicare. Principiul acesta favorizează diiziunea muncii, nu fragmentarea ei, munca integrală, în care omul este activ din toate punctele de vedere, nu munca nesemnificativă, clarificarea, nu diagnosticarea.

= autonomia locală și decentralizarea. Vulnerabilitatea unei forme este proporțională cu influența exterioară, din afara regiunii în care forma a obținut echilibrul ecologic. Problemele de poluare, inclusiv poluarea termală și problema recirculării materialelor, susțin ideea de decentralizare, din moment ce creșterea autonomiei locale conduce la scăderea consumui de energie.

PROIECT INTERDISCIPLINAR

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

GEOGRAFIE

Poluarea Oceanului Planetar

Fie ele eliberate în mod intenționat sau accidental, deșeurile plastice, substanțele farmaceutice, metalele grele toxice, insecticidele și multe alte chimicale și au croit drum spre fiecare colțișor al mărilor și oceanelor. Organizația Națiunilor Unite a estimat cantitatea de poluanți devărsată în ape produsă de oameni la aproximativ 400 de milioane de tone anual. Consecințele sunt catastrofice și deseori letale, în special pentru organismele marine, dar și pentru umanitate.

La fel ca apa sau carbonul, majoritatea substanțelor naturale circulă în cicluri gigante. Acestea pot fi transportate de apele curgătoare, de curenții de aer și câteodată și de vietăți sau de procesele geologice (care pot readuce la suprafață materiale depozitate cu mii de ani în urmă). Faptul că materialele sunt duse de pe pământ în apă face parte din schema naturală, însă ținând cont de faptul că omenirea a populat paneta, a construit orașe și industrii globale, a practicat mineritul și agricultura, folosind peste 40000 de tipuri de chimicale, aportul de substanțe toxice care pătrund în Oceanul Planetar a suferit o majorare importantă.

PROIECT INTERDISCIPLINAR

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

 Principalele forme de poluare a oceanului:

1. Poluarea cu deșeuri plastice

Poluarea cu deșeuri plastice este o formă foarte cunoscută de poluare. În fiecare an, ajung în oceane milioane de tone de plastic din cauza activităților umane. Câteva exemple sunt: aruncarea deșeurilor pe plajă sau direct în apa oceanelor și scurgerile de la instalațiile de tratare a apelor. Deșeurile plastice reprezintă un pericol mare pentru viețuitoarele din oceane, deoarece pot le pot ingera. Microplasticele pot ajunge în lanțurile trofice, provocând efecte nefaste asupra sănătății umane și ecosistemului marin. Plasticul se împarte în trei categorii: plastic care plutește (cu densitatea mai mică decât a apei), care se scufundă (cu densitatea mai mare decât a apei) și neutru (cu densitatea egală cu cea a apei). Deșeurile ar putea urma trasee diferite în ocean în funcție de densitatea lor.

3. Poluarea cu hidrocarburi

2. Poluarea cu substanțe chimice

Metalele grele, pesticidele, substanțele chimice industriale și cele toxice sunt câteva substanțe periculoase care pot ajunge în oceane prin accidentele petroliere, scurgerile de pe terenurile agricole și apele uzate industriale. Acestea pot fi foarte toxice pentru viața marină prin: afectarea calității apei și contaminarea lanțurilor trofice care pun in pericol sănătatea umană.

Extracția și transportul de petrol, scurgerile de petrol și platformele petroliere reprezintă un risc major de poluare. Ele pot distruge habitatul și populațiile de ființe marine prin contaminarea plajelor; au un efect de lungă durata asupra ecosistemelor de acest tip.

4. Poluarea cu nutrienți și eutrofizare

Eutrofizarea oceanelor este produsă de scurgerile de nutrienți produse de industria agriculturii, de apele uzate urbane și industriale. Acestea duc la creșterea excesivă a algelor și la dezvoltarea zonelor de hipoxie (=cantitate scăzută de oxigen în țesuturi), care pot cauza distrugerea habitatelor marine.

