Issuu

Говорнян Л.С., Бурла О.К., Мирон Л.Д.

“Румунська мова” підручник для 5 класу закладів загальної середньої освіти

Видавництво «Світ»

Підручник розроблено за модельною навчальною програмою "Румунська мова. 5-9 класи" для закладів загальної середньої освіти (авт. Говорнян Л.С., Зазулинська Т.Г., Бику А.М., Микайлу М.Г.) «Рекомендовано Міністерством освіти і науки України» (наказ Міністерства освіти і науки України від 12.07.2021 № 795)

Lilia Govornean, Elena Burla, Larisa Miron

LIMBA românA Manual pentru clasa a 5-a a instituțiilor de învățământ mediu general Recomandat de Ministerul Învățământului și Științei din Ucraina

Львів Видавництво «Світ» 2022

УДК 811.135.1(075.2) Г 57 Рекомендовано Міністерством освіти і науки України (наказ Міністерства освіти і науки України від 08.02.2022 № 140)

Говорнян Л. Г 57

Румунська мова : підруч. для 5 кл. закл. заг. серед. осв. / Л. Говорнян, O. Бурла, Л. Мирон. – Львів : Світ, 2022. – 240 с.

Підручник призначений для учнів та учениць 5-го класу закладів загальної середньої освіти. Підручник відповідає вимогам «Державного стандарту» та модельній навчальній програмі «Румунська мова» для учнів та учениць 5-9 класів. Принцип подачі навчального матеріалу традиційний – у вигляді параграфів, які об’єднують різні аспекти його вивчення – теоретичний, практичний та пошуково-творчий. Дидактичний матеріал орієнтується на роботу у парах, групах. Практичні завдання та частково теоретичний матеріал поглиблює та доповнює знання учнів як із функціональної, так з практичної стилістики та культури мови. Запропоновані вправи спрямовані на формування мовних, мовленнєвих, інтелектуальних і творчих умінь п'ятикласників. Підручник враховує вікові, психологічні особливості учнівства 5-го класу. УДК 811.135.1(075.2)

DRAGI COPII!

Începe un nou an de studii, o nouă treaptă pe scara cunoștințelor tale. Ea e alcătuită din mai multe discipline școlare: limba ucraineană-limbă de stat, limbi străine, matematică și desen, istorie și muzică. Dar nici una dintre ele nu poate fi însușită fără limba română, limba noastră maternă, mult iubita limbă strămoșească. Pe banca ta te așteaptă manualul de limbă română pentru clasa a 5a! Deschide această carte și vei poposi într-o lume frumoasă, plină de lumină și culoare. Din ea vei învăța o limbă plină de cântec-limba română. Acest manual e gata să te însoțească în noul drum, e pregătit să primească bunătatea ta și e în așteptare să-ți dăruiască învățătură, generozitate, deschidere, curiozitate, devotament, patriotism etc Ai în mână un dar pentru suflet făcut de oameni cu suflet. Citește, descoperă, discută, inițiază proiecte, chiar dacă uneori îți va părea mai dificil. Vei simți printre rânduri, că ești alături de cei mai buni prieteni ai tăi. Dorim să te simți bine alături de noi, să cunoști limba maternă, să însușești noțiunile gramaticale, să-ți formezi competențe de comunicare (orală și scrisă) și să le aplici în viață. Numai cunoscând foarte bine limba maternă, vei putea cu adevărat să-ți iubești pământul pe care te-ai născut, țara în care trăiești – Ucraina. O țară frumoasă care la fel ca mama și tata are grijă de tine. Numai de străduința ta depinde cât de bine vei cunoaște și vei stăpâni limba părinților tăi... În cartea pe care o ai acum în mână vei găsi o lume minunată, în care orice vis poate deveni realitate, din ea vei învăța că visul ți se poate îndeplini cu-adevărat, dacă muncești pentru el și dacă nu renunți niciodată. Drum bun, prietene! 3

Actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar Părţile de vorbire § 1. Actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar. Părţile de vorbire ➢ morfologie ➢ părți de vorbire ➢ categorii gramaticale ➢ funcții sintctice ➢ părți de propoziție • părți principale: subiect predicat • părți secundare: atribut complement

• Citește cu atenție textul: E toamnă iar în calendar ... E sărbătoare, e întâi septembrie… 4

Pe uliţele satelor și orașelor adie o miroznă încântătoare născută de feluritele flori pe care le poartă astăzi de la mic la mare. O floare pentru şcoala care ne-a dus dorul, o floare pentru dirigintă și dascălii care ne așteaptă în prag, iar o floare pentru cei mai iubiţi colegi, prieteni din lume. E ceva neobişnuit, e un basm de nedescris… Galbenul frunzelor ne aduce aminte ca suntem elevi în clasa a 5-a. Şi iată revenim la şcoală. Tot atât de enigmatici, veseli, doriţi de cunoştinţe, îndrăgostiţi de frumosul etern pe care şcoala ni-l descoperă în fiecare zi… Relația cu prietenii și colegii va fi mai puternică, mai caldă dacă vom avea tainele noastre. Oare ce ne asteaptă în noul an școlar? Succese si insuccese, performanțe1 si bucurii, dar poate și lacrimi de fericire și tristețe… Coloritul frunzelor, ciripitul de adio al păsărelelor, răsăritul soarelui, mirosul astrelor din grădină ne fac să fim optimiști, ne dau speranțe în ziua de mâine, căci scoala este casa cu suflet de lumină ce deschide fereastra spre viată. Anul școlar schimbă o nouă pagină din cartea vieții pe care toți trebuie să o citim. ____________________________________

1. Performanță1 – realizare deosebită într-un domeniu de activitate. 5

✓ Cum te-ai reîntâlnit cu școala, cu prietenii? ✓ Cu ce impresii ai rămas despre această zi? ✓ Analizează morfologic cuvintele evidențiate, indicând categoriile gramaticale cunoscute. ✓ Ordonează în trei grupe, după gen, substantivele din text. ✓ Scrie o minicompunere cu titlul: „Prima zi de școală” CĂSUȚA CU IDEI: ➢ Învăţătura e lumina ce-ţi face viaţa mai senină. ➢ Cartea este un dar pe care îl poți deschide iar și iar.

REAMINTEȘTE-ȚI! Partea de vorbire

Răspunde la întrebarea cine? ce?

Substantivul

Adjectivul

care? ce fel de?

Pronumele

Numeralul

cât? câți? câte? al câtеlea? a câta?

Verbul

Indică

denumește ființe, lucruri, fenomene ale naturii, stări sufletești, însușiri, acțiuni exprimă o însușire a unui obiect ține locul unui nume

exprimă un număr, numărul obiectelor, ordinea obiectelor la enumerare ce face? ce a făcut? arată acțiunea, starea, ce va face? existența

CITEȘTE ȘI COMPARĂ! Numărul singular

un ceas un creion un stilou un pahar 6

Numărul plural

două ceasuri două creioane două stilouri două pahare

un neam un frigider

două neamuri două frigide

La singular aceste substantive au forma genului masculin, iar la plural – forma genului feminin. Aceste substantive au forme ale ambelor genuri și se numesc neutre.

DESCOPERĂ! 1. Citește cu atenție textul: Țara mea este locul unde frunzele vorbesc despre dragostea acestei patrii. Țara mea e locul în care sunt prietenii mei și părinții. Este locul în care trăiesc și mă bucur în fiecare zi. Aici e locul în care soarele strălucește de fiecare dată mai frumos. E locul cel mai drag din lume în care îmi place sa trăiesc liber. Ce ar putea fi mai frumos decât dorul și iubirea față de patria sau țara noastră? De aceea iubesc această patrie plină de respect, plină de flori, fluturi, albine... Răspunde la întrebrări: ✓ Îți iubești țara ta natală? De ce? Argumentează. ✓ Selectează 10 substantive din text și stabilește funcția lor sintactică. REȚINE! Substantivele au funcție sintactică de subiect, de nume predicativ și de parte secundară de propoziție.

Diftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală şi 2. Alcătuiește pluralul de la substantivele date. Scrie-le, comentând o semivocală pronunţate în aceeaşi silabă. ortografia lor: copil, casă, unchi, beci, arici, bici, gârlă, licurici, trunchi, tufiş, baci. 3. Rostește, apoi scrie cuvintele: tinereţe, dorinţe, năzuinţe, frumuseţe. 4. Completează textul cu substantivele necesare la forma cerută de context. Determină trăsăturile morfologice şi funcţia sintactică a 7

acestor substantive. Comentează ortografia. Era în primul an de ... . În ziua de întâi septembrie m-am trezit mai devreme ca de obicei. Era o zi însorită de ... . Tata m-a felicitat cu ocazia ... şi mi-a urat .... Apoi am plecat împreună ... . În faţa ... ne-a întâmpinat diriginta de .... Era o ... deosebită: au venit ..., s-au înşiruit după clase, ... şi ... i-au felicitat ... cu prilejul primei ... a ... şcolar. După această ... solemnă am fost conduşi în ... . Au început... ➢ Marchează părţile componente ale cuvintelor: însorită, conduşi. 5. Alcătuiește patru propoziții, în care substantivul „școală” să aibă funcții sintactice de subiect, de nume predicativ și de parte secundară de propoziție. 6. Stabilește ce părți de vorbire sunt cuvintele evidențiate din enunțurile de mai jos: a) Această pădure este fermecătoare. b) Farmecul pădurii ne atrăgea în adâncimile ei. c) M-a fermecat cu zâmbetul ei drăgălaş. d) Blândeţea vântului făcea să tremure uşor frunzele copacului. e)Razele soarelui de dimineață sunt blânde. f) Atingerea blândă a soarelui înverzise pajiştea. Identifică funcțiile sinctactice ale cuvintelor evidențiate. REȚINE! Adjectivul care împreună cu verbul „a fi” formează predicatul nominal are funcția sintactică de nume predicativ. 7. Scrie adjectivele potrivite după verbul a fi:

▪ Frații erau ... și ... . ▪ Fata moșneagului era ... și ... . ➢ Ce funcție sintactică au cuvintele adăugate? 8. Scrie cu litere următoarele cifre: 12, 24, 335, 10 278. 8

REȚINE! Numeralele se scriu cu litere în textele literare și cu cifre în textele nonliterare.

Identifică în textul următor pronumele: Duduia Lizuca nu-i spune lui Partocle „tu”, căci e mai bătrân și-l stimează, nici „dumneata”, cuvânt rece care pune distanță, nici ceremoniosul „dumneavoastră”. Ea îi spune „mata”, cuvânt care arată perfect sentimentele ei pentru dânsul. (Mihail Sadoveanu) • Care din aceste pronume Scenă din filmul „Dumbrava minuexprimă respectul față de o nată” după nuvela cu același nume de Mihail Sadoveanu persoană? OBSERVĂ! Alături de formele pronumelui de politețe dumneata, dumitale, dumneavoastră se folosesc și formele mata, matale, mătăluță etc.

Construiește propoziţii cu omonimele omofone: s-a/sa, s-au/sau

Ortograma s-a: Ionel s-a dus la școală. Cartea sa este interesantă. Cartea lui este interesantă. Cartea ei este interesantă.

Ortograma s-au: Copiii s-au jucat la recreație. Vrei fructe sau ciocolată? Vrei fructe ori ciocolată?

EXERSEAZĂ! 1. Indică funcția sintactică și cazul substantivelor evidențiate din exemplele de mai jos: a) În grădina bunicilor era un nuc bătrân. 9

b) Din izvoare și din gârle apa sună somnoroasă. c) Frunzele de tei se aștern pe alei. 2. Scrie cu litere cifrele din propoziţiile de mai jos: a) Casa mea este la etajul 15. b) Mihai Eminescu s-a născut în anul 1850. c) A fost felicitat la jubileul de 50 de ani. d) Bradul din apropierea Păltinișului are peste 500 de ani. 3. Grupează verbele după timpuri: comunicăm, ai citit, se duce, știu, vrei, mergeam, telefonează, vor pregăti, se îmbrăcase, voi anunța, privi, a renunț at, avuse, sunt, desenează. ➢ Indică persoana verbelor date.

EXPRIMĂ-ȚI OPINIA! • Precizează ce parte de vorbire este cuvântul nouă din următoarele propoziţii: 1. Am citit o carte nouă. 2. Nouă nu ne plac fructele coapte. 3. Azi am luat un nouă la matematică. 4. „Nouă” este o cifră impară. ROSTEȘTE REPEDE ȘI CORECT! • Stanca sta-n castan, ca stanca stan castan Stan. • E pestriţă prepeliţa pestriţă, dar mai pestriţi sunt puii prepeliţei pestriţe.

ÎNVĂȚĂM PRIN JOC! ❖ Integramă ➢ Сompletați căsuțele, potrivit definiției. Vertical

1. Parte de ... . 2. Parte de vorbire ce arată o calitate. 3. Un fel de pronume. 4. Parte de vorbire ce denumește obiecte. 5. Parte de vorbire care exprimă numărul. 6. Alt fel de pronume. 10

Dacă vei completa corect, pe linia A-B te vei întâlni cu nucleul comunicării. FOLOSEȘTE INTERNETUL! ✓ Folosind sursa de internet de mai jos găsește poezia lui Nicolae Dabija „Limba noastră cea română”. Selectează din ea cinci substantive și cinci verbe. ✓ Înscrie-le în caiet. https://1md.online/versuri/autor/dabija/limba-noastra-cea romana

§ 2. Ortografia părţilor de vorbire

➢ ortografie ➢ substantiv ➢ adjectiv

numeral pronume verb

• Citește cu atenție textul:

Familia La auzul acestui cuvânt fiecare își închipuie casa părintească, frații, părinții, bunicul și bunica. Peste ani și ani fiecare din noi își amintește de copilăria sa ca de o frumoasă sărbătoare. Copilăria este țara basmelor, țara minunilor. Și fără țara aceasta nu l-am fi avut pe Creangă, Eminescu, Alecsandri... Dar fiecare din noi mai avem o familie neobișnuită. Aceasta este școala natală. Ea ne crește, ne educă, ne instruiește și ne îndrumă pe drumul vieții. Aici avem prieteni noi 11

și mulți, avem profesori dragi, povestim și ne petrecem o parte din zi toți împreună. Să păstrăm cu sfințenie în memorie aceste două familii. Să revenim la ele cu drag. ➢ Alcătuiește câte un enunț despre familia sau despre școala voastră. ➢ Explică scrierea cu literă majusculă a cuvintelor Creangă, Eminescu, Alecsandri.

➢ Stabilește genul, numărul și cazul cuvintelor evidențiate. ➢ Explică ortografia cuvântului l-am. CĂSUȚA CU IDEI:

Cea mai mare binecuvântare a unui om este familia sa. Copii, numai fiind harnici și ascultători veți deveni mândria părinților și profesorilor voștri!

REȚINE! Regulile ortoepice și de ortografie ne învață a vorbi și a scrie corect.

REAMINTEȘTE-ȚI! ➢ Substantivele proprii se scriu cu literă majusculă. ➢ Substantivele comune compuse se scriu cu cratimă. ➢ Adjectivul se acordă cu substantivul în gen, număr și caz. ➢ Unele pronume personale neaccentuate se rostesc împreună cu alte cuvinte și se scriu prin cratimă. ➢ Pronumele personale de politețe se scriu cu literă majusculă. ➢ Numeralele de la unu la zece precum și suta, mia, milionul, miliardul se scriu într-un cuvânt. ➢ Se scriu separat numeralele compuse, începând de la douăzeci și unu cu excepeția celor menționate mai sus. De la douăzeci înainte numeralul se leaga de substantiv prin prepozitia „de” : treizeci de creioane. ➢ Cratima are rolul de a pune în evidență pronunțarea în aceeași silabă a unui verb cu o altă parte de vorbire. 12

Ortograma i-a: Ea citește o carte. Maria citește o carte. El i-a dăruit o carte. Ion ia mărul din coș. Ia te uită la el!

Ortograma i-au: Nu i-au văzul la circ. Ei iau mereu premii. Ei au luat mereu premii.

APLICĂ! Construiește câte o propoziție în care cuvintele date să se scrie diferit: ea, i-a, ia; i-au, iau.

EXERSEAZĂ! 1. Completează spațiile cu numerale scrise cu litere: Eu m-am născut în anul ... Acum am ... ani, ... luni și ... zile. Tatăl meu are ... ani. Mama mea are... ani. Sora (fratele) are ... ani. Bunica mea are ... ani. Este anul... 2. Citește și rescrie substantivele date în două coloane (proprii și comune): Ucraina, regiune, Azor, român, Maria, Europa, Cernăuți, Mihai Eminescu, Biserica Albă, alergare, septembrie. 3. Potrivește numeralele la substantive: douăsprezece de stele douăzeci și șase de meri cincizeci și două flori o sută de iepuri

OBSERVĂ! 1. Citește expresiv enunțurile și indică cum se acordă adjectivul cu substantivul. Comentează ortografia cuvintelor evidențiate: a) Iar codrul cântă întruna. b) Într-una din zile ne-am dus la scăldat. c) Nu te apuca de multe lucruri odată. d) De la marginea satului s-a mai uitat o dată înapoi. 2. Rescrie versurile de mai jos. Subliniază numeralele. Observă ortogragia lor. Trei papuci cu opt papuci Patruzeci și cinci de nuci. (Nina Cassian) 13

Vrăbii casnice știute, Am în streașini două sute... Socotite, numărate, Două sute zece toate. (Tudor Arghezi) FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! Citește expresiv poezia și indică cum se acordă adjectivul cu substantivul. Toamnă Văl de brumă argintie Peste creștet de dumbravă Mi-a împodobit grădina Norii suri își poartă plumbul, Firelor de lămâiță Cu podoaba zdrențuită Li se uscă rădăcina. Tremură pe câmp porumbul. (Octavian Goga)

MOMENTE DISTRACTIVE: GHICI! Covor negru pe perete Are cretă și burete Linioare, pătrățele În coperte subțirele. Nu sunt carte, dar am foi Pregătite pentru voi Cu linii sau pătrățele Să puteți scrie pe ele. 14

E o baghetă fermecată, Din lemn e realizată. Lasă urme pe hârtie Atunci când copilul scrie.

ÎNVĂȚAȚI JUCÂNDU-VĂ! ❖ Jocul didactic „Spune corect?”

Profesorul citește teste cu două răspunsuri. Elevii ridică cartonașul albastru sau roșu. Câștigă acel elev care ridică primul cartonașul potrivit de mai multe ori: a tăcea sau a tace, a împarte sau a împărți, a adăuga sau a adăugi, a curăți sau a curăța, a cade sau a cădea, a despărți sau a desparte, a știe sau a ști. MINIPROIECT Desenează și întitulează un desen despre membrii familiei tale. Redactează o compunere „Aceasta este familia mea”. ✓ Folosește toate părțile de vorbire studiate. ✓ Ortografiază corect cuvintele. REȚINE! Părțile de vorbire sunt: substantivul, adjectivul, verbul, pronumele, numeralul, adverbul. Părțile principale ale propoziției sunt: subiectul și predicatul. Părțile secundare complementul.

ale

propoziției

sunt:

atributul,

ANALIZA PĂRȚILOR DE VORBIRE

A n a l i z a s u b s t a n t i v u l u i: 1. Substantiv. Forma inițială; 2. Comun sau propriu. 3. Genul: masculin, feminin, neutru; 4. Numărul: singular, plural; 5. Cazul: Nominativ, Genitiv, Dativ, Acuzativ,Vocativ; 6. Funcția sintactică: subiect, nume predicativ, parte secundară de propoziție: atribut, complement. Model: Meseria este brățară de aur. Meseria – substantiv; f.i . – meserie, comun, gen. fem., num. sing., caz. N., subiect.

✓

A n a l i z a a d j e c t i v u l u i: 1. Adjectiv cu sens propriu sau figurat. 2. Poziția față de substantivul determinat; 3. Categoriile gramaticale: genul, numărul, cazul; 4. Funcția sintactică (nume predicativ, parte secundară de propoziție: atribut). Model: Prietenul adevărat la nevoie se cunoaște. Adevărat – adjectiv, stă după subst. determ. prietenul, gen. masc., num. sing., caz. N., atribut. ✓

A n a l i z a p r o n u m e l u i: 1. Pronume (personal, personal de politețe); 2. Categoriile gramaticale: persoana, genul, numărul, cazul; 3. Funcția sintactică (subiect, nume predicativ parte secundară de propoziție: complement). Model: Bunica a venit la noi în ospeție. Noi – pronume personal,num.plur.,caz.A., complement. Analiza numeralului: 1. Numeral cardinal sau ordinal. 2. Simplu sau compus. 3. Funcția sintactică: subiect, nume predicativ, atribut, complement; Model: Cincisprezece elevi au plecat în excursie. Cincisprezece – numeral cardinal, compus, atribut. A n a l i z a v e r b u l u i:

1. Verbul; 2. Forma inițială; 3. Categoriile gramaticale: persoana (III singular sau plural), numărul, timpul; 4. Funcția sintactică: predicat verbal sau nominal. Model: Albinuța culege nectar de pe flori. Culege – verb, f.i. a munci, pers. III, num.sing., timp. prez., predicat verbal. 17

TEST DE EVALUARE:

Acum pot... Punctaj 1. ... să stabilesc că partea de vorbire care indică însușirea unui obiect se numește... 5 puncte

a) adjectiv; b) substantiv; c) pronume. 2. ... să identific varianta ce indică categoriile gramaticale ale cuvântului evidențiat din exemplul de mai jos: 5 puncte Toamna a pictat pădurea cu penelul ei fermecat. a) subst., gen. fem, num. sing., caz. N., art., comun; b) subst., gen. fem., num. plur., caz. Ac.,comun, inanimat; c) subst., gen. fem., num. sing., caz. Ac, articulat, comun, inanimat. 3. ... să precizez că cuvintele evidențiate din enunțul: 5 puncte Eu sunt a sa mumă, el e fiul meu, De ești tu acela, nu-ți sunt mumă eu... (Dimitrie Bolintineanu) au valoare morfologică de: a) numeral; b) pronume; c) substantiv. 4. ...să găsesc varianta în care cuvântul „mare ” este 5 puncte substantiv: a) Mi-au rămas vii amintirile despre mare. b) Matei a crescut băiat mare și frumos. c) Mare nevoie s-a abătut asupra Țării Moldovei. 5. ... să redactez o minicompunere „ Muzica îmi place” 8 puncte folosind toate părțile de vorbire studiate. Total: 28 puncte

Apreciază-ți competențele (pe nivele): Inițial Punctaj

7-1

Mijlociu 14-8

Satisfăcător 21-15

Înalt 28-22

NOŢIUNI DE FONETICĂ

Alfabetul Silaba Diftongul Triftongul Hiatul § 3. Noţiuni de fonetică. Alfabetul. Sunetele limbii române ➢ ➢ ➢ ➢

fonetică alfabet litere sunete

Citește cu atenție textul: Într-o zi de toamnă am mers împreună cu tata și mama în parc. Eu am zărit un pui de veveriță speriat și foarte fricos. Mi-am întrebat părinții dacă mă lasă să o iau acasă și să am grijă de ea. Mama și tata au fost de acord, așa că i-am pus numele Alis. Apoi a trecut o vreme și a crescut, așa că i-am dat drumul. ✓ Citește expresiv enunțurile. 19

✓ Ce știi tu despre veveriță? Află ceva nou despre ea, aminteșteți o astfel de întâmplare și povestește-o și colegilor tăi. ✓ Ce părți de vorbire sunt cuvintele evidențiate? Numește literele și sunetele din ele.

CĂSUȚA CU IDEI: Sunt cunoscute aproximativ 30 de specii de veverițe în lumea întreagă, la noi fiind întâlnită cel mai des veverița roșie. Veverița are lungimea cap-corp de 19-23 cm, o coadă de 15-20 cm și o masă de 250-340 g. Coada lungă ajută veverița pentru a se echilibra și vira 1 atunci când sare din copac în copac și fuge de-a lungul ramurilor și îi poate ține de cald în timpul somnului. Veveriţa roşie, cea mai comună specie de veveriţe de la noi, la fel ca majoritatea veveriţelor de copac, are ghearele ascuţite. Picioarele puternice din spate îi permit să sară între arbori. Veveriţa roşie poate să şi înoate.

REȚINE! Fonetica este știința care studiază sunetele limbii.

Alfabetul este totalitatea literelor așezate într-o ordine convențională, reprezentând sunetele de bază ale unei limbi.

__________________________ 1. Vira – a-și schimba orientarea în mers până la aproximativ 90°.

✓ Câte litere are alfabetul limbii române? ✓ Ce este o literă? ➢ În lume sunt mai multe tipuri de alfabete. ➢ Limba română folosește alfabetul latin. ➢ Cuvântul „alfabet” provine de la denumirile primelor două litere ale alfabetului grecesc din antichitate: alfa și beta. OBSERVĂ! Citește literele din alfabetul limbii române și observă deosebirea între literă și denumirea ei. Memorizează ordinea literelor în alfabet. Aa, Ăă, Ââ, Bb, Cc, Dd, Ee, Ff, Gg, Hh, Ii, Îî, (a) (ă) (â) (be) (ce) (de) (e) (fe) (ge) (ha) (i) (î) Jj, Kk, Ll, Mm, Nn, Oo, Pp, Qq, Rr, Ss, Șș, (je) (ca) (le) (me) (ne) (o) (pe) (chiu) (re) (se) (șe) Tt, Țț, Uu, Vv, Xx, Yy, Zz, Ww. (te) (țe) (u) (ve) (ics) (i grec) (ze) (dublu ve). DESCOPERĂ! Literele Kk, Qq, Yy, Ww sunt litere de circulație internațională. În cuvintele de origine străină se folosesc literele: k – kakiu, kg; q – quartal; w – New York, web; y – yoyo.

Ortograma ce-ai: Ortograma de-al: – Mamă, ce-ai pregătit pentru desert? Copiii se jucau pe deal. – Budincă cu mere și o cană de ceai. Ionel e cu un văr de-al său. Ortograma v-ar: Ortograma var: Vouă v-ar fi mai bine acasă. Pe perete e var alb. V-ar plăcea să văruiți odaia voastră cu var roz sau verzui? CONSTRUIEȘTE! Construiește câte o propoziție în care cuvintele date să se scrie diferit: ce-ai, ceai, deal, de-al. 21

EXERSEAZĂ! 1. Repartizează în ordine alfabetică numele (de familie) de mai jos. În cazul când literele inițiale coincid, aplică ordinea alfabetică a următoarelor litere: Borca, Dumitraș, Popescu, Botezatu, Roșca, Negru, Coșieru, Țurcanu, Scurtu, Tutunaru, Suceveanu, Andrieș, Opriș. 2. Citește versurile. Rostește sunetele din cuvinte și denumirea lor: Învățătura Îmvățătura e averea Ce pururea o duci în gând Și fără raza ei, puterea E doar un colb purtat de vânt. Învățătura e-o comoară Ce nimeni nu ți-o poate lua. Își va spori podoaba rară Cu cât împarți mai mult din ea. (Nicolae Tăutu) ✓ Explică sensul cuvântului evidențiat în text. ✓ Ce înseamnă pentru tine învățătura? ✓ Alege răspunsul potrivit: a) un chin; b) o datorie; c) o plăcere; d) o muncă pentru viitor. 3. Citește textul și explică cu ajutorul dicționarului, sensul cuvintelor evidențiate. Prepelița Biata prepeliță! O mare nenorocire a dat peste biata prepeliţă: i s-a aprins casa. La incendiu au venit mai multe păsări. – Aşa-i trebuie! a piţigăiat piţigoiul şi a mai aruncat în foc un pai uscat. Nu ştiu de unde a răsărit o rândunică. Ea bătu alarmată din aripi şi lăsă să-i cadă din cioc o picătură de apă. De la paiul uscat pe care l-a aruncat piţigoiul focul nu s-a făcut mai mare. Și nici picătura de apă n-a stins focul. În schimb prepelița a aflat cine îi este prieten și cine dușman. (Poveste populară cazahă) 22

4. Examinează lista elevilor din catalogul clasei tale. De ce e necesară repartizarea numelor în ordine alfabetică? Comentează. 5. Aranjează în ordine alfabetică următoarele cuvinte: elev, pădure, aur, elefant, pereche, perete, barcă, bun, poezie, somn, text, tata, ilustrată, stea, steag, ceai, codru.

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! Dictare

Școala mea

Școala la care învăț are o curte mare, cu mulți copaci împrejur, unde în fiecare pauză se adună o mulțime de elevi zgomotoși. În partea stângă a școlii avem o sală de sport, în care, la orele de sport, jucăm baschet sau fotbal. Clădirea în care se desfășoară orele nu este mare, dar este frumos zugrăvită în culoarea albastru deschis. Școala are mai multe cabinete: de biologie, limba și literatura română, geografie, preferatul meu este cel de informatică, unde avem mai multe calculatoare noi. Școala pentru mine este ca o casă cu minuni, deoarece acolo sunt prietenii, acolo îmi văd în fiecare zi profesorii mei cei dragi care mă învată despre multe lucruri minunate și interesante. ROSTEȘTE REPEDE ȘI CORECT! Veverița care Vara vine la plimbare Verde, verde codrișorul N-o vânează vânătorul.

❖ Jocul didactic „Cine e mai isteț?”

Profesorul spune un cuvânt (denumire geografică) care începe cu litera A. Numește un elev care trebuie să pronunțe un cuvânt cu următoarea literă din alfabet. Elevul care nu știe cuvântul iese din joc. Câștigă acel elev care rămâne în joc până la sfârșitul jocului. IMAGINEAZĂ-ȚI! Alcătuiește o compunere de volum mic pe tema: „Veverița în livada mea”. Indică literele și sunetele în 5 cuvinte. 23

§ 4. Corespondenţa sunet-literă ➢ sunete ➢ litere ➢ grupuri de litere

Citește cu atenție textul:

Natura și noi

E foarte necesar să admiri și să cunoști natura, animalele. Numai atunci e interesant să trăiești când cunoști și ocrotești tot ce te înconjoară. Trebuie să știi a deosebi arțarul de tei, bradul de pin, iar frasinul de stejar.

La fel trebuie să știi că păsările și animalele se deprind repede cu omul. Nici ursul nu se aruncă primul la om. Dacă te porți frumos cu viețuitoarele care te înconjoară, ele devin foarte blânde. În parcul Pușkin din Kiev mulți oameni hrănesc veverițele gingașe din palmă cu nuci. E foarte important ca să înveți a iubi cu adevărat tot ce-i viu. a) Stabilește din ce fel de sunete sunt alcătuite cuvintele evidențiate. b) Precizeaază din câte litere și din câte sunete sunt alcătuite aceste cuvinte. Reprezintă schematic structura lor. c) Prin ce litere este redat sunetul „c” în cuvintele din text: parcul, Kiev, Pușkin. 24

CĂSUȚA CU IDEI: ➢ Natura ne surprinde de fiecare dată, cu atât mai mult atunci când alegem să ne uităm în detaliu la ea. Iată câteva lucuri pe care poate până acum nu le ştiai despre natura înconjurătoare. ➢ Un urs are 42 de dinţi. ➢ Lămâile conţin mai mult zahăr decât căpşunile. ➢ Pisică are 32 de muşchi în fiecare ureche. ➢ Papagalul vorbitor are un vocabular format din 200 de cuvinte.

REȚINE! Sunetele sunt unități ale vorbirii. Literele sunt unități ale scrierii.

ÎMBOGĂȚEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE!

Uneori, aceeaşi literă poate nota sunete diferite:

▪ un singur sunet, care este consoană; ▪ două sunete: consoană și vocalele „e” sau „i”. ➢ Literele c şi g urmate de orice altă vocală decât e şi i sau de consoane (afară de h) notează și se pronunţă ca în cuvintele: car, cântec, grad, gând. ➢ Când sunt urmate de e, i se rostesc ca: cer, ger, cireșe, girafă, general (deci notează un alt sunet, e şi i având valori de sine stătătoare): cireșe: şase litere şi şase sunete (c-i- r-e-ș-e). ➢ Grupurile ce, ci, ge, gi au valoarea unui singur sunet, e şi i fiind litere ajutătoare: deci, fragi, geam, ceas, ciorbă (ci, gi, ce, ge). O literă poate reprezenta simultan două sunete.

➢ Astfel, litera x transcrie un grup de 2 sunete şi anume: • [cs] în cuvintele ca: experiență [ecsperiență], expresie [ecspresie], excursie [ecscursie], prefix [prefics]; • [gz] în cuvintele ca: exact [egzact], examen [egzamen], exerciţiu [egzerciţiu], există [egzistă]; • Se scrie: fix, complex, la singular; ficşi, complecşi, la plural. 25

Grupurile din două sau trei litere pot reprezenta un singur sunet.

➢ Grupurile ch, gh înainte de e sau i notează câte un singur sunet: chestie, chihlimbar,chenar, chimie,ghete, ghiduș, ghilimele etc.; în aceste exemple e şi i au valoare de sine stătătoare, iar h este literă ajutătoare. Deci: chimie (6 litere, 5 sunete [ch-i-m-i-e]. ➢ Grupurile de litere ce, ci, ge, gi au valoarea unui singur sunet atunci când literele e şi i sunt folosite ca litere ajutătoare, ca în cuvintele: meci, fulgi, ciocan, geam. Deci: fragi (5 litere, 4 sunete), [f-r-a-gi]. ➢ Grupurile che, chi, ghe, ghi au valoarea unui singur sunet când e, i şi h sunt numai litere ajutătoare, ca în cuvintele: unghi, cheamă, cheag, gheaţă. Deci: unchi (5 litere, 3 sunete) [u-n-chi]. Un sunet poate fi redat prin diferite litere.

Sunetul c este redat prin c în cuvintele: cucoș, codru, prin K în cuvântul Kaliu, prin Q în numele propriu Qatar (se pronunță cátar). ➢ Sunetului v îi corespund literele v şi w, în vapor, verde şi în watt, Washington (W = uo), iar lui i îi corespund literele i şi y, în iarbă şi NewYorc. ➢ Litera k şi grupurile de litere qu, urmate de e, i, redau aceleaşi sunete cu grupurile de litere ch, kilometru, Quebec (provincie din Canada). ➢ Scrierea cu literele â sau î a unui singur sunet se realizează după următoarele norme: ➢ Se scrie î la începutul şi la sfârşitul cuvântului: întuneric, îndoit, închide, hotărî, coborî etc. o Se scrie â în interiorul cuvântului: râs, mâncare, câmp etc. o Se scrie „î” în interiorul cuvântului atunci, când acesta este un derivat cu prefix de la un cuvânt cu litera „ î ” la inițială: îndoitneîndoit, închis-neînchis. OBSERVĂ!

➢ Nu întotdeauna o literă exprimă un sunet. ➢ Un sunet poate fi redat de un grup de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi. De exemplu: cercei, ochi, gingaș, ghindă. ➢ Un grup de sunete poate fi exprimat printr-o literă: x. De exemplu: excursie, exercițiu, examen. ➢ Unele sunete pot fi redate prin mai multe litere. 26

De exemplu: literele v (vin, vârf) și w (watt, wolfram) redau sunetul v. ➢ O literă poate transcrie mai multe sunete. De exemplu: litera e notează semivocala i și vocala e (el [iel], ele [iele]).

DESCOPERĂ! Se scrie „î” în interiorul cuvântului atunci, când acesta este un derivat cu prefix, rădăcina căruia. începe cu „î”.

De exemplu: început – neînceput, îmbrăcat – neîmbrăcat.

Ortograma să-i: Să-i cerm sfatul profesorului. Să îi cerem sfatul profesorului. Părinții săi sunt medici. Părinții lui.

Ortograma că-i: Cred că-i acasă. Cred că îi acasă. El a mers pe căi greșite. El a mers pe drumuri greșite.

APLICĂ! Construiește câte o propoziție în care cuvintele date să se scrie diferit: să-i, săi, că-i, căi.

EXERSEAZĂ! 1. Despărte în silabe cuvintele de mai jos. Stabilește câte sunete reprezintă grupurile de litere ghe, ghi, che, chi, ge, gi, ce, ci: cheie, ceasornic, cioban, gheamantan, fragi, chior, gheară, celulă, cinste, german, kilogram, veghează, crizantemă, complimente. 2. Câte sunete și câte litere au cuvintele: chiper, gimnastică, vechi, explică, iepure, mioritic. 3. Rostește și scrie corect cuvintele. a) cap, cămară, cântar, curte, copil, ceas, ciorap, ciupercă, ciupici, ceară; b) gară, găsit, gumă, gogoşi, gând, geam, girafă, generaţie, geografie; c) carte, concluzie, control, cunoştinţe, câmp, cheag, chibrit, chin, chenar; d) gură, gămălie, gologan, gândac, ghindă, ghiozdan, gheretă, gherghef. 4. Citește versurile. Analizează vocalele și consoanele din cuvintele evidențiate. Ce ai observat? Ce părți de vorbire sunt aceste cuvinte? 27

Chiar acum din crâng venii – Și c-o veste bună! Iarăși e concert, copii; Merg și eu, și tu să vii, Mergem împreună. Vrei programa, lămurit? Stai puțin să caut. Cucul, un solist vestit, De printr-alte țări venit Va cânta din flaut. (Concertul primăverii, de Ceorge Coșbuc) ✓ Câte litere și câte sunete conține cuvântul chiar? 5. Dă câte 2 exemple de cuvinte în care sunetul „î” este transcris prin litere diferite (î, â). 6. Identifică câte litere şi câte sunete au cuvintele: carte, cere, cercei, cheie, chiar, chip, cherestea, ceas, cinci, corp, curat, exprim, exagerat, explic, enunţ, geam, genunchi, ghicitoare, ghindă, gard, kilogram, unchi, unghie, ticsit, taci. 7. Demonstrează cum se pronunță „x” în următoarele cuvinte: exact, examinare, exclamație, existență, lux, maximal, oxigen, prefix, text. 8. Găsește trei cuvinte care să cuprindă grupul de litere „che” și alcătuiește enunțuri cu ele. 9. Găsește trei cuvinte care să cuprindă (la început, la mijloc, la sfârșit) grupul de litere „ghe” și alcătuiește enunțuri cu ele. 10. Arată cum se pronunță x în următoarele cuvinte: axă, maxilar, exact, experiență, sufix, taxă, taxi, exigență. 11. Transcrie fonetic cuvintele și precizază corespondența literesunete: magie, saci, chinezi, ureche, gheață, ghindă, unchi, ghemotoc. 12. Copie coloanele A, B, C. Unește fiecare cuvânt din coloana B cu numărul de sunete și de litere corespunzător. A (sunete) B (cuvinte) C (litere) trei cercei șase patru axă patru șase fagi trei cinci exemplu cinci opt crengi șapte cinci deal opt 13. Grupează în două colonițe cuvintele: Roxana, exercițiu, pix, examen, Alexa, existent, explozibil, auxiliar.

a). x se pronunță (cs); b). x se pronunță (gz) 28

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! Dictare Mireasma pădurii Mireasma pădurii îmi îmbată simțurile. Mă apropii cu grijă de ea, pentru a n-o deranja și o privesc minute în șir. Mă încearcă un sentiment care mă copleșește. Atât de tăcută și liniștită, așa cum o știu din totdeauna, dar atât de prezentă în viața noastră, a oamenilor. Fragilă, dar rezistentă în același timp nu știe să se supere. Știe doar să viețuiască. Indiferent de cât rău îi facem, îi tăiem copacii, îi rupem crengile și frunzele, ea se stăruie să reziste. ROSTEȘTE REPEDE ȘI CORECT! Cling, cling, cling Cling, cling, cling Clinchetele se preling Sus pe nori, jos pe vânt Și pe toate câte sunt, Cling, cling, cling Cling, cling, cling Se-ntețesc și se unesc Într-un cânt sărbătoresc.

➢ Scrie o compunere pe tema „La șezătoare”, în care să folosești cuvinte cu grupurile de litere studiate.

❖ Cuvinte de reper: Georgel, toarce, ochi și urechi, ghem, geam, caier, plăcinte, fructe, furcă, lână, sat. LUCRAȚI ÎN GRUPE! ✓ Formați patru echipe în care veți alcătui cuvinte cu grupurile de sunete: ce – ci, ge – gi, che – chi, ghe – ghi. ✓ Despărte în silabe cuvintele: cheamă, chem, gherghef, chef. ✓ Alcatuiește o propoziție asezând în ordine cuvintele: ghem, un, rostogolește, Gheorghe, ața, de.

§ 5. Vocalele. Semivocalele. Consoanele ➢ ➢ ➢ ➢ ➢

sunet literă vocale consoane semivocale

Citește cu atenție textul:

Departe, departe, într-o pădure deasă și întunecoasă, sub cel mai bătrân copac, își avea căsuța un arici pe nume Țepănici. El era tare necăjit. Nu avea niciun prieten. Toate animalele din pădure îl evitau pentru că le era frică de el și de țepii lui. Toată ziulica era singurel: și la vânătoarea de melci, și la culesul de ciuperci. La fotbal nu-l invitau pentru că în loc să intre mingea în poartă, aceasta se agăța de țepii de pe spinarea lui. (Ionatan Bărbulescu) ✓ Ce știi tu despre arici? Află ceva nou despre el și povestește-le și prietenilor tăi. 30

✓ Rostește sunetele din cuvintele evidențiate. Prin ce semne grafice sunt înscrise ele? ✓ Numește consoanele și vocalele din aceste cuvinte. CĂSUȚA CU IDEI: Aricii au spini peste tot, cu excepția feței, picioarelor și a burtei. Ei au aproximativ 5000 de spini. Fiecare spin cade după un an și va crește altul în locul lui. Ariciul din grădină este un oaspete binevenit, pe care îl putem observa cu curiozitate și ne putem bucura atunci când mănâncă insecte și melci care se hrănesc cu plante.

REȚINE! Vocalele, consoanele și semivocalele formează sunetele unei limbi.

Vocalele: a, ă, e, i, â, î, o, u. Consoanele: b, c, d, f, g, h, j, k, l, m, n, p, q, r, s, ș, t, ț, v, x, y, z, w. REȚINE! Sunetul este cea mai mică unitate a limbii produs cu ajutorul vocii și receptat de ureche. Litera este semn grafic din alfabetul unei limbi care corespunde unui sunet.

