Issuu

L. I. Fetescu, V. V. Chiosea

LIMBA MOLDOVENEASCĂ Manual pentru clasa a 9-a cu limba moldovenească de predare a instituţiilor de învăţămînt mediu general Ediţia a II-a, revizuită Recomandat de Ministerul Învăţămîntului şi Ştiinţei al Ucrainei

CUPRINS INTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 MORFOLOGIA. REPETAREA ŞI GENERALIZAREA MATERIEI STUDIATE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 SINTAXA ŞI PUNCTUAŢIA.FRAZA . . . . . . . . . . . . . . . 53 Tipuri de propoziţii în frază: principale şi subordonate . 54 Fraza joncţională şi fraza nejoncţională . . . . . . . . . . . . 55 FRAZA CU PROPOZIŢII COORDONATE . . . . . . . . . . Fraza joncţională cu propoziţii coordonate copulative . . Fraza joncţională cu propoziţii coordonate adversative . Fraza joncţională cu propoziţii coordonate disjunctive. . Fraza nejoncţională formată prin coordonare . . . . . . . . . Punctuaţia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

61 61 64 64 75 75 81

SUBORDONAREA. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83 Fraza joncţională cu propoziţii subordonate . . . . . . . . . . 90 Propoziţia subordonată necircumstanţială subiectivă . . 90 Propoziţia subordonată necircumstanţială predicativă. . 95 Propoziţia subordonată necircumstanţială atributivă . . 104 Propoziţia subordonată necircumstanţială completivă directă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110 Propoziţia subordonată necircumstanţială completivă indirectă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114 Propoziţia subordonată circumstanţială de loc . . . . . . . 116 Propoziţia subordonată circumstanţială de timp . . . . . . 121 Propoziţia subordonată circumstanţială de mod . . . . . . 127 Propoziţia subordonată circumstanţială cauzală . . . . . . 131 Propoziţia subordonată circumstanţială ﬁnală . . . . . . . 134 Propoziţia subordonată circumstanţială condiţională. . 139 Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142

FRAZA NEJONCŢIONALĂ CU PROPOZIŢII SUBORDONATE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145 Tipurile propoziţiilor subordonate juxtapuse . . . . . . . . 146 Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158 FRAZA CU CÎTEVA PROPOZIŢII SUBORDONATE . . Fraza cu propoziţii subordonate omogene . . . . . . . . . . Fraza cu propoziţii subordonate neomogene. . . . . . . . . Fraza cu propoziţii consecutiv subordonate . . . . . . . . . Fraze mixte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vorbirea indirectă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă. . . . Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

161 161 169 176 185 196 196 202

REPETARE LA SFÎRŞIT DE AN . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Mic dicţionar ortograﬁc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Mic dicţionar de neologisme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Mic dicţionar de antonime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

205 216 220 225

SEMNE CONVENŢIONALE — exerciţii cu tematică socioculturală; — cine e mai isteţ; — cercetaţi; — activitate în grup; — activitate în perechi; — temă pentru acasă.

Dragi elevi! Sîntem foarte bucuroase de noua noastră întîlnire cu dvs. şi vă asigurăm: ţineţi în mînă o carte minunată — manualul de Limba Moldovenească. De ce? Mai întîi de toate, pentru faptul că este alcătuit conform Programei de Limba Moldovenească în vigoare şi corespunde actualelor cerinţe. Apoi pentru faptul că actualul manual continuă călătoria prin limea Limbii Moldoveneşti, care, după cum v-aţi convins, trăieşte după nişte reguli şi legi ale sale. Călătorind prin lumea gramaticii moldoveneşti, aţi aflat multe. Fonetica şi Ortoepia v-au învăţat să pronunţaţi corect literele, Lexicul v-a făcut cunoştinţă cu legile lui severe, dar juste, Morfologia v-a familiarizat cu părţile de vorbire. Să nu vă «pierdeţi» în marea gramaticii v-au ajutat exerciţiile şi regulile speciale ale Ortografiei. În clasa a 9-a vom avea mult de lucru: vom continua studierea Sintacticii, vom analiza şi traduce multe texte, vom răspunde la întrebări şi vom învăţa noi reguli, vom îndeplini multe exerciţii creatoare. Atenţie deosebită, în continuare, vom acorda comunicării orale şi scrise, doar cu cît comunicăm mai intens, cu atît mai puţine greşeli comitem. Cunoscînd Limba Moldovenească, deschidem uşor porţile literaturii, ne cunoaştem istoria, tradiţiile, obiceiurile... Limba este cheia trecutului valoros, este cea care permite să stăpînim realizările culturii şi gîndirii umane. Semnele convenţionale, cunoscute din clasele anterioare, permit o călătorie fără dificultăţi, iar rezolvarea corectă a tuturor subiectelor rubricii «Autoevaluare» dă undă verde trecerii de la un compartiment al manualului la altul. Sîntem convinse: călătorind prin lumea Limbii Moldoveneşti, veţi deveni oameni instruiţi şi culţi. Deci, pînzele sus şi drum bun cu multe succese în lunga călătorie prin lumea limbii materne! Autoarele manualului

INTRODUCERE 1. Audiaţi textul.

Veşnicia noastră — limba moldovenească Cele mai dulci, cele mai adînci şi răscolitoare cuvinte de preţuire a limbii noastre, a limbii moldoveneşti le-au spus marii noştri înaintaşi. Bogdan Petriceicu Haşdeu a fost primul care a demonstrat că «limba este nodul cel mai puternic, dacă nu chiar temelia societăţii... Limba unui popor se identifică cu naţionalitatea lui, cu memoria părinţilor, cu leagănul, cu mama, de unde ea se şi numeşte «limba maternă». De aceea, cu ani mai tîrziu, la 1907, scriitorul moldovean Gh. V. Madan a publicat manifestul «Dreptul firesc şi sfînt al moldovenilor», în care cu nădejde şi credinţă demonstra: «Avem dreptul să cerem ca în şcolile de la ţară să se înveţe «limba moldovenească»: acesta este dreptul cel mai sfînt şi mai firesc al oricărui popor, fiindcă limba strămoşească este pentru un neam ceea ce este pentru un om tatăl şi maică-sa şi cînd părinţii noştri au fost din neamul moldovenesc şi au vorbit limba moldovenească, cînd maicile noastre ne-au învăţat să ne închinăm şi să ne rugăm lui Dumnezeu în limba moldovenească, noi n-avem dreptul, nu ne lasă inima să ne lepădăm de ea, căci lepădîndu-ne de limba părintească, de neamul nostru ne lepădăm... ». Cu atît mai mult, că din primii ani de existenţă a Statului Moldovenesc, de la Bogdan I întemeietorul pînă în zilele noastre, pe parcursul a 650 de ani, mărturiile vremii ne demonstrează că unde s-ar afla moldovenii, unde i-ar fi aşezat soarta, ei păstrează «luminoasă conştiinţa unei Patrii — Moldova, a unui norod — moldovenesc, a unei naţii — moldoveneşti, a unui neam — mol6

dovenesc, şi, mai presus de toate, a unei limbi moldoveneşti.» (L. Boga, 1932) Limba părinţilor noştri, limba maternă este semnul fundamental identificator, este indicele nemuririi noastre, Ea-i mîndria noastră Ea-i a noastră slavă, Veşnicia noastră – Grai moldovenesc! (N. Costenco)  Împărţiţi textul în fragmente, determinaţi ideea principală a fiecărui fragment şi alcătuiţi un plan după care veţi expune oral textul.  Sustrageţi din text expresiile care v-au plăcut mai mult; identificaţi cuvintele cu sens figurat.  Realizaţi un răspuns desfăşurat la întrebarea: «Ocrotirea limbii materne — datorie sacră a fiecărui cetăţean».  Citiţi informaţia.

Limba moldovenească şi actualitatea Limba moldovenească este limba de stat a Republicii Moldova. Sub numărul 80592 o găsim în Registrul Clasiﬁcării Universale a Limbilor Romanice; îşi aﬂă locul meritat pe ramurile Arborelui Genealogic al Limbilor Lumii. Limba moldovenească este limba maternă a mai mult de 2 milioane din populaţia Moldovei (fără Transnistria), a 200.000 de cetăţeni ai Ucrainei, locuitori ai regiunilor: Odesa, Cernăuţi, Kirovograd, Viniţa, Nikolaev, Zaporojie, Dnepropetrovsk, Lugansk, Herson, Hmelniţk, Cerkasî, Poltava, Jitomir, Harkov, Doneţk, or. Kiev, Republica Autonomă Krîm ş.a. Scumpul grai moldovenesc răsună în aşezămintele de învăţămînt mediu şi superior, pe scenele teatrelor, la radio şi televiziune, este limba publicaţiilor periodice.

Congresul diasporei moldoveneşti, 2006

Cei mai mulţi moldoveni din afara hotarelor Partiei-mamă locuiesc pe teritoriul regiunii Odesa. Pentru moldovenii acestei regiuni a fost deschis un post de radio şi unul de televiziune «Casa mare», emisiunile cărora se transmit în limba moldovenească. Oraşul Odesa este sediul Asociaţiei naţional-culturale a moldovenilor din întreaga Ucraină, fondată în anul 1998. Activitatea Asociaţiei naţional-culturale a moldovenilor din Ucraină este foarte rodnică: diverse conferinţe, concursuri, festivale tradiţionale cum este «Mărţişor», «Valurile Nistrului», «Florile dalbe» şi cel al «Limbii Moldoveneşti», editarea ziarului «Luceafărul» şi a lucrării «Moldovenii din Ucraina», Dicţionar explicativ al limbii moldoveneşti în două volume descoperirea talentelor, şi editarea volumelor de poezie ale acestora ş.a. Limba moldovenească este mîndria şi steaua călăuzitoare a vorbitorilor de limba moldovenească din toate colţurile lumii, care o dată la doi ani se adună în capitala Moldovei, or. Chişinău, la Congresul diasporei moldoveneşti. În cadrul Congresului se pun în discuţie diverse probleme care au scopul de a ocroti dulcele nostru grai.  Expuneţi detaliat conţinutul informaţiei.  Determinaţi stilul textului. Motivaţi. Reieşind din conţinutul ex. №1, scrieţi un text coerent cu tema: «Limba noastră a existat şi va exista şi o lume întreagă o va recunoaşte de frumoasă, dulce şi melidoasă». (G. Meniuc) 8

2. Citiţi în gînd. Identiﬁcaţi dacă titlul textului corespunde

conţinutului.

Cultivarea limbii A fost odată un băiat căruia îi plăcea geografia şi credea că ştie să vorbească frumos. Odată profesoara de geografie îl chemă la tablă şi îi propuse să povestească tot ce ştie despre Africa. Băiatul începu cu vioiciune: «Africa, vasăzică, este un continent grozav de mare al Pămîn- tului. Acolo, vasăzică, cresc nişte păduri grozav de dese, în care trăiesc elefanţi grozav de mari, hipopotami cu pielea grozav de groasă şi lei grozav de periculoşi. În Africa, vasăzică, curg rîuri grozav de lungi...» Profesoara îl ascultă pînă la capăt, apoi îi spuse binevoitor: «Cunoşti foarte bine obiectul. Se vede clar că-ţi place geografia. Dar nu acorzi destulă atenţie felului tău de a vorbi. La fiecare două-trei cuvinte îl repeţi pe «vasăzică». Şi încă ceva: ţi se pare, probabil, că dacă spui «elefanţi grozav de mari», «hipopotami cu pielea grozav de groasă», cel ce te ascultă înţelege mai bine cum arată ei. Te înşeli. Pe lîngă faptul că acest «grozav de» e sîcîitor, el mai trădează şi sărăcia limbii tale. Cînd vorbeşti, caută să variezi cuvintele, mai ales adjectivele şi adverbele. N-ar suna mai bine: «păduri (hai să zicem) grozav de dese», dar «elefanţi uriaşi, hipopotami cu pielea nespus de groasă, lei foarte periculoşi»? Răspunsul ar fi fost cu mult mai bun, dacă îl îmbrăcai într-o limbă mai îngrijită». Are să vă mire, poate, dar această observaţie, rostită pe un ton liniştit, şi-a făcut efectul. Băiatul a părăsit deprinderea să-l tot repete pe acel «grozav de», dar de «vasăzică» i-a fost mai greu să se despartă. Şi totuşi el nu s-a lăsat pînă n-a scăpat nu numai de «vasăzică», ci şi de alte cuvinte de prisos. Devenind matur, a ajuns savant şi scriitor. Deseori este lăudat pentru calităţile sale de orator şi atunci îşi aminteşte de profesoara sa de geografie, care i-a explicat pentru prima dată ce înseamnă «cultivarea limbii». E greu să înşiri în cîteva cuvinte tot ce trebuie să facă cineva, ca să se spună despre el: «Iată un om care vorbeşte 9

frumos, limpede, curgător, fără greşeli. Se simte că-şi cultivă limba». Noţiunea «cultivarea limbii» cuprinde foarte multe lucruri. Se înţelege de la sine că în primul rînd trebuie să luptăm cu cujvintele-parazite din limbajul nostru, cu tot felul de «vasăzică», «nu-i aşa?», «cum s-ar zice», «adică», «oricum» ş.a. Folosite fără măsură, la orice pas, astfel de expresii plictisesc limba. De asemenea, trebuie să ne ocrotim graiul de felurite cuvinte şi expresii vulgare, grosolane. Citiţi cît mai multe cărţi şi cu mare atenţie. Ascultaţi cu luare-aminte cum vorbesc crainicii, comentatorii la radio şi televiziune, scriitorii, actorii. Căutaţi să aveţi întotdeauna la îndemînă dicţionare explicative, pentru ca, auzind un cuvînt nou, să puteţi aﬂa dacă e cuvînt literar, care îi e sensul şi cum se utilizează. (După «Vreau să ştiu»)

3. Discutaţi asupra celor aﬂate din text (ex. № 2): ce v-a plăcut?, consideraţi actuală, binevenită problema abordată?, cum vă cultivaţi limba? Puneţi întrebări pentru a clariﬁca unele lucruri. Fiţi un interlocutor atent şi cointeresat. 4. Rezumaţi cele discutate în grup şi prezentaţi o informaţie orală despre mersul discuţiei: părerile dvs. au coincis cu cele ale colegilor?, cum vă cultivaţi limba? 5. Citiţi cu voce textul. Răspundeţi, motivînd, la întrebarea-

titlu.