PROIECT INTERDISCIPLINAR

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

 Zone poluate

Imaginea arată nivelul de water stress, care apare în momentul în care nevoia de apă depășește cantitatea disponibilă într-o anumită perioadă sau când proasta calitate a apei restricționează folosirea sa. Se observă că în zone precum Algeria, Libia, Egipt, Sudan, Siria, Liban, Arabia Saudită, Yemen și Oman, deci în nordul Africii și în vestul Asiei, situația este deosebit de precară. De asemenea, în anumite părți ale Americii de Nord și ale Asiei, se înregistrează valori mari de water stress. În plus, statisticile arată că 2,1 bilioane de oameni nu au acces la apă curată, potabilă și că 3,4 milioane de persoane mor anual din cauza apei contaminate.

Țările acestea, în majoritatea lor situate în Africa, în zone defavorizate, s-a înregistrat cea mai proastă calitate a apei. Oamenii din aceste zone sunt nevoiți să parcurgă lungi distanțe pentru a găsi o sursă potabilă, iar mulți dintre ei sfârșesc cu grave boli tocmai din cauza apei murdare.  Țări poluante

Potrivit unui studiu, China și Indonezia sunt principalele surse de deșeuri plastice din oceanele lumii. Sunt producătorii cei mai importanți de sticle și pungi de plastic și alte gunoaie care înfundă apele planetei. Împreună, cele două produc mai mult de o treime din plasticul aruncat în apă. În anul 2010, s-au găsit în apă 8.8 tone metrice de plastic rovenit din China și 3,53 milioane de tone metrice provenite din Indonezia.

PROIECT INTERDISCIPLINAR

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

Se estimează că 1.29 de tone dinn această cantitate au devenit deșeuri marine. De asemenea, Statele Unite sunt de vină pentru poluarea oceanelor, dar au un impact mult mai mic decât China, producând 0.11 milioane de tone metrice pe an de deșeuri plastice.

 Reguli și restricții de-a lungul anilor

Având în vedere impactul poluării cu plastic pe uscat și în ocean, se caută soluții pe toate planurile. În 1995, 108 state și Comisia Europeană au semnat Programul Global de Acțiune pentru Mediul Marin din Activități Terestre, o organizție în care guvernele să discute măsuri de protecție a oceanelor împotriva deșeurilor solide, a suprafeltilizării și a deversărilor toxice. În 2012, ONU a lansat Coaliția Globală pentru Deșeurile Marine (Global Partnership on Marine Litter), o platformă internațională de informare deschisă politicienilor, oamenilor de știintă, industriei și oamenilor de rând. Asociația Ecologistă a Națiunilor Unite a adoptat până în prezent patru reforme cu privire la microplastic și deșeuri în ocean. În 2017 s-a format un grup de experți care să studieze problema în vederea descoperirii de soluții aplicabile și fezabile la nivel local, național și internațional. În plus, guvernele a 20 dintre cele mai importante puteri industriale au agreat în 2019 să reducă eliberarea de noi deșeuri plastice în oceane până în anul 2050, folosindu-se de plastice degradabile, de o îmbunătățită organizare a deșeurilor și bazându-se pe elaborarea unor noi materiale prietenoase cu mediul. În plus, reglementări asupra managementului de deșeuri au fost stabilite în numeroase tratate, cum ar fi Convenția de la Cartagena (Marea Caraibilor), Convenția de la Barcelona (Marea Mediterană), de la Abijdan (Africa de vest) și cea de la Nairobi, vizând partea vestică din Oceanul Indian. Adunările dedicate zonei Mării Baltice, a Asiei de est și zonei Atlanticului de nord-est au convenit la planuri concrete de prevenire și combatere a problemei deșeurilor din ocean.

 Nevoi:

- îmbunătățiri în sistemele de monitorizare a poluării deșeurilor pentru o mai bună identificare a locurilor prin care gunoil pătrunde în mediu;

- dezvoltarea alternativelor eco-friendly pentru toate plasticele nedegradabile;

- reciclarea și folosirea materialelor reciclate, asumarea folosirii materialelor reciclate de către companii;

- transformarea sistemului economic pentru a putea suporta dezvoltarea sustenabilă;

- transformarea tiparelor fiecărui individ cu privire la produsele cumpărate.