OBSERVĂ! La mijloc de codru La mijloc de codru des Toate păsările ies, Din huceag de aluniș, La voiosul luminiș, Luminiș de lângă baltă, Care-n trestia înaltă 31

Legănându-se din unde, În adâncu-i se pătrunde Și de lună și de soare Și de păsări călătoare, Și de lună și de stele Și de zbor de rândunele Și de chipul dragei mele. (Mihai Eminescu) a) Citește expresiv poezia de mai sus. b) Ce anotimp a redat poetul? c) Cum a reușit poetul să-și exprime sentimentele proprii? d) Indică vocalele și consoanele din cuvintele evidențiate. e) Cum se rostesc vocalele și cum se rostesc consoanele? REȚINE! Vocalele sunt sunete la rostirea cărora aerul nu întâlneste nici un obstacol la ieșirea din aparatul fonator. Vocalele pot forma singure silabe. Se rostesc singure. Consoanele sunt sunete ale vorbirii formate din zgomote, la rostirea cărora aerul întâlnește obstacole la ieșirea din apăratul fonator. Se rostesc numai împreună cu vocalele. Consoanele nu pot forma singure silabe.

DESCOPERĂ! ✓ Rostește următoarele cuvinte din textul de mai sus: ies, huceag, voiosul, dragei. Ce grupuri de sunete ați descoperit în aceste cuvinte? ✓ Numește vocalele din aceste cuvinte. Toate vocalele sus numite formează silabe? REȚINE! Semivocalele sunt sunete care seamănă cu vocalele (vocale scurte), dar nu se pot rosti singure și formează silabe numai împreună cu altă vocală. Semivocalele sunt: e, i, o, u.

Ortograma m-ai: M-ai invitat la joacă. Tu ești mai mare ca mine. E luna mai.

Ortograma n-ai: N-ai creioane colorate? Nu ai creioane colorate? Ce frumos cântă Mihai la nai.

EXERSEAZĂ! 1. Citește versurile. Indică sunetele vocale și consoanele în cuvintele din text. Pițigoii, pițigoi, Nu mai treci și pe la noi Umbli prin copaci streini Și te văd pe la vecini. Aveam două rândunele Și-au plecat din cuib și ele. Vă feriți de prispa mea Parcă v-am făcut ceva, Pe când eu mereu, deștept, Pițigoi, mă simt sortit Toată noaptea vă aștept, Să mă știu tot părasit. Toată ziua, toată, vara, Să v-ascult ciupind vioara. (Tudor Arghezi) 2. Caldul soare-al verii ţese-acum ferice Fire lungi prin aer, tort de-argint curat; Bate-o dulce boare câmpu-nrourat Legănând prin lanuri aurul din spice. Frunzele gătite ca de sărbători Râd, pe spate vesel capul şi-l aruncă – Un copac, el singur, gol de tot pe luncă Stă-ntr-atâta lume de cântări şi flori. Copacul - Carmen Sylva (regina Elisabeta a României)

3. Citește versurile. Înscrie în caiete numai cuvintele care conțin semivocale. Mama pâine albă coace, Noi zburdăm voios, Pentru pace, pentru pace Mulţumim frumos. Tata fluiere ne face, Noi cântăm duios. Pentru pace, pentru pace Mulţumim frumos. Înfloresc în jur copacii, Ceru-i luminos. Pentru pace, pentru pace Mulţumim frumos. (Grigore Vieru) 4. Scrie proverbele și subliniază vocalele din cuvinte cu o linie, semivocalele – cu doua linii. a) Nu învățăm pentru școală, ci pentru viață. b) Cine se scoală mai de dimineață mai departe ajunge. c) Omul fără de prieteni e ca bradul fără cetini.

EXPRIMĂ-ȚI OPINIA! Literele din cutie Odată într-o cutie erau multe litere noi. Ele erau foarte mândre de inteligența lor și de faptul că erau noi, prin urmare, după ce se uitaseră disprețuitor la jucăriile vechine, nici măcar nu sau salutat cu ele. Cu toate acestea, cele mai curioase jucării – o bufniță veche și un tren mic agil – au venit să întâlnească noii vecini. – Uau, cât de multe sunteți într-o singură cutie! – trenul a fost surprins. – Există multe litere, dar noi, opt vocale, suntem cele mai importante aici, – au răspuns literele A și Ă în cor. – O, da, noi, vocalele, suntem cele mai necesare! – au continuat literele O și E. – La urma urmei, numai cu ajutorul nostru cuvintele devin sonore 34

și melodice, – aproape că cântau literele I și U. – Și datorită nouă, consoanele nu se îmbină între ele”, au spus Î și Â. – Nu-i ascultați, – au intervenit în cele din urmă consoanele, noi suntem cele mai importante, deoarece suntem mai multe și noi dăm sens cuvintelor. ✓ Ce părere ai despre calitățile de caracter ale literelor? ✓ Ce sunt mai importante în vorbire: vocalele sau consoanele? FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! Dictare de cuvinte. Împarte corect cuvintele în silabe. Ucraina, străbunilor, locul, simt, bine,mine, reprezintă, pentru, totdeauna, acasă zările, pașii, mereu, inima, sufletul, copilărie, cnt, vremuri. ✓ Câte sunete și câte litere sunt în fiecare cuvânt? ROSTEȘTE REPEDE ȘI CORECT! Capra calcă piatra, piatra crapă-n patru. Un cerb din cerc cercel cerca să-și facă.

ÎNVĂȚĂM PRIN JOC! ❖ Jocul didactic „Cine e mai isteț?” a) Se înscriu pe tablă 5 litere din alfabet: a, b, c, d, e. Cine va găsi mai multe cuvinte cu fiecare din aceste litere. b) Se înscriu pe tablă cuvintele: ...râu, ...rag, ...ac, ...apă. Cine va alcătui mai multe cuvinte noi adăugând câte o literă înaintea cuvintelor de mai sus. c) Ghicitoare: Niște furnicuțe Lasă-le în pace, Pe-o fățare albă, Treacă rânduri-rânduri. Sar de sub peniță, Duc în spate sacii Se grăbesc la treabă. Încărcați cu gânduri. IMAGINEAZĂ-ȚI! Alcătuiește o compunere de volum mic pe tema: „Culorile toamnei” 35

după imaginea de mai jos. Subliniază vocalele și semivocalele în cinci cuvinte.

§ 6. Grupurile de sunete. Diftongul

➢ diftong

▪ ascendent ▪ descendent

➢ vocală ➢ semivocală

Citește cu atenție textul: Cuvânt despre profesii Cineva visează să devină inginer, altul ar vrea să îmbrățișeze profesia de medic, al treilea ar vrea să fie învățător, al patrulea visează să-și deschidă o afacere, al cincilea – muncitor calificat, programator, arhitect, manajer, actor etc. Am putea oare să afirmăm că fiecare din aceste scopuri constituie esența vieții persoanei date? Nu! Sensul vieții e ceva mai profund. Esența vieții e în a servi semenilor, în a face bine Omului. Esența vieții constă nu în a trăi, ci a ști pentru ce trăiești. 36

✓ Desparte în silabe cuvintele evidențiate. ✓ Stabilește care sunt vocalele și care sunt semivocalele. ✓ Identifică grupurile de sunete formate dintr-o vocală și o semivocală pronunțate în aceeași silabă; ✓ Găsește în text și alte cuvinte care conțin o vocală și o semivocală pronunțate în aceeași silabă. CĂSUȚA CU IDEI: ➢ Meseria de om e printre cele mai grele. ➢ Cine încearcă zece meserii, nu-și câștigă pâinea cu niciuna. ➢ Nu contează ce meserie ai, contează să fii cel mai bun.

REAMINTEȘTE-ȚI Unele cuvinte conțin grupuri din două sunete care se rostesc împreună.

DESCOPERĂ! ❖ Desparte în silabe următoarele cuvinte: doină, șoaptă, mereu,

seară. ✓ Stabilește din ce fel de sunete este alcătuită fiecare silabă? ✓ Observă cum se rostește în silabă o vocală; dar o semivocală? REȚIE! Diftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală şi o semivocală pronunţate în aceeaşi silabă. 37

OBSERVĂ! ✓ Citește versurile de mai jos și argumentează câte silabe conțin cuvintele evidențiate: Limba mea sfătoasă, Eminescu forma Creangă ce-a iubit-o Ți-a desăvârșit-o Și-a înaripat-o-n În cultura lumii Vers Alecsandri. Spre a ne mândri. (Nicolae Costenco) Deseori în procesul vorbirii două cuvinte se rostesc împreună. Ca rezultat apar diftongi ce aparțin la diferite cuvinte. Acești diftongi se scriu prin cratimă.

ÎMBOGĂȚEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! ▪ Limba română este foarte bogată în diftongi. ▪ Semivocala în diftong poate sta atât înaintea vocalei, cât și după ea. ▪ După poziția semivocalei distingem următoarele tipuri de diftongi: ascendent (urcător) – alcătuit dintr-o semivocală și o vocală: i+a – viață, piață; u+a – ziua, piua; e+a – teamă, pacea; u+ă – două, vouă; i+e – miere, piesă; i+o – iod, voios; i+u – iute, aiurea; u+â – plouând o+a – soare, moară; descendent (coborător) – alcătuit dintr-o vocală și o semivocală: i+i – mii, copii, fii; i+u – viu, știu, vișiniu; e+i – chei, lei, tei; e+u – meu, turneu, zeu; a+i – plai, nai, trai; a+u – stau, purtau, cântau; ă+i – flăcăi, căi, clăi; â+u – râu, grâu, frâu; â+i – întâi, coborâi, doborâi; o+u – nou, erou, tablou; u+i – cui, văzui, puică; u+u – continuu.

Ortograma ne-a: Bunica ne-a adus mere. Fulgi de nea cad alene. Fulgi de zăpadă, omăt . L-am văzut pe nea Ion. L-am văzut pe nenea. 38

Ortograma ne-au: Ne-am îmbrăcat modern. Suntem neam de români. Suntem un popor pașnic. Ionel e neam cu mine. Ionel e rudă cu mine.

EXERSEAZĂ! 1. Desparte în silabe cuvintele următoare şi identificaţi diftongii: oaie, piatră, iute, oştean, scai, cheltuia, soare, gutui, vreo, ziua, poiană, mioară, leu, mai, mii. 2. Citește expresiv poezia și analizează oral cuvintele cu diftongi: Cuvintele Să prefacem cuvintele-n muguri pe ramuri, Să prefacem vechile cuvinte În boabe de grâu, în struguri de poamă Și-apoi să le facem să cânte. Coboară, coboară cuvinte pe masă, Și dorm ostenite cuvinte. Să le prefacem în pietre de casă Și-apoi să le facem să cânte. (Grigore Bostan) ✓ Explică ortografia cuvântului evidențiat din poezie. 3. Construiește propoziții cu cuvinte ce conțin diftongi ascendenți și diftongi descendenți (câte trei de fiecare). 4. Indentifică diftongii ascendenți și descendenți în următoarele cuvinte: tei, floare, deal, goală, leu, mai, aurii, oameni. 5. Copie cuvintele de mai jos și numește semivocalele. Încercuiește diftongii: toamna, ieri, piatră, ceas, ciorap, ceață, gustoase, dimineața. 6. Copie cuvintele de mai jos. Subliniază diftongii și indică felul lor:

câine

doi

nou

cuib

iut

deal leu piatră soare vreo 7. Alcătuiește enunțuri cu cuvintele de mai jos care conțin diftongi ce apar între două cuvinte pronunțate în aceeași silabă: și-a, ce-i, că-i, mi-a, ne-a, ne-au

EXPRIMĂ-ȚI OPINIA! 1. Găsește în textul dat diftongii, alcătuiți din vocale și semivocale ce aparțin la două cuvinte. Explică ortografia lor: Un tată își povățuia feciorii să trăiască în bună înțelegere, dar ei nu-i luau în seamă vorbele. Într-o bună zi le-a spus el să aducă o mătură. – Rupeți mătura! – le-a poruncit el. Ei s-au căznit în fel și chip, dar n-au izbutit. Atunci bătrânul a 39

desfăcut mătura și le-a spus să rupă fiecare câte o nuielușă. Și tot câte o nuielușă, câte o nuielușă, lesne a fost de rupt mătura. Tata lea dat un sfat: – Luați aminte, dacă veți trăi în bună înțelelegere, la toate o să țineți piept. Unde-i unul nu-i putere, unde-s mulți puterea crește. ✓ Argumentează concluzia ce reiese din ultima frază: „ Unde-i unul nu-i putere, unde-s mulți puterea crește”. FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! Dictare. Selectează numai cuvintele care conțin diftongi: creioane, copii, lăcrimioară, pălriile, selectau, doreau, beau, vuiau, dorea, ștergeau, vuiau, leoarcă, pomușoare, inimioară. ROSTEȘTE REPEDE ȘI CORECT! A răsărit răsărita la răsăritul soarelui.

LUCRAȚI ÎN PERECHI! ✓ Improvizați un dialog între rândunică și un copil. Folosiți cuvinte cu diftongi. PROIECT DE GRUP! Priviți imaginea de mai jos și discutați despre drepturile copiilor.

Pentru informație: Un copil cu dizabiltăți poate învăţa într-o şcoală din comunitate... Ceilalți elevi învață zilnic de la el lecția prieteniei și toleranței. 40

§ 7. Triftongul. Scrierea şi pronunţarea grupurilor de litere ➢ triftong ➢ diftong • ascendant • descendent ➢ vocală ➢ semivocală

o Citește cu atenție textul:

Frunză verde lăcrimioară, Vai de biata-mi inimioră. Mult ești dalbă și frumoasă Și la inimă voioasă Noaptea-i dulce-n primăvară, Liniștită, răcoroasă. (Vasile Alecsandri) ✓ Despărte în silabe cuvintele evidențiate. ✓ Stabilește care sunt vocalele și care sunt semivocalele. ✓ Identifică grupurile de sunete formate: o dintr-o vocală și o semivocală pronunțate în aceeași silabă; o dintr-o vocală și două semivocale pronunțate în aceeași silabă; o dintr-o vocală și două semivocale ce aparțin la două cuvinte pronunțate în aceeași silabă. CĂSUȚA CU IDEI: Cuvântul „Alecsandri” se scrie cu „cs” luând în considerație semnătura proprie a autorului.

OBSERVĂ! ✓ Care sunt vocalele și care sunt semivocalele din cuvintele despărțite în silabe în textul de mai sus? ✓ Identificați grupul de sunete pronunțat într-o silabă. Ce ați descoperit? 41

REȚINE! Triftongul este grupul de trei sunete format dintr-o vocală și două semivocale pronunțate într-o silabă.

ÎMBOGĂȚEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! ✓ De obicei vocala din triftong se află între semivocale (zmeoaică, franțuzoaică, maiou, vedeau, mergeau). ✓ Uneori ambele semivocale stau înaintea vocalei (busuioacă, duioasă, bălăioară, ploioasă, inimioară). OBSERVĂ! Citește textul de mai jos, întitulează-l și analizează grupurile de sunete din cuvintele evidențiate: Pâinea nu are preț. Mai exact, prețul ei nu se socoate în copeici. Dacă pâinea se vinde ieftin, încă nu înseamnă, că se obține ușor. O bucată de pâine nu conține în sine numai munca plugarilor, dar și cea a minerilor, metalurgiștilor, zidarilor, brutarilor, morarilor, constructorilor de mașini... Tuturor acestor oameni le-au încredințat acestă sfântă Pâine. Mă închin cu respect oamenilor muncitori care mi-au pus pe masă pâinea rumenă și gustoasă.

NU UITA, COPILE!

Omul muncitor de pâine nu duce dor! Pâinea este sfântă!

DESCOPERĂ! Triftongii apar și între două cuvinte alăturate pronunțate în aceeași silabă. Acești triftongi se scriu prin cratimă.

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! 1. Înscrie în două coloane cuvintele cu diftongi și triftongi: vioi, mărșăluiau, greșeau, voievod, roată, luau, viață, beau, știau, tăiau, ambii, pleoapă, lăcrimioară, nouă. ✓ Împarte aceste cuvinte în silabe. DESCOPERĂ!

O vocală urmată de un diftong sau un triftong face parte din altă silabă.

CORECT să fii bun să fi mers greseală așază

GREȘIT să fi bun să fii mers greșală așează

EXERSEAZĂ! 1. Copie cuvintele de mai jos și subliniați triftongii: căprioară, mioară, aripioară, leoaică, stăruiau, creioane. ✓ Observă câte vocale alăturate sunt în cuvăntul creioane și dacă fac parte din aceeași silabă. 2. Scrie cuvintele următoare completându-le cu litera care lipsește în diftong sau triftong: plâng. au, dor. ai, gh. ară, p. erde, cafen. u. Înscrieți în două coloane cuvintele cu diftongi și triftongi: vioi, mărșăluiau, greșeau, voievod, roată, luau, viață, beau, știau, tăiau, ambii, pleoapă, lăcrimioară, nouă.

APLICĂ!

➢ Întitulează textul de mai jos. Selectați cuvintele care conțin diftongi și triftongi: Tata i-a adus un Copăcel, iar mama i-a cumpărat hârleț. A luat Radu Copăcelul şi hârleţul şi a întrebat Pământul unde să sădească Puiul de Pom. Pământul i-a arătat un loc în fundul ogrăzii. 43

A făcut Radu o groapă, a pus Copăcelul în ea şi i-a dat țărână. Apoi i-a turnat o căldare de apă. Noaptea Copăcelul a prins la putere, iar dimineaţa putea de acum să se legene. Radu se gândea: „Oare cine leagănă Puiul de Pom, că lângă dânsul nu-i nimeni?” Apoi s-a dumerit: „Puişorul de Pom se leagănă singur. I se închină lui Radu, că l-a sădit”. (SpiridonVangheli) FOLOSEȘTE-ȚI IMAGINAȚIA! ✓ Alcătuiește un text din 5-6 propoziții „La menajerie”, întrebuințând cuvintele cu diftongi și triftongi: maimuță, lupoaică, tigroaică, ursoaică, leoaică, fiare, pinguinii, vizitatorii. MOMENTE DISTRACTIVE: GHICI! ➢ Din grădina lui Mihai, de sub tufe de urzici, A ieșit un ghem de scai ca să caute furnici. Ce să fie oare, ghici? ➢ Sigur, nu de dragul lânii dă mereu târcoale stânii, De dulăi ferindu-și trupul. Cine să fie? Este… a) vulpea b) lupul c) ursul

✓ Alcătuiește enunțuri cu numele animalelor (la genul feminin) de pe imaginile de mai sus. Identifică triftongii.

PROIECT DE GRUP! Redactează o compoziție:

„Oriunde, oricând poți să înveți.” Moto: „Omul harnic din ce crește? Din copilul ce muncește”. (Constantin Dragomir) 44

§ 8. Hiatul

➢ vocală ➢ semivocală ➢ vocale în hiat

Citește cu atenție textul: Medicul Cu ce însușiri trebuie să fie înzestrat omul care se pregătește să devină medic? În primul rând trebuie să-și iubească semenii și să fie bun la inimă. Medicul trebuie să fie curajos și îndrăzneț. Un medic adevărat trebuie să fie mereu însetat de cunoștințe și foarte sârguincios. De medici este nevoie și în timp de pace, și în timp de război. Ei au fost și vor rămâne participanții tuturor faptelor mari și mici care se realizează în țara noastră. Ce oameni minunați sunt adevărații medici și ce profesie minunată si-au ales ei! ✓ Stabilește din ce fel de sunete sunt alcătuite cuvintele evidențiate. ✓ Precizează din câte litere și din câte sunete sunt alcătuite aceste cuvinte. ➢ Identifică diftongii și triftongul din textul de mai sus. ➢ Ce grupuri de sunete sunt în cuvintele din text fie, sârguincios, realizează, profesie. CĂSUȚA CU IDEI:

➢ Medicii au un rol vital în societate: ei sunt cei la care apelăm atunci când starea noastră de sănătate are de suferit.

➢ Sănătatea este darul cel mai frumos și mai bogat pe care natura știe să-l facă. (Michel de Montaigne) 45

VIAȚA CUVINTELOR: Cuvântul „medicină" provine din combinația latină de cuvinte: ars medicina – „arta vindecătoare", „arta vindecării" .

DESCOPERĂ! ✓ Despărte în silabe următoarele cuvinte: real, duel. ✓ Ce ai observat? REȚINE! Hiatul apare între două vocale alăturate care aparțin la silabe diferite.

CORECT completa itinerar1 îmi, îți, își chiuvetă

GREȘIT complecta intinerar î-mi, î-ți, î-și ghiuvetă

EXERSEAZĂ! 1. Identifică triftongii și diftongii, indicând poziția vocalelor față de semivocale: argintiu vreau inimioară lăcrimioare mioară fuior aripioare piatră 2. Găsește exemple de cuvinte care să conțină hiaturile: o-o, u-o, i-e, a-e, i-i, i-a, e-e, o-u, u-e. 3. Reprezintă schematic structura cuvintelor din exercițiul 5. 4. Desparte în silabe cuvintele următoare şi identifică vocalele în hiat: poet, fiindcă, orhidee, alee, licee, cooperare, biologie, real, aer, trăind, troiţă, actual, voinţă, fiică, prietenie. ______________________

1. Itinerar – drum pe care se desfășoară o călătorie

5. Arătă care dintre cuvintele de mai jos cuprind vocale în hiat: aeroport aerodrom cereale alee poezie alcool cooperativ istorie creaţie coordonare. 6. Se dau cuvintele: alee, astăzi, au, aurie, auriu, aveau, baie, biologie, băiat, cădeau, ceas, cuib, creier, coseau, coasă, deal, evreu, fier, fluier, fluierau, femeie, fumurii, floare, geam, grai, greu, gheaţă, ghindă, herghelie, iar, iau, ideal, idee, iepure, ieri, leoaică, mioară, nai, noian, nuia, ospătărie. a) Desparte-le în silabe; b) Grupează-le în tabelul următor, în funcţie de ceea ce conţin: Diftong

Triftong

Hiat

ceas

7. Precizează cuvintele cu vocale în hiat în următoarele fragmente: a) „Sălcii, liane, papură și trestii sticleau. Toate lighioanele din adâncuri suiau în zigzacuri spre acele de fulgere ale ploii...” (Mihail Sadoveanu) b) „Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă…” (Vasile Alecsandri) c) Un palavragiu l-a rugat pe oratorul Isocrate să-l învețe arta de a vorbi. Acesta i-a cerut o plată dublă. – Cum așa? s-a mirat palavragiul. – O plată îți iau ca să te învăț a vorbi, iar alta ca să te învăț să taci.

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! Dictare Pe stradă mergea o bătrânică cu un coș cu mere roșii, galbene. Merele erau mari, frumoase. Mergeam în urma bătrânii și mă gândeam: Ce-aș mai mânca un măr!”. M-am apropiat de dânsa, am luat un măr și l-am ascuns în buzunar. 47

Bătrâna n-a văzut. Dar deodată s-a întors și mi-a zis: – Ia vino-ncoace, băiețele, cum te cheamă? – Petrică, dar mama îmi zice Rică. – Rică. Frumos îți zice. Ești băiat cuminte? – Nu știu. Bătrâna a scos din coș cel mai frumos măr și mi-a spus: – Ia, mănâncă-l sănătos. E din grădina mea. EXPRIMĂ-ȚI OPINIA! Ce părere ai despre fapta lui Petrică? ATENȚIE! Evitarea hiatului se realizează prin: ▪ dispariția unei vocale: respectu-os – respectos /nerecomandat/; ▪ transformarea unei vocale în semivocală – apariția unui diftong: peacolo – pe-acolo, deatunci – de-atunci. ROSTEȘTE REPEDE ȘI CORECT! Hrib fript, hârb frânt! Hrib fript, hârb frânt! Alcătuiți o minicompunere despre hribi.

ÎNVĂȚĂM PRIN JOC! Jocul didactic „Fals sau adevărat” Profesorul propune elevilor un șir de cuvinte cu vocale în hiat sau fără hiat. Elevii trebuie să le aprecieze prin cuvintele „fals” sau „adevărat”. Se dau cuvintele: realizare, închipuit, orizont, băiat, viață, șireată, târzie, autor, manual, bibliotecă, plouă, ciocârlie, puișor, exercițiu, gheață, vorbire, poezie, faună, construit, mușuroi, persoană, trebuie. Jocul didactic "Așa da , așa nu " Profesorul propune elevilor un șir de cuvinte cu diftongi sau triftongi. Elevii trebuie să le aprecieze prin semne corespunzătoare cu degetul mare: da sau nu Se dau cuvintele:vroiau, oaie, leoaică, priveau, iai, iarbă, fugeau, tei, doream, trăiau, mosoare, dăruiau, foarfece, noapte, miere. FOLOSEȘTE INTERNETUL ✓ Audiază pe YOU TUBE, pe adresa https://www.povesti-pentru-copii.com › . poezia lui Grigore Vieru „Casa mea” recitată de Fuego. ✓ Selectează din ea cuvinte cu diftongi, triftongi, hiat. ✓ Înscrie-le în caietul de limba română. A n a l i z a f o n e t i c ă: 1. Numărul de silabe. 2. Silaba accentuată. 3. Numărul de litere. 4. Numărul de sunete. 5. Sunetele vocale: vocale depline, semivocale, diftongi, triftongi. 6. Consoane. Model de analiză: Școà-lă – 6 litere, 6 sunete. Sunete vocale: [o], [a], [ă]; [oa] – diftong: [o] – semivocală, [a] – vocală deplină; consoanele: [ș], [c], [l]. 49

Sunete vocale a, ă, â, e, i, o, u

semivocale pot fi – e, i, o, u

consoane b, c, d, f, g, h, j, k, m, n, p, q, r, s, ș, t, ț, v, x, y, z, w

TEST DE EVALIARE: Acum pot... Punctaj 1. ... să stabilesc, că fonetica este: a) știința care studiază literele; 4 puncte b) știința cate studiază sunetele limbii; c) știința care studiază părțile de vorbire. 2. ... să identific: cuvântul „genunchi” este alcătuit din: a) șase consoane și trei vocale; 4 puncte b) șase consoane,două vocale și o semivocală c) cinci consoane,cinci vocale ,o semivocală. 3. ... să precizez, că toate cuvintele sunt ortografiate corect în șirul: a) Chernuți, sufics, vagon, gheață; b) Kiev, sufix, wagon, geață; 4 puncte c) Kiev, sufix, vagon, gheață. 4. ... să stabilesc, că cuvântul „caută” conține: a) un diftong; 4 puncte b) un triftong; c) un hiat. 5. ... să găsesc rândul în care sunt cuvinte numai cu diftongi descendenți: 4 puncte a) auriu, iarnă, iertare, ; b) valoare, întotdeauna, gheață ; c) vișiniu, cimpoi, erou. 6. ... să precizez cuvântul care este alcătuit din 6 sunete și 8 litere: a) Trofimaș; 4 puncte b) ghiozdan; c) excursie. Total: 24 puncte Apreciază-ți competențele (pe nivele): Calificativ Punctaj 50

Inițial 6-1

Mijlociu 12-7

Satisfăcător 18-13

Înalt 24-19

§ 9. Silaba. Silabele accentuate şi silabele

➢ ➢ ➢ ➢

silabe cuvinte monosilabice cuvinte bisilabice cuvinte trisilabice

cuvinte polisilabice silabe neaccentuate silabe accentuate

Citește cu atenție textul: Grivna – valuta națională a Ucrainei Grivna sau hrivna ucraineană este moneda națională a Ucrainei din 1996, în locul „cuponului” (karbovaneț), unitate monetară temporară, folosită în Ucraina după ce a devenit independentă. Grivna este subdivizată în 100 copeici. În limba ucraineană, grivna se abreviază „грн.” (hrn.). Fiecare valută are un simbol convențional: – simbolul grivnei care derivă de la litera G din alfabetul chirilic ucrainean (Г). Situații similare le întâlnim la simbolurile (¥) yen și (€) euro. a) Stabiltște din câte silabe sunt alcătuite cuvintele evidențiate. b) Precizeaază din câte litere și din câte sunete sunt alcătuite aceste cuvinte. c) Reprezintă schematic structura lor. 51

DESCOPERĂ! ✓ Ce ai observat? ✓ Ce conține obligatoriu o silabă? ✓ Din câte silabe poate fi alcătuit un cuvânt? CĂSUȚA CU IDEI: ➢ Banii nu pot cumpăra fericirea, dar nici sărăcia. ➢ Omul învăţat îşi poartă bogăţiile în sufletul său. ➢ Cea mai mare bogăţie este să fii mulţumit cu ce ai. ➢ Banii nu aduc învăţătura, dar învăţătura aduce banii. ➢ Banul ascuns în pământ, nici creşte, nici rodeşte. NU UITA!

„Banii pot fi coaja multor lucruri, dar în nici un caz miezul acestora. Ei aduc mâncare, dar nu şi poftă; medicamente, nu şi sănătate; cunoștinţe, nu şi prieteni; servitori, dar nu loialitate; zile de bucurie, nu şi linişte şi fericire.” Henrik Ibsen

REȚINE! O vocală sau un grup de sunete care conține o vocală și se rostește printr-un singur efort respirator se numește silabă. Silaba se rostește printr-o singură deschidere a gurii.

▪ O silabă conține numai o vocală /lu-mi-nă/. ▪ Silaba poate fi formată: ✓ dintr-un singur sunet (vocală!): a-ca-să; a-proa-pe; ✓ din mai multe sunete alăturate bâ-ie-țan-dru; ▪ Cuvintele pot fi: ✓ monosilabice: ac, port, fac. ✓ bisilabice: ma-ma; car-te. ✓ trisilabice: căn-tâ-reţ; a-le-e. NOTĂ

Aceste reguli sunt valabile și dacă în locul vocalelor se află un diftong sau un triftong.

REȚINE! Uneori, silaba poate fi alcătuită din două cuvinte unite prin cratimă. Uneori, silaba poate fi alcătuită dintr-un cuvânt și începutul sau sfârșitul altui cuvânt.

✓ Citește corect cuvintele respectând accentul: autobus, mergem, treceți, tractor, fotografie, catalog. ✓ Despărțește în silabe următoarele cuvinte și arată ce reguli ai aplicat: transformare, subordonat, internațional, neîncrezător. REȚINE! Un cuvânt poate avea o singură silabă

accentuată

/pronunțată mai intens/. De exemplu: co-pi-lă-ri-e, a-u-to-bus. Celelalte silabe, care nu au accent, se numesc neaccentuate. Silabe accentuate

neaccentuate

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! Scrie versurile de mai jos, despărțindu-le în silabe, ca și cum le-ai rosti la o numărătoare: Eu în roată vă adun, Și silabele vă spun Deslușit,cu voce tare, Să audă fiecare. Și nu sunt de vină, nu, De-i ieși acuma tu. (Elena Farago) ✓ Citește cu atenție enunțul: Mi-aduc aminte de dulcea mea copilărie. ✓ Despărte în silabe cuvintele evidențiate mi-aduc aminte. 53

OBSERVĂ! Silaba de-i cuprinde două cuvinte: de și – i (cu sens de vei). Cuvintele mi-aduc aminte se despart ân silabe în felul următor: mi-a/-duc a-min-te. CONSTRUIEȘTE! Construiește câte o propoziție cu cuvintele date: de-i, mi-aduc aminte.

EXERSEAZĂ! 1. Desparte în silabe cuvintele evidențiate din textul de mai jos: Știu: cândva, la miez de noapte Sau la răsărit de soare, Stinge-mi-s-or ochii mie Tot de-asupra cărții Sale. (Grigore Vieru) ✓ Stabilește numărul de silabe în fiecare cuvânt. ✓ Pune accentul în fiecare cuvânt; găsește silaba accentuată. 2. Subliniază formele corect accentuate din perechile de mai jos: antic/antic, bolnav/bolnav, caracter/caracter, ferigă/ferigă, hatman/hatman, corector/corector, gingaş/gingaş, mantie/mantie, rucsac/rucsac. ✓ Identificăsilabele accentuate. 3. Despărțește în silabe cuvintele evidențiate din textul de mai jos: a) „Noapte, tu eşti sclava neagră a veciei, iară eu sunt regină… Fără mine, neştiută, vecinic ai fi pribegit, Ca un ghem de întuneric dat de a dura-n nesfârşit. Umilită, pleacă-ţi fruntea şi-naintea mea te-nchină. Noapte, sunt a ta regină. (Alexandru Vlahuţă) b) „O mireasmă fină, călduţă parcă şi dulce, şi astăzi se trezeşte în mine, după ani şi ani, o dată cu viziunea din copilărie înecată într-o albă linişte. Căsuţele curate şi văruite proaspăt în 54

primăvară sticleau tainic din geamuri... Totul era proaspăt şi curat sub cer albastru.” (Mihail Sadoveanu) ➢ Analizează fonetic cuvintele evidențiate, indicând: – numărul de silabe, felul lor, accentul; – vocale și consoane; – numărul de litere și sunete; – diftongi, triftongi, vocale în hiat. 4. Grupează cuvintele în funcţie de numărul silabelor: mono-, bi-, tri, polisilabice: stejar bunăvoință patrie prietenie Decebal popor sunet miel baci ploaie codru clopot 5. Alege varianta în care toate cuvintele sunt despărțite corect în silabe: a) Ag-la-ia, cup-ru, pan-uc-ra-i-nean, feb-ru-a-rie; b) Ag-la-ia, cu-pru, pan-u-cra-i-nean, fe-bru-a-ri-e; c) A-gla-ia, cu-pru, pan-u-cra-i-nean, fe-bru-a-ri-e; d) A-gla-ia, cup-ru, pa-nu-cra-i-nean, fe-bru-a-ri-e.

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! ➢ Transcrie textul de mai jos, despărțind cuvintele în silabe și subliniază silabele accentuate: „ – De vânzare ți-i găinușa ceea, măi băiete? – De vânzare, moșule! – Și cât cei pe dânsa? – Cât crezi și dumneata că face.” (Ion Creangă) ATENȚIE! ✓ Identifică în textul de mai sus două cuvinte ortografiate greșit. Indică forma lor corectă. ✓ Care este semnificația expresiei „Cât crezi că face.” ROSTEȘTE REPEDE ȘI CORECT! Retevei de tei pe miriște de mei sau Ciritei de tei pe miriște de mei. Eu nu-ţi spun ceea ce-ţi spun, Eu îţi spun numai să-mi spui Ceea ce nu ţi-am spus eu. 55

ÎNVĂȚĂ JUCÂNDU-TE! ❖ „Jocul cu silabele” Învățătorul numește o silabă. Elevii vor numi cuvinte: a) care încep cu silaba dată; b) care se termină cu silaba dată; c) cu silaba dată la mijlocul cuvântului. Elevii vor preciza numărul de silabe din cuvintele numite de ei și silaba accentuată.

§ 10. Regulile fonetice de despărţire a cuvintelor în silabe

➢ silabă ➢ liniuța de despărțire în silabe ➢ cratima

diftong triftong vocale în hiat

➢ Citește cu atenție textul:

A fost demult, în vremea veche, o împărăţie mare de care ascultau multe neamuri ale pământului. Oamenii care au ridicat pe lume acea putere se numeau romani. 56

Scaunul împărăţiei era la Roma. Iată însă că s-a găsit un neam care s-a ridicat cu armele împotriva lor bătând război tare şi cu izbândă. Acel neam trăia în Dacia, adică în locurile unde trăim noi acum. Dar a venit în scaunul împărăţiei Traian. El şi-a îndreptat privirile asupra Daciei, ţară bogată în grâne, vite şi aur. Drept aceea, el a adunat oşti multe, a venit în Dacia şi a dat câteva războaie împotriva dacilor, conduşi de regele lor Decebal. Cu toate că dacii au luptat cu o îndârjire fără seamăn, victoria a fost de partea romanilor care aveau o armată mai numeroasă, mai bine înarmată... Dacia a fost transformată în provincie romană. Încet-încet, în timpul îndelungatei stăpâniri romane, dacii s-au amestecat cu romanii, au învăţat limba lor şi astfel s-a născut un popor nou, poporul român, şi s-a format limba română. (Mihail Sadoveanu) ✓ Ce știi despre formarea limbii române? ✓ Stabiltște din ce fel de sunete sunt alcătuite cuvintele evidențiate. ✓ Observă ortografia cuvintelor din text: și-a, s-a, s-au, încet-încet. NU UITA!

Cine-şi uită strămoşii și limba e ca un râu fără izvor, ca un arbore fără rădăcini.

➢ Despărțește în silabe cuvintele evidențiate din textul de mai sus stabilind felul cuvintelor: ✓ după numărul de silabe; după accent. a) după numărul de silabe; b) după accent.

CĂSUȚA CU IDEI: ➢ Pentru mine, limba română e distanţa dintre inimă şi umbra ei, care se numeşte suflet. (Fănuș Neagu) ➢ Trăiască frumoasa şi cumintea limbă română! Fie în veci păstrată cu sfinţenie această scumpă Carte-de-boierie a unui neam călit la focul atâtor încercări de pierzanie. (Ion Luca Caragiale) ➢ Limba română la sine acasă e o împărăţie bogată, căreia multe popoare i-au plătit banii în aur. A o dezbrăca de averile pe care ea le-a adunat în mai bine de 1000 de ani, înseamnă a o face din împărăteasă cerşetoare… (Mihai Eminescu) ______________________

1. Provincie – teritoriu cucerit de romani în afara Italiei

REAMINTEȘTE-ȚI! Diftongul este grupul de două sunete alăturate formate dintr-o vocală și o semivocală pronunțate într-o silabă. Triftongul este grupul de trei sunete format dintr-o vocală și două semivocale pronunțate într-o silabă. Hiatul apare între două vocale alăturate care aparțin la silabe diferite.

1. Precizează câte consoane se află între două vocale în cuvintele despărţite în silabe: pâine, stropeală, tigroaică. 2. Câte vocale conține o silabă? 3. La sfârşitul rândului, cratima nu trebuie să fie confundată cu liniuţa de despărţire în silabe. OBSERVĂ! Silaba este formată dintr-o vocală sau dintr-un grup de sunete care conține o vocală rostite printr-un singur efort expirator.

DESCOPERĂ! ➢ Prin ce deosebim semivocalele de vocale? NU UITA! Sunetele limbii române sunt: vocalele, consoanele, semivocalele. OBSERVĂ! ➢ Care sunt regulile de despărțire a cuvintelor în silabe. Despărțirea cuvintelor în silabe

➢ Precizează câte consoane se află între două vocale în cuvintele despărţite în silabe: pâine, stropeală, tigroaică. EXPLICĂ! ➢ Desparte în silabe cuvintele din enunţul următor şi identifică diftongii, triftongii şi vocalele în hiat: Leoaica și ursoaica trăiau triste în cuștile lor la grădina zoologică, deoarece nu puteau s-o părăsească. 58

REȚINE! • Dacă o consoană se află între două vocale /V-CV/ : luna; co-pac, despărţirea se face înaintea consoanei. • Un grup de două consoane aşezate între două vocale / VC-CV/: mun-te, car-te,despărţirea se face între cele două consoane. • Dacă grupul de consoane începe cu b, c, d, f, g, h, p, t, v, iar a doua consoană este l sau r: a-flat, a-cru, mi-cro, co-dru, sufli, me-tru, co-vrig, a-gri-col,despărţirea se face înaintea grupului. • Dacă prima consoană a grupului consonantic este I- sau r, despărţirea se face între ele: soar-tă, gâr-lă, şo-pâr-lă, al-bă, al-tul. • Un grup de trei consoane între două vocale/ VC/CCV/: îngri-jiţi, cin-stit, pen-tru,despărţirea se face după prima consoană. • Dacă grupurile sunt: lpt, mpt, ncș, nct, ncț, rct, rtf, ndv, stm – jert-fă, punc-taj, sculp-tor – despărţirea se face după a doua consoană. • Grupuri de două vocale (hiat) a-ici, i-de-al, u-ri-aş, despărțirea se face între cele două vocale. • Când o vocală e urmată de un diftong sau triftong, despărţirea se face înaintea acestora: no-uă, vo-iau, a-ceea, tă-iair. • În cazul unor cuvinte compuse din două sau mai multe silabe, la despărţirea în silabese ţine seama de elementele componente ale acestora: port-a-vi-on, unt-de-lemn (după DOOM2: an-tarc-tic/ant-arc-tic).

Ortograma c-or: Lasă c-or veni ei. Lasă că vor veni ei. Noi cântăm în cor. Noi cântăm în grup.

Ortograma no-r: Poate n-or cere mult. Poate nu vor cere mult. Un nor călător e pe cer . 59

APLICĂ! Construiește câte o propoziție în care cuvintele date să se scrie diferit: c-or, cor; n-or, nor.