Ne putem oare descurca fără a cunoaşte limba? Este bine cunoscută istoria care începu în 1920, cînd în junglă, într-o vizuină de lupi au fost găsiţi doi copii: unul de 8 ani, altul de un an şi jumătate, care, probabil, au fost furaţi de lupoaică chiar de la naşterea lor. Copiii se comportau ca şi lupii: mergeau în patru labe, mîncau doar lapte şi carne crudă; beau apă ca şi cîinii; înainte de a lua în gură mîncarea, o miroseau cu migală; se temeau de foc şi erau în stare să adulmece mirosul cărnii proaspete la o depărtare de 70 m. 10

Copiii nu ştiau să rîdă, nu puteau vorbi, în schimb noaptea urlau ca lupii. Se purtau duşmăneşte cu oamenii, îşi arătau dinţii, dacă cineva se apropia de ei. Cel mic a murit de curînd, nereuşind să se adapteze la noile condiţii de viată. Cel mare a trăit pînă în 1929, fiind mereu sub supravegherea savanţilor. În această perioadă el n-a fost în stare să înveţe măcar 5-10 cuvinte. Abia după 3 ani a putut să se ţină puţin pe două picioare, dacă era ţinut de cineva. După şapte ani se mişca de acum singur, dar de fiecare dată, cînd trebuia să fugă, se lăsa în patru labe şi alerga cu cele patru membre. La 16 ani se comporta ca un copil de patru ani. Astfel copiii «educaţi» de animale nu pot învăţa nici să vorbească, nici să gîndească, nici să se comporte ca omul. Fără comunicare omul nu poate fi om. El e în stare să însuşească limba doar fiind în relaţii strînse cu oamenii.  Cărui stil funcţional al limbii poate fi atribuit textul? Argumentaţi?  Care este sensul cuvîntului «limba» în text? Cum ați determinat?

6. Citiţi expresiv textul.

Cum citim? A şti să-ţi menţii atenţia în timpul lecturii este condiţia cea mai importantă pentru înţelegerea textului. Ochiul care receptează chipul vizual al cuvîntului şi creierul care înţelege ceea ce a receptat trebuie să acţioneze ca un tot întreg. Aceasta e posibil şi se poate însuşi. Mai întîi trebuie să urmăriţi: în timpul lecturii recepţionaţi activ materialul? Poate continuaţi să vă gîndiţi la ultima discuţie cu prietena? Sau poate la ceea ce va urma după lecţii? Dacă e aşa, ar ﬁ bine şi necesar să «aruncaţi» gîndurile inutile, care perindă prin minte, şi să vă impuneţi să gîndiţi activ doar la obiectul lecturii. Opriţi-vă pe o secundă şi adunaţi-vă gîndurile. Mai apoi, citind, veriﬁcaţi-vă: nu cumva v-aţi îndreptat atenţia în altă parte. 11

Afară de aceasta, e important ca în timpul lecturii să «notaţi» în sine despre ce anume citiţi, adică să faceţi ordine în lectură. De exemplu, spuneţi în gînd: «La început se dă definiţia, apoi exemplele, urmează compararea cu...» ş.a. Specialiştii consideră o astfel de metodă «realizarea hărţii gîndirii». Această metodă poate fi numită şi altfel: identificarea cuvintelor-cheie în text. Principalul e să poţi urmări mersul gîndurilor, să faci deosebirea părţilor principale ale conţinutului de cele secundare. Deci trebuie să însuşeşti diverse metode pentru a sesiza uşor şi repede cele citite.  Care părţi ale textului, după dvs., sînt esenţiale şi care — complementare?  Numiţi propoziţiile din alineatul II care pot fi omise, dar nu în detrimentul conţinutului.

Vocabular

detriment — pagubă.

7. Relataţi oral despre momentele din textul ex. № 6, importante pentru dvs. Cînd citiţi, procedaţi întocmai cum recomandă textul sau mai este ceva de care aveţi nevoie pentru a vă învăţa să citiţi mai bine? Relatînd, folosiţi expresiile: pe de o parte; mai întîi; în al doilea rînd; afară de aceasta; de exemplu; în sfîrşit; de altfel ş.a. 8. Scrieţi o compunere în care veţi aprecia modul dvs. de a

citi, prezentînd părţile pozitive ale lecturii, dar şi despre ce ar trebui să mai însuşiţi. 9. Citiţi în gînd, ţinînd cont de sfaturile textului ex. № 6.

Obligaţiunile cetăţenilor faţă de limba maternă Limba este dovada existenţei poporului. Ocrotind limba maternă, îţi ocroteşti poporul, demnitatea lui, dreptul la existenţă şi viitor. Nu renunţa la această luptă. Apărarea limbii materne este cel mai simplu, cel mai uşor şi, în acelaşi rînd, cel mai necesar mod de autoaﬁrmare naţională şi 12

activitate în numele poporului. Dacă ai posibilitate să fii un luptător pentru ocrotirea poporului tău, apoi fii. A cunoaşte perfect limba maternă nu e un merit, ci obligaţia unui patriot. Atitudinea, comportarea faţă de limba maternă trebuie să fie aceeaşi ca şi faţă de propria mamă: ea e iubită nu pentru farmec sau unele beneficii, dar pentru că e mamă. Familia este celula primă a naţiunii. Ca ea să nu moară şi să nu dispară din organismul naţional, e necesară alimentarea, încurajarea şi înviorarea cultului limbii materne. De aceea vorbeşte în familie în limba naţiunii tale. N-o posezi — învaţ-o. Altoieşte în sufletul copiilor aceeaşi atitudine, faţă de limba maternă, ca şi faţă de ceva divin, căci ea e comoara cea mai de preţ. Ajută-l pe cel ce doreşte să înveţe limba moldovenească. Niciodată nu înceta să studiezi limba maternă. «Toate limbile europene principale pot fi însuşite timp de 6 ani, limba maternă trebuie învăţată toată viaţa». (Woltaire) În casa ta trebuie să existe, întotdeauna, cărţi moldoveneşti, reviste, ziare. Nu uita şi de ediţiile pentru copii. Las’ să răsune, în casa ta, cuvîntul moldovenesc prin intermediul audiovizualului. Nu fii indiferent faţă de cele mai mici maniferstări de limitare sau dispreţuire a limbii moldoveneşti. Priveşte limbile străine aşa cum ai dori ca alţii să privească limba ta maternă. Ocroteşte-ţi numele şi numele apropiaţilor tăi de modificarea, deformarea lor servilă după exemplele limbilor străine. Forma diminutivă a propriilor nume, mai ales ale copiilor, nu trebuie să iasă din hotarele limbii moldoveneşti, ale tradiţiilor naţionale. Reţineţi: cei mai buni pedagogi de limbă sînt, pentru copii, mama şi tata. Actualmente, sînt foarte răspîndite căsătoriile mixte. E natural ca în astfel de familii să apară problema alegerii limbii de comunicare. Ar fi minunat dacă în aceste familii ar răsuna ambele limbi, numai nu într-o formă «amestecată»: fiecare limbă — în varianta sa literară. 13

În familiile eterogene părinţii trebuie să folosească ambele limbi nu numai pentru a comunica, ci pentru a-i familiariza pe copii cu valorile culturii spirituale ale ambelor popoare. Învaţă alte limbi! Aceasta îţi permite nu numai să pătruzi în tainele spirituale ale altor popoare, dar şi să apreciezi obiectiv limba ta, părţile ei slabe şi cele puternice. «Cine nu ştie limbi străine, acela nu cunoaşte nimic despre limba sa». (Goette) Cunoaşterea limbii străine naşte dorinţa de a munci pentru menţinerea şi prosperarea limbii materne, contribuie la cucerirea unei poziţii onorabile printre limbile străine prestigioase. Generaţiei noastre îi revine o sarcină dificilă şi resposabilă — renaşterea limbii moldoveneşti, a naţiunii. Nimeni nu va face acest lucru în locul nostru. Aceasta este datoria noastră sfîntă, istorică, este confirmarea existenţei noastre în această lume. Nu aruncaţi acest greu pe umerii urmaşilor voştri, căci poate fi tîrziu. Acţionaţi! În numele poporului nostru, în numele idealurilor măreţe ale omenirii: libertăţii şi dreptăţii.

Vocabular

eterogen — mixt. servil — supus, lipsit de originalitate. divin — ceresc, dumnezeesc, înzestrat cu însuşiri alese.  Exprimaţi-vă opinia în legătură cu faptul cît este de actuală problema abordată în text.  Împreună cu colegul (a), alcătuiţi dialogul: «Obligaţiile mele faţă de limba maternă», în care veţi evidenţia aportul dvs. la ocrotirea limbii moldoveneşti.

MORFOLOGIA. REPETAREA ŞI GENERALIZAREA MATERIEI STUDIATE 10. Citiţi în gînd, apoi expuneţi în limba moldovenească sau în limba ucraineană conţinutul poeziei lui D. Bilous «Zlîtkî zoloti». Enumeraţi părţile de vorbire din limba moldovenească şi clasificaţi-le în flexibile şi neflexibile. Care parte de vorbire enumerată nu se întîlneşte în limba ucraineană? Чи ти задумувавсь, відкіль оті у нашій мові злитки золоті? Як намистини, диво калинове — частини мови! Який співець, поет, який письменник уперше слово вигадав — іменник? Іменник! Він узяв собі на плечі велике діло — визначати речі, — ім'я, найменування і наймення: робота. Біль. І радість. І натхнення. Ну а візьмімо назву — дієслово, само підказує, що діє слово! Ще й прикладу на нього не навів, а вже до півдесятка дієслів! Прикметник дасть іменнику — предмету якусь його ознаку чи прикмету. Числівник може визначить тобі число речей, порядок при лічбі. А поспитай звичайного займенника, за кого він у мові? За іменника! (Хоч може цей наш скромний посередник замінювать числівник і прикметник.) Прислівник звик, незмінюваний в мові, ознаки різні виражать при слові. Сполучник каже: скромну роль я маю, але слова я в мові сполучаю… 15

 Numiţi părţile de vorbire (din limba ucraineană) despre care nu se relatează în text.

11. Citiţi textul. Televiziunea a permis ca, simultan, aproape întreaga populaţie a Terrei să poată urmări programe de interes deosebit din toate domeniile de activitate. Funcţia educativă (sau needucativă) a televiziunii ar trebui să ne preocupe pe toţi. Cultura clasică, recomandată de tradiţie şi de şcoală, promovată de televiziune, îi poate conferi acesteia valenţe formativeducative de neegalat. Realitatea nu este însă tocmai aceasta, sau mai exact, este cu totul alta. Televiziunea zilelor noastre preferă «cultura» modernă, care se bucură de succes mai ales în rîndurile tinerilor. Sub presiunea spiritului comercial, cultura clasică este pur şi simplu «fugărită» şi eliminată (parţial sau total) din televiziune. Violenţa este din ce în ce mai prezentă pe micul ecran, suscitînd discuţii privind efectele ei asupra comportamentului telespectatorului. Comportamentul violent a ajuns să fie prezentat la TV aproape ca o atitudine normală, cotidiană. În aceste condiţii se impune necesitatea unui efort din partea fiecăruia în direcţia unei foarte serioase autoanalize a posturii de telespectator. Printr-o riguroasă selecţie a emisiunilor demne de interes se va reuşi obţinerea unui control asupra atracţiei — de multe ori facile — pe care o reprezintă televizorul. Nu uitaţi! Stînd prea mult în faţa televizorului, vă afectaţi ochii, sufletul şi mintea! Stînd atît cît trebuie, vă deconectaţi şi vă «luminaţi»! Depinde în primul rînd de dvs. ce cale veţi alege! Pentru a fi siguri că nu greşiţi, nu ezitaţi să cereţi sfatul «celor cu experienţă». Sfaturile nu costă nimic, dar pot oferi totul!

Vocabular

facil — uşor, comod.

 Selectaţi părţile de vorbire ﬂexibile prezente în primele două alineate ale textului. Care parte de vorbire predomină? Pregătiţi informaţia orală «Importaţa studierii părţilor de vorbire».