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

ISTORIE

Poluarea – efect al industrializării din perioada comunistă

I. Procesul de industrializare in perioada comunistă

II. Consecințele industrializării asupra societății

III. Industrii reprezentative

IV. Consecințele poluării asupra oamenilor

V. Soluții

I. Procesul de industrializare in perioada comunistă

Industrializarea a fost unul din cele mai importante obiective ale regimului comunist şi a fost inclusă în Planul de Stat, lansat pe 24 decembrie 1948. Prin acesta, regimul comunist urmarea realizarea a cinci obiective majore, consolidarea realizarilor economice precedente, autarhia economică, dezvoltarea domeniului agriculturii și a industriei, îmbunătățirea nivelului de trai al clasei muncitoare și întocmirea viitorului plan de stat de lungă durată, a căror îndeplinire avea ca scop modernizarea statului în funcție de modelul Marxist. Astfel, modelul marxist de modernizare a cărui ideologie a fost preluată de comuniştii români viza industrializarea forţată, cu accentul pus pe industria grea (constructoare de maşini, siderurgică, chimică etc.) în defavoarea producției bunurilor de consum. Strategia a fost identică celei sovietice de la începutul anilor '30, care avea ca model prima revoluţie industrială petrecută în Occident în jumătatea secolului al XVIII-lea şi sfârşitul secolului al XIX-lea.

Planul de stat al R.P.R pe anul 1949 - fragment

Naționalizarea proprietăților din 1948 a marcat începutul transformării radicale a economiei românești. Statul a devenit singurul deținător al resurselor, cu scopul de a le direcționa spre accelerarea dezvoltării industriale. Cu toate acestea, subordonarea economică față de Uniunea Sovietică a impiedicat o utilizare eficientă a resurselor. Plata datoriilor de război, existența

PROIECT INTERDISCIPLINAR

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

Sovromurilor - companii mixte româno-sovietice care între anii 1945 - 1946 funcţionau exclusiv

în profitul U.R.S.S.- și prioritățile economice ale Războiului Rece au limitat autonomia României în luarea deciziilor economice.

În anii '50, integrarea economiilor comuniste europene prin Consiliul de Asistență

EconomicăReciprocă(C.A.E.R.)aadusooarecaresperanțăderedresareeconomică.Specializarea pe ramuri industriale a fost văzută ca o soluție pentru a depăși inegalitățile și a accelera progresul. Cu toate acestea, regimul de la București a privit cu suspiciune dependența de Moscova și a căutat soluții alternative pentru a-și asigura independența economică. Industrializarea forțată a devenit o prioritate națională, iar combinatul siderurgic de la Galați a simbolizat ambiția de a construi o economie puternică și autosuficientă.

Politicileeconomiceale epocii Ceaușescu au fost marcate de un accent excesiv pe creșterea industrială, în detrimentul altor sectoare ale economiei. Ignorarea indicatorilor economici reali și dirijismul economic absolut au condus la creşterea prevederilor planului cincinal 1976-1980, fiind primul eşec al acestei politici. Mai mult, nerespectarea obiectivelor stabilite a marcat o cotitură importantă, demonstrând ineficiența modelului economic centralizat, iar pentru prima dată în istoria comunismului românesc, prevederile cincinalului următor au fost reduse.

II. Consecințele industrializării asupra societății

Încercarea constantă a autorităților de a dezvolta țara a dus la investiții majore în trei domenii: în industria grea (siderurgie, construcţii de maşini, aeronautică, industrie extractivă şi industrie chimică); în infrastructură (unde au fost finalizate proiecte de mare importanță națională precum Canalul Dunăre- Marea Neagră, Canalul Poarta Albă- Midia- Năvodari) și în proiecte cu caracter mai mult propagandistic, ce serveau conturării unui renume international politicii vremii (Canalul Bucureşti - Dunăre şi transformarea Capitalei în port la Dunăre, Centrul Civic şi Casa Poporului, transformarea satelor, prin sistematizare, în oraşe agro-industriale).

Așadar, pe termen scurt, progresul continuu pe plan industrial a avut clare beneficii sociale precum:

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

- Crearea unor oportunități de angajare:

Datorită creșterii producției și diversificării industriale provocate de industrializare, România a beneficiat de o creștere economică semnificativă. Astfel, prin investițiile repetate în construirea de fabrici, uzine, combinate, au fost create si numeroase locuri de muncă, cee ace a dus la reducerea șomajului și la îmbunătățirea nivelului de trai.