EXERSEAZĂ! 1. Desparte în silabe cuvintele evidențiate din textul de mai jos şi arată ce reguli ai aplicat: Sus în brazii de pe dealuri Luna-n urmă ține strajă, Iar izvorul, prins de vrajă Răsărea sunând din valuri... (Mihai Eminescu) 2. Desparte în silabe următoarele cuvinte şi încercuiește diftongii şi triftongii: furioasă, ploaie, steaua, suiai, tăia, voiau, voios, zmeoaică. 3. Despăte în silabe următoarele cuvinte și arătă ce reguli ai aplicat: alee, alfel, cadru, european, exemplu, fucție, subiect, reîntregesc, florăreasă, cale, primăvăratic, ușor, binevoitor. 4. Scrie cuvinte care să conţină diftongii: ai, au, ăi, ea, ei, eu, ia, ie, iu, oa, ui şi triftongii: eai, eau, iau, oai. 5. Arătă din ce tipuri de sunete sunt alcătuite cuvintele: arbori, ghindă, boare, veghea. 6. Marchează cu semnul specific semivocalele din textul următor. Puneţi într-un dreptunghi diftongii din această strofă. Bolta şi-a cernit năframa Ca o mamă întristată, Floarea-soarelui pe câmpuri Pleacă fruntea-ngândurată. (Octavian Goga) 7. Desparte în silabe primele două versuri şi arată cum sunt cuvintele după numărul de silabe din care sunt alcătuite. 8. Identifică vocalele, semivocalele, diftongii şi triftongii din cuvintele de mai jos: abia, astăzi, ieri, auriu, au, aveau, aeroport, bietul, bou, biată, biologie, bieţii, băiat, baie, alee, credeau, ceas, coif, cuib, cui, creier, cădeau, coseau, cosiră, coasă, dau, deal, clădeau, doi, fluier, femeie, fumurii, floare, geam, grai, gheaţă, ghindă, iar, iepure, ieşi, iau, ideal, idee, îndoială, încheagă, lunea, luai, leoarcă. 9. Construiește cuvinte cu diftongii: ea, ie. oi, ai, au şi cu triftongii: eau, iai, oai. 60

10. Arată care dintre cuvintele de mai jos cuprind vocale în hiat: aeroport, aerodrom, cereale, alee, poezie, alcool, cooperativă, istorie, vie, creaţie, coordonare, respectuos, aspectuos, casierie. 11. Despartei în silabe cuvintele de mai jos. Arată apoi regula folosită: accent, acru, acrită, adjunct, alarmat, agricol, agronom, african, alcool, aleg, altruism, alteori, altminteri, antract, anticariat, an, ambiguu, ambiţie, ambrozie, aortă, aprilie, aparent, asprit, astru, aştrii, astre, astăzi, astfel, axă, banchet, baie, corp, casă, căscioară, castravete, cartof, catrinţa, conuri, copci, certuri, cerbi, contează, culme, cuie, conjuncţie, ctitorie, declin, desfac, dreptunghi, dreptate. 12. Arată câte litere şi câte sunete au cuvintele de mai jos: cartof, ce, ceas, cerere, cercei, cheiţă, chiar, chin, cinci, cincime, coarne, corp, curăţenie, examen, excavator, excelent, exemplu, exersa, exprima, explicaţie, geam, gheaţă, ghem, ghicitoare, ghindă, gard, kilogram, kiwi, unchi. 13. Completează cuvintele următoare, punând literele corecte - â/î: ...ncepe, ne...ceput, ne...cep...nd, bine...nţeles, ne...nţeleg...nd, rom...naş, s...mbătă, ...ng.. .ndurat, ...ntunec.. .nd, d.. .nsul, printr-.. .nsul. 14. Complează cuvintele următoare cu grupul de litere -mp-/-mb-, apoi construiește câte o propoziţie cu fiecare: î.....răcat; li...ezise, câ...., septe.. ..rie, li.. ..ut, zâ.. ..itor, li.....ezit. 15. Arătă câte litere şi câte sunete au cuvintele date: carte, ce, cearceaf, cercei, cheie, chiar, cherestea, ceas, cinci, corp, exprim, explic, enunţ, flux, geam, genunchi, geamăt, ghicitoare, kilogram, unchi, unghie, ticsit, taci. 16. Precizează care sunt vocalele în hiat din cuvintele: aeroport, aerodrom, alcool, alee, aspectuos, casierie, cereale, cooperativă, coordonare, creaţie, fastuos, istorie, lua, poem, poezie, respectuos, trotuar, vie. 17. Cuvântul seamăn conţine: a) 3 vocale; b) 2 vocale şi o semivocală; c) 1 vocală şi 2 semivocale; d) 3 semivocale. 18. Pune accentul în cuvintele subliniate în propoziţiile de mai jos: a) Ţăranul munceşte ţarina. b) Ţarina a sosit la palat. 19. Desparte în silabe următoarele cuvinte: sculptor, vârstă, punctaj, castravete, cariocă, trompetă, boxer. 61

REȚINE! ❖ Câteva reguli de scriere şi de pronunţare literară: • După –ș – și –j – se scrie și se pronunță a, e sau i, și nu ea, ă sau â. Exemplu: în rădăcina cuvântului: aşază, înșală, muşama, şapcă, jale, jar. Apostroful marchează grafic căderea accidentală a unor sunete de la începutul, de la mijlocul sau de la sfârșitul unui cuvânt. Exemplu: „Un’ te duci?”; „Las’pe mine!”; „De la munte pân’la mare”;„Dom’le”; „’mneata”. FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! Dictare E toamnă E toamnă iar. Mă uit pe geam și un soare nu foarte prietenos îmi face cu mâna. Copacul din fața casei, pare puțin speriat de ce i s-a întâmplat: toate frunzele i s-au îngălbenit și au început să-i cadă jos. În bătaia firavă a vântului pare că-și tot învârte crengile în stânga și-n dreapta și încearcă să-și adune din nou frunze. MOMENTE DISTRACTIVE! Anotimpul frunzelor uscate, Lăzilor cu roade încărcate. Anotimpu-n care noaptea crește Și în care vremea se răcește. Din mugur ea răsare Verde se deschide-n soare Şi trăieşte, până când Vine toamna, cu-al său vânt S-o trântească la pământ. Miezul, doar, e de mâncat. Coaja e de aruncat. Şi în sac se pot păstra Sparte, doar, se pot mânca. 62

ÎNVĂȚĂ JUCÂNDU-TE! ❖ Jocul didactic „Ce s-a schimbat?” ✓ Schimbă o literă din substantivul „coamă” și vei obține, pe rând, alte substantive care denumesc: 1. partea din spate a unui animal; 2. partea care acoperă miezul pâinii; 3. foaie de hârtie; 4. unealtă agricolă; 5. parte a corpului animalului. ✓ Înlocuiește ultima literă a cuvintelor următoare cu una potrivită pentru a crea noi cuvinte: alee, bou, cot, da, el, fac, garf hăţ, ista, jac, lac, mei, nor, om, par, rai, suc, şic, tun, ţac, unt, vid, zor. ATENȚIE! ➢ Evită cuvintele vulgare! Exemplu: ban – bac, bag, bai, bal, bas, bat. ✓ Desparte în silabe cuvintele de mai jos; subliniază cuvintele cărora li se pot aplica două posibilităţi de despărţire în silabe: accent, acru, adjunct, alarmat, agricol, agronom, african, alcool, aleg, an, alteori, aprilie, astru, astre, astăzi, astfel, atletism, axă, banchet, baie, corp, castravete, cartof, conuri, copci, certuri, cerbi, contează, culme, cuie, ctitorie, desfac, dreptunghi, dreptate, punctuaţie. ✓ Scrie patru propoziţii dezvoltate în care toate cuvintele să înceapă cu acelaşi sunet/aceeaşi literă. ✓ Lasă forma corectă a despărţirii în silabe a cuvintelor: pisica pi – si – ca p – isi – ca pi – sic – a

săpunul săp –u – nul să – pu – nul să – pun – ul

maşina ma – şin – a ma – şi – na maş – i – na

FOLOSEȘTE INTERNETUL Intră pe YOU TUBE, pe adresa Exerciții interactive #01 – Jocuri Cu Silabe – YouTube și învață prin joc a despărți cuvintele în silabe. 63

FOLOSEȘTE-ȚI IMAGINAȚIA!

Alcătuiește o scurtă povestire pe tema „Pasiunile copiilor”, după imaginile de mai jos. Folosește cuvinte ce conțin diftongi, triftongi, vocale în hiat. Evidențiați aceste cuvinte.

§ 11. Accentul lexical. Folosirea corectă a accentului în limba română ➢ accentul lexical ➢ silabe accentuate ➢ silabe neaccentuate

Citește cu atenție textul:

Cum să evităm problemele financiare?

Care este primul lucru ce îți vine în minte atunci când te gândești 64

la bani? Ce ai face dacă ai avea mulți bani? De cele mai multe ori, ne gândim la bani atunci, când avem o problemă. Experiențele legate de bani au rolul de a ne învăța că nu întotdeauna facem cele mai potrivite alegeri. Așa cum banii te pot ajuta să ieși dintr-o situație neplăcută, la fel de bine îți pot da peste cap planurile. Trebuie să încercăm să ne controlăm cheltuielile.

Nu uita să economisești în fiecare zi câte puțin și vei simți marea diferență atunci, când va apărea o situație neprevăzută, iar tu vei avea posibilitatea de a ieși foarte ușor din încurcătură. Învață-te să cheltuiești inteligent! ✓ Indică cuvintele-cheie din fiecare propoziție. Pronunță-le mai intensiv. ✓ Stabilește care este silaba accentuată în fiecare cuvânt. CĂSUȚA CU IDEI: „Există atâtea lucruri în viață mai importante decât banii, dar îți trebuie cu adevărat bani pentru a le obține.” Groucho Marx

REAMINTEȘTE-ȚI! ✓ Numai o silabă dintr-un cuvânt este accentuată. Silaba este o unitate a limbii alcătuită din cel puțin un sunet vocal, ce se rostește printr-un efort respirator. 65

✓ Dă exemple de cuvinte monosilabice și plurisilabice. ✓ Cum accentul poate deosebi înțelesul cuvintelor. REȚINE! Accentul reprezintă pronunțarea mai intensă a unei silabe dintr-un cuvânt. În cuvintele plurisilabice silaba accentuată e pronunțată mai intens. Celelalte silabe sunt neaccentuate.

EXPLICĂ! ✓ Indentifică pe ce silabă cade accentul în cuvintele următoare începând de la ultima silabă: ac-tor, pre-ve-de-re, ca-me-ră, la-po-viţă, şap-te-spre-ze-ce NOTĂ! În limba română accentul nu are loc fix.

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! 1. Citește în gând cele scrise. Pune accentele în cuvintele polisilabice, rostește-le distinct. Dulcea mea copilărie Nu te voi uita nicicând Tu eşti ca o floare pe câmpiie Eu te voi purta mereu în gând. (Vladimir Potlog) 2. Pune accentul în cuvintele date, apoi rostește-le: diriginte, colaborator, instructor, conductor, catalog, director, uniformă, trimestru. 3. Citește poezia. Determă care sunt silabele accentuate şi cum alternează ele cu cele neaccentuate. Răsare luna drept în faţă, Un rai din basme văd printre pleoape. Pe câmp un val de argintie ceaţă, Sclipiri pe cer, văpaie peste ape. Un bucium cântă tainic cu dulceaţă. Pe frunzele uscate sau prin înaltul ierbii 66

Părea c-aud venind în cete cerbii. (Mihai Eminescu) 4. Explică sensul cuvintelor: basme, văpaie, bucium, folosind dicţionarul explicativ. Observă ce accent au aceste cuvinte.

Ortograma să-ți: Stai să-ți spun ceva. Să îți spun ceva. Să-ți amintești de această zi. Să îți amintești.

Ortograma să-mi: Să-mi povestești cum a fost. Să îmi povestești. Te rog, să nu-mi iei mărul! Să nu îmi iei.

APLICĂ! Construiește câte o propoziție cu cuvintele date: să-ți, să-mi, nu-mi.

EXERSEAZĂ! 1. Citește textul. Evidenţiază prin accentuare cuvintele ce au o importanţă deosebită: Modul sănătos de viață Toți ne dorim o viață lungă și fericită, unde boala și necazurile să nu ne atingă. Însă ce facem pentru a ne atinge acest țel? Mai mult de 80% din sănătatea ta depinde de modul în care te hrănești, dacă faci sau nu sport, dacă te odihnești, ce emoții și sentimente experimentezi. Restul de 20% este transmis genetic sau are legatură cu mediul înconjurător. Cu alte cuvinte, stilul de viată este suma alegerilor mici pe care le faci în fiecare zi, care au o influență pe termen scurt sau lung asupra ta. 2. Desparte cuvintele din următorul enunț în silabe, punând fiecare silabă accentuată într-un dreptunghi: S-au bucurat că o colegă a câştigat întrecerea. 67

3. Arată pe ce silabă se pune corect accentul în cuvintele de mai jos: • antic • duminică • ianuarie • regizor • bolnav • duşman • jilav • sever • caracter • editor • matur • casetofon • debut • fenomen • nobil • vizavi 4. Indică silaba accentuată a cuvântului evidențiat în următoarele enunţuri: Am cerut copii de pe acte. Văd în curte nişte copii. Aveam o companie plăcută. O companie participă la concurs. 5. Folosindu-te de dicţionarul ortografic, alege cuvintele care sunt accentuate corect: indùstrie – industrìe, biogràfie – biografìe, automobìl –àutomobil, televizò – televìzor, dirèctor – directòr, tractòr – tràctor, sèctor – sectòr, troleibùz – trolèibuz. 6. Ce rol au accentele în perechile de cuvinte: adună – adună, cântă – cântă, comedie – comedìe, acele – acele, paralele – paralele? 7. Arată cum sunt cuvintele de mai jos din punct de vedere al numărului de silabe: albină, dor, înfiinţatâ, rar, alee, geografie, măsea, scaun. 8. Citește propoziţiile pronunţând cuvintele evidenţiate în aşa mod ca de fiecare dată să se schimbe parţial sensul. Au sosit musafirii. Au sosit musafirii. Au sosit musafirii! Au sosit musafirii? 9. Citește în gând textul şi stabilește ce cuvinte pot fi accentuate. Citește cu glas textul accentuând cuvintele alese. Ori să taci, ori să spui lucruri care preţuiesc mai mult decât tăcerea. Mai degrabă aruncă la întâmplare o piatră decât să foloseşti un cuvânt de prisos sau fără de folos. Nu spuneţi puţin în cuvinte multe, ci spuneţi mult în cuvinte puţine. (Pitagora) 10. Precizează pe ce silabă cade accentul în următoarele cuvinte: parter, călimară, prinderea, chelneriţă, douăsprezece. 11. Precizeză care este rolul accentului în cuvintele omografe. Dați exemple. Model. Un gospodar își face două care să care cu ele fânul. 12. Diferenţiază omografele următoare punând corect accentul și precizaţi-le sensul, folosindu-le în propoziţii: torturi, sculă, cântă, umbrele, era. 13. Pune accentul în cuvintele: regizor, hrisov, antic, hering, torpedo, debut, corector, invers, legitim, radar, simbol, matur, poteră, prevedere, editor, butelie, verigă, vatman. 68

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! ➢ Ajut-o pe Anișoara să găsească greșala în textul de mai jos (Textul e citit de către profesor fără a pune accentul corect pe cuvăntul „copii”). Într-o zi Anișoara spuse profesorului său: Am citit ieri în ziar propoziția: „Niște copii au găsit în pustiul Arabiei niște copii vechi de mare preț”. Cum copiii au găsit niște copii și încă „vechi, de mare preț”? Nu înțeleg. Probabil că în ziar e o greșală de tipar. Profesorul gândi o clipă, zâmbi și apoi răspunse Anișoarei: N-ai dreptate. E scris corect. Greșala e a ta. ✓ Care e greșala Anișoarei?

VORBEȘTE ȘI SCRIE CORECT! Citește în gând versurile şi gândește-te ce cuvinte pot fi accentuate. Citește cu glas poezia accentuând cuvintele alese. Afară-i toamnă, frunza-mprăştiată, Iar vântul svârlă-n geamuri grele picuri; Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri Şi într-un ceas gândeşti la viaţa toată. Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri, N'ai vrea ca nimeni-n uşa ta să bată; Dar şi mai bine-i, când afară-i sloată, Să stai visând la foc, de somn să picuri. Şi eu astfel mă uit din jet de gânduri, Visez la basmul vechiu al zânei Dochii, În juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri… (Mihai Eminescu) ✓ Explică ortografia cuvintelor scrise prin liniuţă.

LUCRAȚI ÎN PERECHI! ✓ Citiţi în gând textul. Determinaţi accentele. Organizaţi o întrecere la citirea expresivă a acestui text. Citiți pe roluri. Iapa, mânzul şi lupul

Într-o vară iapa a plecat de dimineaţă cu mânzul la drum, se întâlneşte cu un lup bătrân. Lupul o întreabă pe iapă de nu vinde mânzul. Atunci iapa i-a răspuns că-l vinde: 69

Dar cât costă? întreabă lupul. Uite că e scris pe copita piciorului drept de dinapoi. Iapa a ridicat piciorul, dar lupul nu vedea nimic scris. Atunci lupul: — Nu se vede nimic. Iapa răspunde: — Dă-te mai aproape, că e scris mărunţel, cumătre, dumneata eşti bătrân, ţi-i tare greu să vezi. Lupul se apropie, da iapa – sfâr! drept în capul lui. Iapa şi mânzul şi-au văzut de drum, iar lupul a rămas la pământ. — —

ÎNVĂȚAȚI JUCÂNDU-VĂ! 1. Jocul didactic „Care e silaba accentuată?” Profesorul scrie pe tablă un șir de cuvinte fără a le rosti, apoi propune elevilor să citească câte un cuvânt. Elevul care citește greșit cuvântul este corectat, apoi trece la tablă și pune corect accentul pe silaba cuvenită, repetând cuvăntul de două-trei ori.Este învingător elevul care citește corect toate cuvintele: alfabet, altuia, armonie, viciu, garanție, gladiator, declamator, dincolo, document, dolar, expeditor, jaluzele, geometrie, zoologie, calculator, televizor, compozitor, catalog, constructor, maestru, melancolie, melodie, mijloc, ortografie, pijama, pedagogie, profesor, precaut, raport, simbol, transport, fantezie, fotograf. ✓ Alcătuiește câte o propoziție cu 5 din aceste cuvinte. 2. Jocul didactic „Continuă fraza” Fiecare elev spune un cuvânt (unelte sau îmbrăcăminte). Model. Mătușa mea a mers în oraș și a cumpărat o greblă . Mătușa mea a mers în oraș și a cumpărat o greblă și o căciulă. 70

§ 12. Pronunţarea numelor proprii străine

➢ nume proprii ➢ accent lexical ➢ silabe accentuate ➢ silabe neaccentuate ➢ ortografie

Citește cu atenție textul: Noaptea de iarnă este cel mai neprietenos lucru posibil. Temparaturile foarte mici fac din orice plimbare în noapte o activitate imposibilă. Încremenirea naturii se transferă încetul cu încetul asupra oricărui om, care îndrăzneşte să iasă din casă. Oricât de înfofolit ar fi omul acela, gerul năpraznic pătrunde prin cea mai mică deschizătură a hainelor şi pune stăpânire pe el, asemenea unui duh necurat. Singurul care se află în elementul său în nopţile de iarnă este crivăţul.

Fără nicio mustrare de conştiinţă, crivăţul îşi aruncă răsuflarea turbată şi friguroasă asupra naturii. Nimic nu-i scapă! Copaci, vegetaţie, râuri, pâraie toate cad pradă îngheţului său din care-şi vor 71

reveni cu greu. Nici animalele nu sunt ferite de atingerea sa nefastă. În încercarea de a scăpa de contactul cu temperaturile scăzute, animalele se cuibăresc cât mai adânc în măruntaiele pământului. ✓ Ce știi tu despre iarnă? Află ceva nou despre ea, amintește-ți o noapte cu crivăț aspru și povestește-o și colegilor tăi. ✓ Identifică cinci cuvinte accentuate pe a doua silbă și cinci cuvinte accentuate pe ultima silabă. CĂSUȚA CU IDEI: ➢ Crivăţul spulberă steluţe de zăpadă la nesfârşit. ➢ „Iarna ducea ziua la culcare mai devreme, ca să nu răcească.” Martin Page ➢ „Binecuvântat este sezonul care adună toată lumea într-o conspirație a dragostei.” Hamilton Wright Mabi ➢ „Îmi plac aceste zile reci, cenușii de iarnă. Astfel de zile îți permit să îți savurezi o autentică stare de melancolie.” (Bill Watterson) ➢ „Atunci când sunt fericiți, oamenii nu mai bagă de seamă dacă în jurul lor stăpânește vara sau iarna.” (Anton Cehov) REAMINTEȘTE-ȚI! Accentul lexical în limba română poate cădea pe orice silabă din cuvânt.

Cum se ortografiază numele proprii. OBSERVĂ! ✓ Pronunță următoarele nume proprii: Șevcenko, Madonna, Dnepropetrovsk, Daniil Sihastru, Alecu Russo, Denis, Ilaria, Ecaterina. Pe care silabă cade accentul? ✓ Pronunță corect pronumele personale: eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele. ✓ Pune accentul și pronunță cuvintele: echipă, egal, econom, elegant, evaluare, ezită. ✓ Cum se pronunță cuvintele scrise cu litera e la începutul cuvântului. Cum se pronunță numele proprii străine. 72

REȚINE! În majoritatea neologismelor, la inceput de cuvânt si de silabă dupa vocală se scrie e si se pronunță [e]: ecran, elev, epocă, era, examen; aed, aerodrom, alee, coexistenta, poem, agreez, creez, efectuez.

În pronumele personale si in formele verbului a fi se scrie e, dar se pronunță [ie]: eu, el, ei, ele, ești, este, e, eram, erai, era, erați, erau.

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! Pronunţă şi scrie corect numele proprii. Guy de Maupassant, Jack London, Agatha Christie, Sylvia Plat, Simone de Beauvoir, Ida Julia Pollok , Jane Austen, Robinson Crusoe, Adam Mickiewicz, Jules Verne, Mark Twain, Tom Sawyer, Heinrich Heine. (Scriitori din literatura universlă) REȚINE! • Conform îndreptarului ortografic, ortoepic și de punctuație, numele proprii străine se scriu cu ortografia limbilor respective, atunci când acestea folosesc alfabetul latin: Bordeaux, München, Petöfi, Racine, Shakespeare, Yale, Quintilian, Wall Street etc., și se pronunță ca în limba din care provin. • În scrierea și pronunțarea în limba română a numelor proprii – de persoane și de locuri – străine din limbi scrise numai sau și cu alfabetul latin se respectă grafia și pronunțarea din limbile respective: fr. Bordeaux [bordo], germ. Haendel/Handel [hendal], magh. Jakai [iocoi], pol. Mickiewicz [mitk'evic], germ. Munchen [munh'en], magh. Petofi [petofi], sp. Quito [kito], fr. Racine [rasin], engl. Shakespeare [secspir], Wall Street [ualstrit], Yale [ieil], germ. Zeiss [tais]. it. Firenze [Firenţe]/Florenţa, germ. Wien [Vin]/Viena, engl. London [Landăn]/Londra, rus. Moskva [Mascva]/Moscova, it. Napoli/Neapole, fr. Nice [Nis]/Nisa, ceh. Praha/Praga, gr. Thessaloniki/Salonic, pol. Warszawa [Varşava]/ Varşovia, greacă Rodos/Rhodos. 73

Ortograma ce-l: Ortograma ce-a: Bunica se odihnește lângă copacul Albina e cea mai harnică. cel bătrân. Ce-a spus colegul? Oare ce-l va întreba băiatul pe bunicul său? CONSTRUIEȘTE! Construiește câte o propoziție în care cuvintele date să se scrie diferit: ce-l, cel, cea, ce-a.

EXERSEAZĂ! 1. Alcătuiește patru propoziții cu nume proprii ale scriitorilor străini: Alexandru Pușkin, „Povestea pescarului și a peștișorului de aur”;Charles Perrault, „Scufița Roșie”. 2. Pronunță și scrie corect: Jorge Luis Borges, Sherlock Holms, Arthur Conan Doule, Șota Rustavelli, Omar Khayam, Danti Aligherri/ 3. Comentează cum se ortografiază și cum se citesc numele scriitorilor franceji: Victor Hugo, Charles Perrault, Alexandre Dumas, JeanRousseau, Walt Whitman, Olympe Audouard, Simone de Beauvoir

Colette

DESCOPERĂ! 1. Pune accentul și înscrie cuvintele: regizor, hrisov, antic, hering, torpedo debut, corector, invers, legitim, radar, simbol, matur, poteră, prevedere, editor, butelie, verigă, vatman. 2. Barează forma incorect accentuată în perechile: ántic – antíc; 74

conductór – condúctor; editór – edítor; séver – sevér; penuríe – penúrie. ✓ Ce ai observat? 3. Scrie forma corectă în locul punctelor din următoarele comunicări. Folosește variantele: ce-l, cel, n-o, nu-i, cea, ce-a. Ioana este ________ mai bună prietenă. De _______ întreabă numai de mine? Alexandra învaţă _______ mai bine. Drumul _______ vezi este _____ corect. Dacă vrei tu, _______ să-i zic nimic. Nicăieri _______ mai bine ca acasă. Ştiu sigur că _______ să vrea. Magazinul din colţ _______ deschis. 4. Încercuiește litera din faţa grupului de cuvinte scrise corect: a) răzbate, înnoda, a coborî, sponsoriza; b) răsbate, înoda, a coborî, sponzorisa; c) răsbate, înnoda, a coborâ, sponzoriza. FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! Dictare a parcului, plină de culori diverse, de la maroniu până la auriu, este de-a dreptul mirifică. Pictor desăvârșit, toamna s-a jucat cu culorile pe pânza imaginară a peisajului din față mea, iar rezultatul este un tablou de excepție. Miile de nuanțe de galben și ruginiu, care se contopesc armonios în frunzișul uscat, dar încă bogat al copacilor, trezesc în mine emoție și admirație. Privesc cu încântare la modul în care lumina se joacă vioaie printre frunzele uscate din copaci. Lumini și umbre se nasc instant și dispar la fel de repede, precum niște vedenii. ROSTEȘTE REPEDE ȘI CORECT! Dan, Ducu și cu Dinu Dau de două ori pe zi Dura, dura prin gradină Două mingi portocalii. 75

LUCRAȚI ÎN GRUPE! ❖ Alcătuiți un text de volum mic pe tema: a) Ucraina; b) Dinamo; c) A.S.Pușkin; d) Vasile Alecsandri. ❖ Găsiţi verbele potrivite în următoarele propoziţii dintre cele oferite în paranteză: ____________________ ca peştele-n apă. (tace, fuge) ____________________ ca o moară stricată. (spune, macină) ____________________ ca melcul. (merge, alunecă) ____________________ ca o săgeată. (zboară, nimereşte).

§ 13. Valorile stilistice ale nivelului fonetic în textul literar ➢ sunete ➢ stilistică ➢ text literar

Citește cu atenție versurile: Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni îl încarcă, Tresărind în cercuri albe El cutremură o barcă. Și eu trec de-a lung de maluri, Parc-ascult și parc-aștept Ea din trestii să răsară Și să-mi cadă lin pe piept. (Mihai Eminescu) 76

✓ Identificați sunetul care se rostește mai pronunțat. ✓ Ce indică el, după părerea voastră?

CĂSUȚA CU IDEI: Nuferii sunt plante perene, originare din Europa, Africa și Orient, carora le place să trăiască pe lacuri, bălți sau ape ușor curgătoare. Alte locuri în care nuferii se dezvoltă bine sunt cele special amenajate: lacurile artificiale, iazurile particulare și bazinele cu apă. Nuferii au nevoie de soare abundent pentru a crește și a se dezvolta bine, cel puțin șase ore pe zi de soare direct.

AMINTEȘTE-ȚI!

✓ În operele artistice întălnim asocierea aceluiași sunet sau a unei combinații de sunete în cuvintele care se succed.

OBSERVĂ! Citește versurile și observați ce sunete se repetă: Voinicii cai spumau în salt; Şi-n creasta coifului înalt Prin vulturi vântul viu vuia Vrun prinţ mai tânăr când trecea. (George Coșbuc) DESCOPERĂ! ✓ Ce îți sugerează sunetul care se repetă? ✓ Găsește în versurile de mai sus un sunet care se repetă? 77

REȚINE! În operele literare se asociază sunetele pentru efecte de rimă sau de stil. Acest procedeu sporește expresivitatea textului.

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! ✓ Ce fel de imagini ilustrează repetarea sunetului „r” în pastelul „Sfârșit de toamnă” de Vasile Alecsandri: Vesela verde câmpie acu-i tristă, vestezită, Lunca, bătută de brumă, acum pare ruginită; Frunzele-i cad, zbor în aer, şi de crengi se deslipesc, Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.” ➢ Ce fel de trăiri sufletești ne sugerează imaginile artistice din versurile de mai sus? NU UITA!

„A înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii, atât de ameninţată azi, înseamnă să contribui la fericirea omenirii” (Eugen A. Pora)

Oamenii ar trebui să-și deie seama, că ei îsi fac rău lor înșiși. Ei ar trebui să ajute la ocrotirea naturii având deviza: „Ne angajăm să luptăm pentru o planetă mai verde!” 78

NOTĂ! ➢ Figurile stilistice dezvoltă expresivitatea textului artistic sugerănd variate trăiri afective: uimirea, indignarea, siguranța, frica, etc.

Ortograma i-ar: Iarna e frig, iar vara e cald. Elenei i-ar plăcea la mare.

Ortograma s-ar: Ana, Maria și Elena sar coarda. În week-end Radu s-ar duce la piknik.

CONSTRUIEȘTE! Construiește câte o propoziție în care cuvintele date să se scrie diferit: iar, i-ar, sar, s-ar.

EXERSEAZĂ! 1. Citește versul și identifică valoarea stilistică pe care ne-o sugerează repetarea consoanei „v”: Prin vulturi vântul viu vuia, Vrun prinţ mai tânăr când trecea C-un braţ în şold şi pe prăsea Cu celălalt. (George Coșbuc) 2. Citește versurile și stabilește viețuitoarea care emite sunetele: Cri-cri-cri, Toamnă gri, Nu credeam c-o să mai vii. (George Coșbuc) ➢ Ce fel de imagini folosește autorul: vizuale sau auditive? 3. Recitați o poezie în care să fie sunete emise de un animal. 4. Stabilește sunetele care ilustrează cel mai bine imaginile auditive în versurile lui M.Eminescu: a) ........ „... vin săgeţi de pretutindeni, / Vâjâind ca vijelia şi ca plesnetul de ploaie...”; b) „Iar pădurea lin suspină şi prin frunzele uscate /.../ trece-un freamăt ce le scutură pe toate. c) „Apa sună somnoroasă...” 5. Corectaţi greşelile de ortografie din textul următor: „Mia spus mie o vecină ... că no să fie bine … Sa uitat pe rînd la ele 79

şi nu ia venit să criadă. Atunc a ajutato să înțeleagă de ce nui ie clar”. 6. Înscrie versurile în caiete. Numește grupul de sunete care se repetă. Ai pornit spre lunci şi crâng Dar pornişi cu cornul stâng Melc nătâng, Melc nătâng! (Ion Barbu) 7. Citește versul și identificați valoarea stilistică pe care ne-o sugerează repetarea vocalei „a”: Totu-i alb, pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare... (Vasile Alecsandri)

VORBEȘTE ȘI SCRIE CORECT! ❖ Alcătuește câte o propoziție cu cuvintele: frum-o-o-s, deșt-e-e-pt, mmda, bu-u-n. Pronunțați corect aceste cuvinte. FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! Dictare Un cer de un albastru pur, neobișnuit pentru o zi de toamnă, sta cocoțat în înălțimi. Pe alocuri, era murdărit de câte un nor mare și pufos. Cu chipurile albe, norii zâmbeau liniștit lanului de porumb de desubt. O tristețe apăsătoare, venită din interior, îi oprea. Simțeau cum frigul de afară amenința fiecare plantă de porumb cu dispariția. De ceva vreme, tulpinele viguroase ale plantelor s-au uscat în picioare, iar pe interior au putrezit de-a binelea. ROSTEȘTE REPEDE ȘI CORECT! Ceata lui pițigoi Trece mandră prin zăvoi Toți sunt luptători de soi Dai într-unul țipă doi.

LUCRAȚI ÎN PERECHI! ❖ Alcătuiți un dialog însoțind vorbirea cu mimică și gesturi. 80

ÎNVĂȚĂ JUCÂNDU-TE! ❖ Jocul didactic „Ghicește al cui e glasul!” Condițiile jocului:

Etapa I-a Elevii se împart în două grupe. Prima echipă pronunță cinci sunete sau grupuri de sunete pe care le emit păsările. Elevii din echipa a doua le recunosc. La fel procedează și echipa a doua, pronunțând sunete pe care le emit animalele. Etapa a II-a Elevilor li se propun două poezii care se vor trage la sorți de către liderii echipelor. Din aceste texte se vor selecta câte: a) două imagini vizuale; b) două imagini auditive. Etapa a III-a Echipele vor indica valorile stilistice pe care le sugerează sunetele sau grupurile de sunete evidențiate în textele oferite de profesor. FOLOSEȘTE-ȚI IMAGINAȚIA Încearcă să fii poet! Scrie o strofă de poezie în care să se repete sunetul „z”care sugerează bucuria copilărească la săniuș. Pentru informație:zale argintie, zăpadă, ziua, zori, zup, zvăpăiați, zgomot, zare, zâmbitori, zdravăn, zburdă etc. TEST DE EVALUARE:

Acum pot... 1. ... să stabilesc, că diftongul este:

Punctaj 4 puncte

a) o îmbinare dintre o vocală și două semivocale ce aparțin la aceeași silabă; b) o îmbinare dintre o vocală și o semivocală ce aparțin la aceeași silabă; c) două vocale alăturate care aparțin la silabe diferite. 2. ... să identific variantele care conțin numai cuvinte cu triftongi: a) cadou, baie, oaie; 4 puncte b) meau, leoaică, ciorbă; 81

c) mergeau, steaua, vioară; 3. ... să precizez, șirul în care toate cuvintele conțin vocale în hiat: a) mioară, aerian, poezie; b) scaun, deal, caiet; 4 puncte c) caier, biografie, dansează. 4. ...să stabilesc, șirul în care toate cuvintele sunt despărțite corect în silabe: a) ma-iou, ge-am, hâr-ti-e; 4 puncte b) a-cru, al-tul, as-tru; c) hâr-ti-e, at-le-ti-că, co-ndu-că-tor. 5. ...să găsesc rândul în care toate numele proprii sunt ortografiate corect: a) Guy de Maupassant, Jack London, Antoin de Sent-Exupery; b) Daniel Defoe, Robinson Cruzoe, Adam Mickiewicz; 4 puncte c) Jules Verne, Mark Twain, Tom Sawyer. 6. ... să precizez varianta ce indică valoarea stilistică a sunetului „L” în versurile următoare: Dar nu vine... Singuratic În zadar suspin și sufăr Lângă lacul cel albastru Încărcat cu flori de nufăr... (Mihai Eminescu) a) indică liniștea lacului; 4 puncte b)indică neliniștea lui; c) indică plescăitul apei. Total: 24 puncte

Apreciază-ți competențele (pe nivele): Calificativ Punctaj 82

Inițial 6-1

Mijlociu 12-7

Satisfăcător 18-13

Înalt 24-19

§ 14. Lexicul. Noţiuni de vocabular. Dinamica vocabularului (apariţii de cuvinte noi, dispariţii de cuvinte, modificări de sens) ➢ vocabular (lexic) ➢ lexicologie ➢ dicționar ➢ arhaisme lexicale neologisme

Citește cu atenție textul:

Huţulii – locuitorii Carpaţilor din Ucraina şi purtătorii tradițiilor vechi

Huțulii sunt unul dintre cel mai vechi și mai interesant grup etnic ucrainean. Se constată că huțulii s-au retras în nordul Bucovinei, venind ca fugari din Galiția din cauza birurilor. În prezent, cei mai mulți huțuli din Ucraina trăiesc în Transcarpatia, Ivano-Francovsk și Cernăuți. Principalele ocupații ale huțulilor de multă vreme au fost: păstoritul în munţi şi păşuni, vânatul şi pescuitul în păduri, plutăritul lemnului în râurile de munte. Meșteșugul lor este: construcțiile din lemn, vopsitul pieilor, cusutul cămășilor, a cojoacelor, a opincilor și a pălăriilor și confecționarea instrumentelor muzicale huțule (drâmba, trâmbița). Prin respectarea și promovarea a tuturor acestor tradiții și obiceiuri se va păstra cultura huțulilor nu numai pentru Ucraina, dar 83

și pentru întreaga lume. (Geografia Ucrainei) ✓ Explică înțelesul cuvântului etnie. ✓ Ce etnii mai trăiesc în Ucraina? ✓ Stabilește structura fonetică a cuvântului Transcarpatia. ✓ Cunoști sensul cuvintelor evidențiate din text? ✓ Alcătuiește o mică compunere după imaginea de mai jos, descriind costumul popular. Compară-l cu costumul popular din zona voastră. Folosește diferite neoligisme și arhaisme. CĂSUȚA CU IDEI: Se constată că huțulii s-au retras în nordul Bucovinei, venind ca fugari din Galiția din cauza birurilor. În prezent, cei mai mulți huțuli din Ucraina trăiesc în Transcarpatia, Ivano-Francovsk și Cernăuți. Principalele ocupații ale huțulilor de multă vreme au fost: păstoritul în munţi şi păşuni, vânatul şi pescuitul în păduri, plutăritul lemnului în râurile de munte.

REȚINE! Vocabularul (lexicul) unei limbi este format din totalitatea cuvintelor din această limbă. Vocabularul limbii române cuprinde peste 120.000 de cuvinte. Disciplina care studiază lexicul se numește lexicologie.

Dicționarul este o lucrare științifică în care sunt explicate în ordine alfabetică cuvintele unei limbi.

ÎMBOGĂȚEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! Vocabularul unei limbi este în continuă mișcare, deoarece unele cuvinte vechi dispar din limbă, altele își schimbă sensul, apar alte cuvinte noi. OBSERVĂ! 1. Câți domnitori și mitropoliți s-au rânduit la scaunul Moldovei, de când e țara asta, au trebuit să treacă măcar o dată prin Humulești spre mănăstiri. (Ion Creangă) 2. Ba mai avea zgripțuroaica și doua fete. (Charles Perrault) 3. Catrința, cămașa, brâul, bondița și opincile fac parte din costumul national românesc. 4. Vorbele-i line să curgă din rostu-i ca fulgi de zăpadă. (Homer, Iliada)

✓ Cuvintele evidențiate se întrebuințeaă astăzi? ✓ Explică sensul acestor cuvinte.

AFLĂ MAI MULT! • Cuvintele au formă și conținut. ➢ De forma lor se ocupă fonetica și morfologia: - fonetica stabilește numărul de sunete și îmbinarea lor în cuvinte. - morfologia grupează cuvintele în părți de vorbire ➢ De conținutul cuvintelor (de semantică) se ocupă o ramură a lexicologiei – semasiologia. ▪ Cuvintele pot avea: - sens lexical; - sens gramatical. 85

REȚINE! Arhaismele lexicale sunt cuvinte vechi care nu se întrebuințează astăzi în vorbire. /Exemplu: domnitor, opincă,

argat,paloș, opaiț./

Neologismele sunt cuvintele noi apărute într-o limbă

(formate sau îm prumutate din alte limbi). /Exemplu: fertil /rodnic/, etern /veșnic/,computer /calculator/, delegat /sol/. COMPARĂ! ➢ Cosmonauții se antrenează. Sensul lexical al cuvântului „cosmonauții” este „oameni care navighează prin cosmos”. Sensul gramatical al cuvântului „cosmonauții”- „substantiv, genul masculin, n. pl., c. N., subiect. OBSERVĂ! Modificări de sens 1. Din carte culegeți multă înțelepciune. 2. Maică, sunt foarte departe Și îți scriu iarăși o carte. (Folclor) ✓ Ce sens are cuvântul evidențiat în exemplele de mai sus? REȚINE! Unele cuvinte sunt păstrate în limbă, dar își modifică sensul.

OBSERVĂ! 1. 2. 3. 4.

În Bucovina este pământ rodnic. Oamenii prelucrează pământul fertil din Bucovina. Sta zâmbind de-o amintire, pe genunchi scriind o carte. Îmi place o carte nouă ce miroase a vopsea proaspătă de tipar. • Ce au comun cuvintele evidențiate? • Care din ele este mai nou?

Ortograma într-o: Împărătesa se privea zilnic într-o oglindă fermecată. S-au întâlnit într-o pădure. Se privea în o oglindă

Ortograma într-un Se plimbau într-un parc vechi.

CONSTRUIEȘTE! Construiește câte o propoziție cu cuvintele date: într-o, într-un.

EXERSEAZĂ! 1. Grupează în perechi de arhaisme şi neologisme cuvintele următoare: fur, bir, document, vipie, vistiernic, escroc, bancher, impozit, caniculă, hrisov. 2. Indică sinonimele actuale corespunzătoare următoarelor arhaisme: slobod, zălog, a purcede, buchiile, letopiseţ, Ieşi, a iscodi, leşuri, cazne, jude, jalbă. 3. Indică câte un sinonim pentru arhaismele de mai jos: capuchihaie, gâde, judeţ, a se aciua, stârv, norod, sol. 4. Scrie sinonimele neologice ale cuvintelor: harnic, prielnic, vinovăţie, greşeală, stăruitor, zgârcit, pârât, pedeapsă, preţuit, zadarnic, cinstit, veşnicie, singuratic, cutremur, îmbelşugat. 5. Construiește câte o propoziţie utilizând trei neologisme. 6. Scrie formele de feminin ale următorilor termeni neologici: baroc, echivoc, analog, poliglot, policrom, snob. 7. Subliniază sensul corect asociat următoarelor neologisme: specios: „înşelător” – „special”; fortuit: „forţat” – „întâmplător”; salutar: „care merită să fie salutat” – „ salvator”; solicitudine: „cerere” – „atitudine plină de grijă faţă de cineva”; mutual: „reciproc” – „pe tăcute”. 8. Găsește cuvinte noi care au acelaşi sens cu: • biruitor • deștept • gras • oacheș • cenușiu • folositor • însemnat • veșnic 9. Subliniză în enunţurile de mai jos cuvintele care nu se mai folosesc astăzi. Căută sensul lor în dicţionarul de arhaicme. • Pe măsuţă era o besactea frumos lucrată. • În grădină se putea admira un havuz. • Spătarul intră în cetate. 87

• Plăieşul îşi curăţă cu grijă flinta. 10. Subliniază forma corectă din următoarele variante lexicale: bomboane / bonboane întreprindere / înterprindere complect / complet particolă / particulă corigent / corijent păianjen / paianjăn piatră / peatră propietate / proprietate.