12. Pornind de la subiectul textului (ex. № 11) exprimaţi-vă

punctul de vedere: «Televizorul — prieten sau duşman?» Discutînd, utilizaţi cuvintele, expresiile, propoziţiile: Mi se pare; după mine; din punctul meu de vedere; de aceea că; pot prezenta cîteva argumente; pot motiva cu exemple concrete; în primul rînd; mai apoi. Tu cum crezi? Interesant e să aﬂăm părerea ta. Eşti de acord cu mine, cu noi? Care din argumente ţi s-a părut nu prea convingător? De ce?

13. Prezentaţi în scris, pe scurt, cum a decurs dezbaterea în grup (ex. № 12): părerile au fost aceleaşi, ce argumente au fost prezentate; dacă opiniile nu au coincis, aţi discutat cu voci ridicate sau aţi fost toleranţi; ce concluzii aţi făcut în urma dezbaterilor?  Subliniaţi în textul descrierii verbele. 14. Citiţi pe roluri dialogul, respectînd intonaţia. — Îţi închipui prin ce groază ai trecut? Doar aceeaşi nenorocire se putea întîmpla şi cu tine, Dik. — Eram în altă mare, Ursula. — Ştiu. Am aﬂat de la Nardus în ce ape te scalzi. — Dorul, bată-l vina , m-a mînat. — Eşti un copil neastîmpărat, Dik. — Te-am supărat, Ursula? — Fleacuri! Cum să mă supăr dacă vreau să te văd cît mai repede! — Mă simt nespus de fеricit cînd îţi aud vocea, Ursula. — Şi eu. — Pînă se va lăsa cerul înstelat peste ape, voi ﬁ lîngă tine, Ursula. — Te aştept, Dik. (G. Meniuc) 17

 Povestiţi cum vi-i imaginaţi pe cei doi delﬁni; care este starea lor suﬂetească?  Comentaţi schema ce urmează. Cărui tip de comunicare corespunde dialogul de mai sus. Limba Comunicarea Orală

Scrisă

Monologată

Dialogată

Atenţie! Întrebare problemă! De obicei, pronumele nu este folosit cu rolul de adresare, dar se întîmplă cazuri, cînd pronumele personale, persoana a II-a (singular, plural) sînt adresări. De exemplu: Ei, voi, căraţi-vă de aici!  De ce? Din punct de vedere al eticii este corectă o astfel de adresare? Discutaţi.

15. Elaboraţi dialoguri posibile în următoarele situaţii: a) Tata şi fiul urmăresc jocul delfinilor în apă. b) Doi delfini urmăresc jocul copiilor pe plajă.  Elaborînd dialogurile, folosiţi şi interjecţii. Amintiţi-vă regulile de punctuaţie la interjecţii. 16. Citiţi cu voce textul. Determinaţi, în alineatul al doilea,

articolele. De cîte feluri sînt ele? Mă mustra cugetul. Cine ştie ce se poate întîmpla cu dînsul? Făcusem o greşeală de neiertat. Nu trebuia să rămînem peste noapte la pădurar. Dar acuma era prea tîrziu. Mă trăsese pe sfoară. Se vede că în dosul ochişorilor celora trişti, plini de nostalgie, se ascundea o minte ageră. ... Aşa a trecut o săptămînă. Iar într-o dimineaţă, pe neaşteptate, l-am găsit la uşa casei mele. Se întorsese. Obosit, murdar, cu picoarele zgîriate şi pantalonii uzi de rouă. Mă aştepta să ies. S-a aruncat în calea mea, mi-a cuprins genunchii, îngropîndu-şi 18

căpuşorul în faldurile rochiei. Fără să vreau, mi-a scăpat un strigăt de bucurie: — Roma! Te-ai întors? Îmi răspunse abia şoptit, printre lacrimi: — Îhî. — Ţi-ai văzut ulmul? — Nu l-am putut găsi. Şi am venit. Mi s-a făcut dor... — băieţaşul înghiţi de cîteva ori în sec, îşi şterse ochii cu podul palmei, apoi adăugă: — de Dumneavoastră. (După Ana Lupan)  Expuneţi oral textul, păstrînd dialogul dintre Roma şi educatoarea sa.  Comentaţi folosirea semnelor de punctuaţie la dialog.  Cercetaţi, apoi comentaţi tabelul: Situaţia de comunicare

Împrejurările comunicării unde?

Adresatul (vorbitorul) comunicării cine? vorbeşte

Oficiale Neoficiale

Scopul comunicării cu ce scop?

Mesaj

Clarificare

Adresantul cui? ascultă, reacţionează

Motiv, intenţie

Pregătindu-vă de comunicare, este necesar să meditaţi asupra:  temei comunicării;  ideii principale a comunicării;  formei de comunicare (dialogată/monologată);  stilul comunicării. 17. Comentaţi oral/scris ﬁecare situaţie în parte: N 1-2. Care este materia dvs. preferată? De ce? Vă pregătiţi suplimentar pentru a însuşi această disciplină? Cum? Care este obiectul care vă face cele mai multe probleme? De ce? 19

N 3. Dacă aţi avea posibilitate să modificaţi programa şcolară (cl.8), ce schimbări aţi face? De ce? Credeţi că toţi elevii de vîrsta dvs. ar fi de acord cu aceste schimbări? N 4. Cum ar trebui să fie, după dvs., profesorul ideal? Credeţi că, peste ani, modul de a percepe profesorii ca «buni» sau «răi» se va schimba? Argumentaţi răspunsurile.

18. Audiaţi textul.

Dicţionarele

Omul nu-i în stare să păstreze în memorie totul: întîmplările din trecut şi cele din momentul de faţă. Şi nici toate datele, faptele, cifrele, numele, denumirile. Iar cînd avem nevoie de vreo explicaţie sau trebuie să aflăm răspunsul la vreo întrebare, recurgem numaidecît la ajutorul dicţionarelor. Acestea sînt nişte cărţi zgîrcite, dar şi darnice în acelaşi timp: în ele nu-i nimic de prisos şi sînt multe din ceea ce-ţi trebuie. Unele dicţionare îţi ajută să-ţi aminteşti denumirile geografice de rîuri, oraşe, mări şi munţi. Altele descriu succint bolile şi tratamentul lor ori îţi povestesc despre unele plante sau maşini. Există dicţionare care explică ce înseamnă un cuvînt necunoscut, de unde provine el, altele — cum se ortografiază aceste cuvinte. Dicţionarele pot fi monolingve, bilingve sau polilingve. Printre dicţionarele monolingve sînt şi cele ortografice, enciclopedice, explicative, de sinonime, de antonime, de paronime, de neologisme, etimologice, de expresii şi locuţiuni, de internaţionalisme ş.a. Ele prezintă unităţile limbii în ordine alfabetică şi le însoţesc de explicaţii sau echivalente în aceeaşi limbă. Dicţionarele care includ întreg lexicul limbii se numesc generale (explicative, ortografice, etimologice), iar cele care cuprind doar o parte a lexicului se numesc dicţionare speciale (de omonime, de paronime, de neologisme, de termeni etc.) Dicţionarul ortografic oferă formele de scriere corectă a tuturor cuvintelor din masa vocabularului. Dicţionarul general al 20

limbii, în care sînt explicate sensul cuvintelor atestate în limba dată, este dicţionarul explicativ. Acest tip de dicţionare este prioritar, deoarece în baza lui se elaborează şi dicţionarele bilingve, şi alte dicţionare monolingve. Dicţionarul de sinonime prezintă relaţiile de sinonimie dintre cuvintele limbii. Cuvîntul poate avea mai multe serii de sinonime, dacă este un cuvînt polisemantic. Dicţionarul de antonime include doar cuvintele semnificative pentru care limba atestă antonime. Prezentarea cuvîntului în dicţionarul de antonime se face în corespundere cu sensurile lui distincte, atestate în dicţionarul explicativ. Dicţionarele enciclopedice cuprind informaţii despre lumea înconjurătoare. Unele dicţionare enciclopedice sistematizează datele dintr-un domeniu, definind noţiunile şi prezentînd faptele şi personalităţile marcante. În dicţionare sînt acumulate cunoştinţele multor generaţii. Aceste cărţi ne fac mai informaţi, competenţi şi ne economisesc timpul, ajutîndu-ne să evităm greşelile în activitatea noastră dintrun domeniu sau altul. (După «Enciclopedie pentru copii»)  Amintiţi-vă ce este textul, ce exprimă, indică tema şi ideea sau titlul lui?  Determinaţi tema, ideea, începutul, încheierea şi stilul textului audiat. Motivaţi titlul.  Atestaţi în text cîteva cuvinte — părţi de vorbire neflexibile.

19. Cu ajutorul tabelei ce urmează actualizaţi cunoştinţele la tema «Felurile activităţii de comunicare». Activitatea de comunicare Receptarea comunicării alogene Audierea

Realizarea compoziţiilor proprii

Citirea

Vorbirea

Scrierea

 Citiţi în gînd exemplele şi meditaţi cărui fel de activitate comunicativă poate fi atribuit fiecare exemplu. 1. Adună fir cu fir, ca să ai cu grămada. 2. Dacă ştii să vorbeşti, trebuie să ştii şi să asculţi. 3. Ce-ai spus nu întorci, ce-ai scris nu mai ştergi. 4. Ce scrii cu peniţa nu tai cu bărdiţa. 5. Singur taceţi, iar eu voi asculta. 6. Mai mult ascultă decît vorbeşte. 7. Din gura mincinosului nici adevărul nu se crede. 8. Cine tace în mijlocul gălăgiei acela e om înţelept.  Citiţi cu voce şi scrieţi doar enunţurile în care este vorba de două feluri de activităţi de comunicare.

20. Citiţi cu voce textul. Expuneţi-l după un plan întocmit.

Instumentele muzicale populare moldoveneşti Instumentele muzicale populare moldoveneşti sînt confecţionate de meşteri sau interpreţi populari. Pe parcursul istoriei ele au circulat în practica muzicală a poporului moldovenesc, iar prin intermediul lor se transmite specificul muzicii populare. Datează din cele mai vechi timpuri şi au fost perfecţionate în decursul veacurilor. Istoricii din antichitate Herodot şi Strabon pomenesc despre unele instrumente muzicale ale tracogeţilor (fluier, fluier-gemănat, trîmbiţă, tobă), ce s-au păstrat pînă astăzi, precum şi unele instrumente dispărute (liră, conix). Ovidius scrie despre nai ale cărui tuburi erau unite cu răşină. În eposul moldovenesc (balada «Mioriţa») se întîlLiră nesc denumiri de instrumente muzicale, menţionîndu-se că ciobanul ascultă cîntarea fluierului şi după moarte. În Codicele Voroneţan şi Psaltiria Şcheiană figurează denumiri de instrumente dispărute (psaltire, organe) sau care au ajuns pînă în timpurile noastre (cimpoi, bucium). Cronicaii G. Ureche, M. Costin Caval amintesc de unele instumente muzicale, ce au cir22

culat în Moldova feudală. Clasicii literaturii moldoveneşti A. Hajdeu, C. Negruzzi, A. Russo, V. Alecsandri, A. Mateevici descriu în operele lor instumentele muzicale populare. Actualmente s-a realizat perfecţionarea multor instruBucium mente. După sursa lor sonoră, instumentele muzicale populare moldoveneşti pot fi clasificate în trei grupe: instrumente de percuţie, de suflat şi cu coarde. Iată cîteva din ele: tilinca, trişca, cavalul, ocarina, trîmbiţa, trombonul, scripca, lăuta, cobza, ţambalul... Un grup aparte îl formează pseudoinstrumentele: frunza, solzul de peşte, zurgălăii. În practica muzicală contemporană, sînt considerate populare şi astfel de instrumente ca: acordeonul, clarinetul, trompeta, viola, contrabasul. (După «Instumente muzicale populare moldoveneşti», I. Vizitiu.)

Vocabular

percuţie — procedeu de producere a sunetelor prin lovirea cu un ciocănel a unei membrane, a unei lame, a unor plăci metalice sau a unei corzi de la un instrument muzical.  Formulaţi cinci întrebări asupra textului.  Citiţi balada «Mioriţa» şi aﬂaţi despre care instumente muzicale populare moldoveneşti este vorba în textul ei.  Motivaţi folosirea semnului de punctuaţie «două puncte» în ultimele două enunţuri ale textului.  Povestiţi, succint, legenda cimpoiului (consultaţi «Culegere de texte pentru dictări şi expuneri», G. Ciubară, pag. 288).

21. Numiţi cîteva instrumente muzicale pe care le cunoaşteţi. Descrieţi un instrument muzical popular moldovenesc, pe care îl cunoaşteţi mai bine. Înscrieţi sunetele emise de acest instrument muzical. 23

22. Citiţi textul. Ţinînd cont de caracteristicile stilurilor ce urmează, demonstraţi apartenenţa textului ex. 20 la unul din stiluri. Stilul ştiinţific se caracterizează prin: • caracter naţional, obiectiv, univoc; • caracter denotativ (face uz de sensul propriu al cuvintelor); • claritate, concizie, evită figurile de stil; • utilizarea pe larg a termenilor ştiinţifici şi tehnici, a cuvintelor cu sens abstract; • exactitatea expresiei. Stilul artistic (beletristic) se caracterizează prin: • plasticitate (utilizarea imaginilor artistice ca procedeu general de comunicare); • caracter emoţional; • utilizarea din plin a figurilor de stil; • prezenţa cuvintelor de diferite categorii lexicale (arhaisme, dialectisme, neologisme...); • diversitatea de forme gramaticale, cele mai potrivite pentru contextul respectiv.