- Urbanizarea accelerată

Industrializarea a provocat și o clară dezvoltare a orașelor, atât pe plan social și economic, cât și pe plan urbanistic. Oameni din provincie veneau in orașe ce le puteau oferi locuri de muncă, provocându-se, deci, o supraaglomerare a zonelor urbane. Această supraaglomerare a dus ulterior la modelarea arhitecturii orașelor după rigorile comuniste, renunțându-se la casele cu stiluri arhitecturale complexe ce puteau caza doar o familie și adoptându-se construcția de blocuri înalte, cu aspect simplu si compartimentate eficient.

Totuși, pe termen lung, această politică și întregile investiții în industria grea au provocat două mari „efecte adverse”:

- Distrugerea accentuată a mediului

Creșterea producției și consumului de resurse naturale și emisiile constante de poluanți au dus la degradarea treptată a mediului. Poluarea aerului cauzată de emisiile de gaze cu efect de seră a dus la agravarea procesului de încălzire globală, iar gazele toxice au cauzat probleme de sănătate pentru oameni. Poluarea apei prin deșeuri industriale și substanțe chimice au afectat calitatea apei și întregul ecosistem acvatic, punând în pericol viața plantelor și a animalelor acvatice. Mai mult, una dintre cele mai accentuate degradări ale mediului înconjurător a fost produsă de defrișarea pădurilor și distrugerea habitatelor naturale. Toate acestea au dus la pierderea biodiversității, la riscul crescut de extincție al multor specii de animale și plante și la apariția unor boli grave (ex. cancer) la oameni.

- Depopularea satelor

Oamenii erau îndemnați să își caute locuri de muncă în orașele aflate în dezvoltare, plecând din satele unde locuiseră înainte. Împreună cu creșterea dezinteresului pentru agricultură, mutarea oamenilor din zonele rurale in cele urmane a dus la depopularea satelor.

PROIECT INTERDISCIPLINAR

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

III. Industrii reprezentative

Dintre cele peste 1.250 de întreprinderi de stat înregistrate de România la sfârşitul anului 1989, cele mai importante făceau parte din industria grea. Astăzi, puține dintre ele mai sunt funcționale, majoritatea fiind închise, fărminţate sau privatizate în anii care au urmat Revoluţiei din Decembrie 1989. Deși construirea fabricilor, a uzinelor și combinatelor în timpul industrializării forțate a adus și beneficii (precum crearea multor locuri de muncă), aceasta a provocat poluarea semnificativa a mediului. . Astfel, cele mai nocive industrii, atat pentru natură, cât și pentru oameni au fost industria metalurgică, cea chimică, cea petrolieră și cea minieră.

În industria metalurgică, principalele întreprinderi au fost: Combinatul de oţeluri speciale Târgovişte, Centrala industrială siderurgică Hunedoara, Combinatul Victoria - Călan, Întreprinderea de fier Vlahita, Centrala industrială şi combinatul siderurgic Reşiţa, Întreprinderea

Oţelul Roşu, Întreprinderea Ciocanul - Nadrag, Centrala industrială siderurgică Galaţi, Centrala industrială de prelucrări metalurgice Bucureşti etc. Toate acestea, au fost totodată principale surse de poluare a apei, solului și aerului. Printre efectele negative asupra naturii se numără modificarea conținutului de nutrienți din sol, pătrunderea diferitelor substanțe în apele subterane, distrugerea microorganismelor și distrugerea numeroaselor specii de plante din cauza efectelor metalelor grele.

Industria minieră era principal reprezentată de: Centrala minieră Valea Jiului şi

întreprindeile miniere de la Anina, Lonea, Petrila, Aninoasa, Dâlja, Vulcan, Livezeni, Hunedoara, Paroşeni, Lupeni, Uricani, Bărbăteni, Anina, Întreprinderea de preparare a cărbunelui Valea Jiului, Întreprinderea de reparaţii utilaj minier Petroşani, Combinatul minier Oltenia şi

întreprinderile miniere Rovinari, Motru, Jilţ.