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! Dictare Pădurile Pădurile – plămânii pământului, se spune. Fără păduri, suntem ca fără de oxigen, deci e foarte important să învățăm să le protejăm, să le îngrijim, să le prețuim, pentru a ne asigura viața pe pământ. Pădurea furnizează oxigen pentru toate organismele vii de pe pământ și în același timp, absoarbe bioxidul de carbon, care este atât de nociv pentru sănătate și astfel, contribuie la reducerea poluării. Ea este o sursă de medicamente și remedii naturale și păcat că nu am învățat, ca oameni, să ne extindem și să învățăm cum să le utilizăm, astfel încât să fie tot în avantajul nostru. Pădurile sunt un loc de relaxare, cu peisaje deosebite, care ne fac să ne simțim mai bine și, de asemenea, care au efect terapeutic asupra psihicului nostru. Deci, să protejăm pădurile, doctorul nostru verde! 88

ROSTEȘTE REPEDE ȘI CORECT! O coropişniţă şi un coropişniţoi se coropişniţeau la noi pe gunoi. Nu coropişniţa coropişniţea pe coropişniţoi ci , Coropişniţoiul coropişniţea pe coropişniţă. VORBEȘTE ȘI SCRIE CORECT ❖ Examinează substantivele proprii ce urmează și determină cu ce se îndeletniceau purtătorii lor de pe timpuri: Boiangiu, Barcagiu, Sitaru, Săpunaru, Surugiu, Harabagiu, Blanaru, Căldăraru, Rotaru, Olaru, Secrieru, Căruțașu, Papuciu, Vizitiu. ✓ Memorizează scrierea cu literă majusculă a substantivelor proprii de mai sus. ❖ Cum e corect? Dragele mele sau dragile mele? Dragele mele, astăzi am pregătit o reţetă bună. Hai să o luăm logic: drag (masculin) şi dragă (feminin) au aceeaşi formă de plural – dragi. Articulăm hotărât la feminin şi primim Dragile mele, azi am pregătit o reţetă de varză dulce.

LUCRAȚI ÎN PERECHI! ▪ Folosind dicționarul explicativ școlar, explicați sensurile cuvintelor: poiană, vâlcea, târg, stup. ▪ Alcătuiți o compunere de volum mic în care să prezentați un loc istoric vizitat. Folosiți câte trei arhaisme și câte două regionalisme. ÎNVĂȚĂ JUCÂNDU-TE! ❖ Jocul didactic „Crizantema” Condițiile jocului: ✓ Elevii se împart în două echipe. 89

✓ Liderii echipelor primesc plicuri cu petale decupate de

crizantemă pe care sunt înscrise arhaisme lexicale și neologisme. Fiecare echipă, timp de două minute, alcătuiește două flori /crizanteme de diferite culori/ din petale: una numai cu arhaisme și a doua numai cu neologisme. ✓ Numărul de puncte va corespunde cu numărul de cuvinte plasate corespunzător condițiilor. Va învinge echipa care va avea mai multe puncte.

§ 15. Cuvântul – unitatea de bază a vocabularului. Forma şi conţinutul. Cuvântul de bază

➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢

cuvântul rădăcina cuvântul de bază sufixele structura cuvântului prefixele

Citește cu atenție textul: Cuvântul este puterea prin care noi creăm sau distrugem. Cuvântul este un mister. Astfel cuvântul înseninează chipul omului , îl poate intrista sau bucura, îl poate ridica sau coborî. Trebuie să fii pasionat de lectură ca să cunoști misterul cuvântului. Ca să descifrezi acest mister trebuie să descoperi cât valorează fiecare vorbă într-o carte! ✓ ✓ ✓ ✓ ✓

Care este rolul cuvântului în comunicare? Ce este cuvântul în comunicare? Care este structura cuvântului? Cum se formează cuvintele noi? Care sunt căile de formare a cuvintelor noi?

CĂSUȚA CU IDEI: Mintea este un dar preţios de la Dumnezeu care este destinată să călăuzească sufletul omului la cele bune şi plăcute Lui. Mintea este în suflet, iar sufletul este în trup. În minte este cuvântul, iar cuvântul este este sluga minţii, căci ce voieşte mintea, aceea tâlcuieşte cuvântul.

REAMINTEȘTE-ȚI ▪ Ce este lexicul? ▪ Cuvintele au formă și conținut, sens lexical și sens gramatical. ▪ Neologismele – cuvinte noi; arhaismele – cuvinte învechite. REȚINE! Cuvântul este unitatea de bază a vocabularului care are: a) formă (sunete); b) conținut (sens sau înțeles).

ÎMBOGĂȚEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! Cuvintele pot avea aceeași formă deosebindu-se după înțeles: leu (ban) – leu (animal); mare (substantiv) – mare(adjectiv). Cuvintele pot avea același conținut, dar formă diferită: cuvânt – vorbă – slovă; copac – pom – arbore. Unele cuvinte pot avea un singur sens, altele au mai multe sensuri: a) cu un singur sens: calciu, verb, electrician, computer; b) cu mai multe sensuri: cap, câmp, picior, limbă.

Ortograma n-am: Noi n-am fost la circ de doi ani. Nu am fost la circ

Ortograma n-are: El n-are voie să conducă. Nu are voie. 91

Eu n-am mers nicodată la mare. Nu am fost.

Ea n-are curajul să-i spună adevărul.

EXERSEAZĂ! Identifică care este sensul cuvintelor evidențiate în propozițiile date: • Am un leu în buzunar. • În junglă este un leu fioros. 2. Alcătuiește două propoziții cu cuvintele: îndemânatic, priceput. ✓ Ce ați observat? 3. Completează spațiile libere cu cuvinte potrivite: a) Broasca ... face gura ... . b) Cine seamănă ... culege ... . c) Lauda de ... nu miroase a ... . 4. Alcătuiește propoziții în care cuvintele: lume, vară, picior să aibă diferite sensuri. 5. Citește propozițiile și explicați sensul cuvintelor evidențiate: Liliacul din ograda bunicii a înflorit. Liliacul din peșteră s-a speriat de lumină. 1.

OBSERVAȚI! Cuvântul de bază. Structura cuvântului

• Lemnarul lucrează la lemnărie. • Primii cărturari au scris cărți prețioase. 92

✓ Ce legătură există între cuvintele evidențiate din fiecare propoziție? ✓ Care sunt sunetele comune în cuvintele evidențiate de mai sus? ✓ Care sunt sunetele ce le deosebesc? REȚINE! Cuvântul de bază este cuvântul de la care se formează alte cuvinte /o familie lexicală/. Rădăcina este elementul comun al unei familii de cuvinte.

1. Formează familii lexicale de la cuvintele date. Dovediţi că aceste cuvinte fac parte din aceeaşi familie şi că rădăcina e partea semnificativă principală: pădure – pădurar; lemn – lemnar; casă – căsuță; ulcior – ulcioraș. 3. Alcătuiți cu trei din ele propoziții. 4. Prin ce se aseamănă şi prin ce se deosebesc aceste cuvinte? 5. Ce importanţă are cunoaşterea familiilor de cuvinte? 2. Întocmește un raţionament lingvistic cu o temă similară (Ce este comun între cuvintele şcoală şi şcolar). 3. Ghicește ghicitorile, apoi alcătuiţi derivate de la cuvintele evidenţiate. Precizează sensul lor, consultând dicţionarul. ‒ De la noi şi pan’ la voi tot pânze albe şi moi. ‒ Vin căpriţele de la munte cu steluţe albe-n frunte. REȚINE! Prefixul este sunetul sau grupul de sunete așezat înaintea rădăcinii pentru a forma cuvinte noi (prefață, neatent). Sufixul este sunetul sau grupul de sunete așezat după rădăcină pentru a forma cuvinte noi (școlăresc, fetiță).

NOTĂ! ▪ Unele cuvinte conțin prefix și sufix (înflorit, despădurit).

EXERSEAZĂ! 1. Citește textul, apoi analizează cuvintele evidenţiate după următorul plan: • Care sunt părţile lor componente? • De la care cuvânt s-a format? • Ce sens au aceste cuvinte? • Reprezintă schematic structura lor. Cartea – dar neprețuit

Cartea este una din cele mai mari descoperiri ale omului. Din cărți aflăm cine ne-au fost strămoșii, cum au luptat buneii și străbuneii noștri pentru o viață mai bună. Din ele studiem limba maternă și limba de stat, alte limbi străine care în secolul nostru sunt absolut necesare pentru fiece om civilizat. Îndrăgiți de mici cartea! Cartea, acest neprețuit dar, această pâine a sufletului. 2. Spune ce valoare au sufixele în cuvintele din colonițe. dulciu construiesc copil albăstrui construiește copilaș tomnatic liniază mână târzior menționează mănuță 3. Citiește textul şi caracterizează sufixele din cuvintele evidenţiate. lăcrimează 94

sclipitoare pregătesc Lăcrimează prin văgăuni zăpada înnegrită. Pornesc în clocot râurile. Se umflă şi trosneşte cu vaiet disperat gheaţa. Acele sclipitoare ale ierbii de un verde crud străpung mofturile iernii şi salută lumina. Cornii îşi pregătesc mugurii, ca primii să pună coroniţa pe creştetul primăverii. ✓ Ce tip de descriere e aceasta? La ce stil se referă? ✓ Ce știți despre stilurile limbii române? 4. Ce valoare au sufixele în cuvintele evidenţiate? a) Cine-au cunoscut, Cine-mi au văzut Mândrul ciobănel, Tras printr-un inel? Feţişoara lui – Spuma laptelui; Mustecioara lui – Spicul grâului; Perişorul lui – Pana corbului; Ochişorii l u i – Mura câmpului!... (Mioriţa) b) Şi după ce facem noi trebuşoara aceasta, mătuşa, nu ştiu cum, se împiedică şi cade jos. (Ion Creangă)

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! Dictare De vorbă cu o păsărică Când păsărica şi-a luat zborul din cuib pentru a căuta hrană, fetița s-a uitat în cuib. A zărit cinci ouă mititele şi fragile. Îndată, pasărea a apărut lângă cuib. Supărată, pe un ton răstit, i s-a adresat fetiței: – Ce cauţi aici? Ai venit să-mi furi ouăle? – Sigur că nu, a exclamat fata! Doar doream să ştiu de ce erai atât de agitată acum câteva minute. 95

ROSTEȘTE REPEDE ȘI CORECT! Fluturele stă pe floare Floarea flutură în vânt Ca fluturele pe floare. Ne trimite Tic Pitic O scrisoare într-un plic: Înghețată cu fistic Nu mai este nici un pic, Fiindcă printr-un șiretlic A mâncat-o Cipilic.

VORBEȘTE ȘI SCRIE CORECT! 1. Copiază. Comentează ortografia prefixelor şi sufixelor. Nu mai este nucul acela în fundul ogrăzii. Tata l-a scos, cică îmbătrânise şi nu mai dă roade. Nu cred că trunchiul cela de sub vreascuri să fie trunchiul copilăriei mele. Nucul acela mai trăieşte şi astăzi. L-am purtat toţi anii împreună cu mine. Ca şi altă dată, toamna îşi scutură frunzele şi primăvara îşi înnoieşte straiele. E tot atât de harnic și de vorbăreț. Îi aud mereu șoapta lui blajină: – Bine, Ioane, ... să știi că-i bine... (Ion Druță) 2. Citește grupurile de cuvinte și comentează ortografia lor. Face duce desface aduce preface readuce reface reduce bat întroduce dezbat conduce răzbat deduce. ✓ Prefixele îm-, com- se scriu înaintea rădăcinii ce începe cu una din consoanele p, b: împart, combat. ▪ Inaintea aceloraşi consoane p, b şi a vocalelor se scriu prefixele dez-, răz: răzbate, dezbate, dezarmare. 96

▪ În cuvintele a căror rădăcină începe cu n şi prefixul se termină în n se scriu doi de„ n”: înnoda, înnoura, înnegri. 3. Copie versurile. Ce sufixe vei scrie în locul punctelor: atic sau atec? a) Bătrânul Dan trăiește ca șoimul singur... În peșteră de stâncă, pe-un munte pădur... (Vasile Alecsandri) b) Curge un puhoi sălb... Piatra văile le bate, Nu e tunet furtun... Da-i un vrăjitor nopt... (Vasile Alecsandri) 4. De la denumirile de țări, localități alcătuiește cuvinte ce indică naționalitatea sau locul de trai. Italia Crasna India Voloca Cernăuți Odesa Slatina Movilău ▪ În cuvintele ce indică naţionalitatea sau locul de trai se scrie sufixul -ean după rădăcina numelui propriu terminată cu o consoană şi sufixul -ian după cea terminată cu o vocală. ✓ Formează cuvinte ce indică naţionalitatea sau locul de trai de la numele proprii de mai jos. Maramureş, Moldova, Ucraina, Tărăsăuţi, Mămăliga, Stalineşti, Bălcăuţi, Boian, Noua-Suliţă, Mahala, Băhrineşti, Mălinești , Herţa.

LUCRAȚI ÎN PERECHI! ✓ Găsiți un număr cât mai mare de cuvinte de la cuvântul de bază: pune, frunză, face, pădure, ram, casă, școală, gospodar, verde. ÎNVĂȚĂ JUCÂNDU-TE! ❖ „Jocul cuvintelor” Organizatorul propune rădăcini ale cuvintelor, elevii alcătuiesc cuvinte noi în timp limitat (5 min.). Jocul poate fi complicat (alcătuiesc propoziții, explică sensul cuvintelor). Organizatorul taie o foaie de hârtie în 4 părti egale și, pe fiecare fâșie, scrie câte un cuvant simplu: „nor”, „copil”, „sat”, „școală”. Apoi, pe alte fâșii de hârtie, scrie prefixe și sufixe. Le amestecă, iar elevii formează cuvinte noi: în/norat, copil/ărie, con/săt/ean etc. 97

§ 16. Structura cuvântului. Rădăcina. Sufixele. Prefixele

➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢

Derivarea tema cuvântului rădăcină prefix sufix desinență

Citește cu atenție textul: ❖ De la răsărit de soare Trece Făt-Frumos călare Și când chiuie-l măsoară Florile pân-subțioară, Iar când de pe cal coboară, Grâul nostru se-nfioară,

Că de dorul lui pălit Pân-la spic a-ngălbenit, Pân-la bob s-a rumenit, Pân-la miez s-a pârguit Pâinea-i bună de cosit Făt-Frumos de logodit. (Folclor) 6. Explică sensurile cuvintelor evidențiate 7. De la ce cuvinte s-au format ele?

CĂSUȚA CU IDEI: Cunoscând istoria, eroii, tradiţia, ne facem mai sociabili, mai altruişti, mai iubitori de om şi viaţă. Un popor fără tradiții este un popor fără viitor.

REȚINE! Mijloacele de îmbogățire a vocabularului: derivarea, compunerea, conversia.

Derivarea este mijlocul de îmbogățire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul prefixelor și sufixelor. În limbă cuvintele se grupează în familii de cuvinte după rădăcina comună. Ex. aripă-aripioară, înaripat. Cuvintele formate cu ajutorul prefixelor și sufixelor se numesc cuvinte derivate.

➢ Formează familii de cuvinte de la cuvintele date: apă, inimă, casă, vorbă. ✓ Care este partea comună a acestor cuvinte? ✓ Găsește cuvinte respective pentru explicăile date. REȚINE! Rădăcina este partea comună semnificativă a cuvântului care conține sensul comun dintr-o familie de cuvinte.

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! ✓ Găsește cuvinte respective pentru explicațiile date. 1. Om care știe carte, erudit, cult. 2. Persoană cu o calificare specială însărcinată cu instruirea și educarea elevilor. 3. Totalitatea învățătorilor. 4. A-și însuși, a asimila o lecție, o materie. 5. A depune o muncă intelectuală pentru însușirea cunoștințelor. 6. Persoană care urmează studiile în instituțiile de învățământ superior. 7. Persoană care învață în școală. 8. Totalitatea școlarilor. Pentru informație: școlărime, student, a studia, a învăța, învățătorime, învățat, învățător, școlăriță. 99

REȚINE! Partea semnificativă a cuvântului ce stă înaintea rădăcinii șii atribuie un nou sens se numește prefix. Partea semnificativă a cuvântului ce stă după rădăcină și-i atribuie un nou sens se numește sufix.

DESCOPERĂ! ✓ Completează proverbele cu cuvintele necesare și indică desinența la substantive și adjective. 1. Toamna se numără... 2. Munca lungește... lenea o scurtează. 3. Omul, harnic ... de pâine nu duce dor. 4. Meseria e brățară de ... Pentru informație: aur, viața, muncitor, bobocii. REȚINE! Partea semnificativă a cuvântului care servește la modificarea formei cuvântului și la unirea cuvintelor în îmbinări, propoziții se numește desinență. Partea semnificativă a cuvântului înlăturarea desinenței se numește temă.

rămâne

după

✓ Comentează tabelul „Părțile componente ale cuvântului.” Prefixul

Tema rădăcina

sufixul

desinența

✓ Ilustrează-l prin exemple. FOLOSEȘTE INTERNETUL! Folosind sursa de internet YouTube · Examenul Tău vei vei aprofunda cunoștințele despre părțile componente ale cuvântului. 100

✓ EXERSEAZĂ! 1. Formează patru derivate cu sufixe de la substantivul nor. Formează câte un derivat cu sufix de la următoarele substantive: lumină, bunică, pui, copil, vrabie. 2. Grupează cuvintele de mai jos în două categorii: a) cuvinte derivate; b) forme diferite ale aceluiaşi cuvânt. Casă, frumos, casele, frumoase, caselor, frumuseţe, înfrumuseţa, zidesc, zidim, casnic, căsuţă. 3. Completează versurile, judecând după conţinutul propoziţiilor pe care le conţine. Scrie cuvintele alese şi marchează desinenţa şi tema. Azi a fost la noi ..., Şi a fost la noi..., A făcut pereţi la casă. Făcu casa mat frumoasă. Şi a fost la noi..., Şi a fost la noi..., A pus geam şi uşă-aleasă. Uite şi lumina trasă. (Grigore Vieru) 4. Citește textul. Grupează cuvintele evidenţiate în două categorii: cele care nu sunt formate de la alte cuvinte (nederivate) şi cele care au provenit de la alte cuvinte (derivate). a) Dimineaţa mama toarnă în ciubăr multă-multă apă şi apucă să ghilească cerul. b) Când mă trezesc, peste garduri, peste case, peste vii şi păşuni albăstreşte întinsă la soare pânza cerului. (Nicolae Esinencu)

Dictare ✓ Subliniază rădăcina în cuvintele date: sport, vechi, botezul, străvechi, întreit, realegere, întrebare, realizare, focului, povestitorul, edificiului, popupare, istoriografică, văzduhul, oraşului, miriştii, razelor. MOMENTE DISTRACTIVE: ❖ Ghici ghicitoarea mea! 1. Rădăcina și sufixul Și măria sa prefixul Le găsiți în slove ca: „Punere” și „compara”, Dar i-aflați întregul rol În lucrarea de control. 101

2. Prefixul, sufixul îmi sună la fel. „Prevede” îmi dă rădăcină nițel. Și toate unite astfel numescu-ți O poezie de Eminescu. Rostește repede și corect! Şoricel şerpuleţ, Şade-n vârf de ruguleţ. Rug rupe, rug rumegă, Rumegătură de rug înghite.

LUCRAȚI ÎN PERECHI! Formați cât mai multe cuvinte derivate (cu prefixe și sufixe) de la cuvintele date: pasăre, aripă, creangă. FOLOSEȘTE-ȚI IMAGINAȚIA! Scrie o compunere după imaginea dată mai jos. ▪ Întrebuințează cuvinte formate prin derivare cu prefixe. ▪ Reprezintă schematic structura câtorva cuvinte derivare. ✓ Subliniază în compunerea ta cuvintele formate prin derivare. Explică ortografia lor.

102

§ 17. Formarea cuvintelor. Derivarea. Sufixarea. Sufixele diminutivale şi sufixele augmentative

➢ derivare ➢ cuvinte derivate sufix, sufixare ➢ sufixe: augmentative diminutivale

Citește cu atenție textul: Pădurile sunt plămânii Pământului. Silvicultorii sunt datori să împădurescă noi terenuri de pământ în locul celor despădurite. Pădurarul are grigă de păduricea care crește. În ea este și un pădureț care face multe pădurețe acre. În afară de faptul că pădurile produc oxigen, ele sunt și foarte bune filtre naturale. Astfel, coroanele arborilor rețin particule fine de praf sau cenușă. Totodată, acestea stabilizează clima și conservă calitatea solului. Pădurile reprezintă și „farmacia” Planetei prin diversitatea de plante și animale. Aceasta oferă o sursă de medicamente de origine vegetală ce reprezinta o garantie pentru succesele terapeutice.

103

✓ ✓ ✓ ✓ ✓

Ce părți de vorbire sunt cuvintele evidențiate? Ce au comun între ele? Care este cuvântul de bază de la care s-au format? Ce părți ale cuvântului s-au adăugat pentru a forma cuvinte noi? Explicați sensul structurii: „Pădurile reprezintă și „farmacia” Planetei.”

CĂSUȚA CU IDEI: Pădurile – plămânii pământului. Fără păduri, suntem ca fără de oxigen, deci e foarte important să învățăm să le protejăm, să le îngrijim, să le prețuim, pentru a ne asigura viața pe pământ. Pădurile sunt un loc de relaxare, cu peisaje deosebite, care ne fac să ne simțim mai bine și, de asemenea, care au efect terapeutic asupra psihicului nostru.

REȚINE! Derivarea este mijlocul de îmbogățire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul prefixelor și sufixelor. Derivarea cu sufixe

Copile, mândrește-te cu strămoșii și contemporanii tăi care au luptat și luptă pentru independența Patriei tale. Fiecare dinre noi trebuie să ținem minte – avem două profesii. Prima – învățător, inginer sau constructor, iar a doua e la fel pentru toți – apărarea Patriei. Fii gata pentru apărarea Patriei! Cine poate fi erou? Erou poate să devină numai acela care prin 104

faptele și gândurile sale trăiește pentru oameni. Eroismul nu este numai o clipă, dar poate fi întreaga viață trăită pentru oameni. Ține minte, că Ucraina are mulți eroi. Slavă eroilor Ucrainei! ✓ Identifică cuvintele formate cu sufixe. Numește cuvântul de bază și sufixul cu care s-a format cuvântul. ✓ Ce părți de vorbire sunt aceste cuvinte? ✓ Alcătuiește câteva enunțuri despre Ucraina, despre capitala Ucrainei. ✓ Numește toate părțile de vorbire din primele două enunțuri. REȚINE! Sufixarea este derivarea cu ajutorul sufixelor. Cele mai răspândite sufixe în limba română sunt: -ian, -ean, esc, -ar, -aș, -tor, -ătate, -ie, -re etc.

DESCOPERĂ! Sufixele diminutivale sunt sufixele care se alătură la rădăcina cuvântului pentru a arăta micșorarea dimensiunii: -aș – copilaș, scăunaș, iepuraș; -iț – grădiniță, căciuliță, fetiță; -uț – căluț, căsuță; -eț – ursuleț, poduleț; -ic – fetiță, păpușică, mătușică; -el – degețel, bobocel, clopoțel; -uș – cărărușă, găinușă; -or – obrăjor, frățior, oușor. ▪ Sufixele augmentative (cu sens peiorativ) -an – băietan, juncan, flăcăuan; -oi – băietoi, fătoi, butoi; -andru – băiețandru, copilandru. FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! Pune în dreptunghiuri albastre sufixele şi în dreptunghiuri verzi prefixele următoarelor cuvinte derivate de la cuvântul de bază indicat: a) băiat • băietan • băieţandru • băieţaş • băietei • băieţesc • băieţeşte • băieţoi; b) bun• bunicel • bunişor • bunuț • a îmbuna; c) roşu• a înroşi • înroşire • roşeală • roşeaţâ • roşior; d) sat • sătean • sătesc • săticel • sătuc • sătuleţ. 105

Sufixele –ean, -eală, -eață. Sufixele –ean (fem. –eană, eancă), -eală, -eață se scriu și se pronunță cu ea după consoane, chiar după ș, j: ieșean, mureșean, cernăuțean, pătrăucean (nu ieșan, mureșan, cernăuțan, pătrăuțan) ca și greșeală, oblojeală (nu nu greșală, oblojală); roșeață (nu roșață). După vocale, sufixele –ean, -eală se scriu și se pronunță – ian, -ială: ciudeian, croială (nu ciudeean, croeală).

EXERSEAZĂ! 1. Subliniază sufixele din cuvintele de mai jos. Arat, argat, pătat, urez orez, crez, păstrez, oraş, imaş, nouraş, crengilor, inerişor, friguros, înverzit, colaborare, prozator, pufuşor, florilor, ţărişoarei, bulgărele, familiar. 2. Determină structura cuvintelor date, subliniind rădăcina cu o linie, iar prefixul, sufixul – cu două: început, îngust, înalţi, păstrez, expunere, îngâmfat, dezgust, săvârşit, exemplar, extraordinar, alţi, munţilolr, înrămurit, orizont, zăpadă, internaţional, ziariştilor, cronicar. 3. Formează trei cuvinte noi cu sufixe diminutivale și trei – cu sufixe augmentative. 4. Indentifică sufixele diminutivale. Ghicește ghicitorile: a) Colorat, catifelat, Parfumat și înfoiat, De spini este apărat. Care floare are gheare Și parfumul cel mai tare? b) Stau pe baltă ouă sparte, Între frunze mari și late! c) Am în curte un stejar Cu vârf roșu ca de jar! d) Cupe albe, parfumate Pe un lujer așezate Dacă le vei mirosi Nasul ți-l vei gălbeni. 106

e) Japonezul o-ndrăgește, Românul cu drag o crește, Fiindcă iernii îi zâmbește. f) Ca o flacără apare Pe miriști și pe ogoare Cu ale sale petale Farmecă pe fiecare. (Florile de nufăr, trandafirul, macul, bujorul, crizantema, crinul ) ➢ Găsește antonimele acestor cuvinte. 5. Numește cuvinte cu sens opus pentru: leg, îndoi, înarmare, îngrop, completez, închid, încalec, prind. Model: leg – dezleg. 6. Scrie în locul punctelor prefixele omise. ... patriot, ... bate, ... bujorată, ... clei, ... duce, ... sfătuire, ... portare, ... belşugat, ... pacheta, ... pietrit. ✓ Alcătuiește 3 propoziţii cu unele din aceste cuvinte.

DICTARE VIZUALĂ Textul se scrie pe tablă. Se analizează semnele de punctuaţie, se acoperă textul, apoi se scrie sub dictare. După ploaie Din când în când un vânticel molcom adie printre copaci. Simţind oportunitatea de a-şi elibera frunzele de apă, copacii îşi scutură ramurile, împrăştiind în jur picături mici de apă. In felul acesta, plantele mici de la sol, aflate la umbra deasă a pădurii, gustă şi ele din apa căzută din văzduh, bucurându-se. ✓ Formează familii lexicale de la cuvintele: frunze, apă, pădurii. Arată scematic structura lor. ✓ Explică ortografia cuvintelor subliniate în text. ✓ Ce ştii despre ploaie? De ce nu plouă iarna? ✓ Alcătuiește câteva propoziţii despre ploaie, folosind cuvinte formate prin derivare cu sufixe. Înscrie cuvintele în caiete şi reprezintă schematic structura lor. MOMENTE DISTRACTIVE: Rostește repede și corect! Un vultur stă pe-un pisc c-un pix în plisc. Am vrut să-i iau vulturului de pe pisc pixul din plisc. 107

LUCRAȚI ÎN PERECHI! Alcătuiți un dialog „La bibliotecă” folosind cuvinte derivate.

PROIECT DE GRUP! Elaborează o listă de întrebări pentru păstrarea unei cărți. Cartea ca pe-o zi de dimineaţă nepătată să-o păstrezi… • Înainte de a lectura o carte spală-ţi bine mâinele. • Când te aşezi la masă fii atent ca ea să fie curată. • În timpul lecturii nu se poate de îndoit foile, căci se vor uza repede. • În carte nu se admite de a face însemnări cu creionul sau pixul. • Când citeşti cartea foloseşte semnişorul de carte. FOLOSEȘTE INTERNETUL! ✓ Folosind sursa de internet de mai jos audiază cântecul „Cine are carte, are parte”. www.youtube.com>watch ✓ Selectează din el 5 substantive și formează de la ele familii lexicale. Înscrie-le în caiet. ✓ Memorizează acest cântec. 108

§ 18. Prefixarea. Utilizarea corectă a cuvintelor formate cu prefixe neologice (ante-, anti-, con-, hiper-, hipo-, trans-, ultra-)

➢ ➢ ➢ ➢ ➢

derivare cuvinte derivate prefix, prefixare sufix, sufixare derivarea parasintetică

Citește cu atenție textul: 1. Dacă înfloresc scăieţii în septembrie, va fi o toamnă frumoasă. (Proverb) 2. Frunzele-i cad, zbor în aer şi de crengi se dezlipesc, Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc. (Vasile Alecsandri) 3. Ploaia răzmuiase coaja de răsărită. (Ion Druţă) 4. A venit pe nesimțite Ca un vis din zarea albastră Și-a stropit din zbor cu aur Pomii din gradina noastră. (Ghicitoare) ✓ Ce părți de vorbire sunt cuvintele evidențiate? ✓ Cum s-au format ele? ✓ Unde e locul prefixului față de rădăcină? CĂSUȚA CU IDEI: Starea sufletească ce se desprinde din sărbătorile tomnatice este bucuria pentru fructele pământului amestecată cu melancolia pentru vremea mohorâtă. Fructele îţi dau o stare bună şi se recomandă a fi consumate atunci când apar. E de preferat să se consume la micul dejun sau la prima gustare. 109

Derivarea cu prefixe

Formează, prin derivare cu prefixele des-, ne-, în-, antonime de la cuvintele: gheaţă, frunză, mugur, pădure, a face, cinstit, eficient, vrednic, corect, a coase. REȚINE! Prefixarea este formarea cuvintelor noi cu ajutorul prefixelor.

DESCOPERĂ Cele mai răspândite prefixe sunt: -îm, -în, -răs, -răz, -des, -dez, -ne, -in, -a, -bi, -trans, -stră, -anti, ante. ➢ Scrie în locul punctelor prefixele omise. ...copt, ...prins, ...gândi, ... lipit, ... turna, ... ordonat, ... plătit, ..muiat, ... clei. ➢ Alcătuiește 3 propoziţii cu unele din aceste cuvinte. Memorizează sinonimele cuvîntului ordonat – (îngrijit, disciplinat) OBSERVĂ! Citește grupurile de cuvinte și identifică structura cuvintelor. refăcut conducător face desfăcut duce conducere prefăcut întroducere REȚINE! Derivarea parasintetică este formarea cuvintelor noi cu ajutorul prefixelor și sufixelor. • • • •

dulce > îndulcit (în- + dulc + -it) pătură > împăturit (îm- + pătur + -it) coroană>încoronat (în- + coron+-at) piatră>împietrit (îm- + pietr + -it)

110

1. Citește cuvintele din colonițe. 2. Observă înaintea căror consoane se scriu prefixele -îm, -com; dar -în, -con? îmbătrânit comportare învechit convorbire împietrit compunere înghețat consătean îmbelşugat combatere înflorit conduce împodobit compatriot înverzit confirmare îmblânzit compătimire ▪ Prefixele îm-, com- se scriu înaintea rădăcinii care începe cu consoanama b sau p. ▪ Prefixele în-, con- se scriu înaintea rădăcinii care începe cu orice literă, afară de b şi p. 3. Explică ortografia cuvintelor evidențiate. a) Frumoasă este limba păcii Ea nu ne-mparte nici desparte – Cu cât e mai a tuturora, Cu-atâta e mai fără de moarte. (Vasile Romanciuc) b) Suflă, doamne, un vânt, Suflă-l pe pământ, Brazii să-i despoaie, Paltini să îndoaie, Munţii să rastoarne. („Meşterul Manole“) c) Printre frunziș Vine ușor De pom în floare, Și mângâioasă, Raza de soare Suflând voioasă Intră furiș. Pe pomișor. Carmen Sylva (Regina Elisabeta) d) Am găsit un fluier verde pe poteca dinspre crâng. Și l-am pus în brâu, dar vântul şuera în calea mea, Se juca cu brâu-mi galben, fluieraşul mi-l cerca. (El.Văcărescu) 111

DESCOPERĂ! Citește cuvintele din chenar. înnora înnegri înnegura înnoda înnădi

înnămoli înnoi înnăscut înnoptat nnobilat

Memorizează-le. Ce prefix face parte din componenţa acestor cuvinte? Cu ce începe rădăcina? Atunci când prefixul în- stă înaintea rădăcinii ce începe cu n, cuvântul se scrie cu doi de n: nod – înnod. M o d e l : înnora.

EXERSEAZĂ! 1. Rescrie textul „Toamna în livadă”. Anotimpul belşugului şi al recoltei a sosit cu paşi repezi. Fără să dea seama nimănui, a treia fiică a anului, toamna, a alungat în doar câteva zile, de pe crengile pomilor, frunzele îngălbenite de vreme. Pomii rămaşi golaşi s-au întristat de pierderea frunzelor, singura lor mândrie rămânând rodul bogat. a) Formează familii lexicale de la cuvintele: frunze, apă. Găsiţi sinonimele cuvintelor: pomii, mândrie. Alcătuiţi cu ele enunţuri. b) Reprezentă schematic structura cuvintelor subliniate. Argumentează. a) Formează câmpul lexical al cuvântului livadă. 2. Găsește în text cuvinte formate prin derivare. Alcătuiește cu ele oral enunțuri. Sâmbăta trecută am fost împreună cu părinţii la un spectacol de dans pentru copii. Decum am păşit în sala frumos amenajată am fost 112

impresionată de imaginea de vis pe care o aveam în faţa mea. Scena era cufundată în umbră, doar locul în care urmau să danseze elevii era puternic iluminată. Cortina grea, de catifea roşie, era coborâtă, iar beteaua de pe podeaua scenei făcea ca ringul de dans să strălucească şi sâ împrăştie lumini sclipitoare. ✓ Reprezintă schematic structura cuvintelor subliniate; ✓ Formează familia lexicală a cuvântului frumos; ✓ Explică cu ajutorul DEX-ului sensul cuvintelor: beteaua, ringul. ✓

Dictare Și merg, cale lungă să le-ajungă, trecând peste nouă mări, peste nouă ţări şi peste nouă ape mari, şi intr-o târzie vreme ajung la împărăţie. Și cum ajung spânul se înfăţişează înaintea împăratului cu carte din partea craiului. Şi împăratul Verde, cetind cartea, ardea de bucurie că i-a venit nepotul, şi pe dată îl şi face cunoscut curţii şi fetelor sale care îl primesc cu toată cinstea cuvenită unui fiu de crai și moștenitor al împăratului. (I. Creangă) ✓ Comentează ortografia prefixelor. MOMENTE DISTRACTIVE Rostește repede și corect! Şapte şine şi şapte şerpi şerpuiesc şerpuitor spre şesuri.

ÎNVĂȚĂM PRIN JOC! „Cine e mai isteț” 1. Înscrie în caiet cât mai repede și cât mai multe cuvinte care se formează de la cuvintele de bază: plete, vânt, iepure. Va birui elevul care va scrie mai repede și mai multe cuvinte. FOLOSEȘTE-ȚI IMAGINAȚIA! Redactează o compunere: „Salvați natura cât nu e târziu!”.

Folosește cuvinte derivare. Cuvinte de reper: globul pământesc, protejarea, mediul înconjurător etc. 113

§ 19. Compunerea. Procedeele compunerii. Compunerea prin sudare, alăturare şi abreviere. Formarea şi scrierea cuvintelor prin abreviere ➢ ➢ ➢ ➢ ➢

compunerea sudare alăturare abreviere sistemul siglelor

Citește cu atenție textul: 1. Atunci Făt-Frumos își ia ziua bună de la părinți. (Mihai Eminescu) 2. Moș Vasile era un pui de zgârie-brânză ca și mătușa Mărioara. 3. Stai că mai avem până la primavară. (Ion Druță) 4. Așa s-a înmuiat la inimă parcă era uns cu untdelemn. 5. Avionul a aterizat la aeroport. 6. Lanurile galben-aurii se legănau în bătaia vântului. 7. ONU asigură pacea mondială și respectarea drepturilor omului. 8. Nicidecum nu voi întârzia la școală. ✓ Ce părți de vorbire sunt cuvintele evidențiate? ✓ Cum se ortografiază aceste cuvinte? ✓ Câte elemente conțin cuvintele evidențiate? VIAȚA CUVINTELOR: • ONU – Organizaţia Naţiunilor Unite este importantă organizaţie internaţională din lume.

cea

mai

•

REȚINE! Compunerea este mijlocul intern de îmbogățire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi prin unirea sau alăturarea a două rădăcini.

114

ÎMBOGĂȚEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! ▪ Cele mai obișnuite cuvinte compuse sunt substantivele: câine-lup, medic-șef, gura-leului, cocoș-de-munte, untdelemn. ▪ În componența cuvintelor compuse întră și alte părți de vorbire: binevoitor, primăvară, roșu-portocaliu, câine-câinește, ONU, d-ta. Procedeiele compunerii OBSERVĂ! ▪ Cum sunt formate cuvintele compuse în exemplele de mai sus (alăturare, sudare, abreviere). REȚINE! Procedeele compunerii sunt: sudarea, alăturarea şi abrevierea.

▪ Sudarea este îmbinarea în care elementele s-au contopit: binefacere, doisprezece, fărădelege. ▪ Alăturarea este îmbinarea în care elementele s-au alăturat: verdedeschis, prim-ministru, sare-de-lămâie, argint-viu. ▪ Abrevierile sunt prescurtări de cuvinte sau de grupuri de cuvinte unanim recunoscute şi aplicate: S.U.A – Statele Unite ale Americii ONU – Organizația Națiunilor Unite FIDE – Federația Internațională de Șah D-voastră – Dumneavoastră Sistemul siglelor REȚINE! Sigla este o prescurtare convențională formată din litera inițială sau din grupul de litere inițiale folosite pentru a evita cuvintele sau titlurile prea lungi.

De exemplu: DEX – (Dicționarul explicativ al limbii române) Spre deosebire de abrevierile folosite numai în scris, de exemplu O (← oxigen), kg (← kilogram), d-ta (← dumneata), siglele sunt folosite și în vorbire. De exemplu SUA, ONU, UE etc. 115

Ortografia cuvintelor compuse Cuvintele compuse se scriu în felul următor: • Cuvintele compuse formate prin sudare se scriu într-un singur cuvănt: paisprezece, botgros, fiecare; • Cuvintele compuse formate prin alăturare se scriu: ▪ cu cratimă: iarba-tatălui, femeie-cosmonaut, vagonrestaurant, nord-vest, gură-cască, albastru-deschis. ▪ despărțit: douăzeci și trei, pe sub, pentru că. • Cuvintele compuse formate prin abrevieri se scriu cu inițiale majuscule sau mici, urmate sau nu de puncte: ONU, O.N.U.; SUA, S.U.A; • Nu se pune punct după: ▪ abrevierile unităților de măsură: m, cm, dm, kg; ▪ abrevierile punctelor cardinale: N, S, V, E; ▪ abrevierile – pronume personale de politețe: d-ta, D-lui, D-voastră. Exemplu: Am citit un articol în care am aflat ceva despre D-voastră. • Numele proprii compuse, numele de localități se scriu cu inițială majusculă la fiecare termen, afară de articole și prepozițiile care întră în componența cuvântului compus: Ștefan cel Mare, Barbu-Lăutaru, Barbă-Cot, Satul Mare, Pătrăuții de Jos, Noua Suliță, Biserica Albă.

EXERSEAZĂ! 1. Formează cuvinte compuse noi de la cuvintele-rădăcini din ambele coloane. Bine – făcător, facere, venit, voitor, a voi, crescut, intenționat. Rău – a cuvânta, cuvântare, orânduire, înțeles. 2. Formează cuvintele compuse. Elementul al doilea pune-l la cazul cerut. Coada leul racul traista șoarecele mielul ochiul iepurele câinele iarba fiarele calul 116

ciuboțica limba talpa umbra Model: coada-șoarecelui.

ursul cocoșul cucul ciobanul

boul gâsca

3. Înscrie cuvintele compuse pe care le poți forma din cuvintele-rădăcini. Explică sensul lor. Alcătuiește propoziții cu trei cuvinte noi formate. tele observator jurnalist colaj jurnal radio reporter reportaj interviu dialog foto vernisaj concurs difuziune cameră emisiune detalii 4. Examinează harta regiunii noastre. Înscrie substantivele compuse cunoscute (denumiri geografice). 5. Formează cuvinte compuse noi de la cuvintele- rădăcini din ambele coloane: bine: făcător, facere, venit, voitor, a voi, crescut, intenționat, a cuvânta. rău: înțeles.

APLICĂ! 1. Îmbină cuvintele- rădăcini din colonița din dreapta cu cele din colonița din stânga. Ortografiază-le corect! alb spălăcit negru întunecat cafeniu pronunțat galben aprins albastru șters, suculent verde pal, intens roșu închis, deschis gri deschis 117

EXPRIMĂ-ȚI OPINIA! Inversează ordinea cuvintelor în adjectivele compuse din denumirile dicționarelor bilingve. Va fi același dicionar sau altul? Mic dicționar ucrainean-român de sinonime Dicționar chinez-spaniol Dicționar român- englez Dicționar spaniol-portughez Dicționar italian-francez Dictare de cuvinte Profesorul dictează cuvinte, iar elevii alcătuiesc enunțuri. a) Primăvara... b) Viteazul... c) Compunerea... d) Harap Alb ... e) Leneșul... ✓ Explică cum s-au format cuvintele cu care a început fiecare enunț. MOMENTE DISTRACTIVE: Ghici! Rostește repede și corect! Rică nu ştia să zică: Râu, răţuşcă, rămurică, Dar de când băiatu-nvaţă Poezia despre raţă, Rica ştie-acum să zică: Râu, răţuşcă, rămurică.