O pasiune responsabilă

Învăţătorul s-a tot uitat prin geam la creanga de măr, la drumul din preajma şcolii, poate şi la soarele domol de la începutul primăverii. Apoi a spus: — Ce primăvară vine! Haideţi, copii, încercaţi să scrieţi o poezie, care cum poate, despre venirea primăverii... Continuă să se uite prin geam. Dar ceea ce ne-a zis era aşa de serios, încît ne-am stăpînit şi am început să cîntărim cuvintele, să le căutăm potrivirile. Ce-am mai compus, nu mai ţin minte, dar luceşte prin vremi caietul şi primele rînduri cu rime în coadă. O, cît de mult înseamnă să îndrăgosteşti copilul, să-l îndemni la faptă, la dragoste! Trec anii, multe se dau uitării, însă nu se uită clipele acestea, nişte ecouri, tainele pătrunse uşor de dragoste, îndemnul cuminte al învăţătorului. O profesie grea, o profesie responsabilă. Nu e destul să ﬁi punte între manual şi 24

copil, e puţin. A expune în limba cărţii în faţa copiilor înseamnă a inspira copilul. (I.Vatamanu)  Definiţi, fără a recurge la sinonime, sensul din context al cuvintelor grea, cuminte.  Se spune că nu există om care să nu fi scris o poezie măcar o dată în viaţa lui. Sîntem sigure că aţi scris şi dvs. Recitaţi-o colegilor. Dar dacă nu aţi compus, încă nu e tîrziu să faceţi acest lucru.  Identificaţi, în prima propoziţie, articolele substantivale hotărîte. 23. Citiţi expresiv poezia. Extrageţi din text 6 verbe la diferite moduri (personale şi impersonale). Analizaţi-le în scris din punct de vedere morfologic şi sintactic.

Cuvintele limbii moldoveneşti

Şi-s toate demne şi stăpîne, Şi-s poruncite-aşa de mama, Şi sună cînd le baţi alarma, Şi-s toate demne şi stăpîne. Şi au atît cît are-o limbă A-şi spune dorul şi destinul, Şi-mbărbătează ca şi vinul, Şi au atît cît are-o limbă. Şi-s toate vii, iar viaţa lor Se luptă să înfrunte moartea, Şi îşi compun din viaţă cartea, Şi-s toate vii, şi-i viaţa lor Iar tu le curăţă şi drepte Le spune-n faţă orişicui, Să te-nţeleg şi eu ce spui, Iar tu le curăţă şi drepte. Le spune azi, le spune mîine Cu inima ce bate-n tine, Cu zări mai noi şi mai senine, Le spune azi, le spune mîine. 25

Căci eu de-acolo, din vecie, Cu neodihnă-am să te-ntreb: — Ce face el, străbun cuvîntul, Şi cum viaţa şi pămîntul? Căci eu de-acolo din vecie, Mai am a spune şi a scrie. (I. Vatamanu)

24. Scrieţi sau contestaţi, prin cîteva argumente, aﬁrmaţia: «Poporul care trăieşte în inima propriului său grai, generaţie după generaţie, rămîne misterul unui gînd nedescifrat pînă la capăt». (Karol Josef Wojtyla)  Conjugaţi, oral, un verb la toate modurile şi timpurile lor. 25. Alcătuiţi oral, apoi înscrieţi enunţuri cu verbele date. În

enunţurile înscrise, încercaţi să substituiţi verbul-predicat cu îmbinările stabile alăturate verbelor. A învinui a da vina A năvăli a da năvală A se îngrijora a-şi face griji A-şi aminti a-şi aduce aminte A merge, a pleca a-şi căuta de drum A plănui, a pregăti a pune la cale A se jertﬁ a-şi da viaţa  Examinaţi îmbinările stabile de cuvinte. Explicaţi, oral, structura lor. Reţineţi!

Îmbinările stabile de cuvinte, echivalente cu un verb, se numesc locuţiuni verbale. În componenţa locuţiunilor verbale intră, obligatoriu, un verb care se conjugă. Locuţiunea verbală are aceeaşi funcţie sintactică ca şi verbul.

26. Citiţi enunţurile. Substituiţi locuţiunile verbale cu verbul

echivalent. 1. Ia mai bine păziţi-vă gura şi daţi de ştire împăratului că am venit noi. (I. Creangă) 2. Ciocănitori şi alunari îşi luau zborul 26

tăcut şi pe furiş către sihla de aproape. (M. Sadoveanu) 3. Condiţia de a depune armele este obligaţia celor învinşi. 4. Nu reuşea să dea de capăt acestei situaţii. 5. Bunelul l-a îndemnat să-şi caute de drum. 6. Cînd a sosit poştaşul, fetiţa ne-a dat de ştire. 7. Cum intră în casă, cum o luă la rost. Fratele o ţine una şi bună: să-l iau cu mine la cîmp. Pentru informaţie: insistă, probozi, a anunţat, să plece, să rezolve, a capitula, zburau, anunţaţi, tăceţi.

Vocabular

sihlă — desiş, pădurice.

27. Citiţi în gînd locuţiunile verbale. Explicaţi sensul lor.

Încadraţi-le în enunţuri. A da de ştire; a sta pe gînduri; a vorbi pe şleau; a da/a lua cuvîntul; a trage pe sfoară; a trece cu vederea; a da în vileag; a o face lată; a da năvală; a-şi lua cîmpii; a da bir cu fugiţii.

28. Citiţi textul. Determinaţi tema, ideea. Motivaţi alegerea titlului. Găsiţi un alt titlu pentru acest text. Folosindu-vă de caracteristicile stilurilor (ex. №22), determinaţi stilul textului. Argumentaţi.

Acest livădar grijuliu Primul învăţător... Primul dascăl şi vrăjitor, care ţi-a descoperit lumea cărţii, ţi-a îndrumat primii paşi... Chipul primului învăţător se apropie în memoria noastră de chipul părintelui. Şcoala devine a doua casă părintească pentru copil, iar învăţătorul e sfetnicul lui. Învăţătorul e ca un livădar iscusit, care în afară de cunoştinţe altoieşte în suﬂetul unui tînăr lăstarul dragostei de meleag natal. E greu a creşte un pom, a înălţa o clădire. E şi mai greu a creşte şi a educa un om adevărat. Iată de ce răspunderea învăţătorului în faţa societăţii e mare, iată de ce numele de învăţător se bucură de stimă. Fiecare dintre noi poartă prin ani calităţile suﬂeteşti ale învăţătorului său iubit şi le transmite ca pe o ştafetă urmaşilor. 27

Învăţătorul e acea călăuză de credinţă, care pentru prima dată deschide cartea în faţa copilului, îl cheamă şi-l însoţeşte în lumea miraculoasă a cărţii.  Identiﬁcaţi în text o locuţiune verbală, apoi echivalaţi-o cu sinonimul ei.  Formulaţi-vă opiniile, discutaţi în grup, referitor la proverbele: «Cine ştie carte are patru ochi.», «Ai carte, ai parte». Utiliuzaţi locuţiunile verbale: a se pune pe carte; a se ţine de carte; a lega cartea de gît.  Priviţi cu atenţie imaginea ce reprezintă monumentul primei învăţătoare, înălţat în oraşul Harkov.  Citiţi textul ce urmează. Determinaţi elementele compoziţionale ale sculpturii şi constataţi dacă proiectul autorului a fost respectat.  Realizaţi o compunere-descriere a monumentului primei învăţătoare, pornind de la introducerea: În curtea Universităţii pedagogice naţionale din Harkov, care poartă numele lui G. S. Skovoroda, se înalţă un monument unic în felul său. Acesta este monumentul primei învăţătoare, care a fost inaugurat în anul 2003. Elementele compoziţionale sînt create din bronz curat şi în dimensiuni naturale. O absolventă a universităţii şi o elevă dintr-o şcoală a Harkovului au fost cele după care au fost plăsmuite eroinele sculpturii. Conform proiectului autorului O. Tambiev, sculptura a fost amplasată chiar pe plăcile ce duc spre uşile universităţii. Este fără soclu. În S. Gubanov. orice anotimp al anului, monumentul este inunMonument primei dat de ﬂori vii — simbol al recunoştinţei. învăţătoare. 2003

Vocabular

soclu — piedestal, postament, suport. 28

29. Prezentaţi oral substantivul ca parte de vorbire, respectînd

ordinea paşilor: a) deﬁniţi substantivul ca parte de vorbire; b) vorbiţi despre caracteristicile şi categoriile gramaticale ale substantivului; c) comparaţi substantivul cu alte părţi de vorbire (pronumele, articolul, adjectivul, numeralul, verbul); d) amintiţi-vă algoritmul analizei morfologice/sintactice a substantivului.

30. Citiţi substantivele. Explicaţi prin regulă ortograﬁa substantivelor. Antigaz, anteproiect, dezamăgire, combatere, supraabundenţă, răsfrîngere, primăvara, ﬂoarea-soarelui, oraş-poveste, untdelemn, stea-de-mare, cuvînt-cheie, termen-record, magazin-salon, gîndacul de Colorado, Maidanul Independenţei, prim-ministru, viceconsul, portavion, Ursa-Mare, Dunărea, revista «Femeia», DEX. 31. Citiţi textul. Traduceţi-l în limba moldovenească.

Чи змогли люди жити без грошей? Гроші — це необхідність чи розкіш? Дорослі заробляють гроші власною працею. Гроші потрібні їм для того, щоб купувати їжу, одяг, взуття, побутову техніку, автомобілі, квартири, меблі, сплачувати за комунальні послуги — газ, воду, опалення, електроенергію. Дехто з дорослих вважає, що дітям гроші зовсім не потрібні. Це не правда. Діти люблять солодощі, хочуть купувати диски, фломастери та багато іншого. Однак вимагати гроші у батьків неприпустимо. Завжди треба враховувати потреби родини, зважати на рівень добробуту сім’і. І невміння дітей розумно втрачати гроші — не привід позбавляти їх різних задоволень. Уміння правильно розпоряджатися грішми прийде згодом. Щоб у майбутньому добре заробляти, потрібно наполегливо вчитися, здобути спеціальність і стати висококваліфікова29

ним фахівцем. Неук і непосида багато грошей не зароблять, тому що серйозну роботу їм ніхто не довірить. Неуважність, незібраність, нехтування загальноприйнятими правилами поведінки, недовіра до людей, неприязнь до них ведуть до всіляких непорозумінь і перешкоджають успішній професійній діяльності, а отже, і зростанню добробуту людини. Чи змогли б ми жити без грошей? Я гадаю — ні. А як вважаєте ви? (З газети)  Determinaţi felul comunicării (textului). Identiﬁcaţi teza, argumentele prezentate de autor. Sînteţi de acord cu părerea autorului? Argumentaţi-vă răspunsul.

32. Discutaţi despre aceea cum ar trebui construită o opţiune (o

argumentare), ca ea să devină interesantă pentru ascultător. Imaginaţi-vă cum unul dintre dvs. a citit ceva foarte interesant şi doreşte neapărat să se pronunţe asupra celor citite. Ce ar trebui să conţină o astfel de expunere? Doi elevi care au discutat deja această întrebare au hotărît: opţiunea trebuie să conţină expunerea detaliată a conţinutului textului, motivarea ideii principale, o relatare despre aceea că textul citit i-a amintit cititorului momente din viaţa personală, încheiere. Sînteţi de acord cu cei doi? Argumentaţi-vă părerile.

33. Completaţi frazele. 1. Introducerea într-o opţiune este necesară, pentru că (ca să)..., iar încheierea — pentru că... Expunerea succintă a conţinutului celor citite este necesară, căci altfel... . Priceperea de relaţionare a celor citite cu experienţa personală de viaţă..., ﬁindcă ... .

34. Citiţi cu voce textul. Precizaţi tema şi ideea. Determinaţi apartenenţa textului la unul din stilurile funcţionale ale limbii.

Pragul care ne veghează Casa părintească, leagăn al viselor, ţară a copilăriei, vatră a străbunilor, dulce cîntec al speranţelor... Cît timp tu, memorie, îmi vei aduce în oglinda ochiului imaginea acestui sat, străjuit de două păduri, adîncit într-o vale pitorească?! 30

Oricum, voi încerca întotdeauna să mi-l fac prieten pe acest timp veşnic alergător, să-i îmblînzesc trecerea nerăbdătoare, să-l întorc adesea înapoi şi să ne aşezăm amîndoi pe un prag scăzut şi să rostesc cu inima abia auzit: «Bună ziua, mamă! Bună ziua, tată! Bună ziua, casă-ndepărtată!» Şi se deschide uşa casei părinteşti, cu universul ei de altădată ...

Baştina

Aici, în casa părintească, nostalgia primelor clipe, care este mai mult a memoriei, se transformă în duioase clipe de bucurie, regretele cedează locul unei ascunse mîndrii, unei neclintite demnităţi că anume de aici, de la acest prag părintesc, ai pornit în lume ai cunoscut ţara, te-ai împrietenit cu oamenii şi cu ei împreună — umăr la umăr şi inimă lîngă inimă — ai primenit, ai făcut mai bogat şi mai frumos pămîntul. (După A. Ciocanu)  Expuneţi detaliat textul după un plan întocmit.  Selectaţi adjectivele împreună cu substantivele pe care le însoţesc. Determinaţi gradele de comparaţie ale adjectivelor. 31

35. Discutaţi în prealabil asupra conţinutului textului ex.

№34, indicaţi momentele cheie ale subiectului. Oral, exprimaţi-vă obţiunea incluzînd şi momentele principale din conţinutul textului. Unul începe, celălalt ascultă, uneori intervine cu replici (dar nu-l întrerupe), apoi interlocutorii se schimbă cu rolurile.