Întreprinderimetalurgice şi minieremaieraulaerau la Zlatna, Baia Borşa, Baia Mare, Copşa Mică, Baia de Arieş, Dobreşti, Bocşa, Moldova Nouă, Bălan, Barza, Deva, Hunedoara. Principala consecință a industriei miniere este faptul că orice influență negativă asupra mediului continua să existe chiar și după ce în zonă a încetat orice activitate. Printre efectele negative se numără modificarea reliefului, contaminarea apelor curgătoare sau cele din subteran, poluarea chimică a solului, influențe negative asupra florei și faunei, zgomote, vibrații, radiații etc.

Industria gazului și petrolului era formată din Centrala sării şi nemetaliferelor Bucureşti gestiona salinele Ocna Mureş, Târgu-Ocna, Ocna Dej, Praid, Combinatul minier Cluj-Napoca, întreprinderile miniere Dobrogea, Harghita -Miercurea Ciuc, Orşova, Slănic, Cacica, Râmnicu Vâlcea, centrala gazului metan Mediaş, întreprinderea de reparat tractoare şi motoare grele de la Poiana Câmpina și întreprinderea de reparaţii utilaje electrice de la Câmpina. Această industrie

PROIECT INTERDISCIPLINAR

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

este considerată a fi una cu potențial poluant foarte mare. Cauzele sunt rafinarea, distribuția și transportulpetroluluișisubstanțelorpetroliere.Demulteoriareloc,dindiferitemotive,deversarea petrolului, iar acest lucru aduce cu sine poluarea naturii. Efectele poluării cu produse petroliere sunt încălzirea globală, scăderea nivelului de oxigen din apă, blocarea luminii solare, degradarea apei, daune de lungă durată ecosistemelor marine etc.

IV. Consecințele poluării asupra oamenilor

Mai mult decât degradarea mediului, infertilizareapămantului,epuizareastratuluide ozon și schimbările climatice, poluarea de orice fel (poluarea apei, a solului, fonică, radioactivă, termică) poate avea efecte grave asupra sanatatii oamenilor, mai ales asupra persoanelor care au un sistem imunitar slabit. Principalele forme de poluare produse de întreprinderile construite în timpul industrializării forțate sunt poluarea aerului, a apei, a solului si poluarea radioactivă.

Cele mai mari riscuri ale expunerii îndelungate la aceste tipuri de poluare sunt:

- moartea prematură;

- atacuri de astm;

- apariția bolilor cardiovasculare;

- probleme respiratorice;

- apariția diferitelor forme de cancer;

- boli transmise prin intermediul apei;

- infertilitatea;

- orbirea;

- malformații congenitale la naștere.

V. Soluții

Cu toate acestea, în prezent există numeroase metode prin care fiecare persoană poate combate sau stopa efectele poluării asupra mediului și asupra organismului uman. Așadar, un prim pas pe care oricine îl poate face pentru a facilita procesul de reciclare este colectarea selectivă. Anumite materiale, precum plasticul, nu se biodegradează, ci se descompun în fragmente mai mici proces ce durează sute de ani. Atunci când colectăm și reciclăm deșeurile eliminăm o mare parte din deșeurile ce nu se pot biodegrada și permitem materialelor respective să fie refolosite. În felul acesta reușim totodată și să limităm consumul de resurse naturale. Pot fi reciclate hârtia, cartonul, plasticul, sticla, aluminiul și alte metale, dar și textilele sau uleiul.

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

Un alt mod prin care putem ameliora efectele poluării este limitarea consumului energetic, lucru care are beneficii directe pentru mediu datorită limitării cantității de toxine eliberate de centralele electrice și datorită conservării resurselor naturale. Alte metode prin care putem ameliora consecințele inustrializării forțate asupra mediului sunt:

- reducerea consumului de combustibil fo sil;

- oprirea pescuitului excesiv;

- reducerea consumului de apă;

- reducerea consumului de resurse naturale;

- promovarea unei agriculturi sustenabile, care să reducă utilizarea pesticidelor și îgrășămintelor chimice;

- îmbunătățirea infrastructurii de transport public și promovarea mijloacelor de transport nepoluante, precum bicicletele și scuterele electrice;

- promovareautilizăriienergieiregenerabile,cum arfienergiasolară,eoliană,hidroenergetică pentru a reduce folosirea de combustibilii fosili.