FOLOSEȘTE-ȚI IMAGINAȚIA! Alcătuiește un text din 5-6 propoziții pe una din temele: „Plantele medicinale”, „Florile”. Pentru informație: albăstreaua, brusturele, coada-calului, fraga –de- pădure, limba -mielului, ciuboțica-cucului, talpa-gâștei, traista-ciobanului, năsturelul-de-baltă (plante medicinale). 118

✓ Folosește denumiri de plante compuse. ÎNVĂȚĂM PRIN JOC! ❖ Joc didactic „Cine-i mai isteț” Înscrie cât mai multe cuvinte compuse – numiri de plante. Ce fel de plante cunoști? Ce știi despre plantele medicinale? Alcătuiește câteva enunțuri cu denumiri de flori. Selectează câteva legende despre flori. LUCRU ÎN ECHIPE! ✓ Echipa I. Scrieți 5 cuvinte compuse (alăturare) ✓ Echipa II. Scrieți 5 cuvinte compuse (abrevieri) ✓ Echipa III. Scrieți 5 cuvinte compuse (prin sudare)

§ 20. Conversiunea (schimbarea valorii gramaticale) Sistemul siglelor (scrierea lor cu majusculă)

➢ vocabular (lexic) ➢ derivarea: prin sufixare; prin prefixare; ➢ sufixe: augmentative; diminutivale. ➢ Conversiunea

compunerea: prin alăturare; prin sudare; prin abreviere;

119

Citește expresiv poezia: Frunza verde, iarba verde, Verde grâul răsărit. Verdele, dacă-l vom pierde, Ca şi cum nici n-am iubit. Albă neaua, albă pâinea. Alb şi pomul înflorit. Albul negru de rămâne. Ca şi cum nici n-am trăit. (Dumitru Matcovschi) ✓ Ce părți de vorbire sunt cuvintele evidențiate? ✓ De la ce părți de vorbire s-au format? CĂSUȚA CU IDEI: OCROTIȚI NATURA!

REȚINE! Conversiunea /schimbarea valorii gramaticale/ este un mijloc intern de îmbogățire a vocabularului care constă în formarea cuvintelor noi prin trecerea la o altă parte de vorbire.

Exemplu: Omul muncitor de pâine nu duce dor. (adjectiv) Muncitorul a ieșit din schimbul de noapte. (substantiv) OBSERVĂ! ✓ Examinează cuvintele din ambele coloane. Prin ce se aseamănă cuvintele care se repetă? Prin ce se deosebesc? articol editorial editorialul scriitor clasic clasicul registru zilnic zilnicul popoarele antice anticii om militar militarul film documentar documentarul om leneş leneşul om egoist egoistul 120

DESCOPERĂ! Părți de vorbire obținute prin schimbarea valorii gramaticale /conversiune/: ▪ substantive (substantivizarea) – prin articulare orice parte de

vorbire devine substantiv: frumosul, eul, treiul, cititul, etc.; ▪ adjective (adjectivizare) – în general, se utilizează cu valoare adjectivală verbele la participiu (cartea citită) sau la gerunziu (femeia suferindă); ▪ adverbe (adverbializare) – se utilizează cu valoare adverbială, mai frecvent, unele substantive sau adjectivele: Exemple: Toamna a sosit. / Toamna se strâng roadele. Cântec frumos. / Cântă frumos.

Alege, prin subliniere, forma admisă de limba literară: 1) copii noi/nou născuţi; 2) Acestea sunt probleme grele/greu de rezolvat; 3) Au venit destul/destui de mulţi copii; 4) comportarea fetei cea/celei nou venită/venite în clasa noastră; 5) … cantităţi cât mai mari posibile/posibil de alimente; 6) Doamna profesoară însuşi/însăşi a spus asta; 7) Nu-mi place stofa care/pe care am ales-o; 8) Niciunul dintre ei n-a/n-au învăţat; 9) Din cât/câte ştiu, evenimentele au decurs aşa; 10) După cât/câte cunosc, nu se va opri aici; 11) Aceşti elevi nemaipomeniţi/nemaipomenit de harnici au câştigat toate premiile; 12) Aceste dicţionare sunt cel/cele mai strâns legate de practică.

EXERSEAZĂ! 1. Identifică valoarea gramaticală a cuvintelor subliniate. A răspuns bine la lecții. Binele va fi întotdeauna răsplătit. Am rănit un cățel din greseală. Un rănit într-un accident de circulație devine un pieton mai atent. Am un tricou albastru. Culmile 121

muntoase se proiectau pe un albastru pur. Primăvara este un anotimp vesel. Mereu răcesc primăvara. La poartă creștea un nuc bătrân. Bătrânul a dovedit că este un înțelept 2. Construiește câte o propoziţie în care cuvintele leneş, viteaz, albastru să aibă valoare de adjectiv şi alte propoziţii în care aceleaşi cuvinte să aibă valoare de substantiv. ADJECTIV

SUBSTANTIV

Leneş viteaz albastru 3. Precizează valoarea gramaticală a cuvintelor subliniate: a) Tânărul a greşit în viaţă. b) Plecăm la şcoală dimineaţa. c) Este un bărbat bine care ştie să se poarte bine. 4. Identifică în enunțurile de mai jos cuvintele obținute prin schimbarea valorii gramaticale. Precizează de la ce părți de vorbire s-au format. a) Cerul era de culoare albastră. Culmile muntoase se proiectau pe un albastru pur. b) A răspuns bine la lecție. Am făcut un bine. c) Am rănit un cățel din greșeală. Era un rănit într-un accident de circulație. d) Binele a triumfat din nou! e) Noaptrea se întunecă. f) Cel harnic învață bine. 5. Identifică adjectivele obţinute prin conversiune din textele următoare: a) Pământul bătătorit dogoreşte. Umbra se ţine pitulată pe lângă o parte din ziduri. (I.A. Bassarabescu) b) Înainta grăbit sub umbrelă, adus din umeri, cu privirile plecate, căutând să evite şuvoaiele. (Mircea Eliade) 6. Arată ce valoare morfologică au cuvintele subliniate din coloana A. şi ce devin în coloana B.

122

A Eu sunt un om înţelept …………………

B Un înţelept ştie multe…… Ea procedează înţelept…………………

A venit aproape de mine.

Iubeşte-l pe tău…………

aproapele

7. Construiește câte două enunțuri cu cuvintele propuse ca să aibă diferite valori gramaticale: voinicul, muncitorul, frumosul, deșteptul.

✓ Numește antonimele acestor cuvinte. Dictare preventivă: O maimuță tânără capătă de la cineva o nucă. Nu mai văzuse nuci până atunci, dar auzise că sunt foarte bune. De aceea o duse la gură și mușcă zdravăn din ea. Nuca nu se sparse, dar dinții maimuței începură să doară grozav. Înciudată, maimuța cea tânără aruncă fructul cât colo. O altă maimuță mai în vârstă văzu totul. Ridică nuca, o lovi cu o piatră și îi desfăcu miezul, pe care îl consumă cu o vădită plăcere. Apoi îi spuse celei tinere: Dacă nu știi să gândești cu mintea ta, poți cel puțin să le ceri sfatul celor mai mari că tine. MOMENTE DISTRACTIVE: Rostește repede și corect! Tot ce-am zis şi-am zis c-oi zice, Dar de zis eu n-am mai zis, Nici n-am zis, nici n-oi mai zice, C-am să zic ce-am zis c-oi zice. ✓ Explică scrierea cuvintelor cu ortograme.

PROIECT DE GRUP! Citiți cu atenție textul: Toamna, verdele pădurii dispare încet şi frunzele îngălbenite şi bătute de vânt colindă nestingherite cărări. Asemenea peisaje, în care fiecare arbore pare o fiinţă părăsită de binele verii, înmulţesc ahurile poeţilor. Fiind nişte îndrăgostiţi pătimaşi de natură artiştii sunt, în sinea lor, graţie sensibilităţii, neliniștiți de iminenta dispariţie a 123

vegetalului. Totuşi, pășind într-un desiș al pădurii fremătânde, ei au sentimentul că se integrează eternităţii universale. (Ion Andreescu) ✓ Identificați cuvintele formate prin schimbarea valorii gramaticale. De la ce părți de vorbire s-au format? FOLOSEȘTE CALCULATORUL! Ascultă pe Youtube iva-ton-copilarie(mp3besplatno.net) cântecul „Copilărie.” Alcătuiește o compunere „Copilăria mea”. Folosește cuvinte formate prin diferite mijloace de formare a cuvintelor. Mijloacele interne de formare a cuvintelor

derivarea

▪ sufixarea; • ▪ prefixarea; ▪ derivare parasintetică.

compunerea

▪ prin alăturare; ▪ prin sudare; ▪ prin abreviere.

conversiunea

▪ Schimbarea valorii gramaticale

§ 21. Familia lexicală (numai cuvintele formate prin derivare). Câmpurile lexicale ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ 124

derivare faamilie lexicală câmp lexical cuvinte derivate sufix, sufixare sufixe: augmentative diminutivale

Citește cu atenție textul:

Veșnicia stă în lucrurile făcute cu dragoste

Se spune că veșnicia s-a născut la sat, în pieptul scăldat de demnitate și adevăr al omului simplu de la țară pentru care cuvântul e cuvânt, iar legământul e lege. Acolo, în mijlocul cătunului, stă mândră Veșnicia.Țăranul își șterge fruntea de griji și continuă să îngrijească cu dragoste averea rămasă de la strămoși: pământul și veșnicia.

Le udă cu sudoarea frunții, le încălzește cu energia lui fără să obosească. Căci, tot ce face cu mâinile și cu sufletul, rămâne înveșnicit, fiindcă țăranul e frate cu pământul. Ne întrebăm mereu: cine suntem? Încotro ne îndreptăm pașii? Care ne este menirea? Doar țăranul, senin ca spicele coapte, ne-ar putea spune că Noi am fost odată oamenii pământului, înfrățiți cu huma acestei guri de rai, îngemănați cu doinele de dor. Veșnicia pe care-o purtăm în inimă, ne-a învățat limba grânelor, a țărânei și fericirii, adevărului și a slovei cu tâlc. ✓ Selectează cuvintele formate prin derivare. ✓ Formează cuvinte noi prin derivare, compunere. ✓ Cum s-au format cuvintele evidențiate? ✓ Analizează structura cuvntului îngemănați. ✓ Formează familia lexicală a cuvântului inimă. 125

REAMINTEȘTE-ȚI! Ce este derivarea? Ce este sufixarea? Ce este prefixarea? Ce parte a cuvântului e comună pentru cuvintele formate prin derivare? Ce este compunerea? Numiți procedeele compunerii. Mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului sunt derivarea, compunerea, conversia.

Ce este familia lexicală? Ce este câmpul lexical? Cum deosebim aceste două noțiuni? Familia lexicală prezintă totalitatea cuvintelor înrudite ca sens, formate de la acelaşi cuvânt de bază şi având acelaşi radical. Ea este formată din cuvântul de bază, cuvintele derivate, cuvintele realizate prin compunere şi prin schimbarea valorii gramaticale. Cuvântul de bază este cuvântul de la care se porneşte în alcătuirea unei familii lexicale. Radicalul este elementul comun care se întâlneşte la cuvintele ce formează o familie lexicală. NOTĂ! Radicalul poate fi identic sau nu cu termenul de bază: bun – bunic – străbunic cuv. de bază – radical – radical muncă(cuv. de bază) – muncitor ( radical) Radicalul poate conţine alternanţe fonetice: floare – florar Cuvintele derivate sunt cuvinte formate cu ajutorul prefixelor sau/şi al sufixelor lexicale: grădină - cuvânt de bază grădinar - grădin + suf. -ar grădinăreasa - grădin + suf.-ar + suf. -easă grădinăresc - grădin + suf. -ar + suf. -esc 126

grădinărit - grădin + suf. -ar + suf. -it grădiniţă - grădin + suf. –iț OBSERVĂ! Selectează numai cuvintele înrudite ca sens cu cuvântul frunză din șirul de mai jos: frunziș, frunzărie, înfrunta, înfrunzit, desfrunzit, frctifer, neînfrunzit, înfrunzire, frunzuliță, frunzișoară. ✓ Care este partea comună a acestor cuvinte? ✓ Prin ce procedeu s-au format cuvintele acestea? REȚINE! Familia lexicală sau familia de cuvinte cuprinde toate cuvintele formate prin derivare sau prin alte procedee de la un cuvânt de bază. Derivarea este mijlocul de îmbogățire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul prefixelor și sufixelor. Cuvintele formate cu ajutorul prefixelor și sufixelor se numesc cuvinte derivate.

OBSERVĂ! Derivarea cu sufixe Copile, mândrește-te cu strămoșii și contemporanii tăi care au luptat și luptă pentru independența Patriei tale. Fiecare dinre noi trebuie să ținem minte – avem două profesii. Prima – învățător, inginer sau constructor, iar a doua e la fel pentru toți – apărarea. Cine poate fi erou? Erou poate să devină 127

numai acela care prin faptele și gândurile sale trăiește pentru oameni. Eroismul nu este numai o clipă, dar poate fi întreaga viață trăită pentru oameni. Ține minte, că Ucraina are mulți eroi. Slavă eroilor Ucrainei! FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! ✓ Identifică cuvintele formate cu sufixe. Numiți cuvântul de bază și sufixul cu care s-a format cuvântul. ✓ Ce părți de vorbire sunt aceste cuvinte? ✓ Alcătuiți câteva enunțuri despre Ucraina, despre capitala Ucrainei. ✓ Numiți toate părțile de vorbire din primele două enunțuri.

REȚINE! Sufixarea este derivarea cu ajutorul sufixelor. Cele mai răspândite sufixe în limba română sunt: -ian, -ean, -esc, -ar, -aș, -tor, -ătate, -ie, -re etc.

▪ Sufixele diminutivale sunt sufixele care se alătură la rădăcina cuvântului pentru a arăta micșorarea dimensiunii: -aș – copilaș, scăunaș, iepuraș; -iț – grădiniță, căciuliță, fetiță; -uț – căluț, căsuță; -eț – ursuleț, poduleț; -ic – fetiță, păpușică, mătușică; -el – degețel, bobocel, clopoțel; -uș – cărărușă, găinușă; -or – obrăjor, frățior, oușor. ▪ Sufixele augmentative (cu sens peiorativ) -an – băietan, juncan, flăcăuan; -oi – băietoi, fătoi, butoi; -andru – băiețandru, copilandru; -oaie – căsoaie; -ăraie – apăraie.

REȚINE! Câmpul lexical cuprinde toate cuvintele care aparțin aceluiași domeniu și au trăsături de sens comune. 128

Ortograma n-avem: N-avem de ales, trebuie să acceptăm. Nu avem de ales.

Ortogramele n-ați, n-au: N-ați citit povestioara. Nu ați citit. N-au venit cu noi. Nu au venit.

CONSTRUIEȘTE! Construiește câte o propoziție cu cuvintele date: n-avem, n-ați, n-au.

EXERSEAZĂ! 1. Alcătuiți familiile lexicale ale cuvintelor: grădină, ochi, cunoaște. 2. Selectează din cuvintele de mai jos familia lexicală: om, copii, omenire, omenos, omuleț, oameni, bărbat. 3. Grupează pe familii lexicale cuvintele: pune, desfăcut, binevenit, suprapune, prefăcător, depune, face, binișor, depunere, impune, prefacere, binețe, binevoitor. 4. Formează familia lexicală a cuvântului pădure și alcătuiți un text de volum mic „La pădure” folosind cuvintele noi formate. 5. Subliniază cuvintele care fac parte din familia lexicală a următoarelor cuvinte de bază: cap – capabil – copac – căpșor orb – orbeală – orbește – a orbi – orbital – orbită masă – mascare – măsuță – mescioară – mesean. 6. Găsește filele care nu sunt din familia lexicală a cuvântului carte: cărțulie, cartelă, cărturar, cărticică, cartier. 7. Pune în dreptunghiuri albastre sufixele şi în dreptunghiuri verzi prefixele următoarelor cuvinte derivate de la cuvântul de bază indicat: a) băiat • băietan • băieţandru • băieţaş • băietei • băieţesc • băieţeşte • băieţoi; b) bun• bunicel • bunişor • bunuț • a îmbuna; c) roşu• a înroşi • înroşire • roşeală • roşeaţâ • roşior; d) sat • sătean • sătesc • săticel • sătuc • sătuleţ. 8. Formează patru derivate cu sufixe de la substantivul nor. 9. Formează câte un derivat cu sufix de la următoarele substantive: lumină, bunică, pui, copil, vrabie. 129

10. Grupează cuvintele de mai jos în două categorii: a) cuvinte derivate; b) forme diferite ale aceluiaşi cuvânt. Casă, frumos, casele, frumoase, caselor, frumuseţe, înfrumuseţa, zidesc, zidim, casnic, căsuţă. 11. Completează versurile, judecând după conţinutul propoziţiilor pe care le conţine. Scrie cuvintele alese şi marchiază desinenţa şi tema. Azi a fost la noi ..., Şi a fost la noi..., A făcut pereţi la casă. Făcu casa mat frumoasă. Şi a fost la noi..., Şi a fost la noi..., A pus geam şi uşă-aleasă. Uite şi lumina trasă. (Grigore Vieru) 12. Citiţi textul. Grupează cuvintele evidenţiate în două categorii: cele care nu sunt formate de la alte cuvinte (nederivate) şi cele care au provenit de la alte cuvinte (derivate). Dimineaţa mama toarnă în ciubăr multă-multă apă şi apucă să ghilească cerul. Când mă trezesc, peste garduri, peste case, peste vii şi păşuni albăstreşte întinsă la soare pânza cerului. (Nicolae Esinencu) 13. Formează trei cuvinte noi cu sufixe diminutivale și trei – cu sufixe augmentative. 14. Indentificați sufixele diminutivale. Ghiciți ghicitorile: a) Margareta e o floare Şi-are-un frate mititel. Vai ce multă-asemănare Este între ea şi el. Mama face ceai din el Şi se cheamă ...? b) Primăvara când se-arată, Prin grădini apar deodată Ciorchini albi şi albăstrii Din steluţe mii şi mii. c) Mărgeluşe parfumate Printre frunze înşirate. d) Floricea catifelată Seamănă cu-n chip de fată. e) Cupe albe, sângerii Stau pe lujere înfipte, Parc-ar fi nişte făclii! 130

f) Voinicel cu haină albă Iese primul din zăpadă. (Lăcrimiorele, panseaua, liliacul, ghiocelul, lalelele) 14. Găsiți în textul de mai sus cuvintele evidențiate. Formează câmpul lexical al valorilor eterne. Indică trei cuvinte aparținând câmpului lexical și câte trei cuvinte aparținând familiei lexicale a cuvântului „scaun”. Indică zece cuvinte aparținând câmpului lexical al alimentelor. Găsiți printre cuvintele de mai jos pe cele care nu intră în câmpul lexical al termenului indicat: • animale domestice: vacă, cal, porc, găină, iepure, capră, rață, oaie, ied, curcan;

• corpuri cerești: stele, soare, pământ, lună, Luceafăr.

15. Citiți cuvintele de mai jos și descoperiți ce au ele comun între ele: - caiet, carte, stilou, creion, cariocă, ghiozdan, linie; - vânt, ploaie, furtună, ninsoare, lapoviță, uragan. 16. Alcătuiți câmpul lexical al cuvintelor: animale sălbatice, păsări, arbori, unelte, fructe, legume, flori, pești, matematică, sport. 131

VORBEȘTE ȘI SCRIE CORECT! ✓ Alcătuiește un dialog (între 2 membri ai familiei). ✓ Folosește corect semnele de punctuație și înscrii-le în caiete. NU UITA!

„Nu-ti poti alege familia. Ea este darul lui Dumnezeu pentru tine.” Desmond Titu

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE!

Dictare Am fost la restaurant cu mama și tata. Acolo, ne-am întâlnit cu dumneaei, doamna profesoară. I-a plăcut foarte mult când m-a văzut că petrec timp cu familia și m-a întrebat: – Bună ! mi-i poți prezenta pe dumnealor? – Desigur! dumneaei este mama mea iar dumnealui este tatăl meu. – Bună ziua doamnă și domnule! – Bună ziua și dumneavoastră! Am stat împreună și-am discutat despre situația mea la școală, iar părinții mei au fost mândri de mine! Apoi, după două ore, am plecat și ne-am luat rămas bun de la doamna. – La revedere! – La revedere și dumneavoastră!

ROSTEȘTE REPEDE ȘI CORECT! Ceata lui pițigoi Trece mândră prin zăvoi Toți sunt luptători de soi Dai într-unul țipă doi. 132

LUCRAȚI ÎN PERECHI! ÎNVĂȚAȚI JUCÂNDU-VĂ! ❖ Jocul didactic „Cine mai mult ?” Împărțiți-vă în patru grupe. Câștigă grupa care în două minute va scrie în caiete o familie lexicală și un câmp lexical alcătuite din cele mai multe cuvinte. ❖ Alcătuiți o compunere pe tema: „Familia mea”, folosind cuvinte formate prin derivare, compunere, conversiune. Cuvinte de reper: mama, bunica, sora, fratele, cumnatul, mătușa, rudele.

§ 22. Sinonimele. Antonimele. Regionalismele

➢ sinonime ➢ antonime ➢ regionalisme

Citește cu atenție enunțurile. Prin ce se aseamnă și prin ce se deosebesc cuvintele evidențiate: 133

În limba ta În aceeaşi limbă Toata lumea plânge, În aceeaşi limbă Râde un pământ. Ci doar în limba ta Durerea poţi s-o mângâi, Iar bucuria S-o preschimbi în cânt. În limba ta Ţi-e dor de mama, Şi vinul e mai vin, Şi prânzul e mai prânz. Şi doar în limba ta Poţi râde singur, Şi doar în limba ta Te poţi opri din plâns. (Grigore Vieru) ▪ Unele cuvinte în text se pot înlocui cu altele asemănătoare ca sens fără a-și schimba înțelesul. ▪ Unele cuvinte au pereche cu sens opus. CĂSUȚA CU IDEI: Ce priveliște minunată este pădurea vara. Codrul mă primește îmbietor. Orice colțișor e superb. Glasul păsărilor e încântător. Tresar la fiecare șoaptă a izvorului. Parcă aud pașii cuiva...

134

REȚINE! Sinonimele sunt cuvintele cu formă diferită și cu sens identic sau asemănător.

▪ sinonimul potrivit pentru cuvântul subliniat: a) Nucul e un arbore impunător. b) Bradul e un arbore montan.

▪ Găsiţi câte un sinonim pentru cuvântul subliniat în enunţurile de mai jos: a) Copilul privea apa limpede. b) După o ploaie îndelungată, cerul deveni din nou limpede. c) Glasul limpede al fetiţei răsuna în sala de spectacol. d) Mi-a venit un gând limpede și am luat hotărârea.

▪ Găsiţi câte un sinonim pentru expresiile subliniate în enunţurile de mai jos: a) Ion şi-a luat tălpăşiţa. b) Povestea ta e cusută cu aţă albă. NOTĂ!

Alegerea sinonimului potrivit depinde de contextul în care apare. 135

OBSERVĂ! Citiți cu atenție textul: Era odată un moşneag ş-o babă; şi moşneagul avea o fată, şi baba iar o fată. Fata babei era slută, leneşă, ţâfnoasă şi rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum salintă cioara-n laţ, lăsând tot greul pe fata moşneagului. Fata moşneagului însă era frumoasă, Scenă din spectacolul „Fata babei și harnică, ascultătoare şi bună la fata moşneagului”. Regia Daniel inimă. Dumnezeu o împodobise cu Stanciu. toate darurile cele bune şi frumoase. Dar această fată bună era horopsită şi de sora cea de scoarţă, şi de mama cea vitregă... (Ion Creangă) ✓ Citește fragmentul de poveste şi observă cum este caracterizată fata babei. Dar fata moşneagului? Ce cuvinte a folosit autorul pentru a caracteriza fetele? ✓ Ce părți de vorbire sunt cuvintele opuse? REȚINE! Antonimele sunt cuvintele cu sens opus.

ÎMBOGĂȚEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! ✓ Grupează după sens antonimele şi găsiţi termenul generalizator respectiv: îngust, negru, alb, lat. voios, mare, trist, mic, atunci, vara, acum, aproape, bătrân, departe, tânăr, iarna. ✓ Ce antonime pot avea verbele: a coase, a închide, a îmbrăca, a face, a turna? ✓ Scrie-le şi comentează ortografia. NOTĂ!

➢ Cuvintele-antonime trebuie să fie aceleași părți de vorbire. ➢ Antonimele se pot forma și cu ajutorul prefixelor:

-ne: atent – neatent, cosit– necosit, ; -des: a face – a desface, a coase – a descoase; -in: exactitate – inexactitate, corect–incorect; -im: posibil–imposibil, perfect –imperect. 136

OBSERVĂ! o Citește cu atenție textul: Dar, în gândul meu: ştii c-am nimerit-o? Bine că nu-i acasă; şi de n-ar veni degrabă şi mai bine-ar fi... Şi scurt şi cuprinzător, sărut mâina mătuşii, luându-mi ziua bună, ca un băiat de treabă, ies din casă cu chip că mă duc la scăldat... şi când colo, mă trezesc în cireşul femeii, şi încep a cărăbăni la cireşe în sân: crude, coapte, cum se găseau. Şi cum eram îngrijit şi mă sileam să fac ce-oi face mai degrabă, iaca mătuşa Mărioara, c-o jordie în mână, la tulpina cireşului. [...] – Dar bine, ghiavole, aici ţi-i scăldatul? zise ea, cu ochii holbaţi la mine; coboară-te jos, tâlharule, că te-oi învăţa eu! (Ion Creangă ) ✓ Care este forma literară a cuvintelor evidențiate? ✓ Cine a folosit aceste cuvinte în text și cu ce scop? ✓ Alcătuiți o compunere orală „Ce e bine și ce e rău”. REȚINE! Regionalismele lexicale sunt cuvintele folosite într-o anumită regiune.

NOTĂ!

▪ Regionalismele lexicale sugerează culoarea locală și au rol în caracterizarea pesonajelor. ▪ Regionalismele lexicale au sinonime literare. Exemple: bai (supărare), clop (pălărie), pită (pâine), curechi (varză).

Ortograma ni-l: Ni-l amintim și noi. Au făcut o croaziere pe râul Nil.

Ortograma n-oi: Dacă n-oi veni la timp, să nu mă aștepți. Noi avem ambiție. 137

EXERSEAZĂ! 1. Găsiți în DEX sinonimele cuvintelor: voinic, a remarca, a indentifica. 2. Ce sinonime pot avea cuvintele evidenţiate? De ce autorul le a preferat pe unele, şi nu pe altele? Crainici, iepurii cei repezi, Purtători îi sunt de veşti, Filomele-i ţin orchestrul Şi izvoare spun poveşti. (Mihai Eminescu) 3. Ce deosebire este între sinonimele date şi când se folosesc ele? • Sulf – pucioasă, cupru – aramă, abdomen – pântec, prăpastie – abis, reptilă – târâtoare, apicultură – albinărit, viticultură – vierit. • Cap – căpăţână – tidvă – bostan. • A mânca – a înfuleca, a crăpa. • Gură – bot, leoarbă, clanţ, plisc. • Voce – glas, carte – scrisoare, oră – ceas, chimir – portmoneu, învăţător – dascăl, povăţuitor – îndrumător. 4. Citește compunerea şi redacteaz-o, înlocuind cuvintele ce se repetă prin sinonimele posibile. A sosit şi multaşteptata iarnă. Iarna pământul se acoperă cu o zăpadă strălucitoare. Zăpada scânteiază şi strălucește la soare. Peste tot vezi numai zăpadă. Ea e curată, imaculată. Afară e ger. Gerul face ca zăpada să scârţâie sub picioare. Soarele împrăştie raze de lumină, iar de sus, de pe copaci, se cerne zăpada de pe crengile atinse de zburdalnicele vrăbiuţe. 5. Alcătuiţi seria sinonimică a verbului a comunica (zece sinonime). 6. Găsiți sinonimele în proverbele și zicătorile de mai jos: ✓ Cine seamănă vânt, culege furtună. ✓ Claie peste grămadă. ✓ Varsă foc și pară. ✓ Nici în car, nici în căruță, nici în teleguță. 7. Împerechează cuvintele sinonime: ramură iaz 138

lac ajutor supărare asta ceartă necaz aceasta creangă sprijin sfadă. 8. Găsește câte un sinonim pentru următoarele expresii: a se duce pe apa sâmbetei, a se da la brazdă, a aduce aminte, a tăia frunze la câini, a face zile fripte cuiva. 9. Completează proverbele. Atestă antonimele şi comentaţi-le. La plăcinte înainte... Cine fură azi un ou... Scump la tărâţă. .. Cel sătul nu crede... 10. Numește antonimele în frazeologismele şi grupurile de cuvinte date. Alcătuiţi cu ele propoziţii. Scrii-le, marcând prin subliniere părţile de propoziţie: nici câine, nici ogar; nici laie, nici bălaie; ieri şi azi; tineri şi bătrâni; război şi pace. 11. Corectează enunțul: „Învăţătoarea î-şi amintii cum la luat de mână şi la dus să vadă o sală de clasă.” 12. Schimbă propozițiile de mai jos ca să aibă un conținut opus: 13. Străduința aduce întotdeauna rezultate bune la învățătură. Respectarea regimului zilei lungește viața omului. Mult trăiești, multe vezi. Omului cinstit îi place adevărul. 14. Găsiți antonimele neologice ale următoarelor cuvinte: copiat, logic, lașitate, războinic, posibil, ușor.

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! Dictare

Bunica mea este o femeie născută şi crescută la ţară, într-un sat frumos din regiunea Cernăuți. Este o ţărancă autentică: după vorbă şi după port. Cu mândrie şi cu grijă, îmbracă portul popular, iar năframa şi-o aşează pe cap aşa cum şi-au aşezat-o femeile de când locuiesc pe aceste pământuri. Frumusețea hainelor moştenite din străbuni este întrecută doar de frumuseţea bunicii mele. 139

Chiar dacă anii au trecut peste ea şi au lăsat urme adânci în fizionomia ei, bunica mea îşi păstrează chipul frumos din tinereţe.

ROSTEȘTE REPEDE ȘI CORECT! Mama, mama mare Mereu, mereu are, Mere, pere bune, Mure și alune. VORBEȘTE ȘI SCRIE CORECT! ❖ Citește şi înlocuiește cuvintele ce se repetă supărător prin sinonimele potrivite. ❖ Ce impresii ai despre cuvintele folosite în text? Un băiat o întrebă pe profesoară: – De ce se spune aşa: „Chiar dacă nu cântă un cocoş, soarele totuna va răsări?” – Îţi voi spune după lecţii, î-a spus profesoara. După lecţii elevii făceau curat în curte. Toţi munceau cu râvnă, numai băiatul ce-i pusese întrebare profesoarei sta şi aştepta răspunsul. Când s-a terminat lucrul, profesoara i-a spus. – Vezi, că şi fără ajutorul tău curtea străluceşte de curată ce este. Băiatul roşi: înţelese proverbul. ▪ Atenție la ortografierea cuvintelor prin cratimă! ▪ Memorizează semnele de punctuație la dialog și la vorbirea directă.

LUCRAȚI ÎN GRUPE! ❖ „Ghici și află antonimul” (trei grupe) 1. Antonim sunt a lui „frică”, Omului – la greu de pică – Îi servesc eu drept baraj Căci port nume de... 140

2. Antonim al „bolii” sunt Și-ți aduc tărie Când mă prezint Ți-s soră, frate Și mă cheamă... 3. Pentru „război” dușman eu sunt, Eu vreau doar soare pe pământ. Vreau fericirea-n ochi să joace, Căci nu degeaba spun toți... ❖ „Ghici ghicitoarea mea!” Încercați să alcătuiți singuri câte două ghicitori despre plante, animale, copaci, mincă laudă, frică, lene. ÎNVĂȚAȚI JUCÂNDU-VĂ! ❖ Jocul didactic „Găsește sinonimul” Se dau șapte cuvinte. Din inițialele sinonimelor acestor cuvinte primim denumirea celei mai bune balade populare – „Miorița”. Cuvintele date

Sinonimele

semeț îndată obosit revoltă semnătură așchie

§ 23. Omonimele ➢ omonime • omofone • omografe

Citește cu atenție textul:

Oaspeții primăverii

Primăvara și-a arătat din nou chipul înverzit și a început să 141

împartă zâmbete însorite. Primele care prind de veste despre venirea anotimpului peranței sunt păsările călătoare. Stoluri după stoluri, călăuzite de razele blânde ale discului de aur, apar din sudul însorit. Alaiul călătoarelor trece peste codrii golași, lipsiți de frunze. Sunt în căutarea unor copaci proaspăt înmuguriți și bucuroși de atingerea caldă a primăverii. Din mugurii gingași își vor potoli foamea, iar din ochiurile de apă, recent dezghețate, își for astâmpăra setea. În fruntea alaiului, format din felurite păsări călătoare, sunt berzele. Sunt cele mai grăbite să se întoarcă la locurile de baștină. Înaripatele grațioase, cu penajul alb ca satinul, sunt cele mai atașate de locurile în care au văzut pentru prima oară lumina blândă a zilelor de primăvară. ❖ Numiți părțile de vorbire din primul alineat. ❖ Alcătuiți alte texte despre toamnă, iarnă, vară. Care sunt simbolurile cestor anotimpuri. CĂSUȚA CU IDEI: Este o specie de pasăre de talie mare. Sexele au colorit identic. Penajul este în general alb, cu vârful aripilor (penele de zbor) negre. Picioarele și ciocul sunt de culoare roșu intens (negricioase la juvenili). Lungimea corpului este de 95-110 cm și are o greutate medie de 2400-4400 g. Anvergura este cuprinsă între 180-218 cm. Perioada de reproducere începe la sfârșitul lunii martie / începutul lunii aprilie. Femela depune de obicei 4 ouă, pe care le clocesc ambii părinți. Incubarea durează 33-34 de zile. Puii devin zburători la 58-64 de zile. Perechile 142

cuibăresc izolat sau grupat, pe același suport (acoperișuri sau stâlpi de înaltă tensiune).

REAMINTEȘTE-ȚI! Ce sunt sinonimele? Ce sunt antonimele? Ce sunt regionalismel? În limba română sunt cuvinte: • cu formă diferită și sens identic sau asemănător; • cu sens opus; • cuvinte ce se rostesc la fel dar au sens diferit.

REȚINE! Omonimele sunt cuvintele ce se rostesc și se scriu la fel, dar au sens diferit.

Exemplu: sare – substanță; sare – verbul „a sări”. OBSERVĂ! Maică-ta de-i vie, Bine-ar fi să vie Pân-la noi la vie. (Grigore Vieru) ✓ Ce sens au cuvintele evidențiate? ✓ Cum se rostesc și cum se scriu? ➢ Utilizează în propoziții omonimele: poartă, cer, par. ➢ Indică omonimele cuvintelor broască, cucoș și alcătuiți propoziții cu ele.

Ortograma l-au: Toți elevii l-au omagiat pe Mihai Eminescu.

Ortogramele n-am, n-au: N-am fost niciodată în Franța. Nu am fost. Ei n-au lucrat cu atenție Nu au lucrat. 143

EXERSEAZĂ! 1. Citește expresiv poezia. Din ce categorie de cuvinte fac parte cele evidențiate? Cum ai constatat? Unde, oare unde primăvara se ascunde, Când pe la tot pasul geru-ţi pişcă nasul? Îţi voi spune unde-i: tremură sub unde. (Iulian Filip) ✓ Ce valoare au ele aici? 2. Alcătuiţi exemple în care cuvintele lac, mare, lamă să aibă sens complet diferit. Model: a) Mai suna-vei vreodată pentru mine, dulce corn! b) Cornul e un arbust cu flori galbene şi fructe comestibile. 3. Ce cuvânt din versuri poate avea omonime? Mai verde e pomătul, / Mai scurt e lungul drum, La noi chiar şi omătul / Mai cald e nu ştiu cum. (Gr. Vieru) 4. Rostește cuvintele date conform accentului. La ce parte de vorbire se referă şi ce formă au? Cântă – cânta, adúnă – adună, tu vézi – vezi tú, voi cântáţi – cântaţi vói.

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! Dictare Mireasma pădurii îmi îmbată simțurile. Mă apropii cu grijă de ea, pentru a n-o deranja și o privesc minute în șir. Mă încearcă un sentiment care mă copleșește. Atât de tăcută și liniștită, așa cum o știu din totdeauna, dar atât de prezentă în viața noastră, a oamenilor. Rostește repede și corect! Nenea Nica și cu Nicu N-au văzut nici un pitic, Numai nenea Nicolae A vazut pe unul mic. VORBEȘTE ȘI SCRIE CORECT! ✓ Găsiți omonimele cuvintelor date în DEX: volan, veac, vază, bursă, personal. ✓ Scrie propoziții cu omonimele: s-au – sau, s-ar – sar, c-a – ca, l-a – la, ne-am – neam, ați – a-ți, iar – i-ar, mai – m-ai. 144

NOTĂ!

Aceste cuvinte sunt omonime omofone (se rostesc la fel, dar se

scriu diferit).

LUCRAȚI ÎN GRUPE! Se scriu pe tablă perechi de cuvinte omonime fără a le rosti și fără a pune accentul pe ele. Fiecare grupă trebuie să le adauge la aceste omonime cuvinte (adjective, adverbe) care să le precizeze înțelesul: acele – acele, veselă – veselă, mână – mână, muta – muta, nota – nota, ura – ura. Alcătuiți câteva enunțuri cu aceste cuvinte. NOTĂ! • Aceste cuvinte sunt omonime omografe (se rostesc diferit, dar se scriu la fel). Componența lexicului din punct de vedere:

▪ etimologic: ➢ cuvinte moștenite ➢ cuvinte împrumutate ➢ formate

Acum pot...

▪ funcțional: ➢ arhaisme ➢ neologisme ➢ regionalisme ➢ dialectisme ➢ profesionalisme

TEST DE EVALUARE

1. ... să stabilesc, varianta corectă:

▪ relațional ➢ sinonime ➢ antonime ➢ omonime ➢ paronime

Punctaj

a) vocabularul unei limbi este neschimbat; 5 puncte b) vocabularul unei limbi este într-o permanentă mișcare: apar cuvinte noi, dispar unele cuvinte, se schimbă sensul unor cuvinte; c) vocabularul unei limbi e format numai din cuvintele vechi care au existat cândva în limbă. 2. ... să identific, care este structura cuvântului„înverzire”: a) sufix+rădăcină+prefix+desinență; 5 puncte 145

b) prefix+ rădăcină+sufix+desinență; c) rădăcină+rădăcină+desinență. 3. ... să precizez, prin ce este format cuvântul „bunăvoință”: a) compunere; 5 puncte b) conversie; c) derivare. 4. ...să stabilesc, cuvintele evidențiate din enunțul de mai jos „Niculăieș avea oi albe și negre” sunt: a) sinonime; 5 puncte b) antonime; c) omonime. 5. ... să găsesc, șirul în care toate cuvintele fac parte din familia lexicală a cuvântului „a luci”: a) strălucire, strălucit, lucitor; 4 puncte b) lucind, luminând, strălucind; c) luceafăr, strălucitoare, iluminare 6. ... să găsesc, ce cuvânt de mai jos nu face parte din câmpul lexical „florile”: a) romanița; 4 puncte b) păpădia; c) pădurea. Total: 24 puncte

Apreciază-ți competențele (pe nivele): Calificativ Punctaj

146

Inițial 7-1

Mijlociu 14-8

Satisfăcător 21-15

Înalt 28-22

Noţiuni elementare de sintaxă

Îmbinarea de cuvinte. Propoziţia Noţiuni elementare de sintaxă § 24. Noţiuni elementare de sintaxă. Îmbinarea de cuvinte. Termenul regent şi termenul subordonat ➢ ➢ ➢ ➢ ➢

îmbinarea de cuvinte termenul regent termenul subordonat îmbinarea liberă de cuvinte îmbinarea stabilă de cuvinte

❖ Citește cu atenție textul: Mulţi ani s-o fi tot rugat călugărul cela acolo sus, în vârful dealului, până ce într-o noapte rece şi ploioasă i-a zărit lumina domnitorul ţării. Venea de la război, se întorcea după înfrângerea suferită la Valea Albă. Biruit de păgâni, rămas fără oaste, rănit la picior, domnitorul tocmai căuta un adăpost să-şi odihnească oasele, să-şi 147

limpezească sufletul. Ademenit de zarea de lumină din vârful dealului, a venit, a bătut în uşa cocioabei, rugându-se să fie primit peste noapte. (Ion Druță) ✓ Ai recunoscut despre care domnitor e vorba? ✓ Identifică valoarea morfologică a cuvintelor evidențiate din textul de mai sus. ✓ Alcătuiește câteva enunțuri despre Valea Albă folosind arhaisme. CĂSUA CU IDEI: Ștefan cel Mare este considerat o personalitate marcantă a istoriei României, înzestrată cu mari calități de om de stat, diplomat și conducător militar. Aceste calități i-au permis să treacă cu bine peste momentele de criză majoră, generate fie de intervențiile militare ale statelor vecine fie de încercări, din interior sau sprijinite din exteriorul țării, de îndepărtare a sa de la domnie. NU UITA! Lupta de la Valea Albă a avut loc în anul 1476. ...În timpul domniei lui Ștefan cel Mare s-au construit 47 de biserici și mănăstiri, în memoria luptelor pentru apărarea țării.

REAMINTEȘTE-ȚI! ➢ structurile evidențiate alcătuiesc grupuri de cuvinte; ➢ ele denumesc împreună obiectul sau acțiunea; ➢ între cuvintele fiecărei structuri se pot stabili raporturi sintactice. DESCOPERĂ! ✓ Din ce este alcătuită vorbirea? ✓ Cum se leagă cuvintele în propoziții, propozițiile și frazele în text? ✓ Cum trebuie aranjate următoarele cuvintele într-un enunț: lapte, merge, la, pâine, să cumpere, magazin, și, mama. 148

COMPARĂ! Prin ce se deosebesc structurile din exemplele de mai jos? ▪ florile; ▪ florile de tei; ▪ Florile de tei se aștern pe alei. REȚINE! Îmbinarea de cuvinte este grupul de cuvinte, alcătuit din cel puțin două cuvinte care denumesc împreună obiectul sau acțiunea, în interiorul căruia se poate stabili un raport sintactic.