36. Ascultaţi părerile întregii clase (ex. №35), relataţi ce v-a

plăcut mai mult. Indicaţi introducerea şi încheierea, pe care leaţi observat, în unele din opţiuni. Cine din colegi a reuşit cel mai bine să expună momentele principale din conţinutul textului? Cine şi-a amintit un caz din viaţa personală, făcînd o relaţie cu subiectul textului? Indicaţi părţile opţiunilor exprimate, care vi s-au părut mai reuşite, mai captivante. De ce? 37. Audiaţi textul, apoi citiţi-l. Intitulaţi-l. Motivaţi alegerea. Determinaţi stilul. Formulaţi cinci întrebări asupra conţinutului.

Casa părintească Ea, casa părintească, e pentru mine — ca şi pntru toţi ceilalţi — primul microunivers în care am descoperit noţiunule dintîi ale vieţii. A fost şi rămîne prima noastră şcoală, care se numeşte atît de simplu şi de cuprinzător «Cei şapte ani de acasă». Ea rămîne spre a ne fi o universitate a copilăriei, a primilor paşi spre dramaticele trăiri de mai tîrziu... Şi mai este încă ceva, poate cel mai important. Casa părintească dă prima noţiune de patern, adică este un început de Patrie! Ea, casa părintească, străjuită întotdeauna — fie de un nuc la prag, fie de un salcîm la poartă, fie de un tei la fereastră, — dar veghează, are grijă întotdeauna atît de respiraţia fierbinte şi octotitoare a mamei, cît şi de grijile nesfîrşite ale tatei... Către acest univers patern, către acest Casa părintească început de Patrie paşii noştri au alergat întotdeauna mai nerăbdători pe drum, inima 32

noastră a avut bătăile cele mai înfierbîntate de dor etern: «Ce faci, mamă, ce faci, tată, ce faci, casă-ndepărtată?» (După A. Ciocanu)  Indicaţi adjectivele. Determinaţi gradele de comparaţie, procedeele de formare a lor.  Prezentaţi oral adjectivul respectînd paşii: a) definiţi adjectivul ca parte de vorbire; b) aduceţi exemple de diferite adjective (simple, compuse, primare, secundare...); c) caracterizaţi gradele de comparaţie; d) povestiţi despre procedeele de formare a adjectivelor.  Identificaţi cuvintele despărţite corect în silabe: si-nop-tic; su-bi-ect; gentil-om; pro-mptă; au-gu-st; pe-numbră; co-pii; fii-că; fil-armo-nică; ja-gu-ar.

38. Citiţi enunţurile. Încercaţi să găsiţi un echivalent — sub-

stantiv pentru îmbinările evidenţiate. 1. Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri. (M. Eminescu) 2. Fratele mi-a dat multă bătaie de cap cu mofturile sale. 3. Vremea părerilor de rău a trecut. 4. Bătaia de joc nu trebuie să fie o armă de răzbunare. 5. Copilul are o ţinere de minte excepţională. 6. Elevii ascultau cele povestite cu multă băgare de seamă. 8. După tragerea la sorţi s-a aflat cîştigătorul. Pentru informaţie: alegere, atenţie, ajutor, memorie, batjocură, regrete, probleme, amintiri.  Observaţi componenţa îmbinărilor evidenţiate. Reţineţi!

Grupul de cuvinte stabil care numeşte un obiect (are înţelesul unui substantiv) se numeşte locuţiune substantivală. La analiza sintactică locuţiunile substantivale nu se dezmembrează.

39. Construiţi locuţiuni substantivale din elementele propuse;

observaţi ce prepoziţii se utilizează frecvent în asemenea locuţiuni. 33

Punct vedere Fier călcat Bătaie cap Sală sport Lipsă tact Spirit observaţie Casă creaţie Tragere inimă Colac pupăză Model: spirit de observaţie, lipsă de responsabilitate.

40. Citiţi locuţiunile verbale. Derivaţi de la ﬁecare o locuţi-

une substantivală ce numeşte acţiunea respectivă şi o locuţiune substantivală ce numeşte persoana care înfăptuieşte acţiunea. Model: A face un bine — facere de bine — făcător de bine. A face un rău – A da un sfat – A da de veste – A băga de seamă – A da viaţă –  Încadraţi în propoziţii 2 locuţiuni verbale şi 2 locuţiuni substantivale. Analizaţi sintactic propoziţiile.  În tehnica scrierii libere explicaţi cine este binefăcătorul.

41. Citiţi cu voce textul. Determinaţi tema, ideea, stilul tex-

tului. Expuneţi-l rezumativ.

Arta lemnului Un loc de seamă în cultura poporului moldovenesc îi revine prelucrării artistice a lemnului. Prelucrarea artistică a lemnului este larg răspîndită în decorul locuinţelor moldovenilor. În raioanele din centrul Moldovei, bogate în păduri, un loc important în înfrumuseţarea caselor îl ocupă crestăturile în lemn. Porţile întotdeauna au suscitat marea grijă a meşterilor decoratori. Poarta are un acoperiş în două ape încununat cu o creastă împodobită cu crestături în jur. Cîmpul părţii inferioare a porţii 34

conţine ornamente aplicate de diferite genuri. În arhitectura din nordul şi centrul Moldovei se foloseşte pe larg elementul numit horboţică, în care predomină motivele geometrice. Motivele de bază în prelucrarea lemnului sînt vazoanele cu ﬂori, semnele solare, ﬁgurile de cai, lei, păsări ş.a. O mai mare varietate a motivelor ornamentale se găseşte în zona de sud Arta lemnului a Moldovei. Trăsătura distinctă în arta lemnului din aceste raioane este culoarea: pe fonul albastru se aplică componente tăiate separat şi colorate în roz, roşu, alb sau verde. Sînt originale mesele şi scaunele din sec. XVII–XIX. Pînă în prezent şi-au păstrat însemnătatea policioarele şi dulăpioarele pentru bucătărie. Obiectele de veselă astăzi aproape că au dispărut. Meşterii populari creează obiecte de veselă tradiţională numai cu funcţie decorativă. (După «Literatura şi Arta»)  Povestiţi despre prelucrarea artistică a lemnului în localitatea dvs.  Analizaţi sintactic/morfologic un substantiv.

Vocabular

a suscita — a trezi, a provoca.

42. Ortograﬁaţi corect verbele. Motivaţi. Veniva, trecutam, nea chemat, ne ştiind, nam chemat, crează, noi lua, luoam, merse-se, trecu-sem, fa-că-se.  Încadraţi cuvintele evidenţiate şi ortograﬁate corect, în patru enunţuri.

43. Citiţi în gînd textul. Determinaţi felul textului (comuni-

cării).

... Aici era lumea lui. Aici, între dulapurile cu cărţi, la masa încărcată cu hîrtii... călimara grea cu două fîntîni... paharele de lemn pline cu pene de gîscă, — aici se ştia alt om, cel adevărat... Aici primea pe feciori, cînd veneau să-l vadă... La iatacul ista îl purta gîndul cînd se aﬂa departe de casă... Aici năzuia să ajungă mai degrabă... Aici, de cum intra, se vedea scăpat de grijile mărunte şi trecătoare ale vieţii. Aici, citind cu sete, se cufundă în cele vremi slăvite de altădată, în lumea gîndurilor de aur, a veşniciei, nepieritoarei încelepciuni omeneşti... Aici se zbătea luptînd de unul singur cu amarul greutăţilor şi nenorocirilor, ce se abăteau asupra Casei şi Ţării... (V. Beşleagă)  Cum credeţi, care este ocupaţia preferată a cărturarului Miron Costin, despre care ne povesteşte V. Beşleagă? Cum aţi determinat? Numiţi cîţiva indici care demonstrează că scriitorul Miron Costin n-a trăit în sec. XX.  Enumeraţi cîteva obiecte de birou recent intrate în uz.  Descrieţi: a) cabinetul directorului şcolii dvs.; b) cabinetul de lucru al unui om de litere contemporan. Consideraţi că aceste două cabinete se deosebesc unul de altul? De ce?

44. Descrieţi o întîmplare din vacanţă. Prezentaţi-o într-un

text coerent de o pagină, răspunzînd la întrebările: Despre ce vreţi să scrieţi? Unde şi cînd a avut loc întîmplarea? De ce aţi considerat-o importantă? Ce emoţii aţi trăit atunci? Ce aţi învăţat din acea experienţă? V-aţi făcut prieteni? Ce calităţi ale prietenilor noi le-aţi preţuit atunci în mod deosebit? Care din ele sînt valabile şi acum? Ce emoţii retrăiţi acum?  Analizaţi morfologic/sintactic un adjectiv folosit în textul descrierii.

45. Comparaţi sensurile cuvintelor din cele două coloane. Ce

numesc adjectivele şi ce semniﬁcă substantivele cu prepoziţii? Pietros — de piatră Mieros — de miere Mătăsos — de mătase Fruntaş — de frunte Lemnos — de lemn Reţineţi!

Grupurile stabile de cuvinte cu sens de adjectiv se numsec locuţiuni adjectivale.

 Identiﬁcaţi structura locuţiunilor adjectivale: mîini de aur; om bun de gură; copil cu capul în traistă; conducător cu scaun la cap.

46. Analizaţi sensul locuţiunilor adjectivale şi găsiţi adjec-

tivele echivalente: de tot felul; tot unul şi unul; din cale-afară de; pus pe harţă;bătător la ochi; rău de plată; strîns la gură;cu mîna lungă; cu brînza-n şip; sărac cu duhul; rău de gură; tobă de carte.

47. Citiţi în gînd şi meditaţi asupra celor spuse de I. Druţă.

Identificaţi adjectivele şi locuţiunile adjectivale. Pentru acestea din urmă găsiţi adjective echivalente. Orice popor, fie el din cîmpie sau de la munte, păstreză pentru zile mari, păstrează pentru zile negre cîte un cîntec care face să tresalte inima întregului neam. Sufletul neamului nostru răspunde de fiecare dată cînd îl cheamă Doina. Chiar de la primul vers, chiar de la primele acorduri, îţi răsare priveliştea unui apus de soare undeva hăt departe, pe o coastă de deal, o stînă veche, un cioban căzut pe gînduri, o aţişoară de fum căzut peste vatra unui foc uitat. Din acel fundac de imaşuri, prin cele şase găurele de fluier, deschise de gura focului, coboară neamul nostru prin pustietăţi şi nedreptate, prin minuni cereşti şi fel de fel de vremuri grele.  Care cîntec se numeşte doină? De cîte feluri este doina, ca specie literară? 37

 Descrieţi o melodie interpretată cu voce sau la instrumente muzicale, utilizînd cîteva dintre adjectivele ce urmează cu funcţie sintactică de atribut: plîngător, dureros, duios, tînguios, îndurerat, tînguitor, jalnic, plîngăreţ, plîngător, întristat.

48. Motivaţi ortograﬁa adjectivelor: binecuvîntat, cumsecade, răuvoitor, preacuvios, preaplin, atotmilostiv, nemaiîntîlnit, electromagnetic, albastru-azuriu, roşu-închis, rozalb, liber-cugetător; sus-puşi, nou-născuţi. 49. Traduceţi textul. Citiţi-l expresiv, determinaţi stilul motivînd. Intitulaţi-l. Спортсмени України вперше брали участь у іграх XV Олімпіади, яка проходила в Гельсінкі у 1952 році. З того часу олімпійський рух в Україні розвивався та зміцнював свої позиції. 22 грудня 1990 року був створений Національний олімпійський комітет України, який об’єднує 50 федерацій з різних видів спорту та опікується підготовкою українських спортсменів до змагань. 1009 українських атлетів брали участь у літніх та зимових Олімпійських іграх. Ними завойовано 207 золоти, 134 срібних і 141 бронзова медалі. На ХХ зимових Олімпійських іграх, що відбулися 2006 року в італійському місті Туречiні, українські спортсмени вибороли 2 бронзові медалі — з фігурною катання та біатлону. (З журналу)  Numiţi campionii olimpici ucraineni, pe care-i cunoaşteţi. Pentru care sport olimpic optaţi? De ce?

Jocuri olimpice. 2020

 Identiﬁcaţi numeralele şi scrieţi-le cu litere.  Ce puteţi spune despre campionii olimpici ucraineni, participanţi ai Olimpiadei 2020.

50. Cunoaşteţi emblema Jocurilor olipice? Descrieţi-o utilizînd numerale. Ştiţi unde vor avea loc următoarele olimpiade de iarnă? Cum ar arăta emblema pe care aţi propune-o pentru Jocurile olipice, dacă acestea s-ar petrece în Ucraina? 51. Prezentaţi oral numeralul respectînd paşii: a) deﬁniţi numeralul ca parte de vorbire; b) numiţi felurile numeralelor; c) aduceţi exemple de diferite numerale (după structură inclusiv); d) comparaţi clasa numeralelor din limba moldovenească cu cele din limba ucraineană; e) arătaţi care numerale din limba moldovenească nu prezintă numeralul în limba ucraineană. 52. Realizaţi o compunere «Performanţele sportive ale

elevilor şcolii noastre» cu încadrarea în text a numeralelor. Determinaţi funcţiile sintactice ale numeralelor folosite.