PROIECT INTERDISCIPLINAR

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

RELIGIE

Creație

și Creator – omul și grija față de lumea înconjurătoare

Conceptul de creație și grija față de lumea înconjurătoare este adesea legat de religie și spiritualitate în multe culturi și tradiții religioase din întreaga lume. Religiile și filozofiile spirituale oferă perspective unice asupra relației omului cu mediul înconjurător și asupra responsabilității sale față de pământ și față de creația divină. Iată câteva exemple de cum religiile abordează aceste aspecte:

Creștinismul: În creștinism, concepția de creație și grija față de mediu este influențată de învățăturile despre Dumnezeu ca creator al universului și al tuturor formelor de viață. Unii creștini interpretează aceste învățături ca un apel la stăpânirea responsabilă și la protejarea creației lui Dumnezeu.

Islamul: Islamul pune accent pe ideea că întreaga creație este o manifestare a voinței lui Allah și că oamenii sunt încredințați cu rolul de a fi stăpânii (halifa) pe pământ, responsabili cu protejarea și conservarea resurselor naturale și a mediului înconjurător.

Hinduismul: În hinduism, există conceptul de "dharmică", care se referă la datoria morală sau la calea dreaptă a acțiunii. Aceasta include ideea de respect și grijă față de toate ființele și aspectele vieții, inclusiv față de mediul înconjurător.

Budismul: Budismul promovează compasiunea față de toate ființele și este înrădăcinat în ideea de interconectare și interdependență a tuturor lucrurilor. Astfel, grija față de mediul înconjurător este considerată o expresie a practicii spirituale și a respectului față de viață.

Acestea sunt doar câteva exemple și nu acoperă întreaga diversitate a perspectivelor religioase asupra grijei față de mediu. În multe religii și tradiții spirituale, există învățături și practici care încurajează stăpânirea responsabilă, respectul și protejarea mediului înconjurător ca expresie a relației omului cu divinitatea și cu întreaga creație.

După învățătura creștină, întreaga creație este un dar al lui Dumnezeu pentru noi, oamenii. De aceea, omul a fost creat în ziua a șasea, când toate celelalte erau deja create pentru a-l primi pe cel ce era „coroana creației”, pe om. Plămădit din aceeași țărână din care e făcut întreg universul, omul se înrudește astfel cu toata natura, prin trupul său, fiind inițial legat de restul creației. Dar omul a fost înzestrat și cu suflet, cu gândire, simțire și voință proprie. De aceea, Adam a fost pus stăpân peste toată lumea, aceasta fiind pentru el izvorul bunurilor materiale trebuitoare vieții și materialul pe care-și va exercita întreaga activitate rațională. În această calitate, omul a primit misiunea de a se îngriji de soarta întregii creații, de a o stăpâni: „Creșteți și vă înmulțiți și umpleți pământul și-l supuneți și stăpâniți peste peștii mării, peste păsările cerului, peste toate animalele, peste toate vietățile ce se mișcă pe pământ și peste tot pământul! Apoi a zis Dumnezeu: Iată, vă dau toată iarba ce face sămânță de pe toată fața pământului și tot pomul ce are rod cu sămânță în el. Acestea vor fi hrana voastră.”.

PROIECT INTERDISCIPLINAR

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

CONCLUZIE

Luând în considerare toate cele prezentate anterior, putem afirma că poluarea este o problemă actuală și universală, a cărei consecințe afectează constant majoritatea domeniilor și pe întreaga omenire, distrugând totodată fauna și flora planetei. Astfel, fiecare dintre noi ar trebui să-și însușească principiile ecologiei, să opteze pe cât posibil pentru utilizarea de alternative sustenabile și să reducă cantitatea de deșeuri pe care o produce.