EXPLICĂ! ✓ Prin ce se deosebește îmbinarea de cuvinte de un cuvânt? Dar de o propoziție? Exemplu: toporași; toporași violeți; Toporași violeți străbat printre frunze. REȚINE! Îmbinarea de cuvinte e alcătuită din: ▪ cuvântul determinat /de la care punem întrebarea/; ▪ cuvântul determinativ /care răspunde la întrebare/.

Legătura dintre cuvinte într-o îmbinare: • după sens /poveștile interesante/; • gramaticală /cu ajutorul desinenței, articolului, prepoziției / mura câmpului, caiet al elevului, flori de câmp/. Îmbinarea de cuvinte se alcătuiește din:

termenul regent /cuvântul determinat/

termenul subordonat /cuvântul determinativ/

149

Ortograma v-ar: V-ar plăcea culoarea galbenă? Văruiesc copacuul cu var.

Ortograma n-aș: N-aș vrea să plec. Am un naș bun.

EXERSEAZĂ! 1. Formează îmbinări cu cuvintele: casă, cântec, prieteni, carte, comunic, citesc, a merge. 2. Citește cu atenție textul. Înscrie în caiete toate îmbinările de cuvinte. Primăvara a aşternut peste tot un covor multicolor. Câmpurile şi dealurile au înverzit, iar livezile se pregătesc să dea în floare. În păduri, muşchiul copacilor e moale ca o pernă de puf, iar brazii care abia şi-au lepădat mantia de nea privesc mândri către soare. În desişuri a albit floarea ghiocelului şi un parfum uşor de toporaşi se răspândeşte la adierea vântului din amurg. Primăvara a trezit lunca la viaţă. Fluturii zburdă, albinele harnice îşi încep dulcele zumzet printre flori. Gândăceii şi cărăbuşii, dorm, dezgheţându-şi aripioarele şi picioruşele. Păsările par nişte vâslaşi pe marea cerului albastru. Rândunica cea veselă, turturica şi sturzul ciripesc în deschiderea marelui concert al primăverii. 3. Alcătuiește enunțuri cu următoarele îmbinări: bunicul meu, om plin de viață, om vestit, a luat parte, regiunea noastră, munții Carpă. ✓ Indică felul îmbinării de cuvinte, sensul. 4. Fă analiza îmbinărilor de cuvinte evidențiate. Subliniază cuvântul determinat cu o linie, iar cuvântul determinativ – cu linie văluroasă. Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură. Prevestind un soare dulce cu lumină şi căldură, 150

În curând şi el apare pe-orizontul aurit, Sorbind roua dimineţii de pe câmpul înverzit. (Vasile Alecsandri)

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! Dictare Este o zi frumoasă de primavară. Pe cer se văd stoluri de rândunele. Bogdan şi colegii lui de excursie privesc natura înverzită din jurul lor şi respiră aer proaspăt de primăvară. Rostește repede și corect! Ce-ntâmplare, întâmplătoare Sa-ntâmplat din întâmplare. Am plecat de la plecare Să mă plimb într-o plimbare Să mă plimb într-o plimbare Ce-ntâmplare, ce-ntâmplare! VORBEȘTE ȘI SCRIE CORECT! L-a dus cu vorba. A mers c-un om. S-a dus la râu. N-ai grijă. Plecat-am. Alergat-au. ✓ Explică modul de scriere al cuvintelor evidențiate. ✓ Transcrie textul de mai jos, corectând greşelile de ortografie: – Frăţioare, sămi dai jucăria aceia de pe raft. – Tu nu te poţi duce so i-ei? – Tu ieşti mai înnalt, de aceea team rugat pe tine să mio dai. – Bine, am să ţio dau. Poftim! – Mulţumesc! – Cu plăcere!

✓ Alcătuți o compunere de volum mic

/6-7 enunțuri/ după imaginea dată, folosind îmbinări libere și îmbinări stabile de cuvinte. ✓ Reamintiși-vă care sunt îmbinările libere și îmbinările stabile de cuvinte. 151

A n a l i z a î m b i n ă r i i d e c u v i n t e: 1. Îmbinare de cuvinte liberă: a) termen regent și subordonat; b) cuvânt determinat și cuvânt determinativ. 2. Îmbinare de cuvinte stabilă. Model: Noi am construit o casă de lemn. Casă de lemn – îmbin. de cuv. liberă, term. regent – casă, term. subord. – de lemn, cuv. determinat – casă, cuv. deter. – de lemn.

§ 25. Legătura de sens şi gramaticală a cuvintelor în îmbinarea de cuvinte ➢ îmbinarea de cuvinte ➢ legătură de senns ➢ sens gramatical

Citește cu atenție textul: Din orizontul albastru soarele râde cu raze roșii ca focul luminând pământul ce freamătă de viață. E primăvară și natura trăiește din nou după o lungă și înghețată iarnă. Pădurea este scăldată de aripile nevăzute ale vântului, frunzele răsar din marginile verzi, coroanele copacilor înverzesc și se înalță spre cer ca niște brațe cerând îndurare și ocrotire. Mieii zburdă prin câmpiile și dealurile care arată ca un covor verde din care firava iarbă se înalță spre zare. Greierii și micile furnici mișună grăbiți, gazele aleargă spre primele flori albastre, galbene și albe, răsărite prea timpuriu. Munții înalți și semeți se dezbracă de neaua cea grea, iar vulturii puternici survolează stâncile 152

spălate de apa zăpezii. Oamenii și animalele trăiesc feeria sosirii primăverii. E forfotă în luncă, păduri, apă, munte și orizont. Ce frumusețe de peisaj! Ce dulce e viața, ce minunată-i natura! Bine ai venit primăvară, cu soare, rândunele, verdeață și zile senine! ✓ Ai recunoscut despre care anotimp e vorba? ✓ Stabiltște câteva grupuri de sinonime, antonime, omonime. ✓ Alcătuiți câteva enunțuri despre acest anotimp. CĂSUȚA CU IDEI: După locul unde le mai găsim în lume aflăm despre randunică că poate parcurge peste 10.000 km. Acest drum lung uneori nu-l reușesc străbate, dar curiozitatea este că ea poate zbura cu peste 160 km pe oră. Din câte se știe, o rândunică trăiește între 4 și 8 ani.

REȚINE! Îmbinarea de cuvinte e alcătuită din: ▪ cuvântul determinat /de la care punem întrebarea/; ▪ cuvântul determinativ /care răspunde la întrebare/.

➢ Legătura dintre cuvinte într-o îmbinare: • după sens /poveștile interesante/; • gramaticală /cu ajutorul desinenței, articolului, prepoziției / mura câmpului, caiet al elevului, flori de câmp/. Îmbinarea de cuvinte se alcătuiește din:

termenul regent /cuvântul determinat/

termenul subordonat /cuvântul determinativ/ 153

L-a dus cu vorba. A mers c-un om. S-a dus la râu. N-ai grijă. Plecat-am. Alergat-au. ✓ Explică modul de scriere al cuvintelor evidențiate.

EXERSEAZĂ! 1. Alcătuiți enunțuri cu următoarele îmbinări: bunicul meu, om plin de viață, om vestit, a luat parte, regiunea noastră, munții Carpați. ✓ Indică felul îmbinării de cuvinte, sensul. 2. Efectuiază analiza îmbinărilor de cuvinte evidențiate. Subliniază cuvântul determinat cu o linie, iar cuvântul determinativ – cu linie văluroasă. Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneltele de muncă. Păsărelele-şi dreg glasul prin huceagul de sub luncă. În grădini, în câmpi, pe dezori de aluri, prin poiene şi prin vii Ard movili buruienoase, scotând fumuri cenuşii. (Vasile Alecsandri) 3. Formează familii lexicale de la cuvintele date. Dovediţi că aceste cuvinte fac parte din aceeaşi familie şi că rădăcina e partea semnificativă principală: pădure – pădurar; lemn – lemnar; casă – căsuță; ulcior – ulcioraș. 4. Alcătuiește cu trei din ele propoziții. 5. Prin ce se aseamănă şi prin ce se deosebesc aceste cuvinte? 6. Ce importanţă are cunoaşterea familiilor de cuvinte?

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! Dictare Aerul rece al dimineţii, plin de mirosul dulce al primăverii, a trezit-o la viaţă. Zgribulită, deschide ochişorii mici, ca două bobiţe de mărgele, şi priveşte în jur. Deschide ciocul mititel, ca şi când ar căsca, după care îşi întinde aripioarele. Rostește repede și corect! Tata taie lemnul tare Trunchiul este biruit Toata curtea s-a albit De atatea aschioare. 154

➢ Scrie o compunere pe tema „O zi de primăvară”, în care să folosiți diferite îmbinări de cuvinte. Cuvinte de reper: câmp înflorit, copaci înverziți......

§ 26. Îmbinarea liberă și îmbinarea stabilă de cuvinte

➢ îmbinarea de cuvinte ➢ îmbinarea liberă de cuvinte ➢ îmbinarea stabilă de cuvinte

Citește cu atenție textul: Era o zi minunată de primăvară. Eu și prietenii mei, ne-am gândit să mergem împreună la teatru. M-am trezit de dimineața, foarte entuziasmată știind că astăzi mă voi distra foarte tare. M-am pregătit și m-am întâlnit cu prietenii mei. Toții eram extrem de bucuroși. Ne 155

îndreptam spre teatru. Când am ajuns, am observat că era foarte multă lume, am intrat înăutru și neam așezat pe locurile noastre, așteptând să înceapă piesa de teatru. În sală era o liniște intensă, cu toții așteptam în liniștite și cu zâmbetul pe buze. Când a început piesa de teatru, eu și prietenii mei, nu ne mai puteam lua ochii de la scenă. Era minunat. A fost o zi așa de minunată, încât ne-am hotărât săă mai venim și să ne distrăm. ✓ Ai recunoscut despre ce e vorba? ✓ Identifică câteva îmbinări de cuvinte. ✓ Alcătuiește câteva enunțuri despre voi. CĂSUȚA CU IDEI: Actorul e un copil care se joacă permanent. Un copil care nu se joacă, nu este un copil, dar omul care nu se joacă, a pierdut pentru totdeauna copilul care trăia în interiorul său şi de care îi va fi groaznic de dor.

REAMINTEȘTE-ȚI! ➢ Unele structuri alcătuiesc grupuri de cuvinte; ➢ ele denumesc împreună obiectul sau acțiunea; ➢ între cuvintele fiecărei structuri se pot stabili raporturi sintactice. Îmbinarea de cuvinte e alcătuită din: ▪ cuvântul determinat /de la care punem întrebarea/; ▪ cuvântul determinativ /care răspunde la întrebare/.

ATENȚIE! ➢ Îmbinările de cuvinte pot fi: ▪ îmbinări stabile (frazeologice), care au sens unitar /a lua parte, a pune la cale, om în vârstă, băiat iute de picior/; ▪ îmbinări libere – orice element component al îmbinării își păstrează sensul individual /limba mea, copilărie fericită, a scrie o carte, a apăra Patria/. Îmbinări de cuvinte

libere

nu mai sau Nu mai pot de dorul mamei? Nu mai vii pe la noi, mătușică? (nu mai e urmat de un verb)

stabile

numai ? Am citit numai o carte. Am citit doar o carte (numai se poate înlocui cu doar)

EXERSEAZĂ! 1. Citește cu atenție textul. Înscrie în caiete toate îmbinările de cuvinte. În sfârșit a sosit și multașteptata primăvară….! Odată cu ea, natura și-a dat jos mantia albă, purtată o iarna întreagă și s-a trezit la viață! Soarele puțin palid își strecoară razele printre crengile copacilor adormiți. Iarba cea verde începe să încolțească. Păsările migratoare se întorc liniștite din țările calde, știind că aici, în țara lor neschimbată vor găsi un loc unde își vor face cuibul și se vor înmulți. 157

Ciocârlia cântă cu glasul ei dulce, triluri măiestre care încântă toată natura. În văzduh se plimbă mirosul minunatelor flori. Pe câmpuri și dealuri se văd în număr înmulțit plăpânzii ghiocei, care ascultă cu drag freamătul naturii. 3. Alcătuiește enunțuri cu următoarele îmbinări: bunicul meu, om plin de viață, om vestit, a luat parte, regiunea noastră, munții Carpați. ✓ Indică felul îmbinării de cuvinte, sensul.

✓ Alcătuiește o compunere de volum mic /6-7 enunțuri/ după imaginile date, folosind îmbinări libere și îmbinări stabile de cuvinte.

LUCRAȚI ÎN ECHIPE! Se înscriu pe tablă îmbinări stabile și îmbinări libere de cuvinte: nori fumurii, casa de cultură, Marea Neagră, pe de rost, magazin deschis, scos din fire, pahar de sticlă, dus de nas, turnul cetății, joc în doi, din loc în loc, Universitatea Națională din Cernăuți etc. Echipa I selectează îmbinările libere de cuvinte. Echipa II selectează îmbinările stabile de cuvinte. A n a l i z a î m b i n ă r i i d e c u v i n t e: 1. Îmbinare de cuvinte liberă: a) termen regent și subordonat; b) cuvânt determinat și cuvânt determinativ. 2. Îmbinare de cuvinte stabilă. Model: Noi am construit o casă de lemn. Casă de lemn – îmbin. de cuv. liberă, term. regent – casă, term. subord. – de lemn, cuv. determinat – casă, cuv. determinativ – de lemn. 158

§ 27. Propoziţia şi părţile de propoziţie. Clasificarea propoziiilor

➢ ➢ ➢ ➢ ➢

propoziția propoziţia simplă propoziţia dezvoltată propoziţia afirmativă propoziţia negativă

părţile de propoziţie propoziţia enunțiativă propoziţia interogativă propoziția exclamativă

Citește cu atenție textul:

În limba păcii Ce scumpă este limba păcii! Ea unica în lume n-are, Pentru-a se face înțeleasă, Nevoie de dicționare. Frumoasă este limba păcii! Ea nu ne-mparte, nici desparte, Cu cât e mai a tuturora, Cu-atât e mai fără de moarte. (Vasile Romanciuc)

✓ Analizează îmbinările de cuvinte din textul de mai sus: limba păcii, a se face înțeleasă. ✓ Din ce este compusă îmbinarea de cuvinte? ✓ Împarte textul în propoziții. Stabiliți felul fiecărei propoziții după scopul comunicării. CĂSUȚA CU IDEI: NU UITA! Pacea nu se menține cu forța; poate fi obținută doar prin înțelegere.” Albert Einstein Pacea e mai bună decât cel mai just război. Proverb latinesc 159

REAMINTEȘTE-ȚI! Ce este propoziția? Prin ce se deosebește ea de îmbinarea de cuvinte? Ce stă la baza unei propoziții? REȚINE! Propoziția este unitatea sintactică care exprimă un gând terminat.

Exemplu: Dacii și romanii sunt strămoșii noștri.

OBSERVĂ! ❖ Propoziția conține un singur predicat. Exemplu: Trăia odată un împărat putred de bogat.

REȚINE! După structură propozițiile se împart în: simple /nedezvoltate/; dezvoltate. Propoziția simplă este alcătuită numai din părți principale.

Exemplu: Plouă. Elevul scrie. Izvorul murmură. Propoziția dezvoltată este alcătuită din părți principale și părți secundare / atribut, complement/. Exemplu: Plouă încet, liniștit. Elevul scrie o compunere. Izvorul curge la vale.

REȚINE! După forma predicatului: ▪ propoziţii afirmative. Exemplu: Ei poposesc în dumbrava fermecată. 160

▪ propoziţii negative: predicatul este la forma negativă. Exemplu: Copiii nu se tem. OBSERVĂ! ▪ Propoziția afirmativă afirmă, constată ceva. ▪ Propoziția negativă neagă ceva, înlătură o afirmație.

REȚINE! După scopul comunicării: ▪ propoziţii enunţiative: Exemplu: Veniţi şi mâine. ▪ propoziţii interogative: Exemplu: Veniţi şi mâine? Văzutu-l-ai? Auzitu-m-ai? ▪ propoziţii exclamative: Exemplu: Ai citit cartea! Ai citit cartea?! OBSERVĂ! ▪ Propoziţiile enunţiative comunică ceva despre acţiunea făcută de subiect. Ele au la sfârşit punct sau virgulă ori punct şi virgulă. ▪ Propoziţiile interogative conţin o interogaţie, o întrebare şi aşteaptă un răspuns. Ele au la sfârşit semnul întrebării și apar mai frecvent în dialoguri. ▪ Propoziţiile exclamative au o intonaţie aparte, accentuânduse un anumit cuvânt, care priveşte în mod special enunţul. La sfârșitul propozițiilor exclamative se pune semnul exclamării. Exemlu: Ce flori parfumate! – bunicule, ce dragut esti! Clasificarea propozițiilor

după structură: ➢ simple (nedezvoltate) ➢ dezvoltate

➢ ➢ ➢ ➢

după scopul comunicării: enunțiative interogative exclamative imperative

după aspectul predicatului: ➢ afirmative ➢ negative

161

ALEGE! Elena s-a/sa oprit să culeagă flori. În luna mai/m-ai înfloresc copacii. Piticii își iau/i-au uneletele și pleacă la muncă.

EXERSEAZĂ! 1. Transformă propozițiile simple în propoziții dezvoltate: a) Se întorc cocorii. b) Bate vântul. c) Ana citește. 2. Transformă propozițiile dezvoltate în propoziții simple: a) Soarele încălzește puternic. b) La poalele munților sunt păduri de brad. c) Maria și Andreea se jucau cu o minge roșie. 3. Alcătuiește trei propoziții simple și trei propoziții dezvoltate. Subliniază părțile principale de propoziție. 4. Transformă propozițile afirmative în propoziții negative: a) E greu de străbătut creasta munților. b) E ușor a scrie versuri. c) La mare ne-am simțit foarte bine. 5. Scrie propoziții dezvoltate care să aibă ca predicat structurile: era foarte fericit să fii bun a fost cel mai norocos va fi eminent. 6. Împărțește textul în propoziții. Stabiliți tipul propozițiilor după structură și după aspectul predicatului: Este o zi frumoasă de primavară. Pe cer se văd stoluri de rândunele. Copacii înverziţi privesc cu veselie spre cerul curat ca lacrima. Crengile lor se mişcă în bătaia lină precum într-un dans. Natura, cu ale sale straie înverzite, se bucură de primăvară şi trezeşte la viaţa toate vietăţile pământului. Gâze şi animăluţe mici mişună prin pădurea seculară fără oboseală în căutare de hrană. În văzduh, se observă păsări graţioase ce zboară cu gingăşie asemeni unor dansatori pricepuţi. Cu o iuţeală demnă de invidiat, păsările urcă spre cer şi coboară spre pământ, într-o înlănţuire fantastică. După ce îşi finalizează ritualul zborului, păsările se aşează în copaci şi îşi construiesc cuiburi. Este o agitaţie de nedescris. Nimic nu pare să oprească agitaţia 162

din pădurea cuprinsă de febra primăverii – spectacolul naturii... 7. Determină tipurile propozițiilor după scopul comunicării: a) – Un’te duci? – Un’ trăiește? – La Tecuci. – Peste drum. – Ce să faci? – Cum îl cheamă? – Cozonaci. – Nu știu cum. – Cui să-i dai? – Lui Mihai. (Din creația copiilor) b) Ce bine-i la joacă! c) Vine, vine primavara, Se așterne-n toată țara, Floricele pe câmpii, Hai să le-adunăm, copii! (Cântec popular) d) Neguri albe, strălucite Naște luna argintie. (Mihai Eminescu) e) În fund, pe cer albastru, în zarea departată, La răsărit, sub soare, un negru punct s-arată! E cocostârcul tainic în lume călător, Al primăverii dulce iubit prevestitor. (Vasile Alecsandri)

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! Dictare Seceta a pus stăpânire pe întreaga ţară şi nu pare a avea de gând să ne părăsească prea curând. Pământul umed şi plin de verdeaţă este acum sterp, iar iarba este îngălbenită şi uscată. În pământ, au apărut la tot pasul crăpături mari, asemenea unor guri înfometate. Din cauza secetei extreme şi a temperaturilor ridicate, copacii sunt aproape uscaţi. Sunt atât de afectaţi de urgia naturii încât nici măcar umbră numai pot face pământului. Rostește repede și corect! Ştiu că ştii că ştiuca-i ştiucă, Dar mai ştiu că ştiuca-i peşte. Şi că ştiuca se mănâncă Şi că ştiuca se prăjeşte. VORBEȘTE ȘI SCRIE CORECT! ATENȚIE! ❖ Scrie mai multe verbe după modelul: am învățat – învățat-a am învățat – învățat-am 163

ai învățat – învățat-ai a învățat – învățat-a

ați învățat – învățat-ați au învățat – învățat-au.

LUCRAȚI ÎN PERECHI! ➢ Un elev va alcătui o propoziție simplă, iar celălalt o va dezvolta și invers. ➢ Alcătuiți un dialog, folosind diferite tipuri de propoziții după scopul comunicării. ➢ Alcătuiți o compunere despre primăvară. Întitulați-o. Folosiți diferite tipuri de propoziții studiate. Analiza tipurilor de propoziții: 1. Propoziție: 2. Simplă sau dezvoltată(după structură): 3. Afirmativă sau negativă; 4. Enunțiativă sau interogativă(după scopul comunicării). 5. Propoziție exclamativă (după intonație). Model: Veniți, copii, acasă la părinți! Prop. dezv., afirm., enunț., exclam.

§ 28. Verbele predicative şi nepredicative (aplicativ)

➢ ➢ ➢ ➢

gramatică morfologie sintaxă verbe predicative

părți de vorbire părți de propoziție verbe nepredicative: auxiliare; copulative.

Citește cu atenție textul:

Căpriana Acesta-i numele unei străvechi şi frumoase aşezări în codrii

seculari ai Moldovei. Un nume de o seamă cu Făt-Frumos şi Ileana 164

Cosânzeana. îl găsim în cronici şi legende, alături de numele vestiţilor voievozi ai Moldovei: Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare. Sub conducerea lor strămoşii noştri, neînfricaţi luptători ai plaiului mioritic, au învins de atâtea ori oştile numeroase ale duşmanilor care veneau să ne înrobească. Le-a ajutat în această luptă grea vitejia fără seamăn, însă şi priceperea de a folosi drept adăpost pădurile seculareale acestui plai. ✓ Transcrie în caiete cuvintele evidențiate, indicând ce parte de vorbire este. ✓ Identifică, după posibilitate, categoriile lor gramaticale. OBSERVĂ! ✓ Ce părți de vorbire sunt cuvintele evidențiate din textul de mai sus? CĂSUȚA CU IDEI: Mănăstirea Căpriana este una dintre cele mai vechi mănăstiri din Republica Moldova. Este situată în zona centrală a țării, la aproximativ 40 km nord-vest de Chișinău, în ținutul deluros împădurit care purta odată numele de Codrii Lăpușnei. Considerata de mulți istorici, ultimul bastion al arhitecturii voievodale din Republica Moldova, aparținând spațiului cultural românesc. Prima mențiune documentară a Căprianei este cea din 1420.

REAMINTEȘTE-ȚI! Substantivul, adjectivul, pronumele, verbul, numeralul sunt părți de vorbire. ✓ Ce părți de vorbire ai studiat? ✓ Ce se numește verb? ✓ La ce întrebări răspunde? ✓ Ce funcție sintactică îndeplinește verbul în propoziție? 165

DESCOPERĂ! Părțile gramaticii: ➢ Morfologia studiază forma cuvintelor ca părţi de vorbire. ➢ Sintaxa studiază raporturile dintre cuvinte ca părţi de propoziţie, propoziţia, fraza. ▪ Verbele predicative şi nepredicative. NU UITA! ➢ Sintaxa se referă la îmbinarea cuvintelor în propoziții și a propozițiilor în fraze. ➢ Morfologia se referă la modificarea formei cuvintelor în vorbire. REȚINE! După posibilitatea de a îndeplini funcţia sintactică de predicat verbal, având cel puţin un înţeles de sine stătător, verbele sunt: • predicative – pot avea înţeles de sine stătător; pot exprima singure predicatul, când sunt la un mod personal; • nepredicative – nu au înţeles de sine stătător – formează predicatul numai împreună cu alte cuvinte: ▪ verbe copulative – a fi, a deveni, a ajunge, a se face, a ieşi, a însemna, a părea, a rămâne etc, când exprimă ideea de transformare. În acest caz li se adaugă, pentru a forma un predicat, numele predicativ exprimat printr-un substantiv, adjectiv, pronume, numeral etc. ▪ verbele auxiliare – a avea, a vrea, a fi, cu ajutorul cărora se construiesc formele compuse ale verbelor (timpuri, moduri). OBSERVĂ! ➢ Fiecare din cele trei verbe au şi valoare predicativă. REȚINE! ▪ Verbul „a avea” este auxiliar când ajută la: • formarea timpului perfect compus de la indicativ: am citit; • formarea modului condiţional-optativ: aş citi. ▪ Verbul „a vrea” este auxiliar când ajută la formarea timpului viitor: vor citi. ▪ Verbul „a fi” este auxiliar când ajută la: • formarea modului conjunctiv: să fi învăţat; • formarea modului condiţional-optativ: ar fi învăţat. 166

Ortograma ca-i: M-am bucurat foarte mult c-ai acceptat invitația. Au văzut cai năzdrăvani.

Ortograma că-i: Cred că-i plecat la munte. Cred că îi plecat. El a mers pe căi frumoase înflorite. El a mers pe drumuri frumoase.

EXERSEAZĂ! 1. Identifică verbele predicative şi auxiliare din textul următor: Am o carte de istorie. Din ea am aflat că din contopirea dacilor şi a romanilor au apărut poporul român şi limba în care gândim şi vorbim şi în care vor gândi şi vor vorbi urmaşii noştri. 2. Construiţi două propoziţii în care cuvântul „voi ” să fie pronume personal şi verb auxiliar. 3. Subliniază verbele din textele de mai jos: Dezgroapă moşnege, cu mâinile-n tremur, Comoara ta veche de jale... Tu porţi ferecate durerile noastre, În vaietul strunelor tale.. Ne cântă bătrânul... Cărunta pleoapă O vezi cum povara-şi frământă. (Octavian Goga) 4. Analizează valorile verbului „a avea” din textele de mai jos, arătând în acelaşi timp şi modul, timpul, numărul şi persoana: a) Câţi ai avea azi dumneata / Nepoţi să-ţi zică: ,,Moşul"... Le-ai spune spuză de poveşti Cu împăratul Roşu. (Octavian Goga) b) Are să urmeze cum ştim noi, nu cum vrea el, că doar nu-i de capul său. Când m-ar bate numai atâta grijă, măi femeie, ce mi-ar fi?... Tot umblând noi din şcoală-n şcoală, mai mult, ia, aşa „De frunza frăsinelului", mâne-poimâne avem să ne trezim nişte babalâci gubavi şi oftigoşi. (Ion Creangă) c) Capitala Ucrainei, Kievul, este considerată a fi unul din cele mai frumoase oraşe din lume. Numeroasele monumente de arhitectură, ca de exemplu: rămăşiţele Porţilor de aur, Catedrala Sofia, Lavra Pecerskă, Biserica Spasului de pe Berestov, precum şi mereu aglomeratul Hreşciatik, principala stradă a capitalei, cartierele vechi ale oraşului, numeroasele teatre şi muzee, lasă turiştilor o impresie 167

de neuitat. Arhitectura monumentelor istorice ale Kievului se caracterizează prin combinaţia de stiluri, ceea ce îi redă un specific aparte. Printre cele mai însemnate atracţii arhitecturale ale Kievului se numără construcţiile perioadei de domnie a lui Iaroslav Înţeleptul, care pot fi admirate şi astăzi.

VORBEȘTE ȘI SCRIE CORECT! ATENȚIE! ▪ „A voi” este verb predicativ când are înţeles de sine stătător şi are formele: eu vreau, tu vrei, el vrea, noi vrem, voi vreţi, ei vor ▪ Nu spunem/scriem vroim, vroiesc (sunt forme incorecte). ▪ Este verb auxiliar cănd ajută la crearea unor forme compuse ale verbelor. ▪ Pe lângă formele literare apar şi unele populare sau regionale: voi/oi; vei/ăi, ei, îi, -i; va/a, o; vom/om; veţi/aţi,veți/ îţi, -ţi; vor/or, o. ▪ Alcătuiți enunțuri folosind aceste sintagme.

LUCRAȚI ÎN GRUP! ▪ Alcătuiți enunțuri cu verbele a avea, a fi, a voi ca: ✓ predicative; ✓ nepredicative: auxiliare și copulative. FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! ❖ Pune în locul punctelor verbele corespunzătoare după sens. Ninge. Ce frumos mai ... dincolo de geamurile clasei. Curtea şcolii s- ... într-o blană pufoasă şi albă-albă. Lângă prăsadul din dreptul ferestrei ... un om de zăpadă. ... spre geam cu ochii săi de cărbune şi ... cu o gură până la urechi. De la streaşină şi până la prăsadul unde ... el ... un vrăbioi. Parcă ar vrea să ... de ninsoare, parcă ar vrea ... . Se vede că şi lui i-i drag cum ninge. De câte ori ... vreo rămurică cu aripa, zăpada de pe ea se ... 168

repezit ca din sită, iar vrăbioiul se ... bucuros sub streaşină şi ... ✓ Analizează trei verbe, indicând categoriile lor gramaticale cunoscute. ❖ Alcătuiește o compunere descriptivă după începutul dat. Întituleaz-o. Folosește diferite tipuri de propoziții studiate. De pe crestele împădurite ale muntelui, un râu vijelios se rostogolește printre stâncile sterpe și platourile înflorite. Apa lui cristalină dezmiardă locuri neatinse de picior de om. Netulburat de secole, a săpat cu răbdare un drum atât de șerpuit, încât pare desenat cu mâna de un pictor. După ce izbutește să străbată roca dură a muntelui, furia lui se domolește și se odihnește într-o mică deltă. Bucuros, râul susură vesel printre tufele de izmă mirositoare și brusturi uriași. De apa lui rece, se bucură broscuțe gureșe, iar gâze felurite patinează pe oglinda lui, ca pe un patinoar. Câteva păsărele se desfată cu apa-i limpede și fragedă ca roua. Se îmbăiază în ea ca niște copii neastâmpărați.

A n a l i z a v e r b u l u i (predicativ și nepredicativ): 1. Verbul; 2. Forma inițială; 3. Predicativ sau nepredicativ (copulativ sau auxiliar) 4.Trăsăturile morfologice: persoana, numărul, timpul, gen (pers.III singular sau plural); 5. Funcția sintactică:predicat verbal sau nominal. Model: Florile din grădină sunt frumoase. Sunt – verb, f. - i. a fi, copulativ, pers. III, num. plur., timp. prez., pred. Nominal (cu numele pred. frumoase.) 169

Verbe nepredicative auxiliare

a avea a vrea a fi

copulative

a fi, a deveni a ajunge, a se face a ieși, a însemna a părea, a rămâne etc.

§ 29. Părţi principale ale propoziţiei: predicatul şi subiectul (actualizare). Predicatul verbal. Predicatul nominal ➢ predicat verbal ➢ predicat nominal ➢ nume predicativ

Citește cu atenție textul: Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună, Se ascund în rămurele, Noapte bună! (Mihai Eminescu) ✓ Găsește predicatele în textul de mai sus. ✓ Identifică propozițiile. Stabilește tipurile lor. CĂSUȚA CU IDEI: • În fiecare an, la 1 aprilie sărbătorim Ziua internațională a păsărilor, evenimentul marcând reîntoarcerea păsărilor din zonele unde au iernat. • Această zi este marcată anual, în cadrul programului UNESCO „Omul şi biosfera”, iar data la care este celebrată nu este întâmplătoare – tot în această perioadă are loc migrarea 170

păsărilor. Iar acest eveniment cu o istorie centenară vine cu scopul clar de a educa noua generaţie să iubească şi să îngrijească păsările sălbatice.

OBSERVĂ! ➢ Propoziția conține un singur predicat. Exemplu: În grădina bunicului crește un nuc bătrăn. REȚINE! Predicatul și subiectul sunt baza gramaticală a propoziției.

❖ Tipurile de predicate:

predicat verbal; predicat nominal. Stelele clipeau somnoroase și reci.

✓ Din ce părți de propoziție poate fi alcătuit un enunț? OBSERVĂ!

171

Munţii noştri sunt bogaţi ca soarele. Au aur şi argint în toate buzunarele... Sub pietre sunt cărbuni, cu care desenează locomotivele aburi pufoşi. Au fier, var, sare, dar ce n-au? ✓ Identifică predicatele din textul de mai sus. ✓ Ce ai observat? REȚINE! Predicatul este partea principală de propoziție care arată ce se spune despre subiect și răspunde la întrebările: ce face? ce este? cum este subiectul?/ ce se spune despre subiect?

NU UITA! ➢ Predicatul poate fi exprimat printr-un verb predicativ sau poate fi alcătuit din verbul a fi + altă parte de vorbire. REȚINE!

➢ Clasificarea predicatului:

Verbul copulativ este la un mod predicativ. Numele predicativ poate fi exprimat prin substantive, adjective în cazul nominativ, pronume, numeral etc. DESCOPERĂ! Identifică predicatele din exemplele următoare. Precizează felul lor. De jur împrejurul ogoarelor şi al păşunilor erau păduri mari şi în mijlocul pădurilor heleşteie adânci. Ce frumos era pretutindeni! Pe locurile acestea era un conac vechi, încât unui copil, stând în picioare printre ele, nu i s-ar fi văzut capul. Şi erau aşa de dese şi de încâlcite, că te puteai rătăci prin ele ca-n pădure. În bălăriile acestea şedea o raţă în cuibar şi clocea; până să iasă puii, raţa se plictisea grozav; nimeni nu venea 172

să vadă ce mai face; celelalte raţe mai bine se plimbau pe apă decât să vie până aici sus, să se aşeze sub un brusture şi să stea de vorbă cu dânsa. (Hans Christian Andersen) REȚINE! Predicatul verbal este exprimat printr – un verb predicativ la un mod personal. Predicatul nominal este alcătuit dintr-un verb copulativ + un nume predicativ.

aș, ași, a-și aș Aș vrea să zbor. (verbul auxiliar a avea) ași Avea doi ași în mână. (forma de plural a substantivului aș) a-și A recitit catrea cu o deosebită plăcere(prepoziție+ pronume)

EXERSEAZĂ! 1. Completează proverbele cu predicatele potrivite: a) Buturuga mică ... carul mare. b) Ziua bună ... de dimineață. c) ... carte, ... parte. d) Graba ... treaba. e) Lăcomia ... omenia. f) La pomul lăudat .... cu sacul. g) Paza bună ... primejdia rea. 2. Notează în dreptul următoarelor enunţuri literele A (adevărat) sau F (fals): a) Predicatul propoziţiei Tata era atent la meciul de fotbal, este nominal. b) În propoziţia El era hăituit de duşmani, predicatul este verbal. c) În fraza El este tânăr cum îl ştii, există două predicate nominale. d) Predicatele din fraza Elevii erau hotărâţi să înveţe sunt erau şi să înveţe. 173

e) În propoziţia Mihai este inginer apare predicatul verbal este inginer. f) Enunţul Tu erai cuminte cum te ştiam, conţine două predicate verbale. e) În propoziţia Olguţa era o fată educată, numele predicativ este exprimat prin adjectiv. g) În propoziţia Andrei este silitor, dar timid numele predicativ este multiplu. 3. Transcrie numai predicatele nominale din următoarele enunţuri: a) Era atentă la film, deşi nu-i plăcea violenţa şi nu agrea actorul. b) El este acasă, deşi nu are ce face. c) Roxana este medic, deşi se teme de sânge. d) Eram sigur că a fost martoră la accident şi a văzut cine era vinovat. 4. Corectează greselile si transcrie. Argumentează corectările. a) Eu, Lucia si Maria a mers la spectacol. b) Vali a loat o carte de la biblioteca. c) In clasa a ramas colegii mei. d) Bunica și bunicul stie ca voi petrece vacanta la ei. e) Prietenii mei mi-a făcut o surpriză.

MOMENTE DISTRACTIVE: Ghici! În orice propoziție El este împărat. Nu poate să lipsească Și îi spunem...

Cinci pitici, cinci voinici Cât îi vezi de mititei Faci cu ei tot ce vrei. Scrii, joci mingea, Împletești Și palate construiești.

PROIECT DE GRUP! 1. Profesorul le citește elevilor începutul unui basm pe care bunica îl povestea nepoatei la culcare. Îndică felul predicatelor din povestea bunicii. A fost cândva o împărăteasă. Ea era frumoasă ,dar rea. Într-o zi oglinda ei fermecată ia spus că Albă-ca-Zăpada, fiica sa vitregă, o întrecuse în frumusețe. Atunci împărăteasa îi porunci unui vânător să ducă fata în pădure și s-o ucidă. Acesta a cruțat-o însă și ea a găsit adăpost în casa piticilor. (Frații Grim) 174

2. Nepoata a adormit și nu știe cum s-a terminat povestea. ✓ Reconstruiești-o punând în ordine enunțurile amestecate mai jos. Numește predicatele și indică felul lor. ▪ Prințesa a înviat și cei doi au făcut nuntă mare. ▪ El a căzut când a coborât racla și mărul a sărit din gâtlejul fetei. ▪ Mama vitregă a găsit-o cu ajutorul oglinzii. ▪ Albă-ca –Zăpada a murit după ce a mușcat dintr-un măr otrăvit oferit de mama vitregă. ▪ Piticii au pus-o într-un sicriu de cristal și au dus-o în munți. ▪ A încercat s-o ucidă, dar piticii au salvat-o.Un prinț care a văzut-o a vrut să ia sicriul la palat. FOLOSEȘTE-ȚI IMAGINAȚIA! ❖ Continuă compunerea folosind predicate verbale și nominale. O zi însorită de primăvară

Soarele blând de primăvară cuprinde natura adormită cu brațele sale luminoase. Cu atingerea-i vrăjită dezmiardă firișoarele de iarbă și le anunță să se pregătească de răbufnirea verde. Subțiri și mlădioase, firișoarele scot căpșorul din pământ și se îmbăiază în valul călduț de lumină al mândrului soare. Păsărelele felurite prind de veste că soarele a dat tonul schimbărilor de primăvară. Zboară vesele din pom în pom și se joacă cu mugurii proaspeți ai copacilor. Din când în când, gustă din nectarul lor, iar de plăcere înalță triluri de bucurie și mulțumire că primăvara fermecată s-a instalat pe pământ. MINIPROIECT Continuă descrierea unui buletin meteorologic, subliniază predicatele: „Vremea va fi, în general frumoasă, dar cerul...” 175

§ 30. Subiectul

➢ subiect exprimat ➢ subiect neexprimat: inclus, subînțeles; ➢ subiect nedeterminat

❖ Citește cu atenție textul: Baștina jocurilor olimpice este Grecia Antică. Competițiile sportive din orașul Olimpia, fiind cele mai mari și mai vestite, primit denumirea de jocuri olimpice. În zilele noastre aceste jocuri au devenit Defilarea sportivilor ucraineni de la ceremonia de adevărate sărbători ale deschidere a Jocurilor Olimpice din Tokyo. Iulie, 2021 sportului, păcii și prieteniei. La ele iau parte cei mai buni sportivi din majoritatea țărilor lumii. Jocurile olimpice s-au ținut în diferite orașe din Europa, America, Asia, Australia. Ucraina a participat pentru prima dată la Jocurile Olimpice ca țară independentă în 1994, și de atunci și-a trimis sportivii să concureze la toate Jocurile Olimpice de vară și la toate Jocurile Olimpice de iarnă. La Olimpiade sportivii ucraineni au câștigat în total 65 de medalii, cel mai de succes sport fiind gimnastica. ✓ Explică ortografia cuvintelor evidențiate. ✓ Identifică predicatele. Indică tipul fiecărui predicat. Analizează-l. CĂSUȚA CU IDEI:

Sportul este un izvor de sănătate şi prospeţime, un factor de longevitate. Prin educaţie fizică şi sport, copilul devine un adult sănătos care nu se va feri de efort. 176

Subiectul este partea principală de propoziție care arată despre cine sau despre ce se vorbește în propoziție.

COMPARĂ! Timpul este răcoros. Vremea este răcoroasă. Toamnele sunt răcoroase. OBSERVĂ!

Subiectul se acordă cu predicatul în număr și persoană.

REȚINE!

Predicatul și subiectul sunt baza gramaticală a propoziției. Subiectul:

▪ nu se desparte prin virgule de predicat. ▪ poate sta oriunde în propoziție. ▪ există propoziții fără subiect. Exemplu: Plouă. Ninge. Clasificarea subiectului:

➢ Subiect exprimat: subiectul apare în propoziție. Focul este o mare descoperire a omenirii. ▪ simplu: Temele sunt uşoare. ▪ multiplu: Cărţile, caietele şi creioanele sunt pe masă. ➢ Subiect neexprimat – subiectul nu apare în propoziție.

177

▪ inclus în desinenţa verbului cu rol de predicat (numai pentru situaţia când acesta este la persoana 1 sau a Il-a): Venim (noi) la voi! Veniţi (voi) la noi! ▪ subînţeles, când acesta poate fi dedus din context (verbul este la persoana a lIl-a): Copiii erau veseli /şi (ei) se gândeau cu drag la vacanţă:/ și o așteptau cu nerăbdare. ➢ Subiectul nedeterminat se găseşte în propoziţii în care acţiunea exprimată de verb are un caracter general şi nu se referă exact la un subiect: Niciodată nu ştii (nu numai tu, ci oricine//cine te va ajuta la nevoie. DESCOPERĂ! Subiectul se exprimă prin: ❖ Substantiv: comun: simplu: Copacii au înflorit. compus: A înflorit ciuboţica-cucului. propriu: simplu: A venit Maria. compus: Ana-Maria a sosit. ❖ Pronume: personal: Noi suntem cei mai buni elevi ai şcolii. - personal de politeţe: Dumneata vei participa la acest concurs? ❖ Numeral: - cardinal: Când doi se înţeleg din priviri'/ e semn 2/că se respectă3/. - ordinal: Al doilea a devenit primul.