53. Amintiţi-vă regulile de scriere a numeralelor compuse. Scrieţi cu litere numeralele cardinale. Formaţi numerale ordinale de la ele. 2008, 1988, 1015, 256, 127, 39.  Acordaţi numeralele ordinale al doilea, a doua cu substantivele organizaţie, exerciţiu, pas, ﬂoare, compunere, zi, an, erou. 54. Alegeţi cîte trei enunţuri cu numerale din manualul de

geograﬁe, biologie şi istorie. Copiaţi-le şi determinaţi funcţia sintactică a numeralelor.

55. Amintiţi-vă regulile bazate pe cifre, numere, limite can-

titative ale unor jocuri sportive. Răspundeţi în scris la întrebările de mai jos. Identiﬁcaţi şi analizaţi numeralele. 1. Cîţi jucători alcătuiesc o echipă de baschet? 2. La cîte încercări are dreptul un halteroﬁl? 3. Pînă la ce scor se joacă volei? 39

4. Cu cîte cartonaşe galbene şi cu cîte roşii poate ﬁ sancţionat un futbolist? 5. Cîte penalizări se permit pentru startul fals?

56. Audiaţi textul. Determinaţi tema, ideea, stilul textului. Pictura, unul din cele mai pincipale genuri ale artei plastice, constituie reprezentarea în imagini a realităţii pe o anumită suprafaţă (hîrtie, carton, pînză, metal, perete) cu ajutorul vopselelor.

M. Popo. Pictură murală

Cele mai timpurii mărturii despre pictura Moldovei datează de la începutul sec. XV. În documentele din timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1415) sînt pomenite numele a doi zugravi — Nichita şi Dobre. În sec. XVII Vasile Lupu invită din Moscova zugravi ruşi pentru a picta interiorul bisericii Trei Ierarhi din Iaşi. În prima jumătate a sec. XVI o dezvoltare amplă cunoaşte pictura moldovenească monumentală, constituind o tradiţie unică în cultura europeană în ceea ce priveşte pictura exterioară a bisericilor. Unul din cele mai impunătoare monumente de pictură medievală de pe teritoriul Moldovei este Biserica Adormirii din Căuşani. 40

Începutul dezvoltării artei plastice în Moldova este legat de activitatea lui G. Asachi, care a introdus la Academia domnească predarea desenului după natură, iar mai tîrziu a fondat primul muzeu de arte plastice. Din iniţiativa sa a fost deschisă la Iaşi (pe lîngă mănăstirea Trei Ierarhi), şcoala de arte şi meşteşuguri. Pictura murală, gen de artă monumentală, pictură executată pe zid, uneori pe pînză care se ﬁxează apoi pe pereţi, este unul dintre cele mai importante genuri în Moldova medievală, cunoscînd cîteva faze de dezvoltare. Una din aceste faze a dezvoltării picturii murale coincide cu domnia lui Ştefan cel Mare. Se poate vorbi chiar de o şcoală moldovenească de pictură murală. În Moldova actuală pictura murală este practicată de I. Bogesco, M. Burea, M. Statnîi, G. Vrabie, I. Serbinov. (După «Arta plastică din Moldova», A. Zevina)  Răspundeţi la întrebările: • Ce este pictura? • De numele cui este legat începutul dezvoltării artei plastce? • Care pictură se numeşte murală? • Numiţi cîteva nume marcante din Moldova actuală care practică pictura murală.  Contemplaţi unul din fragmentele de pictură propuse de manual şi comentaţi-l.

57. Citiţi proverbele. Identificaţi ce rol îndeplineşte numeralul în proverbele date: substituie sau determină un substantiv? 1. Corabia cu doi cîrmaci se duce la fund. 2. Patru ochi văd mai bine decît doi. 3. Noi rîdem de unul, de doi, da patruzeci rîd de noi. 4. Două cuţite tăioase nu pot sta într-o teacă. 5. Cu un trandafir a vrut să dreagă ce a stricat cu cincizeci de spini.  Determinaţi funcţia sintactică a numeralelor identificate.  Formulaţi (2–3 propoziţii) sensul unui proverb. 58. Notaţi în caiete patru titluri de opere literare sau filme care conţin numerale. Exprimaţi-vă opinia faţă de conţinutul uneia/unuia dintre ele.

59. Citiţi. Indicaţi în proverbele de mai jos toate pronumele.

Extrageţi-le în caiet şi indicaţi categoria din care fac parte. 1. Toată lumea este o şcoală. 2. Unul adună, altul risipeşte. 3. Nimica nu-i fără osteneală. 4. Se întîmplă să cadă în cursă şi acela care te învaţă cum să te păzeşti de ea. 5. Între doi saci îl alegi pe acel cu paie. 6. Cine are o meserie are o moşie. 7. Toporul rău nimeni nu-l fură.  Numiţi felul pronumelor pe care nu le conţin proverbele de mai sus. 60. Prezentaţi pronumele respectînd paşii: a) deﬁniţi pronumele ca parte de vorbire; b) remarcaţi categoriile de pronume cunoscute; c) numiţi formele pe care le au pronumele; d) regulile de scriere a formelor pronominale.

61. Explicaţi într-un text coerent argumentarea dvs. pentru aﬁrmaţia: Cunoaşte-te pe tine însuţi. 62. Citiţi textul, apoi determinaţi stilul textului.

Un străvechi meşteşug

Un loc de seamă în cultura poporului moldovenesc îi revine ceramicii populare, olăritului, care este unul dintre cele mai vechi meşteşuguri. Vechii noştri locuitori au început să producă vase de lut acum 800 000 de ani. Acest fapt a avut o importanţă foarte mare pentru dezvoltarea gospodăriei casnice. În secolele XVI–XVII multe centre de olari moldoveni capătă dreptul de a-şi vinde marfa fără a plăti impozite. Aceasta a stimulat dezvoltarea olăritului. Meşterii populari valoriﬁcă noi forme de ceramică, folosesc lustruirea, pictura policromă, smălţuirea incoloră şi cea colorată, încep să facă vase din lut alb. Pe parcursul multor secole meşteşugul olăritului s-a perfecţionat. Au fost găsite forme originale, ce corespund totodată necesităţilor practice şi estetice ale poporului. Astăzi olarii confecţionează gavanoase, oale, ulcele, ulcioare, 42

burluie, vazoane pentru ﬂori, diverse obiecte de ceramică decorativă. Bogăţia culturii spirituale, tradiţiile seculare în arta olăritului au în prezent posibilitatea de a se dezvolta la nivelul cerinţelor actuale.  Formulaţi întrebări asupra textului şi răspundeţi la ele. Determinaţi părţile componente ale textului: introducerea, cuprinsul, încheierea.  Numiţi oral pronumele pe care le-aţi identiﬁcat în text. Analizaţi morfologic/sintactic trei pronume.  Găsiţi în text articolul posesiv şi cel adjectival.

63. Povestiţi despre propria-vă persoană: «Acesta/aceasta

sînt eu. Faceţi cunoştinţă». Utilizaţi pronume.

ce?

64. Ştiţi oare să vă comportaţi în societate, în localuri publi-

Imaginaţi-vă situaţia: în vacanţă v-aţi întîlnit la teatru colegul de clasă. Era cu tatăl său. Cum v-aţi salutat cu colegul de clasă? Dar cu tatăl acestuia? Alcătuiţi un dialog, apoi prezentaţi-l clasei.

65. Citiţi enunţurile. Identiﬁcaţi pronumele şi felul lor. Traduceţi enunţurile în limba ucraineană. Precizaţi dacă pronumele identiﬁcate îşi păstrează valoarea morfologică în limba ucraineană. 1. Am discutat toată seara cu cineva. 2. Aceşti brazi sînt cei mai înalţi. 3. Verişorul mi-a făcut loc lîngă sine. 4. Am discutat cu dumneata cartea. 5. Am întîlnit-o pe soră-sa. 6. Nimeni n-a fost uitat. 7. Eu singură am împletit acest fular.  Analizaţi sintactic o propoziţie. 43

66. Citiţi, apoi comentaţi ortograﬁa pronumelor: Mi-am amintit, şi-au propus, ţi-i dor, cititu-le-ai, ocolind-o, apropiindu-se, pregătitu-te-ai.

67.Citiţi textul.

Sfaturi prea înţelepte — Bun găsit, Măria Ta, se prelinse o voce prin odaie. Intrase dumnealui Ion Neculce. — Mă laşi şi tu, vasăzică. — Nu te las, Măria Ta. Jur încă o dată şi sărut sfînta cruce căţi voi fi veşnic acelaşi prieten şi aceeaşi slugă credincioasă. Iaca, ies afară din casă, Măria Ta, şi simt o împuşcătură în piept. Parcă pe-aici şi frunza-i tot frunză, dar nu-i atît de drăgălaşă, ca pe la Moldova, şi ceru-i tot cer, dar nu-i atît de blînd, nu-i deal, ci-i o comoară. Iată o prăsadă. Culege-o cu degetele tale şi-o gustă. Dacă nu-ţi place, arunc-o şi ia-ţi alta mai bună. Iată mai încolo o toloacă. Întinde-te şi trage un somn. Du-te la izvor şi te răcoreşte cu apă neîncepută. Oh, Măria Ta, numai pace şi slobozenie de-ar fi, c-apoi am şti noi unde ni-i cuibul şi unde-i raiul pe pămînt. — Neculce tuşi înfundat şi clătină din cap ca un moşneag: — De la aşa bucăţică nu s-ar da la o parte nici Solomon înţeleptul. Nu mai izbuti să mai zică ceva în apărarea sa, căci Cantemir adăugă cuvinte şi mai grele: — Dacă-ţi iubeşti moşia, ia aminte Ioane, de celea ce-ţi spun. Pentru ca moşia strămoşească să ne fie frumoasă şi liberă, se cade să luptăm — fie cu sabia, fie cu condeiul, fie cu alte meşteşuguri. Chiar părăsit fiind, de un prieten preaiubit, eu nu voi lepăda aceste arme. (G. Madan)  Exprimaţi-vă, într-o frază, starea afecti-vă postlecturală.  Determinaţi ideea textului şi stilul cărui aparţine. Motivaţi-vă opţiunile.  Ilustraţi, într-un enunţ, polisemia cuvintelor se prelinse, o împunsătură. 44

68. Citiţi, apoi explicaţi cum înţelegeţi cele citite. 1. Vorbeşte puţin, ascultă mult, dar gîndeşte şi mai mult. 2. În cuvinte goale adevăr nu-i. 3. După cuvintele dulci vine uneori şi amarul. 4. Unde-s multe cuvinte acolo este muncă puţină. 5. Vorbeşte ca eu să te văd. (Socrate) 6. Sarcina oratorului e să spună adevărul. (Platon) A vorbi bine înseamnă a gîndi bine. (E. Renan)  Care tip de comunicare folosiţi pentru a vă exprima părerile? Prin ce se caracterizează acest tip?

69. Alcătuiţi o compunere-raţionament pe tema: «Poate ﬁ

oare cuvîntul faptă?» Discutaţi în baza acestei teme. Pentru conﬁrmarea propriilor păreri folosiţi mesajele propoziţiilor ex.№ 68.

70. În sec. XX a avut loc un eveniment neobişnuit, despre care s-a comunicat în presă. Citiţi în gînd textul, apoi expuneţi-l rezumativ, folosind pronume.

Дві години і три роки 16 жовтня 1992 року індійське пасажирське судно «Морська зірка» вийшло з порту Бомбей до Малайзії. На його борту було 49 чоловік: члени екіпажу і туристи. Круїз проходив без пригод, але на п’ятий день розпочався шторм. Радіозв’язок з «Морською зіркою» припинився, проте з ії борту було все-таки надіслано сигнал SOS. У море негайно вийшли рятувальні судна, але не знайшли навіть сліду «Морської зірки». Вона просто зникла з радарів. Після шторму пошуки також не дали ніяких результатів. З того часу в усіх офіційних документах зазначалося: «Морська зірка» загинула. Жодної людини не врятовано...» На жаль, і таке часом трапляється в океані. Минуло три роки. У жовтні 1995 року рятувальники прийняли таке повідомлення: «Все гаразд. SOS відміняємо. Шторм ущух». Радисти, які прийняли це повідомлення, були здивовані: ні бурі, ні сигналів про порятунок у цьому районі не було. Все з’ясувалося після того, як представники берегової охо45

рони піднялися на борт невідомого судна. Ним виявилася «Морська зірка»! Екіпаж і пасажири судна хвилювалися і раділи одночасно: вони врятувалися від шторму! Повідомлення про те, що їхнє судно зникло три роки тому, сприйняли як недоречний жарт: «Які три роки? Сигнал про порятунок ми передали дві години тому! » Люди, які дивом випірнули з пастки часу, почали розповідати, як дві години вони боролися зі штормом, а потім він раптово вщух... (З журналу)

71. Citiţi expresiv balada.

Moldoveneasca Dansăm demult, De-un veac, De două Ori de nouă? Voi ştiţi de cînd? Eu unul Nu ştiu, Deşi mi-i capul Argintiu. Dac-a ajuns Moldoveneasca Atîta de departe – Ea vine Din adîncuri Fără moarte! Şi mulţi Au căzut În hora Ast’ mare, Şi mulţi Au dansat

Cu lanţug La picioare, Pîn-au văzut În ceruri Un soare. Dansăm cînd ninge Şi cînd plouă, Ţinîndu-ne Cu mîinile-amîndouă. Cu noi S-au prins în joc Stejarii Secularii, Şi vin Din urma noastră Vin Ca nişte valuri Aceste Cu miez de aur Dealuri. (S. Vangheli) 46

 Ce simbolizează moldoveneasca: numele dansului popular sau istoria, soarta poporului moldovenesc? Despre care horă este vorba? Ce simbolizează Soarele?  Identiﬁcaţi în text adverbele, determinaţi felul lor.