BIBLIOGRAFIE:

- https://www.scribd.com/doc/137885793/Respectul-făță-de-lumea-creata

- https://ispravnicie.ro/articole/grija-fata-de-creatie/

- https://invataturaortodoxaazi.wordpress.com/2018/03/23/ecologie-crestina-grija-fata-de-lumea-creata/

- https://stratos.ro/ce-este-poluarea-aerului-si-cum-o-putem-combate/

- https://www.energiaregenerabila.com/tipuri-de-poluare/poluare

- https://www.scribd.com/document/498592035/Poluarea-chimica

- https://www.descopera.ro/natura/19898465-poluarea-chimica-a-aerului-se-transforma-in-ceva-mult-mai-toxic-aratastudiile

- https://www.drmax.ro/articole/poluarea-tipuri-si-efecte-asupra-organismului

- https://marathonepr.ro/blog/protejarea-mediului-ce-putem-face-pentru-a-ajuta-planeta/

- https://adevarul.ro/stiri-locale/hunedoara/istoria-colosilor-industriali-ai-romaniei-1842545.html

- https://ecosynergy.ro/impactul-industriei-asupra-mediului-protejarea-naturii-si-a-sanatatiioamenilor/#22_Impactul_industriei_miniere_asupra_mediului

- https://ro.wikipedia.org/wiki/Industrializare_for%C8%9Bat%C4%83

- https://materialedeistorie.com/2019/06/19/industrializarea/#google_vignette

- Planul de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1949

- https://ro.scribd.com/document/508359399/POLUAREA-OCEANELOR-REFERAT

- https://pdfcoffee.com/poluarea-oceanului-planetar-pdf-free.html

- https://www.meteoradar.ro/stiri-meteo/ziua-oceanului-planetar-protejand-planeta-albastra 662be454-2d42-4798-938832879697dd31

- https://marine.copernicus.eu/ro/servicii/poluare-plastic/poluarea-marina-cu-plastic

- https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluarea_apei

- https://stratos.ro/poluarea-apei/#_4_Masuri_de_prevenire_a_poluarii_apei.

- The shallow and the deep, long-range ecology movement. A summary – Arne Naæss

- https://www.youtube.com/watch?v=qk6dkcOJodU&authuser=0

- Ridiculous History: The Great Stink of London | HowStuffWorks

- Air pollution, the Great Stink & the Great Smog | Museum of London

- London Pollution in the 19th Century: The Rise of Environmental Activism History is Now Magazine, Podcasts, Blog and Books | Modern International and American history

- How the 19th-century rebuilding of Britain’s Houses of Parliament made air pollution visible (theconversation.com)

- Fog everywhere: an extract from Charles Dickens' Bleak House | OUPblog

- Great Smog of London | 1952, Cause, Deaths, & Facts | Britannica

- Churchill and the Great Smog: Another Example of Artistic License (hillsdale.edu)

- In 1952 London, 12,000 people died from smog here's why that matters now - The Verge

- London Pollution in the 19th Century: The Rise of Environmental Activism History is Now Magazine, Podcasts, Blog and Books | Modern International and American history

- Ridiculous History: The Great Stink of London | HowStuffWorks

- the great smog - Google Search.

- https://charger.ro/blog/poluare-fonica

PROIECT INTERDISCIPLINAR

(Goicea Maria-Ilinca, Zaharia Miruna, Căzăceanu Ruxandra, Cojocaru Miruna)

- https://www.eea.europa.eu/ro/articles/poluarea-fonica-este-o-problema

- https://stratos.ro/poluarea-fonica-ce-este-si-care-sunt-cauzele/#2_Tipuri_de_poluare_fonica

- https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare_acustic%C4%83

- https://stratos.ro/poluare-vizuala-informatii-utile-despre-modificarea-esteticii-mediului-si-solutii-pentru-reducereaei/#12_Efectele_poluarii_vizuale

- https://en.wikipedia.org/wiki/Ozone

- https://stratos.ro/stratul-de-ozon-ce-este-care-sunt-factorii-care-il-afecteaza-si-cum-se-reface/

- https://ro.wikipedia.org/wiki/Clorofluorocarbur%C4%8

- https://www.descopera.ro/stiinta/19646933-ce-este-stratul-de-ozon-si-cat-de-important-este-pentru-noi

- https://ro.wikipedia.org/wiki/Protocolul_de_la_Montreal

- https://green-report.ro/o-gaura-gigantica-din-stratul-de-ozon-al-pamantului-incepe-sa-se-inchida/

- https://www.infoclima.ro/acasa/cum-se-modific-compoziia-stratului-de-ozon-i-cum-ne-va-afecta-asta-n-viitor

- https://ro.wikipedia.org/wiki/Ozon.