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! ➢ Analizează subiectele din următoarele versuri: Racul, peștele și-o broască În borcanul cel rotund, Într-o zi s-au adunat Pe nisipul de pe fund. Îată că întâmplător Tocmai lângă geamul lor, Un motan veni torcând, Miorlăind și croșetând. (Constanța Buzea) 178

Părțile principale ale propoziției

Subiectul /despre cine? despre ce? se vorbește în propoziție/

▪ Exprimat - simplu, multiplu - reluat, complex ▪ neexprimat: – subînțeles; – inclus; – nedeterminat.

CORECT vreo vreun vreuna vreunul

Predicatul /ce se spune despre subiect/

▪ verbal; ▪ nominal.

GREȘIT vre-o vre-un vre-una vre-unul

EXERSEAZĂ! 1. Subliniază subiectele din textul următor: Metroul este un mijloc de transport comod, rapid și sigur. Primul metrou din lume a fost construit la Londra, un secol și jumătate în urmă. Metroul din Kiev a fost primul sistem de tren subteran din Ucraina. În total are 50 de statii de metro. El este unul din cele mai frumoase din lume. În metrourile subterane, calea ferată se montează în tuneluri care au adâncimi până la 60 metri. Staţia de metrou Arsenalinaia din Kiev 179

este considerată cea mai adâncă staţie de metrou din lume, aflânduse la o adâncime de 105 metri. Kievenii se mândresc cu metroul lor.

2. Analizează părţile de vorbire prin care sunt exprimate subiectele identificate la exerciţiul 1. 3. Desparte frazele din textul de la exerciţiul 1 în propoziţii. Arată în care dintre acestea subiectul este subînţeles. 4. Acordă predicatele verbale din textul de mai jos cu subiectele: Eu (a citi) legenda lăcrămioarei şi (a afla) că această floare (a apărea) din lacrimile unui prinţ care (a plânge) prima dată când sora lui (a muri). 5. Desparte textul dat în propoziţii. Arată în care dintre acestea subiectul este inclus. Când a făcut Dumnezeu zăpada, i-a zis: – Să-ţi cauţi singură culoarea. Ea a mers pe la toate florile, dar ele nu i-au ascultat rugămintea. A ajuns şi la ghiocel şi i-a spus: – Vrei să-mi dai culoarea ta? – Dacă doreşti, o împart bucuros cu tine. Drept recunoştinţă, zăpada îl lasă să scoată în afară căpuşorul, cum vine primăvara. (după llie I. Mirea) 6. Identifică subiectele exprimate din textul de la exerciţiul 5. Analizează părţile de vorbire prin care sunt exprimate. 7. Identifică subiectele din enunţurile următoare (după ce ai găsit cuvintele care pot fi predicate) precizează, de fiecare dată, felul acestora şi prin ce se exprimă; analizează-le: a) Când arde soarele de mai'/ Când gerul iernii geme2/ Mărețul brad pe-naltul plai Stă verde-n orice vreme. 3/ (B.P. Hașdeu) b) De-ar fi/să-ţi împărţeşti odată Tu bogăţiile /ce ai,/ Din toate darurile tale, 180

Ţi-aş cere /-o lacrimă să-mi dai. Mi-ai da atunci un strop de suflet, Ce din adâncuri îmi răsare, Căci numai din adâncul mării Se pescuiesc mărgăritare..." (Octavian Goga, O lacrimă) 8. Alcătuiește enunţuri, în care subiectul să fie exprimat, la nivelul propoziţiei, pe rând, prin: substantiv comun simplu, apoi compus; substantiv propriu simplu, apoi compus; pronume personal, de politeţe; numeral cardinal şi ordinal. 9. Alcătuiește câte două enunţuri cu subiecte incluse, subînţelese şi nederminate. Scrie în paranteze tipul subiectului.

MOMENTE DISTRACTIVE

Rostește repede și corect!

Zebra Zizi zicea zidarului în zazania zilelor zicala Lizicăi.

LUCRAȚI ÎN ECHIPE! ❖ Notați în dreptul următoarelor enunţuri literele A (adevărat) sau F (fals): a) Predicatul verbal poate fi exprimat sau neexprimat. b) Predicatul verbal poate fi exprimat prin verbe la toate modurile. c) Verbul a fi poate fi predicat verbal în toate situaţiile. d) Predicatul verbal poate fi exprimat prin verbe la modurile indicativ, gerunziu, imperativ, conjunctiv, condiţional-optativ şi supin. e) Predicatul verbal nu poate fi exprimat prin verbe la modurile gerunziu, supin şi participiu. f) Verbele aflate la timpurile trecutului nu pot fi predicate verbale. g) Verbele a fi, a avea, a vrea nu sunt niciodată predicate verbale. h) Verbele auxiliare intră în componenţa predicatelor verbale. ÎNVĂȚĂM PRIN JOC!

Jocul didactic „Curiozități gramaticale” Lup – o lupă; un cod – o ... ; un foc – o ... ; un pat – o ... ; un par – o ... ; un cep – o .... . 181

MINIPROIECT! Realizează un colaj cu activităile tale la școală: Mă numesc... Eu la școală... Îmi place... etc.

§ 31. Părţile secundare ale propoziţiei: atributul

➢ Atributul atributul Citește cu atenție textul:

Ce este sănătatea?

Sănătatea este cea mai mare valoare pe care o poate avea omul. A fi sănătos înseamnă a fi frumos, a fi bine dispus, a fi puternic. Sănătatea ta înfrumuseţează mediul în care trăieşti şi cel în care activezi. Dacă eşti sănătos, înseamnă că ai grijă de tine şi de cei din viaţa ta. ... Ai nevoie de un mare, mare curaj, determinare şi o voinţă de fier ca să te ocupi cu sportul, să te alimentezi sănătos, să respecți regimul zilei. Dar, tu poţi să o faci! Priveşte cu mândrie înainte și prețuiește-ți sănătatea și viața.

182

✓ Ce valoare morfologică au cuvintele evidențiate? ✓ Stabilește părțile de propoziție în enunțul din text „Sănătatea ta înfrumuseţează mediul…” CĂSUȚA CU IDEI:

Un corp în formă, o minte calmă și o casă plină de dragoste. Aceste lucruri nu pot fi cumpărate – trebuie câștigate. Naval Ravikant Sănătatea nu este totul, însă, fără sănătate, totul este nimic.

REȚINE! Părțile de propoziție care determină subiectul și predicatul se numesc părți secundare. Atributul este partea de propoziţie secundară care determină un substantiv sau un înlocuitor al acestuia /pronume sau numeral/. Exemplu: Florile de toamnă sunt crizantemele.

OBSERVĂ! ▪ ▪ ▪ ▪

Atributul poate fi exprimat prin: adjectiv propriu-zis: Cartea interesantă atrage orice cititor. numeral cardinal: Doi băieţi au ţintii bine. numeral ordinal: A treia elevă a dat răspunsul corect. verb la gerunziu acordat: Casa fumegăndă împrăştia un miros

greu.

▪ verb la infinitiv: Plăcerea de a cumpăra este mai ales a fetelor. ▪ verb la supin: Rochia de probat era gata de aseară. ▪ verb la gerunziu: (atunci când nu se acordă cu substantivul): Vaporul alunecând pe valuri se zărea în depărtare. ▪ adverb: Mersul pe jos este sănătos. Cititul seara este o plăcere. NU UITA! Întrebările la care răspunde atributul sunt: care? ce fel de?

al, a, ai, ale cui? cât? câtă? câţi? câte? 183

DESCOPERĂ! ✓ Identifică în versurile de mai jos atributele. Indică cuvântul determinat şi precizează prin ce parte de vorbire este exprimat. Sus, prin crângul adormit, A trecut în taină mare, De cu noapte, risipind Din panere de argint, Stol bălai De îngeraşi Cu alai De toporaşi. Primăvară, cui le dai? Primăvară, cui le laşi? (George Topârceanu „Rapsodii de primăvaă”) CORECT succese dragii mele (mame) neînțeleasă cartușe înșală

GREȘIT succesuri dragei mele (mame) neânțeleasă cartșuri înșeală

EXERSEAZĂ! 1. Indică ce părţi de vorbire determină atributele subliniate în enunţurile următoare: • Dumneata, binevoitor, m-ai ajutat. • Prima intrată în teren a fost echipa Ucrainei. 2. Identifică în textul următor atributele exprimate prin adjective: a) Un fir de iarbă verde, o rază-ncăizitoare, Un gândăcel, un flutur, un clopoţel în floare, După o iarnă lungă ş-un dor nemărginit, Aprind un soare dulce în sufletul uimit! (Vasile Alecsandri) b) Doi elefanţi se legănau Pe o pânză de păianjen Şi, pentru că nu se rupea, 184

Au mai chemat un elefant. Trei elefanţi se legănau Pe o pânză de păianjen Şi, pentru că nu se rupea, Au mai chemat un elefant. 3. Identifică în versurile următoare şi în cântecul de copii din stânga paginii atributele adjectivale. Analizează părţile de vorbire prin care se exprimă. Caii zburdă prin ceairuri; turma zbiară la păşune; Mieii sprinteni pe colnice fug grămadă-n repejune, Şi o blândă copiliţă, torcând lâna din fuior, Paşte bobocei de aur lâng-un limpede izvor. (Vasile Alecsandri) 4. Indică felul atributelor substantivale din textele de mai jos: a) Râd în grămadă: flori de nalbă şi albe flori de mărgărint, De parc-ar fi căzut pe straturi un stol de fluturi de argint. (Dimitrie Anghel ) b) Voi sunteţi roua dimineţii Ce scânteie neştiutoare Că poartă-n ea întreg argintul Curat al razelor de soare. (Octavian Goga „ Copiilor”) 5. Completează spaţiile punctate cu atributele potrivite: a) Lupul ......a mâncat ........ iezi cucuieţi. b) Prâslea ..... a cules merele ...... din grădina ........ c) Vremurile ..... nu se mai întorc! Și de aceea oamenii ni se par mai trişti decât noi." d) Grădina ..... era stropită zilnic de bunicul .... 6. Identifică atributele exprimate prin substantive în versurile de mai jos. Bate vânt de primăvară şi pe muguri îi deschide; Vântul bate, frunza creşte, şi voioasa luncă râde... Este timpul renvierii, este timpul rennoirei, Ş-a sperărei zâmbitoare, ş-a plăcerei, ş-a iubirei. (Vasile Alecsandri) 7. Identifică răsunsul corect. Folosește simbolurile A (pentru „adevărat”) şi F (pentru „fals”) a) Atributul se exprimă prin substantiv în cazul Ac. b) Atributul substantival se exprimă numai prin substantiv în cazul N. c) Verbul la modul indicativ poate îndeplini funcţia sintactică de atribut. d) Atributul adjectival nu poate fi exprimat prin numeral cardinal sau ordinal. e) Aseară, prin grădina amorţită, / Din tufe de pelin cu frunze mici / A apărut în taină un arici. 185

Voi scrie mereu: vreo, vreun, vreunul, vreuna. De reținut: nu există formele vre-o, vre-un, vre-unul, vreuna. APLICĂ! ✓ Identifică atributele substantivale din următoarele versuri. ✓ Indică felul lor şi analizaţi părţile de vorbire prin care se exprimă. Şi prin vuietul de valuri, Prin mişcarea naltei ierbi, Eu te fac s-auzi în taină Mersul cârdului de cerbi. (Mihai Eminescu „ O, rămâi...”) MOMENTE DISTRACTIVE: Rostește repede și corect! Barbu cu barda bradul lovea, bradu-n baltă brusc cădea.

LUCRAȚI ÎN ECHIPE! ✓ Faceţi acordul corect al cuvintelor din paranteze în următoarele enunţuri: Echipa I: Bunicii, părinţii şi nepoţii (va pleca) în concediu. Echipa II: Pământul, apa şi oamenii păreau (nemişcat). Echipa III: Parcul (acest) este foarte vechi. ✓ Înscrieți enunțurile în caiete. ÎNVĂȚĂM PRIN JOC! ❖ Jocul didactic „Modelatorul” ➢ Schimbați o literă din substantivul „coamă” și veți obține, pe rând, alte substantive care denumesc:

a) Partea din spate a unui animal; b) Partea care acoperă miezul pâinii; c) Foaie de hârtie; d) Unealtă agricolă. 186

FOLOSEȘTE CALCULATORUL! Folosind surse de Internet află din Codul bunelor maniere despre cum trebuie să te comporți în ospeție. Rescrie în caiet câteva din aceste reguli folosind atribute.

§ 32. Сomplementul

➢ Complement

Citește cu atenție poezia: Fraţilor, hai să trăim în pace, Chiar de nu vorbim aceeași limbă. Căci părinții ne sunt Carpații Și vatra – țara noastră sfântă. Fraţilor, hai să trăim în pace, Kanev. Mormântul lui Taras Chiar de nu suntem de acelaşi sânge Șevcenco Căci ca o mamă bună țara noastră Pe toți la pieptul ei ne strânge. ✓ Identifică predicatele și stabililește numărul de propoziții în enunțul: „Fraţilor, hai să trăim în pace, Chiar de nu vorbim aceeași limbă.” ✓ Găsește un atribut în acest enunț. ✓ Ce valoare morfologică au cuvintele evidențiate? CĂSUȚA CU IDEI: ➢ Omul fără patrie este ca privighetoarea fără grădină. ➢ Cine patria nu-şi iubeşte, duşmanul ei se numeşte. 187

➢ Apără-ţi patria, aşa cum vulturul îşi apără cuibul. ➢ Fie pâinea cât de rea, tot mai bună în ţara mea. ➢ Ca în țară la tine nu-i nicăieri bine.

REȚINE! Complementul este partea secundară de propoziţie care determină un verb. Întrebările la care răspunde complementul sunt:

ce? pe cine? cui? • de cine? de ce? despre ce? • pentru cine? pentru ce? • cu cine? u ce? • unde? când? cum? Exemple: Pe doi i-am cunoscut anul trecut. Pe al treilea nu-l ştiu. Am vorbit despre primul cu prietenii mei. Citesc o carte interesantă. Ana învață bine. •

Părțile secundare ale propoziției atributul

/care? ce fel de? (al, a, ai, ale) cui ? cât? câte? câți? /

complementul

/ce? pe cine? cui? cu cine? cu ce? la cine? la ce?... când? cum? unde?/

odată – cândva; o dată – o dată importantă odată cu – împreună cu; niciodată – nicicând nici o dată – nici o dată nu este mai importantă câteodată – uneori câte o dată – câte o dată importantă va fi reținută ✓ Alcătuiește propoziții în care să folosești aceste cuvinte. 188

EXERSEAZĂ! 1. Indică complementele din versurile de mai jos: El se-nalţă de trei suliţe pe cereasca mândră scară Şi cu raze vii sărută june flori de primăvară, Dediţei şi viorele, brebenei şi toporaşi Ce răzbat prin frunze-uscate şi s-arată drăgălaşi. (Vasile Alecsandri) 2. Alcătuiește câte o propoziție după schemele de mai jos: a) S+P+C; b) S+A+P; c) S+A+P+C 3. Rescrie poezia și subliniază complementele: Înfloresc grădinile, Cerui ca oglinda, Prin livezi albinele Și-au pornit colinda. Cântă ciocârliile Imn de veselie, Fluturii cu miile, Joacă pe câmpie. Joacă fete și băieți Hora-n bătătură. Ah! De ce n-am zece vieți, Să te cânt, natură! (Șt.O.Iosif) 4. Alcătuiți patru propoziții în care cuvintele dimineață și toamnă să fie substantive și adverbe. ✓ Stabiliți funcia lor sintactică.

MOMENTE DISTRACTIVE: Ghici! Mingişioare roşioare Strălucesc frumos la soare, Cu codiţele perechi, Să le pui după urechi.

Cine aduce iar în ţară Mândre păsări călătoare, Îmbracă grădina-n floare Şi-ncălzeşte vremea afară?

Are grijă de pădure, E o doctoriță bună Toată ziua prin copac După fluture, după gândac. 189

LUCRAȚI ÎN PERECHI! Construiți câte două enunțuri după imaginile propuse de către profesor. Identificați atributele și complementele. IMAGINEAZĂ-ȚI ȘI REDACTEAZĂ O COMPUNERE: „Vino, vară, te aștept!”

Vara este anotimpul cel mai frumos. Plin cu căldură și miresme care mai de care mai îmbietoare. Vara este anotimpul cel mai...

A n a l i z a s i n t a c t i c ă a p r o p o z i ț i e i: 1. Părți principale de propoziție: a) subiect exprimat (simplu sau multiplu); subiect neexprimat (inclus, subînțeles, nedeterminat); b) Predicat verbal sau nominal. 2. Părți secundare ale propoziției (atribut sau complement). 3. Exprimarea părților de propoziție (părți de vorbire: substantiv, adjectiv, pronume, verb, numeral). Model: Cocostârcii au sosit din țările calde. Au sosit – parte princ. de prop., predicat verbal, expr. prin verb predic., pers. III, num. plur., timp., trecut. 190

§ 33. Părţile multiple ale propoziţiei. Punctuaţia propoziţiei ➢ părţi multiple ➢ cuvinte generalizatoare

Citește cu atenție textul: Cât trăim pe-acest pământ Mai avem un lucru sfânt: O câmpie, un sat natal, O clopotniță pe deal.

o o o o

Căt avem un sat departe Și un grai ce n-are moarte, Cât ai cui zice pârinte Mai există lucruri sfinte. (Nicolae Dabija)

Ce funcții sintactice îndeplinesc cuvintele evidențiate din poezia de mai sus? La ce întrebări răspund? Numește cuvintele pe care le lămuresc. Găsiți în text o enumerație. Care este sinonimul cuvântului grai?

CĂSUȚA CU IDEI: Pe meleag natal se întretaie munții cu doruri multe. David Boia Lăcaşuri sfinte ne sunt cuvintele. Ca-ntr-o biserică într-un cuvânt. Vasile Romanciuc 191

REȚINE! Două sau mai multe părți de propoziție care lămuresc unul și același cuvânt, răspund la aceeași întrebare și îndeplinesc aceeași funcție sintactică se numesc părți multiple.

Pot fi multiple următoarele părți de propoziție : ▪ Subiectele: Plaiul, portul și graiul sunt cei trei piloni pe care se ține neamul. ▪ Părțile componente ale predicatului: Fata moșneagului era frumoasă, harnică și bună la inimă. ▪ Atributele: Vesela verde cămpie acu-i tristă, vestezită... ▪ Complementele: Am o casă printre ramuri, /Am un sat întreg de neamuri, Am un codru, o câmpie, / Am un grai ce-mi place mie. REȚINE! Punctuația în propoziția cu părți multiple: ▪ Părțile multiple care nu sunt legate cu conjuncții se despart prin virgule. ▪ Nu se utilizează virgula la conjuncția „și” care nu se repetă. ▪ După cuvintele generalizatoare, plasate înaintea părților multiple se pun două puncte. Părți multiple pot fi: ▪ ▪ ▪ ▪

subiectul; numele predicativ; atributul; complementul.

Întruna – mereu Într – una din zile 192

numai – doar nu mai – vreau

Altfel – nu așa Alt fel – de mâncare

odată – cândva o dată – o singură dată

EXERSEAZĂ! 1. Descifrează simbolurile, apoi alcătuiește propoziţii. a. --------- = ------------------------ , ----------- , ------------b. --------- , ------------ = ,_________________________________________ c. ______________________ = ........................... , ................. 2. Prin ce se deosebesc părţile multiple de propoziţiile multiple? Ce importanţă au părţile multiple? a) Pescarii de pe ţărmurile mărilor şi oceanelor au observat încă demult un lucru ciudat: în fiecare zi apele se apropie de cocioabele lor, apoi se trag îndărăt. Oceanul, marea parcă ar răsufla cu un piept viguros. Aceste fluxuri şi refluxuri se schimbă unul cu altul. Şi ele, precum ziua şi noaptea, se repetă mereu.

Râurile mari şi late primăvara se lăţesc şi mai mult. Apele de primăvară se revarsă şi acoperă câmpurile cu mâl, ca mai apoi acestea să dea roade bogate. b) După noapte vine ziua. Rând pe rând, în strictă ordine vin anotimpurile. Pare că însăşi natura ar număra ceva... Ce anume? Timpul. ✓ Spune, sunt părţi omogene cuvintele evidenţiate? Cum vei dovedi? 3. Citește poezia. Identifică părţile multiple? Cum se grupează ele? 193

Pașii mamei Buna mea, neobosită, Chiar la anii ei acum Numai duca şi venita, Numai deal şi numai drum. Hai şi hai tot pe ogoare, Ieri la praşă, azi la strâns, Pân' şi bietele picioare Pe bătrână mi s-au plâns. • Citește poezia a doua oară, aplicând intonaţia enumerării. Explică ortografia cuvintelor scrise prin cratimă. 3. Identifică părțile multiple din exemplele date. Explică semnele de punctuaţie, apoi copie aceste exemple. a) Au plecat în ţârile calde rândunelele, privighetorile, cocorii. b) Au rămas pustii câmpiile, pădurile. c) Cad ploi îndelungate şi reci. d) Toată firea simte apropierea timpului răcoros: insectele, animalele.

APLICĂ! 4. Completează din memorie exemplele date. Scrie-le şi explică întrebuinţarea semnelor de punctuaţie. a) Vesela ... câmpie acu-i tristă, ..., Lunca ... acum pare ruginită. Frunzele cad ... şi de crengi ... Ca frumoasele .... b) Oaspeţii caselor noastre, cocostârci şi ... Părăsit-au a lor cuiburi şi ... . EXPRIMĂ-ȚI OPINIA! Citește textul. Găsește părţile multiple. Spune, în propoziţiile date enumerarea este încheiată sau nu? Musca la arat De la arat un plug Venea încet spre casă Şi la un bou pe jug O muscă s-aşezase. Iar ei spre-ntâmpinare O altă muscă-n zbor Ii face întrebare: – De unde, dragă soro? – Şi mai întrebi de unde! Ei musca îi răspunde 194

Cu-n aer supărat. Au nu pricepi ce facem? Nu vezi că ne întoarcem Din câmp, de la arat! Spre laudă deşeartă Mulţi zic: „Noi am lucrat!” Când ei lucrează-n faptă Ca musca la arat. (A. Donici) FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! MOMENTE DISTRACTIVE: Ghici! Citește ghicitorile. Care părţi de propoziţie răspund la una şi aceeaşi întrebare şi lămuresc unul şi acelaşi cuvânt? a) N-am culoare, nici miros, Dar la toţi sunt de folos. b) Fără mâini, fără picioare, La desen sunt meşter mare. c) Sus stele, jos stele, Vai de tălpile mele. o Sunt în ghicitorile date părţi multiple? o Cum vei argumenta?

MINIPROIECT Dictare creativă ✓ Pune în locul punctelor părţi multiple. A fost cică odată o floare ... şi ... . Această floare era Ghiocelul, într-o zi, când soarele străpunsese cu săgeţile sale aurii, ... şi ..., Ghiocelul apăru pe coasta dealului. îi salvase de gerul ... şi ... o zână ... şi ... pe care o chema Primăvara. Dar din palatul său ... şi ... se repezi năprasnicul Crivăţ, să nimicească pe îndrăzneţul ce-i călcase imensa împărăţie ... şi ... În goana turbată a smuls o tufă de mărăcine şi, aruncând-o cu furie, a rănit-o pe ..., ... Primăvară la degetul cel mic. A ţâşnit sângele ... şi ... de crăiasă, care în cepu să picure peste albul petalelor lui 195

Ghiocel. Peste dealuri ... a răsunat minunata sa voce: – Bucuraţi-vă, oameni! Cu mine vine Primăvara ... şi ... . FOLOSEȘTE CALCULATORUL! Cu ajutorul resurselor Internet găsește altă legendă despre primăvară, ghiocel etc. Rescrie-o în caiet. Subliniază părțile multiple.

§ 34. Vorbirea directă şi vorbirea indirectă. Semnele de punctuaţie ➢ vorbirea directă ➢ vorbirea indirectă ➢ cuvintele autorului Citește cu atenție textul: „Şi mama, care era vestită pentru năzdrăvăniile sale, îmi zicea cu zâmbet uneori, când începea a se ivi soarele dintre nori după o ploaie îndelungată: „Ieşi, copile cu părul bălan, şi râde la soare, doar s-a îndrepta vremea”. Şi vremea se îndrepta după râsul meu... Ştia, vezi bine, soarele cu cine are de-a face, căci eram feciorul mamei, care şi ea cu adevărat că ştia a face multe şi mari minunăţii... ...Oleacă ce nu-i venea mamei la socoteală cătătura mea, îndată 196

pregătea, cu degetul îmbăiat, puţină tină din colbul adunat pe opsasul încălţării, ori, mai în grabă, lua funingine de la gura sobei, zicând: „Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, aşa să nu mi se dioache copilaşul” şi-mi făcea apoi câte-un benchi boghet în frunte, ca să nu-şi prăpădească odorul!... (Ion Creangă) ✓ Cum sunt redate gândurile cuiva: exact sau cu unele modificări? ✓ Сomentează măiestria autorului în ce priveşte îmbinarea povestirii cu redarea exactă a gândurilor cuiva. ✓ Numește toate verbele din ultimul alineat. ✓ Alcătuiște un dialog cu colegul de bancă despre o zi din viața școlară. ✓ Câte persoane participă la un dialog? CĂSUȚA CU IDEI:

➢ Pasare mai frumoasa ca fumul deasupra casei parintesti nu s-a vazut. ➢ Cel mai frumos lucru dim lume este să-ți vezi părinții zâmbind ➢ Și să știi că tu ești motivul pentru care zâmbesc.

OBSERVĂ! Autorul Spiridon Vangheli spune că s-a gândit mult cum să ne facă o carte pentru copii.: „M-am gândit mult, dragă copile, cum să fac această carte pentru tine”. ✓ Care sunt cuvintele ce-i aparţin autorului cărţii? ✓ Cum se evidenţiază ele oral? Dar în scris? REAMINTEȘTE-ȚI! ✓ Citește şi construiește schema respectivă, punând şi semnele de punctuaţie. „Mă trezeşte mama într-o dimineaţă din somn, cu vai-nevoie, zicându-mi: – Scoală, duglişule, înainte de răsăritul soarelui; iar vrei să te pupe cucul armenesc şi să te spurce, ca să nu-ţi meargă bine toată ziua?..” ✓ Spune prin ce se deosebeşte vorbirea directă de dialog. 197

REȚINE! Vorbirea directă este vorbirea cuiva redată exact după formă și conținut.

OBSERVĂ! ✓ Citește și transcrie fragmentul de mai sus. Observă utilizarea semnelor de punctuaţie. ✓ Spune prin ce se deosebeşte vorbirea directă de dialog. ✓ Cine este personajul principal din acest fragment? ✓ Ce mai stii despre el și activitarea lui ca scriitor? EXPLICĂ! a) Ion Druţă se întreabă: „Va supravieţui oare limba maternă?” b) Viitorul limbii noastre depinde de ceea ce vom hotărî fiecare dintre noi şi în ce măsură vom rămâne credincioşi acestei hotărâri”, continuă talentatul nuvelist şi dramaturg. c) Nu noi suntem stăpânii limbii, spunea Mihai Eminescu, ci limba e stăpâna noastră… DESCOPERĂ! Stabilește care sunt cuvintele autorului? Dar vorbirea directă? ✓ Ce semne de punctuație s-au folosit? ✓ Folosind următoarele semne convenționale, fă schema fiecărui exemplu de mai sus, păstrând semnele de punctuație corespunzătoare: V . D.

vorbirea directă; cuvintele autorului.

C. A.

REȚINE! • Vorbirea directă poate sta înaintea cuvintelor autorului. În acest caz vorbirea directă se ia între ghilimele, după ea se pune virgula, semnul interogării sau semnul exclamării, iar cuvintele autorului continua cu literă mică. Exemplu: „Îvățătura e de mare folos oamenilor”, a spus bunelul. • Vorbirea directă poate sta după cuvintele autorului. /În acest caz se scriu cuvintele autorului, se pun două puncte, apoi se scrie vorbirea directă în ghilimele, utilizănd semnul necesar. 198

Exemplu: Tatăl le-a zis feciorilor: „Să știți că în vie este îngropată o comoară…” • Vorbirea directă poate fi întreruptă de cuvintele autorului. În acest caz se deschid ghilimelele, se scriu cuvintele autorului care se izolează din ambele părți prin virgule, iar partea a doua a vorbirii directe continuă cu literă mica, apoi se utilizează semnul necesar și se închid ghilimelele. Exemplu: „Principalul este, a spus bătrânul, să spui adevărul.” Vorbirea directă vorbirea directă;

VD –

cuvintele autorului.

Punctuația la vorbirea directă I. II. „

CA VD

: „

VD ,

.!?…”

. ! ? …”

”

III. „ V D , , C A . DESCOPERĂ! Inversează ordinea vorbirii directe şi a cuvintelor autorului. Comentează semnele de punctuaţie. Fă schemele respective. ▪ Poetul Nichita Stănescu spune: „Frumuseţea lucrurilor concrete nu poate fi exprimată decât în limba română”. ▪ Marele savant Вogdan Petriceicu Hașdeu scria în secolul trecut: „Românimea cât trăieşte graiul nu şi-l va lăsa”. ▪ Poetul Vasile Romanciuc exclamă: „Cuvântu-i osul sfânt pe care trăieşte sufletul în om”. ▪ Adesea, pentru a indica cui aparţin cele reproduse exact, nu se scriu toate cuvintele de declaraţie, ci doar numele ş i prenumele autorului, luate în paranteze. De exemplu: „Istoria e cea dintâi carte a unei naţii”. (Nicolae Bălcescu) 199

REȚINE! Acest tip de vorbire directă se numeşte citat.

aibă-l

să-l aibă roagă-l scrie-le bate-mă

să-l roage le scrie mă bate

EXERSEAZĂ! 1. În care parte a textului este redată întocmai vorbirea cuiva? Ce importanţă are folosirea ei în acest text? a) În doinele moldoveneşti asculţi murmur de izvor, tânguit de dor, şuierat haiducesc. Scriitorul George Meniuc spunea despre aceste nestemate: „Prin timpuri mari, frământate au trecut aceste cântece, în oglinda lor se reflectă destinele multor oameni, demult dispăruţi, eroii acestor cântece duioase dialoghează cu noi, deşi autorii lor anonimi zac în pământ”. b) Ascultând doina, te încearcă sentimentele cele mai curate şi te faci mai frumos, mai bun. Ce sentimente puternice a avut autorul anonim care a exclamat: „Doină, doină, cântec dulce, Când te-aud nu m-aş mai duce!” 2. Citește textul. La ce stil se referă? Spune care sunt cuvintele cuiva redate exact şi care sunt expresiile folclorice folosite de orişicine. Cum se deosebesc ele la citire şi în scris de restul textului? „În sfârşit, după ce m-au lăsat câinii lui Trăsnea în pace, ... am sărit în răspintenele unui drum; de acolo în grădină la noi, şi atunci mi s-a părut că mă aflu în sânul lui Dumnezeu. Şi merg eu acum fără păsare prin păpuşoi până în dreptul ogrăzii; şi mă uit printre gard şi văd pe mama cum se dă în 200

vânt după trebi, când în casă, când afară; şi-mi era mai mare mila de ea…” 3. Caracterizează semnele de punctuaţie în exemplele date. a) Ion Druţă se întreabă: „Va supravieţui oare limba maternă?” b) „Viitorul limbii noastre depinde de ceea ce vom hotărî fiecare dintre noi şi în ce măsură vom rămâne credincioşi acestei hotărâri”, continuă talentatul nuvelist şi dramaturg. 4. Complează exemplele date cu vorbire directă. Elevul de serviciu a anunţat... Toţi au întrebat nedumeriţi... ...s-a mirat vecinul. ...a întrebat medicul. o Citește textul. Ce rol are reproducerea exactă a cuvintelor personajului literar dat? O sută de ciori primiseră o sută de nume, ca oamenii, şi în fiecare dimineaţă şi seară, când se vărsau laolaltă, amestecându-se, apele luminii cu apele întunericului, vulturul îi striga pe nume, ca să vadă de nu cumva vreunul ar fi părăsit creasta acoperişului de pază şi ar fi plecat. Însă cioroii nu s-au mişcat din locul lor niciodată şi totdeauna ei au răspuns de câte ori pe zi chemărilor vulturului, zicând: „Crau, crau”, – ceea ce în limba ciorilor înseamnă: „Sunt aici, fii fără grijă. Nu plec”. (Tudor Arghezi)

MOMENTE DISTRACTIVE: Rostește repede și corect! Retevei de tei pe mirişte de mei.

VERIFICĂ-ȚI CUNOȘTINȚELE! o Ataşamentul faţă de limba maternă a fost exprimat astfel de către regretatul poet Liviu Damian: „Dar când simţi-voi că mă duc Şi clipa mi se curmă, În limba asta voi rosti Cuvântul cel din urmă”. 201

o Care este ideea ce se desprinde din conținutul fragmentului de

mai sus?

IMAGINEAZĂ-ȚI ȘI REDACTEAZĂ O COMPUNERE: „Mult e dulce și frumoasă limba ce-o vorbim”, folosind citate despre limbă selectate.

§ 35. Adresarea. Semnele de punctuaţie

➢ adresarea simplă dezvoltată

Citește cu atenție textul: După ce hoaţa de vulpe a aruncat o mulţime de peşte pe drum, bini...şor! sare şi ea din car şi, cu mare grabă, începe a strânge peştele de pe drum. După ce l-а strâns grămadă, îl ia, îl duce la vizuina sa şi începe a mânca, că ta...re-i mai era foame! Tocmai când începuse a mânca, iaca vine la dânsa ursul. – Bună masă, cumătră. Ті!!! Da ce mai de peşte ai! Dă-mi şi mie, că ta...re! mi-i poftă! – Ia mai pune-ţi pofta-n cui, cumătre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu. Dacă ţi-i aşa de poftă, du-te şi-ţi moaie coada-n baltă, ca mine, şi-i avea peşte să mănânci. – Iartă-mă, te rog, cumătră, că eu nu ştiu cum se prinde peştele. Atunci vulpea rânji dinţii şi zise: – Alei, cumătre! Da nu ştii că nevoia te duce pe unde nu-ţi e voia şi te-nvaţă ce nici gândeşti? (Ion Creangă) ✓ Ce rol au adresările în replicile fiecărui vorbitor? 202

CĂSUȚA CU IDEI: Ne acceptăm așa cum suntem. Ne ajutăm unul pe celălalt în loc să ne criticăm. Încercăm lucruri noi. Spunem „te rog” și „mulțumesc”. Ne cerem scuze când greșim. Ne bucurăm împreună zi de zi. Facem planuri împreună. Avem încredere unii și ceilalți.

OBSERVĂ! • Mămucă, mămucă, uite ce-am pățit noi. (Ion Creangă) ✓ Prin ce se deosebesc cuvintele evidențiate de restul propoziției? Dar în scris? REȚINE! Adresările sunt cuvintele sau grupurile de cuvinte ce indică persoana către care vorbim.

✓ Adresările se deosebesc de restul propoziţiei prin intonaţie, iar în scris se izolează prin virgule. ✓ Dacă adresarea este rostită cu un ton mai ridicat, după ea se pune semnul exclamării. Adresările pot fi: ▪ simple Exemplu: Ce mai faci, Ioane? ▪ dezvoltate Exemplu: „Dragii mamei copilași, eu mă duc în pădure ca să mai aduc ceva de-ale mâncării.” (Ion Creangă) OBSERVĂ! Locul adresărilor în propoziție: ▪ în prepoziție: „Codrule, codruțule, /Ce mai faci, drăguțule?...” 203

▪ în interpoziție: „Cobori în jos, luceafăr blând,/ Alunecând pe-o rază...” (Mihai Eminescu) ▪ în postpoziție: „Bine ai venit, frate Dănilă!” (Ion Creangă)

carte dintr-o

oală

vas

Corect!

dintr-un

coș

ladă loc Cuvintele dintr-o, dintr-un se scriu întotdeauna cu liniuță de unire.

EXERSEAZĂ! 1. Citește expresiv fragmentul. Ce rol au adresările în replicile fiecărui vorbitor? Citește expresiv snoava. Intituleaz-o. Găsește în ea cuvintele de adresare. Cum se rostesc ele comparativ cu restul cuvintelor din propoziţie? Cum se evidenţiază adresările la scris? — Bună ziua, cucoane. — Bună ziua, Păcală. — Mâncăm? — Mâncăm, dar nu toţi, răspunse boierul. — Da ce poate te duci undeva, cucoane? 2. Explică folosirea semnelor de punctuaţie la adresări, apoi copie textul. a) — Unde mergi tu, melcule? b) Bate toamna nucile, — Merg la mare, mielule. Aureşte frunzele, — Cum e marea, melcule? Rumeneşte merele, — Este mare, mielule. Ce eşti trist, măi greiere?

204

3. Citește expresiv fragmentul dat, apoi copie-l punând semnele de punctuaţie necesare. — Soare soare domn bălai Spune câte raze ai — Nu ştiu eu nu socotesc Pe câţi mângâi şi-ncălzesc — Soare soare domn frumos La câţi dai lumină jos — Zău că nu ştiu măi nepoţi Câte am ajung la toţi (Grigore Vieru)

MOMENTE DISTRACTIVE: Rostește repede și corect! Un mos cu un cos, In cos – un cocos. Mosul cu cosul, Cosul cu cocosul.

LUCRAȚI ÎN PERECHI! Alcătuiți propoziții. Folosiți adresări. Cuvinte de reper: Draga mea, surioaro, păsărică, stimații mei... MINIPROIECT Citește cu atenție! Care e opinia bunicului lui Ion Creangă despre știința de carte? – Nu-i rău ,măi Ștefane, să știe și băietul tău oleacă de carte. Redactează o minicompunere.

§ 36. Dialogul. Linia de dialog

➢ dialog ➢ replică 205

Citește cu atenție textul: – Salut, Ioană, unde te duci așa grăbită? – Bună, Săndel! Mă duc la tenis. Hai și tu. – Îmi pare rău, dar astăzi am alt program. La revedere. – Pe mâine. • Câte personane participă la dialog? • Prin ce semn se marchează faptul că o persoană sau un personaj întră în discuție? • Identifică în textul de mai sus formula de începere, un enunț de continuare și formula de încheiere a dialogului. CĂSUȚA CU IDEI: • Când întri într-o încăpere , salută. • Prezintă-te, spune ce dorești. • Ascultă cu atenție tot ce ți se spune. • Prin răspunsul tău dovedește că ai ascultat. • Fii înțelegător.

REȚINE! Dialogul este un mod de expunere prin care se reproduce o discuție dintre două persoane. Replica reprezintă intervenția unei persoane în dialog. Dialogul este alcătuit dintr-o înlănuire de replici. OBSERVĂ! • Subliniază în următoarele exemple verbele care însoțesc replicile persoanelor care vorbesc. b) – Unde pleci? Întreabă mama. –Vin imediat! Răspunde Ionel. 206

c) – Dar – întreb eu–pentru cine ați poruncit cafea? –Pentru dumneata. d) Profesorul întreabă: –Cine dorește la tablă? –Eu, domnule profesor. REȚINE! Verbele care însoțesc replicile personajelor pot apărea: – înaintea replicii – sunt urmate de două puncte; – după replică-sunt precedate de virgulă; – în interiorul replicii-sunt puse între virgule sau între linii de pauză

➢ Într-un dialog scris semnele de punctuație marchează diverse valori expresive: … întreruperi sau pauze în vorbire; ! emoțție uimire,surpriză,furie; ? o ăntrebare sau îndoială,uimire.

EXERSEAZĂ! 1. Compune un text cu dialog alcătuit din patru enunțuri, în care să folosești următoarele cuvinte: lecții, joacă, mamă, fiule. 2. Selectează un dialog alcătuit din șase replici din manualul de literatură română. 3. Citiți dialogul pe roluri. Explicați semnele de punctuație. – Buna! – Buna! – Gabriela, eu și cu părinții mei ne-am gândit să mergem într-o excursie cu trenul. 207

– Ce frumos Pe unde mergeți? – Mergem sa vedem Lvovul, și ne -am gândit să vii și tu cu noi. – Și eu? – Da, ne vom distra de minune! – Multumesc de invitatie,când pornim? – Mâine, pregătește-ți bagajele. – Bine, mă duc acum acasă ! – Bun, Pa! – Pe mâine. 4. Citește expresiv dialogul, apoi copie-l punând semnele de punctuaţie necesare. Bine ai venit primăvară Bine v-am găsit. Te-am asteptat cu atâta nerăbdare și cu mirosul tău parfumat. Eu am venit cu toate: cu fluturi, flori cu toporași, cu ghiocei și viorele câte și mai câte... Eu, nu-mi doresc să pleci în grabă de la noi, și să rămâi mereu cu mine, cu tine totu-i splendid și frumos Te iubesc dragă primăvară 5. Citește dialogul „La bunici”. Este vara. A venit vacanța.Eu am luat autobuzul ca să plec la bunici. Am ajuns la bunicii mei. Bunicul meu spune: – Buna, nepoată, ce mai faci? Ai venit la bunicul și la bunica în vizită? – Buna, bunicule! Da! Am venit în vizită la voi! – Cum este acum că ai terminat școala? întreabă bunicul. – Foarte frumos, dar și foarte trist! – Foarte trist? Dar de ce? – Pentru că m-am despărțit de colegii mei!