72. Prezentaţi adverbul respectînd paşii: a) definiţi adverbul ca parte de vorbire; b) clasificaţi adverbele după structură şi după sens; c) numiţi gradele de comparaţie; d) exemplificaţi cîteva reguli de ortografiere a adverbului.

73. Racordaţi scrierea fiecărui adverb de mai jos la una din regulile ortografice: aşadar, astă-vară, degrabă, bunăoară, îndelung, degeaba, dinadins, acasă, aseară, valvîrtej, totuşi, după-masă, calea-valea, îndeosebi, departe, astă-noapte, an-vară, devreme. 74. Priviţi în jur. Aţi văzut ceva impresionant despre care aţi dori să povestiţi? Poate ceva din ceea ce vă înconjoară v-a produs amintiri plăcute? Realizaţi un text în baza celor văzute (sau a amintirilor), în care veţi introduce şi elemente de descriere. Folosiţi în text expresiile: cea mai plăcută perioadă a anului; mă bucur întotdeauna; totul devine neobişnuit; impresionează adînc. 75. Citiţi-vă compunerile unul altuia, ascultaţi cu atenţie părerile, observaţiile colegului (colegilor) dvs., pentru ca la redactarea textului să ţineţi cont de ele. La finele discuţiilor faceţi unele rectificări (dacă este necesar) în conţinutul textului.  Analizaţi morfologic/sintactic un adverb pe care l-aţi folosit în text. 76. Identificaţi funcţia sintactică şi analizaţi structura morfologică a segmentelor marcate în enunţurile de mai jos. 1. Cu siguranţă ne vom întîlni şi luna viitoare. 2. Au muncit zilnic cot la cot cu părinţii. 3. Eu îl aştept, indiferent cînd vine. 4. I-a amintit de repetate ori. 5. Ileana Cosînzeana a început a plînge cu foc. 6. De milă de silă a ajuns pînă la capăt. 7. Vrîndnevrînd a trebuit să îndeplinească porunca spînului. 47

Reţineţi!

Grupurile stabile de cuvinte cu valoarea unui adverb se numesc locuţiuni adverbiale.

77. Citiţi cu atenţie adverbele. Înlocuiţi-le cu locuţiuni adverbiale sinonime. Iar, sigur, neaşteptat, repede, mereu, uneori, iute, exagerat, numaidecît, imposibil. Pentru informaţie: fără putinţă; fără doar şi poate; din cale afară; ca vîntul şi ca gîndul; din vreme în vreme; din zi în zi; într-un suﬂet; ca din senin; cu siguranţă; din nou. 78. Plasaţi în contexte locuţiunile adverbiale sinonime.

(ex. № 77).  Dictare vizual-auditivă Creaţia lui Igor Vieru, personalitate marcantă a artelor plastice din Republica Moldova, relevă cu plenitudine orientările estetico-stilistice caracteristice şcolii naţionale de pictură. În pictura şi graﬁca acestui plastician s-au reliefat în mod pregnant conceptul despre lume şi frumos, aspiraţiile artistice ale epocii, atitudinea faţă de tradiţie şi inovaţie. Igor Vieru utilizează dinamica în funcţie de esenţă a sturcturii compoziţionale în ilustraţiile la povestirea Vasile Porojan de V. Alecsandri, în care este exprimat vitalismul narativ al subiectului. Un capitol aparte îl constituie ilustraţiile de la Capra cu trei iezi de I. Creangă, Guguţă — căpitan de corabie şi Cuşma lui Guguţă de S. Vangheli, în care Igor Vieru se prezintă ca un profund cunoscător al psihologiei copiilor. (După C. Spînu)

79. Audiaţi textul, apoi discutaţi, imaginîndu-vă, ce a urmat.

Lupar Explozia omorî cîteva oi, iar lui Lupar îi beteji rău unul din picioruşe. Se ridică în trei labe, îşi scutură blana de ţărînă şi îşi duse spre bot piciorul sîngeriu, moale ca o petică. Îl mirosi, apoi schelălăi subţire, îndreptîndu-şi spre noi ochii rugători şi umezi. I-am legat piciorul cu fîşiile unei batiste şi am adunat turma 48

împrăştiată. Trecîndu-şi cu limba peste ambele fălci, el a prins a şchiopăta în urma noastră. Îl durea, căci după ce făcea cîţiva paşi se oprea, îşi căuta din nou piciorul şi după ce-l mirosea, pipăindu-l cu limba şi scîncind ca un copil, iar pornea să ne ajungă. El ne privea prelung şi numai după ochii lui, neobişnuit de vioi, ghiceam ce voia să ne spună: «Voi plecaţi, ştiu că trebuie să plecaţi, iar eu... Eu o să rămîn. Şi tare mi-i greu să mă despart de voi...» (După P. Boţu)  Identiﬁcaţi valoarea morfologică a cuvintelor marcate.  Aﬂaţi în primele patru fraze prepoziţiile şi conjuncţiile.

80. Abordaţi unul din subiectele propuse respectînd paşii a, b, c,: • domesticirea animalelor; • necesitatea de a proteja animalele. a) Formulaţi-vă în scris opinia asupra subiectului ales. b) Discutaţi cu colegul o problemă abordată de amîndoi. c) Scrieţi ce credeţi acum despre problema dată. 81. Scrieţi o reﬂecţie, explicînd sensul/sensurile aﬁrmaţiei:

«Dragostea nu se supără pe duşmanul său. Ea, din contra, îl iubeşte, nu se bucură de rău». Analizaţi din ce se deduce acest sens (sensuri). Specificaţi pentru toate cuvintele semnificative din afirmaţie sensul actualizat în context. Intitulaţi reflecţia.

82. Citiţi textul reflecţiei dvs. Examinaţi-l sub aspect lexical: aţi evitat repetarea cuvintelor, aţi recurs la sinonime, aţi utilizat cuvinte cu sens figurat? Redactaţi varianta definitivă.  Identificaţi în textul reflecţiei prepoziţiile şi conjuncţiile. Analizaţi morfologic o prepoziţie şi o conjuncţie. 83. Citiţi expresiv versurile. Copiaţi-le, apoi efectuaţi anali-

za sintactică a frazelor, respectînd algoritmul. S-a dus o iarnă şi e iarnă iară, Îngrijoraţi, ne-apasă-un gînd mereu: Tîlharii care au prădat o ţară Să nu ni-l fure şi pe Dumnezeu. 49

(V. Rusnac)

Algoritm (pentru a efectua paşii propuşi de algoritm, actualizaţi cunoştinţele obţinute anterior la tema «Noţiuni elementare de sintaxă»): • Identificaţi şi subliniaţi predicatele. • Identificaţi şi subliniaţi subiectul fiecărui predicat. • În lipsa subiectului, scrieţi deasupra predicatului subiectul inclus sau subînţeles. • Marcaţi elementele de relaţie (coordonatoare — în cerc, subordonatoare — în dreptunghi). • Delimitaţi şi numerotaţi propoziţiile din structura frazei. • Caracterizaţi statutul fiecărei propoziţii: independentă/subordonată. • Apelînd la ajutorul profesorului, notaţi în clasă numărul propoziţiei subordonate şi scrieţi întrebarea la care răspunde.

84. Citiţi enunţurile. Determinaţi valoarea morfologică a segmentelor marcate. Analizaţi structura lor. 1. Toţi prietenii s-au aﬂat alături de mine. 2. M-a sunat înainte de a pleca. 3. Sălciile cresc de-a lungul malului. 4. În stînga mea se aﬂă prietenul lui Gelu. 5. Împreună cu tata a venit şi fratele lui. 6. O voce răguşită răsună în urma lor. 7. Stolul de păsări zbura, rotind, deasupra satului. Reţineţi!

Grupurile stabile de cuvinte cu valoarea de prepoziţii propriu-zise se numesc locuţiuni prepoziţionale.

 Plasaţi în contexte cuvintele alături, înainte, împreună, deasupra şi îmbinările de-a lungul, în stînga, în urma cu valoarea morfologică de adevreb. Răspundeţi la întrebarea: «Cum deosebiţi, în contexte, locuţiunile prepoziţionale de adverbe sau locuţiuni adverbiale?»

85. Citiţi informaţia: «Cu rol de elemente de relaţie a propo-

ziţiilor într-o frază, în afară de conjuncţii, există cuvinte conjunctive (adverbe şi pronume relative: care, cine, ce, cît, cum, cînd, 50

unde...) şi locuţiuni conjuncţionale — grupuri stabile de cuvinte cu rolul de conjuncţii». Copiaţi într-un tabel, după modelul propus, elementele de relaţie folosite în frazele: 1. Sta liniştit, ca şi cum nu s-ar fi întîmplat nimic. 2. Scurtă-i bucuria, de aceea s-o preţuim. 3. Cine umblă pe toate drumurile nu ajunge nicăieri. 4. Pînă cînd eşti nicovală, rabdă loviturile. 5. Adună fir cu fir ca să ai cu grămada. 6. Nu te speria cînd auzi vorbe mari, că acolo-i inima mică. 7. Nu lăsa pe mîine ce poţi face astăzi. 8. Aduni cu ţîrîita şi-mparţi cu nemiluita. Model:

conjuncţii

cuvinte conjunctive

locuţiuni conjuncţionale

86. Citiţi articolul lexicografic şi răspundeţi la întrebările: a) Cum a apărut cuvîntul dat? b) Ce indică morfologia ca termen lingvistic?  Cu ajutorul Dicţionarului etimologic aflaţi care domenii ale ştiinţei folosesc acest termen. Morfologia — parte a structurii gramaticale a unei limbi care cuprinde regulile privitoare la forma cuvintelor, la structura lor internă şi la modificările lor formale în diferite întrebuinţări. Acest termen este cunoscut în mai multe limbi. În ştiinţă a fost introdus în sec. XIX. S-a format din limba greacă: morfe — «formă» şi logos — «studiu», «cuvînt», folosind vocala o drept element de relaţie. 87. Citiţi şi învăţaţi să descifraţi «sensurile» unor elemente de compunere. Încercaţi să explicaţi sensurile cuvintelor date mai jos. Auto — însuşi; bio — viaţă; avia — pasăre, a zbura; micro — mic; neo — nou; log — cuvînt, ştiinţă; arheo — vechi; anti — împotriva; dis — ne; re — din nou, înapoi; ultra — extrem de; arhi — foarte. 51

Exerciţiu arhicomplicat; biosfera Pămîntului; aviaconstructor vestit; microcalculator modern; lecţie de chimie; un neologism interesant; vaccină antivirus; dans supermodern; staţia de reanimare; unde ultrascurte; discordanţa sunetelor; descoperiri arheologice.  Alcătuiţi 6 enunţuri cu 6 cuvinte propuse.

88. Citiţi şi determinaţi tipul şi stilul textului. Cărei proble-

me este consacrat? Fără îndoială, sînt de acord cu afirmaţia că orice om trebuie să-şi controleze purtarea, să şi-o corecteze. Puţin probabil ca cineva să dorească să fie insultat, să se strige la el sau să i se deterioreze dispoziţia. Omul rău otrăveşte sufletul nu numai celor din jur, dar şi pe al său. Cu zîmbetul şi bunăvoinţa se pot stopa marea majoritate a conflictelor, se pot întrerupe certurile, oamenilor li se pot da şanse de a merge la compromis, să cedeze unul altuia. Omenirea, societatea vor cîştiga doar, dacă ne vom învăţa să ne reţinem, să nu-i enervăm pe cei din jur, vom învăţa bunele maniere şi buna comportare. Într-un mediu binevoitor, creat prin educaţie, instruire şi bunele maniere ale celor din jur, sînt mai multe şanse de a privi cu optimism viitorul nostru şi perspectivele existenţei omenirii.  Identificaţi felul locuţiunii în primul alineat al textului. Alcătuiţi, oral, cîte două enunţuri pentru fiecare locuţiune adverbială dată: din cale-afară, cu totul şi cu totul, nevoie mare.

89. Situaţie: Împreună cu prietenul (a) purtaţi discuţii asu-

pra temei «Munca este odihnă». Pentru a lucra productiv, trebuie acordat suﬁcient timp odihnei. Prietenul (a) insistă că trebuie să lucrezi mai mult şi mai puţin să te odihneşti, dacă doreşti să obţii ceva în viaţă. Care argumente sînt mai convingătoare? Demonstraţi cu ajutorul unui dialog.

SINTAXA ŞI PUNCTUAŢIA. FRAZA 90. Citiţi textul.