MOMENTE DISTRACTIVE: Rostește repede și corect! Rar morar fără mărar, morăriță… și mai rar. Fata fierarului fierbe fasole fiartă fără foc fiindcã focul face fum. 208

FOLOSEȘTE-ȚI IMAGINAȚIA! • Privește imaginea și alcătuiește un dialog din șase replici. Intitulează-l. o Citiți cu atenție dialogul pe roluri. – Nu-i acasă Ion, zice mătușa Mărioara; s-a dus cu moșu-tău Vasile la Condreni, s-aducă niște sumani(…) – Apoi, dar mai rămâi sănătoasă, mătușă Mărioară! o Imaginați-vă și continuați acest dialog. (în baza fragmentului „La cireșe” din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă) LUCRAȚI ÎN PERECHI! ✓ Alcătuiți un dialog din opt replici după una dintre imagini care să ofere informații pentru următoarele situații: - Capra îi învață pe iezii regulile de comportament ; - De vorbă cu căprioara în mijlocul naturii;

209

Noţiuni elementare de sintaxă Fraza § 37. Fraza. Fraze formate numai din propoziţii principale

➢ ➢ ➢ ➢ ➢

fraza propoziţie principală propoziţie subordonată elementele de relaţie punctuaţia

Citește cu atenție textul: Zările de farmec pline, Strălucesc în luminiș; Zboară mierlele-n tufiș Și din codri noaptea vine Pe furiș. (George Coșbuc) 210

✓ Subliniați predicatele din versurile de mai sus și stabilește numărul de propoziții. ✓ Care compartiment al gramaticii studiază propoziția, fraza? CĂSUȚA CU IDEI: Se spune că a fost odată o văduvă tare săracă. Avea o singură bucurie: o fată harnică şi credincioasă, care mergea la slujbă în toate duminicile. Pe fată o chema Mierliţa. Era veselă şi cânta toată ziua.

REAMINTEȘTE-ȚI! ▪ Propoziția conține un singur predicat. Frază este o comunicare alcătuită din două sau mai multe propoziții. Numărul propozițiilor din frază este egal cu numărul predicatelor.

OBSERVĂ! ✓ Arată în textul de mai sus câte propoziții au înțeles deplin singure. DESCOPERĂ! ➢ Propoziția principală este propoziția care are înțeles de sine stătător. ➢ Propozițiile principale se pot lega între ele prin: • cuvinte de legătură; • virgulă; • punct și virgulă. NU UITA! O frază poate fi formată din mai multe propoziții principale. ▪ Fraze formate numai din propoziţii principale ▪ Fraze formate din propoziţii principale şi propoziţii subordonate. ▪ Elementele de relație în frază (conjuncţia). ▪ Punctuaţia în frază 211

REȚINE! Frază trebuie să cuprindă cel puțin o propoziție principală. Propoziția subordonată se leagă de propoziția determinată printr-un cuvânt de legătură (conjuncție).

Frază poate fi formată din propoziții pincipale și din propoziții subordonate.

1. Citește cu atenție textul.

De ce iubesc ploaia?

E o binecuvântare cerească această boare de Speranţă, căci ploaia nu cade când vrem noi, ci când glasul pământului strigă însetat spre cer sau când rugile noastre ajung să bată insistent la porţile lui. Are ceva magic în el acest fenomen, nu ştii când vine să-ţi spele fruntea brăzdată de griji, dar nici când vrea să plece în fugă mare. Uneori ne anunţă că are să vină, dar vântul îi împrăştie norii şi el se lasă aşteptat. Dumnezeu ne iubeşte atât de mult, încât atunci, când ne trimite ploaie, taie setea pământului, dar odihneşte şi mâinile bătătorite de atâta muncă ale ţăranului, pe care-l mai ţine niţel cuminte în casă. De multe ori sufletul nostru o huiduieşte, căci ploile lungi îi macină şi năruie pereţii, ba uneori se mai dezlănţuie şi furtuni în urma ei. Dar, oare n-are şi sufletul nevoie de o boare de ploaie, să-i stingă focurile şi fumurile rămase în urma luptelor interioare? Ploaia e o speranţă la viaţă. E Fericirea grânelor care aşteaptă să-şi umple bobul, e bucuria câmpiilor care aşteaptă să-şi hrănească 212

mieluşeii. E dorinţa livezilor, care aşteaptă să-şi hrănească cu dulceaţă, merii şi cireşii în floare. Pesemne Dumnezeu ne-a dat ploaia pentru a ne face să înțelegem că viața e imprevizibilă, nu știi niciodată la ce să te aștepți. ✓ Recunoaște în enunțurile de mai sus frazele și tipurile de propoziții în cadrul fiecărei fraze. ✓ Transcrie primul enunț din text și precizează numărul propozițiilor în cadrul lui. Clasifică-le. ✓ Identifică care sunt mijloacele de legătură a propozițiilor în frază. 2. Identifică tipul propozițiilor în următoarele fraze: a) Cum ți-i așterne, așa vei dormi. b) Dacă muncești vara, ai pentru iarnă și grâu și secară. c) Cine știe carte are patru ochi. EXPLICĂ! Utilizarea semnelor de punctuație în fraza: Boii rag, caii rânchează, mieii zburdă la un loc, Omul trist cade pe gânduri și s-apropie de foc. (V. Alecsandri) NOTĂ! Propozițiile subordonate pot fi legate de propozițile determinate și prin alte părți de vorbire cu valoare de conjuncții: care, cine, ce; unde, când, cum. Fraza Tipurile propozițiilor în cadrul frazei subordonate

principale

regente

Alege cuvintele scrise corect: pics – pix; oxigen – ocsigen; ecsplicație – explicație; egzact – exact. 213

ALEGE! Ionel a venit la un văr de-al/deal său. Va/v-a începe un nou an școlar. Bunicul cântă la nai/n-ai. Vecinul lor/l-or are un papagal.

EXERSEAZĂ! 1. Subliniază predicatele și despărțește strofa în propoziții: Casa mea la margine de țară Crește fir de busuioc în pragNu e nicăieri un plai mai tânăr, Nu e nicăieri un plai mai drag. (Dumitru Matcovschi) 2. Stabilește tipul propozițiilor în fraze și numește elementele de relație: a) Când doi se ceartă, al treilea câștigă. b) Pasărea se cunoaște după cântec,iar omul se cunoaște după vorbă. c) Nu ascunde mâța-n sac, că i se văd ghearele. ✓ Explică ortografia cuvintelor evidențiate. 3. Dezvoltă propozițiile în fraze: Când voi crește mare... Unde arde focul... Cine nu lucrează... Ce ție nu-ți place... 4. Alcătuiește o compunere „Primăvara în livadă”. Întrebuințează fraze cu propoziții principale și subordonate.

Expresii care te vor ajuta: soarele trimite raze, haină nouă și verde, rochii lungi de culoare roz, basm cu zâne, polenul dulce, flori de măr, iarbă verde ca mătasa etc. 214

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! Dictare Vara Vara este anotimpul meu preferat. Atunci este vremea când ne putem bucura liniștiți de vacanță, când călătorim cel mai des și când nu suferim deloc de frig. Veselia, energia și culorile verii mă vor atrage mereu, împreună cu libertatea caracteristică acestui anotimp. Vacanța este principalul motiv pentru care îmi place vara. Atunci mă pot relaxa în voie, fără a fi stresată de problemele survenite la școală: teste, examene, note. Astfel, vara, devin mai creativă și mai liberă în gândire și pot citi ceea ce doresc. Îmi place să pot alege ceea ce citesc fără să fiu supusă unui test la terminarea cărții. De asemenea, var... ROSTEȘTE REPEDE ȘI CORECT! În tâmplaria unui tâmplar s-a întâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, care din întâmplare auzise de întâmplarea întâmplată a tâmplarului, s-a dus să vadă, ce i s-a întâmplat tâmplarului în tâmplărie și din întâmplare s-a lovit cu tâmpla de tâmpla tâmplarului.

LUCRAȚI ÎN PERECHI! ✓ Stabiliți numărul de propoziții în frazele ce urmează: a) „Frunzele cad, zbor în aer și de crengi se dezlipesc Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc...” (V. Alecsandri) b) Nu te lăuda, când începi un lucru, laudă-te, când e gata. ÎNVĂȚAȚI JUCÂNDU-VĂ! ❖ Jocul didactic „Mai spune ceva” Se transmite din mână în mână un coșuleț. La semnalul dat de profesor elevul care ține coșulețul ia din el o imagine și spune o propoziție simplă. Transmite imaginea altui elev care va dezvolta propoziția, apoi altul va adăuga altă propoziție să se formeze o frază. Apoi se va lucra cu altă imagine. 215

LUCRAȚI ÎN ECHIPE! Fiecare echipă alcătuiește câte o frază după fiecare desen corespunzător anotimpului.

Tipuri de fraze Fraze formate numai din propoziții principale

Fraze formate din propoziții principale și propoziții subordonate

A n a l i z a f r a z e i:

1. Frază. 2. Numărul de propoziții în frază. 3. Propoziții principale și propoziții subordonate. 4. Elemente de relație în frază. Model: Pădurea este cel mai prețios dar 1pe care l-a primit omul de la natură. 1– prop. princ. (PP); 2 – prop. subord. (PS); Elem de relație: pron. relat. pe car 216

Sistematizarea și generalizarea cunoștințelor Comunicarea orală comunicarea scrisă RECAPITULAREA MATERIEI STUDIATE TEST DE EVALUARE „Saltă inima-n plăcere Românașul o iubește Când o ascultăm Ca sufletul său, Și pe buze aduce miere Vorbiți, scrieți românește, Când o cuvântăm. Pentru Dumnezeu!” (George Sion „Limba românească” ) Cerințe: 1. Stabilește numărul de propoziții din prima strofă. 2. Transcrie o propoziție principală. 3. Găsește o propoziție subordonată. 4. Extrage din text o propoziție exclamativă. 5. Fă analiza gramaticală a părților de propoziție din enunțul al treilea. 6. Preczează cum s-au format cuvintele: românașul, românește. 217

7. Găsește și scrie sinonimele cuvintelor: cultivăm, vorbiți. 8. Găsește antonime pentru sensul din text al cuvintelor: aduce, iubește, vorbiți. 9. Identifică, în strofa a doua, cuvintele cu diftongi și cu vocale în hiat. 10. Despărțește în silabe cuvântul „românește”. 11. Precizează valoarea morfologică a cuvântului „o” din structura „o iubește”. 12. Stabilește funcția sintactică a cuvântului „miere” din enunțul „pe buze aduce miere”. 13. Alcătuiește un enunț în care cuvântul „limba” să îndeplinească funcția sintactică de nume predicativ. ✓ Citițește cu atenție textul și răspunde la următoarele întrebări. ,

Colindul strămoșesc Sărbătoarea bucuriei, Crăciunul, care simbolizează Nașterea pruncului Iisus, însuflețește întreaga fire, adunând în jurul ei cerul cu pământul, care răsună de urări și cântece. Colinda este o bucurie pentru sufletul omului pentru că îi luminează gândurile și îl face să fie mult mai bun. Ele aduc și facerea de bine, smerenia, ascultarea, bunătatea, cinstea, dragostea de țară, eroismul, dorința de prosperitate, belșug și pace. Colindele prezintă o valoare neprețuită prin originea și mai ales prin vechimea lor. Să învățăm să le iubim. Să le păstrăm așa cum le-am primit de la părinții noștri, pentru că ele transmit, în cuvinte simple, adevăruri și învățături esențiale pentru credința și viața noastră. Cerințe: 1. Selectează două substantive proprii și două substantive compuse. 2. Despărțește în silabe cuvintele: sărbătoarea, pământul, adevăruri, credința. 3. Fă analiza morfologică a verbului „simbolizează”. 218

4. Găsește trei îmbinări de cuvinte libere. Identificați termenul și termenul subordonat. 5. Identifică patru cuvinte care conțin diftongi și două cuvinte care conțin hiat. 6. Alcătuiește familia lexicală a cuvântului „sufletul” din text. 7. Găsește sinonimul și antonimul cuvântului „bucurie”. 8. Construiește schema structurii cuvântului „însuflețește”. 9. Efectuiază analiza fonetică a cuvântului „vechimea”. 10. Stabilește răspunsul corect referitor la predicatul propoziției „Colinda este o bucurie pentru sufletul omului”: a) predicat verbal; b) predicat nominal; c) predicatul lipsește 11. Analizează propoziția evidențiată după structură, după aspectul predicatului și după scopul comunicării. 12. Stabilește numărul și tipul propozițiilor în fraza „Să învățăm să le iubim”. 13. Alcătuiește și alte fraze cu diferite tipuri de predicate. COMUNICAREA ORALĂ ȘI COMUNICAREA SCRISĂ Normele de conversație: • • • • • • • • •

E important să știI că într-o comunicare trebuie: să fii amabil, respectuos; să asculți cu atenție interlocutorul fără a-l întrerupe; să-l stimulezi să-și exprime părerile; să-l asculți cu atenție; să știi a-ți exprima dezacordul cu poziția interlocutorului, fără să-l jignești; să nu vorbești neîntrebat; să nu întrebuințezi cuvinte brutale; Să vorbești și despre ceea ce este interesant și pentru interlocutor.

REȚINE! Limba este cel mai important mijloc de comunicare între oameni. Oamenii comunică între ei. Ei transmit sau primesc mesaje. Mesajele sunt orale si scrise. 219

Scrisoarea. Biletul

Reamintește-ți! ✓ Ce este bilețelul? ✓ Care sunt părțile component ale bilețelului? NU UITA! Compunerea de mici dimensiuni prin care se transmite un mesaj cu un conţinut simplu se numeşte bilet.

OBSERVĂ...

Dragă Gabriela, Nu te-am găsit acasă. Dacă te întorci degrabă ne întâlnim la biblioteca școlii. Prietena ta, Marina Părțile componente ale biletilui sunt: * data; * formula de adresare; * conţinutul; * semnătura. SCRISOAREA FAMILIALĂ. SCRISOAREA DE FELICITARE Folosește-ți imaginația: ✓ Lenuța se află la bunici, la Pătrăuți. Ce face ea acolo? ✓ Cui credeți că scrie Lenuța scrisoare? ✓ Ce formulă de adresare va folosi ea? ✓ Ce formulă de încheiere va întrebuința? REȚINE! Scrisoarea este o comunicare scrisă trimisă cuiva prin poștă sau prin intermediul unei persoane; epistolă, răvaș.

În funcție de conținut scrisoarea poate fi: ▪ familială, când vă adresați unor membri ai familiei; ▪ oficială, când vă adresați unor instituții sau unor persoane oficiale; ▪ de felicitare, care poate fi familială sau oficială și este ▪ scrisă cu ocazia sărbătorilor, a unor evenimente ▪ importante. 220

OBSERVĂ!

Scrisoarea familială ✓ Citește textul scrisorii Alexandrei. Observă care sunt părțile ei componente. Pătrăuții de Jos, 8 august 2022 Dragi părinți! Mă aflu la bunici de o săptămână. Aici este foarte frumos. Totul e verde, aerul e curat, păsările ciripesc. Mă simt foarte bine. Mi-am făcut o prietenă nouă. O cheamă Maria. Ne jucăm împreună. Bunicul și bunica sunt sănătoși. Eu le ajut la lucru în grădină și ei sunt foarte bucuroși. Vreau să mai rămân aici o săptămână, dacă îmi permiteți. Când veniți și voi? Vă aștept cu nerăbdare. Cu drag, Alexandra. ÎMBOGĂȚEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! Părțile componente ale scrisorii sunt: ▪ locul de unde e trimisă scrisoarea, data (se scriu, de obicei în partea dreaptă sus); ▪ formula de adresare (diferă în funcție de tipul scrisorii și de persoana căreia îi este adresată; se scrie la mijlocul rândului ▪ si e urmată de virgulă); ▪ textul (întroducerea, cuprinsul, încheierea); ▪ formula de încheiere (diferă în funcție de tipul scrisorii și se află jos, în partea dreaptă); ▪ semnătura (se scrie sub formula de încheiere). Formulele de adresare pot fi diferite: ▪ către părinți și rude: Dragă tăticule. Dragă mămică. Dragii mei părinți. Scumpii mei bunici. Dragă unchiule. Dragă mătușă. ▪ către persoane în vârstă: Stimate domnule Popescu. Onorate domn. ▪ către colegi: Dragă Viorica. Dragi colegi. Vasile. Formula de încheiere. Semnătura Vă sărută mâna, Mihăiţă. 221

Cu stimă, Mihai Albu. Cu prietenie, Mihai. Cu respect, Mihai. Să ne reamintim: O corespondență se realizează între: Un expeditor-persoana care scrie și trimite scrisoarea; Un destinatar-persoana căreia i se adresează scrisoarea. Nu uita! Scrisoarea se adresează unei anumite persoane. Nu e frumos să citești corespondența altcuiva! Scrisoarea de felicitare Scumpa mea prietenă, Ionela, Te felicit cu ocazia zilei de naștere. Îți doresc cele mai sincere urări de bine, sănătate și succese mari la învățătură. Cu drag, Anișoara Doamna Ionașcu, Încă un trandafir a înflorit în grădina vieții Dumneavoastră. Vă felicităm cu ocazia frumosului jubileu.Vă dorim din suflet sănătate, fericire, putere de muncă și cele mai frumoase realizări pe tărâmul pedagogic. Cu respect, elevii clasei a 5-a A. EXERSEAZĂ! 1. Alcătuiește o scrisoare de felicitare adresată mamei. 2. Scrie-i o scrisoare unui prieten despre filmul pe care l-ai vizionat la televizor.

ATELIER CREATIV! Lucru în grupe Formați grupe de câte 4 elevi. Redactați: ▪ O scrisoare familială adresată unui verișor aflat la mare. ▪ O scrisoare de felicitare adresată profesoarei, cu ocazia zilei profesionale. ▪ O scrisoare de felicitare adresată bunicilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă. ▪ O scrisoare familială adresată unui unchi care trăiește în altă localitate. 222

ACTE OFICIALE. SCRISOAREA OFICIALĂ. ADRESA Folosiți-vă cunoștințele: ✓ Ce este scrisoarea ? ✓ Ce tipuri de scrisori cunoașteți? ✓ Care sunt părțile componente ale scrisorii? SĂ NE REAMINTIM! Scrisoarea este o formă de comunicare între două persoane, expeditorul și destinatarul. Ea nu impune nici o limită în ceea ce privește mărimea textului.

▪ ▪ ▪ ▪ ▪

Îmbogățește-ți cunoștințele! Sus, în dreapta, se scrie numele organizației sau persoanei oficiale către care vă adresați; În stânga se scrie № de înregistrare al scrisorii și data; Formula de adresare; După textul scrisorii se scrie în dreapta numele, prenumele, semnătura și ștampila; Scrisoarea oficială se expediază în plic.

REȚINE! Scrisoarea oficială conține o adresare către o instituție sau către o persoană oficială.

Scrisoarea oficială poate fi adresată și din partea unei instituții sau a unei persoane oficiale. OBSERVĂ! 1. Scrie o scrisoare oficială în care să relatati despre o sărbătoare organizată la voi în localitate. 2.Procură-ți câte un plic și scrie adresa destinatarului și a expeditorului. Lucru în grupe (4-5 persoane) Imaginează-țiburmătoarea situație: Cristina se odihnește la mare.Ea vrea să-i scrie o scrisoare prietenei sale Alina din Transcarpatia. ✓ Scrie fiecare grupă câte o scrisoare potrivită situației date. 223

✓ Prezentă în fața clasei cea mai bună și cea mai îngrijită scrisoare.

AFLĂ!

Când completați plicul, menționați clar: ▪ Numele și pronumele destinatarului respectiv expeditorului; ▪ Strada, numărul, blocul, scara, apartamentul; ▪ Codul poștal și localitatea. D e exemplu: Radu Motrescu Str. Biruinței, nr. 45, ap. 5 Cernăuți 58020 Ucraina

ale

COMPUNEREA DESCRIPTIVĂ Iarna s-a ivit întâi cu o vijelie înfricoşată. Asta a fost nu demult, într-un amurg. Pe la asfinţit s-a iscat o sprânceană de nor negru, de

sub care privea un ochi fantastic şi fioros. Dintr-acolo a venit vântoasa prevestitoare, vânturând uriaşe văluri de pulberi albe. S-a izbit în păduri, dezrădăcinând brazi şi dezbinând stejari. S-a năpustit în târguri şi în sate prăvălind împrejmuiri şi descoperind case. Vitele mugeau în staule frământându-se. Ascuns într-un colţ de zid, sub cerul de zgură, simţeam o frică oarbă, de vietate mică şi neputincioasă. 224

După câteva zile a venit iarna, iarna albă, bogată şi aspră, aşa cum se cuvine. S-au învăluit flori albe de omăt, s-au jucat pe vânt, sau troienit uşor şi s-au clădit pretutindeni. Curgeau ziua şi noaptea, umplând lumea de mai multă lumină. Mihail Sadoveanu OBSERVĂ! ✓ Identifică elementele descrierii în acest text. ✓ Ce anotimp descrie autorul? ✓ Cu ajutorul cărei părți de vorbire descrie Mihail Sadoveanu anotimpul dat? REŢINE! Descrierea poate fi literară şi ştiinţifică. Descrierea literară este o prezentare sugestivă a unui obiect, unei fiinţe, unei persoane, unui fenomen, unui colţ de natură.

REŢINE! Descrierea ştiinţifică este un text în care sunt prezentate caracteristici ale unor obiecte prin folosirea unor informaţii precise, exacte.

De e x e m p l u : lapoviță și ninsoare, cerul variabil, temperatura aerului va oscila în jur de 15-27oC. În luna februarie temperatura aerului va creste ușor,cerul va fi temporar nouros si ploi de scurtă durată. FOLOSEȘTE-ȚI CUNOŞTINŢELE! ✓ Compară descrierea literară a iernii cu descrierea ştiinţifică a acesteia. ✓ Stabilește asemănările şi deosebirile dintre aceste două tipuri de descriere. ✓ Cum ai descrie tu anotimpul iarna? ✓ Întrebuinţează în descriere figurile de stil cunoscute: epitetul, comparația, personificarea. 225

REŢINE! Descrierea este un tip de compunere, care zugrăveşte aspecte ale realitătii înconjurătoare sau chipuri ale oamenilor, acţiunile lor.

Deosebim mai multe feluri de descrieri: ▪ descrierea obiectului; ▪ descrierea animalului; ▪ descrierea interiorului; ▪ descrierea potretului; ▪ descrierea localităţii. OBSERVĂ! Fiecare descriere se deosebeşte prin anumite particularităţi compoziţionale. Descrierea se apropie cel mai mult de pictură. Ca şi pictorul, scriitorul vede culoarea şi perspectiva, însă în plus, el se va referi la caracteristicile obiectului pe care le va reflecta adresându-se şi la celelalte simţuri, nu numai văzului. Descrierea este cel mai des folosită în realizarea poezilor lirice, iar poeţii mari sunt maeştri în crearea lor.

1. ▪ ▪

2. ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ 3. 226

Structura unei descrieri conține: Introducere fixarea aspectelor descrise (toamna, iarna, satul, muntele, ochii etc.); prezentarea scurtă a scopului descrierii. (1-2 enunțuri menite să captiveze atenția cititorului). Cuprins precizarea locului şi timpului; aspectele particulare ale obiectului; impresii despre unele particularităţi ale obiectului, fiinţei, fenomenului; omul ca figură predominantă în cadrul naturii; idei şi sentimente ce ţi le trezeşte contactul cu natura, obiectul; analogii în comparaţie cu alte obiecte, aspecte, fiinţe. Încheiere.

▪ Ecouri, impresii, meditaţii pe care ți le-a produs obiectul, ființa, persoana. EXERSEAZĂ! Citește cu atenție următorul text: O casă largă, aşezată trainic, ţărăneşte. În fund – două ferestre mari, aproape de la streaşină până jos. Intre ele – o uşă cu sticlă, care, împreună cu ferestrele, frumos arcuite toate trei, ocupă mai tot peretele din faţă. În mijlocul odăii o masă cu tacâmuri, cu scaune rânduite în jur. O lampa mare, cu pălărie, atârnă deasupra mesei Pereţii şi tavanul sunt lucraţi de o mână cam stângace, dar cu suflet. Pe peretele din stânga atârnă un covor. În colţul din dreapta se zăreşte o ușiță mică ce dă în bucătărie. În lungul peretelui din stânga o sofcă cu rămăşiţe de zestre pe dânsa. Totul e proaspăt, curat, frumos rânduit. Ferestrele şi uşa sunt larg deschise. În faţa casei cresc câteva tufe de liliac, printre care se zăreşte creasta unui gard împletit din nuiele şi o portiţă. Undeva departe, în fund, pe două povârnişuri rezemate unul de altul se zăresc printre livezi acoperişuri de case, o şcoală nouă. Din mijlocul satului se aud muzicanţii – mare zarvă, mare veselie. E joc în sat. Odaia e pustie. (Ion Druță) FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! ✓ Argumentează că acest text este o descriere. ✓ Numește părțile componente ale acestei descrieri. ✓ Întitulează textul. ✓ Numește figurile de stil din text. FOLOSEȘTE-ȚI IMAGINAȚIA! 1. Descrie portretul persoanei dragi. 2. Descrie localitatea în care trăiești. 227

REȚINE! Portretul este o descriere în care se prezintă imaginea unui personaj sau a unei persoane, prin reliefarea trăsătur fizice (înfăţişarea, îmbrăcămintea etc.) şi morale (calitățile, defectele, unele obiceiuri etc.).

Deosebim mai multe tipuri de portrete. fizic; moral(psihic); mixt; colectiv. De exemplu: Portretul lui Ştefan cel Mare în romanul „Fraţii Jderi” de M. Sadoveanu: „Ştefan Vodă, călcând atunci în al patruzecelea an al vârstei, avea obrazul ars proaspăt de vântul de primăvară. Avea o puternică strângere a buzelor şi o privire verde, tăioasă. Deşi scund de statură, cei dinaintea sa, opriţi la zece paşi, păreau că se uită la el în sus”. ❖ Cine a fost Ștefan cel Mare? Îmbogățește-ți cunoștințele! Structura compunerii: întroducere, cuprins, încheiere. ▪ În introducere se va atrage atenţia asupra persoanei ce urmează a fi portretizată: timpul şi locul în care se află. ▪ Cuprinsul vizează: descrierea chipului; descrierea vestimentatiei; descrierea unor accesorii (detalii semnificative); descrierea mediului în care trăieşte (persoanele din jur as cărora îşi manifestă influenţa). ▪ încheierea cuprinde concluzia (impresia generală) la care se referă întreaga descriere. 228

1. Ce este naraţiunea?

NARAȚIUNEA

Învaţă jucându-te! ❖ Ajută-l pe Ionică să ordoneze evenimentele, astfel încât să refacă firul logic al întâmplărilor din povestirea „Căprioara” de Emil Gârleanu. Numerotează-le. ▪ Căprioara se îmbărbătează și pornește împreună cu iedul spre țancuri. ▪ Căprioara și iedul ajung în pădurea întunecată. ▪ Iedul își continuă drumul, iar viața căprioarei se stinge. ▪ Căprioara își dezmiardă iedul cu dragoste. ▪ Când pătrund în luminiș, apare lupul. ▪ Fiindcă a venit vremea înțercatului, căprioara trebuie să se despartă de puiul ei. ▪ Iedul își continuă drumul, iar viața căprioarei se stinge. ▪ Căprioara se jertfește pentru puiul ei. • Printr-o narațiune răspundem în scris la întrebarea: „Cum s-a întâmplat ceva?”. REȚINE! Narațiunea prezintă o succesiune de întâmplări petrecute într-o ordine temporală. 229

Naraţiunea poate apărea în: film, piese de teatru, scrieri istorice, articole de ziar, comentarii sportive etc. narator sau povestitor (autorul sau un personaj al operei); Naraţiunea presupune: și

acţiune (totalitatea faptelor și întâmplărilor desfășurate);

personaje (personae care participă la acțiune). • Se numesc narative acele texte în care se realizează un șir de întâmplări în ordinea desfășurării lor. Un text narativ conține: o intrigă, un punct culminant și un deznodământ. Acțiunile narate se desfășoară: real ▪ Într-un spațiu Imaginar trecut ▪ Într-un timp

prezent

real, imaginar

viitor • Există câteva tipuri de narațiune: ✓ narațiunea la persoana I (naratorul este participant la acțiune); ✓ narațiunea la persoana a III-a (naratorul se află deasupra faptelor, știe totul și îi povestește și cititorului); ✓ narațiunea impersonală (naratorul se ascunde în spatele personajelor și le lasă să acționeze singure). • Pentru ca narațiunea să fie interesantă naratorul se va folosi de următoarele indicații: ✓ să nu se piardă în amănunte și descrieri neesențiale; ✓ să mânuiască limba în așa fel, ca lucrarea să evoce lucruri vii; ✓ motivația se va menține ascunsă pentru a interesa cititorul; ✓ să se exprime concret, clar, expresiv. 230

Tipuri de compuneri narative: ▪ nararea unor întâmplări din viață personală; ▪ narațiune în baza celor auzite; ▪ narațiune în baza unui subiect dat; ▪ narațiune cu începutul dat. Naraţiunea ca mod de expunere

OBSERVĂ! ▪ Citiți seriile de enunțuri din schemele: Căprioara a fost sfâșiată de lup.

Căprioara a fost sfâșiată de lup.

Și pe urmă?

Iedul a scăpat.

De ce?

Pentru că mama lui s-a jertfit...

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOŞTINŢELE! EXERSEAZĂ! 1. Realizează compunerea „O întâmplare hazlie din copilăria mea” după următorul plan: Introducere: ▪ locul; ▪ timpul; ▪ personajele. Cuprins: ▪ porniţi de la cauza sau acţiunea care a determinat întâmplarea; ▪ prezentaţi desfăşurarea întâmplării aşa cum s-a petrecut ea; ▪ subliniaţi punctul cel mai important al întâmplării; ▪ redaţi finalul întâmplării; Încheiere: ▪ impresia produsă; ▪ învăţătura desprinsă. 231

2. Scrie o compunere cu titlul „Ce vreau să devin”. Realizează compunerea după următorul plan: ✓ Ce meserii cunoaşti? ✓ Ce meserii au părinţii tăi? ✓ Ce meserie îți dorești? ✓ De ce-ți place această meserie? ✓ Cum te pregătești pentru meseria aleasă? ✓ Ce model de urmat ți-ai ales? ✓ De ce crezi că sunt importante toate meseriile?

3. Scrie o compunere cu titlul „O excursie la oraș” (orașul apropiat localității voastre), după următorul plan: Introducere ▪ Stabilirea datei şi locului excursiei; Cuprins ▪ Pregătirea excursiei; ▪ Nerăbdarea excursioniştilor; ▪ Plecarea; ▪ Călătoria (drumul, popasurile); ▪ întoarcerea; 232

Încheiere

▪ o o

Impresii de călătorie. Respectaţi părţile compunerii. Descrieţi colţuri din natură, folosind expresii frumoase.

4. Alcătuiește o compunere narativă după una din imaginile de mai jos. Intituleaz-o!

REȚINE! Atunci când povestim o întâmplare, redăm faptele aşa cum s-au petrecut ele sau aşa cum ne închipuim noi că s-ar fi putut întâmpla. Fiecare idee reprezintă un alineat al compunerii. Cuvintele şi expresiile luate din creaţiile unor autori se vor scrie între ghilimele. Se poate folosi şi dialogul. 233

5. Realizează o compunere-narațiune cu titlul „Cum a ajuns Iepurilă cu urechi lungi”, folosind următoarea încheiere: „Și așa a ajuns Iepurilă cu urechi lungi.” 6. Alcătuiește o compunere cu titlul „Ciobanul și vulturul”, folosind următoarea întroducere: „Odată, vara, o turmă de oi păştea pe o păşune. Alături şedea ciobanul, iar lângă el, câinele. Deodată apăru un vultur...” 7. Scrie compuneri cu titlurile: „Dimineața în sat, „O întâmplare din clasă”. Alcătuiește mai întâi planurile compunerilor. Compunere-descriere a localității (străzii, satului, orașului) în baza observațiilor și impresiilor personale și după tablou. Introducerea 1. Originea denumirii satului (orașului):

a) Legende despre apariţia denumirii satului (orașului); b) Toponimele satului (orașului).

II. Cuprinsul 1. Tezaurul folcloric al satului (orașului): a) Folclorul obiceiurilor calendaristice (Crăciunul, Anul Nou,

Sfântul Vasile, Boboteaza, Paştile, Duminica Mare, Sânzâenile, Hramul Bisericii satului Mihoreni, Sfântul Andrei, etc.). b) Folclorul obiceiurilor de familie (naşterea, căsătoria, înmormântarea, zi onomastică, ziua sfântului/numelui, etc.). c) Creaţii populare orale (proverbe, zicători, ghicitori, poveşti, snoave, descântece, poezii, cântece, frământări de limbă, colinde, urături, bănţi, etc.). 2. Personalităţi celebre ale satului (orașului). III. Încheierea 1. Impresii, meditaţii pe care ți le-a produs localitatea în discuție.

234

ATENȚIE! Alcătuiește compunerile, ținând seama de următorul plan: I. Întroducerea: • Numele, vărsta. II. Cuprinsul: • Înfățișarea: statura, chipul, îmbrăcămintea, însușirile sufletești. III. Încheierea: • Părerea proprie despre această persoană. REZUMATUL 1. Citește textul şi alcătuiește rezumatul lui: Soarele umplea lumea de lumină şi mugurii mestecenilor unduiau deasupra izvoarelor. Gânsacul îşi duse nevestele şi puii pe cărare, la vale. Umblau domol. Un bobocel rămânea din când în când în urmă, se învârtea în loc şi cădea-n coadă. Gânsacul se oprea şi-l aştepta cu îngăduinţă. Când ajunseră la pârâul cu apă vie, gâştele bătrâne întâi se sfătuiră dând ocol bobocilor. Spunea ceva una, răspundea alta. Apoi deodată, la o hotărâre a gânsacului, intrară încet, cu toţii, în pârâu. Şi puii începură a înota mişcându-şi regulat prin apă lăbuţele portocalii. (Mihail Sadoveanu) ✓ ✓ ✓ ✓

Povestește, oral, textul. Elimină amănuntele, citatele, părerile proprii. Reprodu, în scris, textul. Redu întregul fragment la o singură idee principală.

235

2. Împărţește textul următor în segmente logice.

Modelatorii în ceară „Operaţiile de construire a fagurelui sunt destul de complicate şi la el participă zeci de lucrătoare. La început se formează peretele de susţinere a fagurelui şi a scheletului său, albinele depunând ceara rând pe rând. Abia după ce stâlpişorii pereţilor sunt încheiaţi, începe modelarea fagurelui, acţiune într-adevăr colectivă, la care albinele folosesc buza inferioară, fălcile şi picioruşele. Deşi la prima înfăţişare fagurele pare alcătuit din celule perfect egale, lucrurile nu stau tocmai aşa. în centru se găsesc celule mici, căsuţele lucrătoarelor, cele mai numeroase (7/8 din numărul total). Pentru masculi, adică pentru trântori, albinele modelează la exterior câteva celule regulate, dar mai mari. Căsuţele mătcilor, aşezate întotdeauna la marginea fagurelui, au o înfăţişare specială: sunt foarte mari, neregulate şi au o deschidere largă. O dată cu modelarea fagurelui, începe operaţia de umplere a celulelor. Albinele lucrătoare aspiră cu ajutorul trompei nectarul florilor, depozitându-l în guşă, unde, în urma unor transformări chimice, se preface în miere. În coşuleţul ultimei perechi de picioruşe ele strâng polen, precum şi propolis, o materie răşinoasă cu care îşi astupă crăpăturile sau în care învelesc oaspeţii nepoftiţi, ucişi cu acele veninoase şi prea mari, pentru a fi căraţi afară din stup. Celulele centrale, deşi perfect asemănătoare, sunt folosite diferenţiat. O parte din ele serveşte drept leagăn pentru larvele de 236

lucrătoare care sunt hrănite cu polen şi nectar. Alte celule sunt magazii de miere din care albinele se hrănesc sau cu care îşi hrănesc larvele. Tudor Opriş ✓ Scoate ideile principale şi organizeazăi-le într-un plan. ✓ Pe baza planului, prezintă, pe scurt, conţinutul acestui text. NU UITA! Compunerea în care este prezentat pe scurt – oral sau în scris – conţinutul unei lucrări se numeşte rezumat.

Etapele alcătuirii unui rezumat sunt: ▪ citirea atentă a textului; ▪ împărţirea în fragmente logice; ▪ prezentarea faptelor esenţiale, fără amănunte, în ordinea desfăşurării lor; ▪ prezentarea, pe scurt, a întregului text. Rezumatul nu conţine: ▪ amănunte; ▪ citate; ▪ dialoguri; ▪ părerea voastră; ▪ cuvinte și expresii din limbajul curent; ▪ regionalism. 1. Alcătuiește rezumatul unei lecţii de istorie: ▪ împărte lecţia în unităţi logice; ▪ formulează ideile principale din fiecare unitate logică; ▪ prezintă întâi oral, apoi în scris, pe scurt, conţinutul lecţiei. OBSERVĂ! ✓ Dă exemple de rezumate folosite în programele de radio sau de televiziune. Rezumatul este prezentarea în cuvinte puţine a ceea ce a fost spus sau scris anterior mai pe larg, reţinând esenţialul şi eliminând aspectele secundare.

Informaţia esenţială se poate găsi identificând în text răspunsurile la întrebările: cine? ce face? când? unde? 237

Pregătirea rezumării

REŢINE! • Pentru a rezuma un text narativ, parcurge următorii paşi: ▪ citirea textului; ▪ identificarea şi delimitarea etapelor naraţiunii; ▪ găsirea elementelor de legătură dintre aceste etape; ▪ realizarea planului simplu de idei. FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! ✓ Recitește fragmentul din „Amintiri din copilărie” („La cireșe”). Identifică etapele naraţiunii. ✓ Subliniază, în secvenţele delimitate, cuvintele prin care poți da răspuns la întrebările: cine? ce face? când? unde? ✓ Urmărește, în exemplul de mai jos, dacă rezolvarea este corectă. Odată, vara, pe-aproape de Moşi, [eu] mă furişez din casă şi mă duc, ziua-n amiaza-mare, la moş Vasile, fratele tatei cel mai mare, să fur nişte cireşe. Discuţia în grup ❖ Alcătuiţi grupuri de câte cinci elevi. Sarcina de lucru constă în prezentarea în faţa clasei, de către fiecare grup în parte, a ideilor esenţiale (planul simplu de idei) al fragmentului din manual, extras din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă. ATENȚIE! În discuţiile de grup, respectaţi următoarele reguli: ✓ Prezentaţi-vă, fiecare, părerea legată de problema discutată; ✓ Exprimaţi-vă gândurile succint, clar şi convingător; ✓ Ascultaţi cu atenţie şi cu răbdare părerile celorlalţi membri ai grupului. ✓ Nu interveniţi în discuţie până când cel care vorbeşte nu şi-a expus integral ideea; ✓ Dacă nu sunteţi de acord cu ideile colegilor, motivaţi-vă în mod elegant punctul de vedere.

238

СUPRINS

§ 1. Recapitulare. Părțile de vorbire .............................................................4 § 2. Ortografia părților de vorbire ................................................................11 § 3. Noțiuni de fonetică. Alfabetul limbii române ...................................20 § 4. Sunetele limbii române. Corespondenţa sunet-literă ..................26 § 5. Vocalele. Semivocalele. Consoanele .....................................................32 § 6. Grupurile de sunete. Diftongul ...............................................................39 § 7. Triftongul .........................................................................................................44 § 8. Hiatul ................................................................................................................49 § 9. Silaba Silabele accentuate şi silabele neaccentuate .....................56 § 10. Regulile fonetice de despărţire a cuvintelor în silabe............... 62 § 11. Accentul lexical. Folosirea corectă în limba română .................71 § 12. Nume proprii greșit accentuate. Pronunțarea lor .......................78 § 13. Valorile stilistice ale nivelului fonetic în textul literar ..............83 § 14. Lexicul. Noțiuni de vocabular ..............................................................90 § 15. Cuvântul – unitatea de bază a vocabularului ................................98 § 16. Formarea cuvintelor. Derivarea (sufixarea, prefixarea)..........106 § 17. Compunerea. Procedeele compunerii ............................................111 § 18. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea) .........................118 § 19. Familia lexicală. Câmpurile lexicale .................................................123 § 20. Sinonimele. Antonimele. Regionalismele .....................................129 § 21. Omonimele ................................................................................................135 § 22. Îmbinarea de cuvinte ...........................................................................144 § 23. Propoziţia şi părţile de propoziţie .................................................153 § 24. Verbele predicative şi nepredicative ............................................159 § 25. Părţi principale ale propoziţiei: predicatul şi subiectul ........165 § 26. Subiectul .....................................................................................................168 § 27. Părţile secundare ale propoziţiei: atributul, complementul..171 § 28. Părţile multiple ale propoziţiei .........................................................177 § 29. Vorbirea directă şi vorbirea indirectă ............................................183 § 30. Adresarea. Semnele de punctuaţie ...................................................189 § 31. Fraza .............................................................................................................190 § 32. Сomplementul...........................................................................................197 § 33. Părţile multiple ale propoziţiei. Punctuaţia propoziţiei.........200 § 34. Vorbirea directă şi vorbirea indirectă. Punctuaţia..............206 § 35. Adresarea. Semnele de punctuaţie...................................................212 Sistematizarea cunoștințelor.........................................................................232 Test de evaluare a cunoștințelor ................................................................233 239

Навчальне видання

ГОВОРНЯН Лілія Серафимівна БУРЛА Олена Костянтинівна МИРОН Лариса Дмитрівна

РУМУНСЬКА МОВА Підручник для 5 класу закладів загальної середньої освіти

Рекомендовано Міністерством освіти і науки України

Підручник відповідає Державним санітарним нормам і правилам «Гігієнічні вимоги до друкованої продукції для дітей» Румунською мовою Редактор Л.С. Пушкарьова Обкладинка С.Л. Говорнян Художне оформлення С.Л. Говорнян Верстка С.Л. Говорнян Коректор Л.Г. Криган

Формат 70х100 1⁄16 Ум. друк. арк. . Обл.-вид. арк. .

Державне підприємство «Всеукраїнське спеціалізоване видавництво «Світ» 79008 м. Львів, вул. Галицька, 21 Свідоцтво суб’єкта видавничної справи серія ДК № 4826 від 31.12.2014 www.svit.gov.ua e-mail: office@ svit.gov.ua svit_vydav@ukr.net