În farmecul serii, aceşti floricultori roiau în jurul lui Andrii asemenea muştelor. El le povestea cum visează noaptea florile şi cum vorbesc în şoaptă dalbele stele, ticluia poveşti despre tărîmuri nemaipomenite, unde florile, pe lîngă faptul că răspîndesc parfumuri, mai ştiu şi să glumească, şi umblă ca oamenii, şi se joacă de-a baba-oarba, şi se veştezesc numai atunci, cînd tărîmurile lor sînt călcate de picior de om fără noroc. — Florile iubesc oamenii fericiţi. Aici, la noi, cînd se abate vreo nevoie, ele nu se ofilesc, ci plîng. Aţi băgat de seamă ce de-a rouă licăre pe ele la zoritul zorilor? Sînt lacrimile lor. Acel ce într-o dimineaţă cu rouă va găsi o floare care să nu poarte urme de lacrimi va fi un om tare fericit. — Dar dumneata ai dat de-o asemenea floare? — Nu, şi nici nu cred să dau de ea vreodată... Deasupra lor veghea un cer blînd şi dulce, şi copiilor li se părea că întinsurile lui sînt năpădite nu de stele, ci de flori. Flori semănate de bădiţa Andrii... (V. Simonenko)  Răspundeţi la întrebările: Ce numim frază? Care propoziţii sînt secundare? Numiţi propoziţiile independente. Cîte enunţuri conţine fraza întîi din text?  Motivaţi utilizarea virgulelor în fraza № 1.  Cine e mai isteţ! Cîştigă cel care va răspunde motivat de ce s-a folosit virgula înaintea conjuncţiei «şi» din ultima frază a textului.

91. Analizaţi structura frazei de mai jos, delimitînd propozi-

ţiile şi elementele ei de legătură. Plai drag, neobosită mi-e inima lîngă inima faptelor tale şi găsesc neobosire în neîntunecatele tale peisaje, care îşi scutură frumuseţile în apă şi pîine, iar apele pe care le porţi sînt cele mai paşnice.  Dezvoltaţi prin extindere fraza, completînd-o prin două subordonate şi o propoziţie principală.  Adăugaţi elemente de relaţie dacă lipsesc.  Schimbaţi ordinea propoziţiilor în frază.  Explicaţi oral cum s-a realizat legătura propoziţiilor în cadrul frazei nedezvoltate. Actualizarea • Fraza este unitatea sintactică ce conţine cunoştinţelor două sau mai multe propoziţii, care se de sintaxă caracterizează prin unitate logică, semantică, gramaticală şi intonaţională. • O frază poate fi alcătuită numai din propoziţii relativ independente semantic şi gramatical (Dunărea ar ieşi din albii, dar nu poate învinge limita. (G. Meniuc) sau din propoziţii principale (una sau mai multe) şi propoziţii subordonate (Orice profesie este onorabilă, fiindcă se bazează pe tradiţii nobile. (A. Şalari) • Propoziţia principală are autonomie semantică, independenţă gramaticală şi este determinată de propoziţii subordonate. (Bunicul era dintre acei care îşi înveselea sufletul şi îşi îmbujora obrajii. (M. Stelmah) • Propoziţia subordonată este lipsită de independenţă şi se subordonează propoziţiei principale. (Vom birui, căci cauza ni-i dreaptă. (M.Rîlski) 54

• Legătura propoziţiilor în cadrul frazei se realizează preponderent prin joncţiune, în fraza joncţională (conjuncţii, locuţiuni conjuncţionale, pronume realtive, adverbe) sau juxtapunere, în fraza nejoncţională. a) Aleargă după iepuri, şi dă peste urs. b) Limba îndulceşte, limba amărăşte.

92. Citiţi frazele. Determinaţi felul propoziţiilor din compo-

nenţa lor. 1. Eminescu ne-a dăruit fulgerătoarea sa poezie, iar poeziei i-a dat inimă şi viaţă. (A. Lupan) 2. Rădăcina învăţăturii este amară, dulci sînt însă rodurile sale. (C. Negruzzi) 3. Unii ţintesc bine din armă, alţii împuşcă cu ochii. (Ia. Kolas) 4. N-a ştiut Ceremîş ce-i amarul, în schimb a ştiut ce-i bucuria, speranţa, soarele. (O. Goncear) 5. În general, frazele muzicale sînt ca şi frazele literare, măsurate şi socotite după respiraţia umană, dar această orgă, această pădure de metal cu lumea ei de basm, de prevestiri mari şi grele, pare zămislită de acel ce are o altă respiraţie, o altă viziune, un alt adevăr. (I. Druţă)  Dezvoltaţi în 2-3 enunţuri ideea autorului referitoare la analogia dintre frazele muzicale şi frazele literare.

93. Citiţi în gînd, cu maximă atenţie frazele disparate. Găsiţi ordinea adecvată, după părerea dvs., pentru a lega aceste fraze într-un text coerent. Argumentaţi-vă opţiunea. E semănat dintr-o zvîrlitură, ca într-un acces de mînie. Nici un istoric şi nici un inginer nu iar putea da de capăt. Satul Putineşti e împroşcat ca din cer şi ca dintr-un pumn. Nu degeaba în Moldova în ﬁecare sat soarele răsare din alt loc... Nici unul, nici altul n-ar putea descifra după ce principiu s-a durat satul. (A. Marinat)  Analizaţi structura unei fraze obţinute. 55

94. Expuneţi amănunţit textul, folosind verbe cu sens pro-

priu şi sens ﬁgurat. Intitulaţi textul. Motivaţi-vă alegerea. Învelit în întuneric ca într-un suman, doarme satul Trei Cîrlani. O mînă de case, împrăştiate pe un fundiş de vale. Undeva, departe, dincolo de vii, s-aude un chiot întîrziat, la care-i răspunde numai ecoul. Un huruit de maşină tulbură o clipă liniştea, apoi se depărtează peste deal şi tăcerea iar pune stăpînire pe cătun. Pe un acoperiş o pisică singuratică săvîrşeşte o plimbare nocturnă. Într-un culcuş geme lînced un cîine în somn. Apoi iar coboară tihna. Satul doarme potolit şi împăcat, doar cîte un ram se scutură uşor, atins de o boare de vînt. Deodată însă răsună cîntecul unui cucoş, un cîntec viguros şi vesel, plin de prospeţimea dimineţii ce se apropie. Din vecini, în semn de aprobare, îi răspunde un bas răguşit, dar autoritar. Apoi un glăscior slab, neîndrăzneţ de cucoşel tînăr. Şi s-au pornit pe cîntat cucoşii... (Ana Lupan)  Uniţi, unde e posibil, propoziţiile în fraze. Ce fel de fraze aţi obţinut: joncţionale sau nejoncţionale?  Caracterizaţi, după criteriile cunoscute, propoziţia a doua din text.

95. Construiţi 4-5 fraze prin care se poate descrie o localitate. Uniţi frazele într-un text coerent, apoi prezentaţi-l oral colegilor. Urmăriţi legătura enunţurilor în text. 96. Cercetaţi! Citiţi textul şi concretizaţi care propoziţii din

fraze au autonomie semantică şi independeţă gramaticală şi care propoziţii se subordonează propoziţiilor principale. Pe coasta unui deluşor, în arşiţa soarelui şi-n bătaia vîntului, creştea singuratic un pui de stejar. A crescut el, a crescut singur, mititel şi slab. Coroana lui rară şi neformată înfrunzea şi se scutura, fără să aducă cuiva vreun folos. Da la cîţiva paşi de dînsul, la poalele dealului, din an în an se făceau tot mai frumoşi pomii cu Stejar pe coasta unui deluşor fructele gustoase din livada apropiată. 56

Ce bine ar fi dacă aş creşte în mijlocul livezii, s-a gîndit stejarul. Auzind plînsul stejarului, care nu putea găsi puterea omului ce-i putea schimba soarta, două vrăbiuţe i-au spus: – Cum de ai putut fiinţa atît timp fără să ştii că trăieşte pe pămînt omul? Omul mută munţii din loc, schimbă cursul apelor, preface pustiul în grădini roditoare, usucă mările şi face altele noi acolo, unde vrea el, unde-i trebuie lui. (După A. Pavluş)  Au dreptate vrăbiuţele? De ce?  Oral, identificaţi atributele. Atenţie! Întrebare problemă! Care este deosebirea dintre atribut şi apoziţie? Explicaţi argumentînd.

97. Demonstraţi că propoziţiile propuse mai jos sînt fraze. 1. M-am ridicat în aniii cînd slava Dumneavoastră răzbătuse pînă la noi şi am crescut în atmosfera uimirii, dragostei, veneraţiei pe care v-o purtau toţi cei care vă cunoşteau în cartierele de jos ale oraşului. (V. Malev) 2. Tata umblă crucit în jurul ei, numără, îmboldind cu degetul, turnurile, apoi se întoarce cu faţa spre rîu şi rămîne în poza unui vrednic oştean, arcaş din neamul arcaşilor. (I. Druţă)  Cine e mai isteţ! La întrebarea: «Ce este fraza?», profesorul a primit două răspunsuri: 1. «Este o propoziţie compusă din două sau mai multe propoziţii simple.»; 2. «Este o unitate sintactică ce conţine două sau mai multe propoziţii.» Care răspuns este corect?

98. Completaţi propoziţiile astfel ca să obţineţi fraze joncţi-

onale/nejoncţionale cu propoziţii subordonate. 1. Casa părintească e pentru mine primul ... 2. Casa părintească a fost şi rămîne prima ... 3. Casa părintească e vegheată întotdeauna de respiraţia ... 4. Spre casa părintească aleargă paşii noştri ...  Sînteţi plecat (ă) la studii. Aţi lipsit o perioadă de timp şi acum vă întoarceţi acasă împreună cu prietenul (a). Relataţi-i ce57

lui (celei) care vă însoţeşte despre locurile de baştină, exprimîndu-vă dragostea şi recunoştinţa faţă de pragul care ne veghează.

99. Citiţi în gînd, apoi traduceţi în limba moldovenească. Петра Могилу, сина молдовського воєводи, людину талановиту й високоосвічену, 1627 року було висвячена на архімандрита Києво-Печерської лаври. Петрo Могила вирішив зробити лавру осередком освіти і науки. Уже 1631 року він відкрив лаврську школу. Пізніше Петро Могила брав участь у заснуванні Києво-Могилянської академії яка стала визначним освітнім, науковим і культурним центром усієї Східної Європи. (Н. Гуйванюк)  Analizaţi structura frazei din text. Este o frază nejoncţională? Cum se numeşte această frază în limba ucraineană? Dar propoziţiile din componenţa ei? 100. Citiţi expresiv versurile. Identificaţi propoziţiile şi determinaţi felul lor. Subliniaţi, după transcrierea versurilor, temelia gramaticală a fiecărei propoziţii. Aşa-i moldoveanul, Domnu-a dat să fie Om cu surîs mîndru, blînd, fără mînie. Aşa-i moldoveanul, la Domnul se gîndeşte, Unde pune osul, plaiul înfloreşte, Aşa-i moldoveanul, Domnu-a dat să fie: Cu inimă mare, s-o ţină făclie! (A. Hropotinschi)  Împărtăşiţi-vă gîndurile, în limita a două pagini, în legătură cu afirmaţia: «Oare nu e lucru sfînt, / Cînd rosteşti acest cuvînt: «Moldovean», «moldovenească»,/Oare nu e lucru sfînt,/Că mai trăim în cuvînt?/ Este altceva mai sfînt? (A. Hropotinschi) 58

101. Citiţi textul telegramei. Ţinînd cont de faptul că în tex-

tul unei telegrame nu se folosesc semnele de punctuaţie, elementele de relaţie şi prepoziţiile (dacă absenţa lor permit înţelegerea conţinutului), transformaţi textul propus într-o propoziţie dezvoltată. Dragă prietenă Te îmbrăţişez te pup îţi sînt recunoscătoare îţi mulţumesc anticipat pentru invitaţia a mă odihni pe malul măriii m-am hotărît să vin 30 august trenul № 126 Cernăuţi — Odesa vagonul № 5 Mărioara  Din cîte propoziţii este alcătuită fraza obţinută după transformare. Sînt independente, principale, subordonate?

102. Dictare auditivă.

După părerea noastră, fericit e acela care aduce fericiere tuturora, nu numai propriei sale persoane. Cel care iubeşte oamenii şi pe care ei îl stimează şi îl iubesc, cel ce simte că are destule puteri, cunoştinţe şi deprinderi pentru a face, împreună cu toţi oamenii, ca viaţa să ﬁe mai frumoasă. De viaţă se bucură cel ceşi iubeşte şi-şi cunoaşte meseria, se gîndeşte cutezător la ziua de mîine, nu se teme de greutăţi, simte că-i om trebuincios pentru ceilalţi oameni şi le închină acestora toate forţele sale. Doar a ﬁ fericit nu înseamnă numai a avea, a lua, a primi... Fericirea constă şi în a da, a-i ajuta pe alţii, a împărţi cu ei bucuriile tale. Fericit în adevăratul înţeles al cuvîntului este numai acela care 59

poate spune: «Fericirea mea este o părticică din fericirea noastră, a tuturora din fericirea cea mare». (L. Kasil)  Intitulaţi textul. Determinaţi ideea.  Identificaţi infinitivele.  Motivaţi ortografia cuvîntului evidenţiat.  Ce anume constituie «fericirea cea mare»?

103. Transformaţi cuvîntul evidenţiat într-o propoziţie sub-

ordonată, astfel încît să obţineţi o frază. 1. Am discutat textul propus pentru rubrica «Paralelism literar». 2. Citind mult, devii mai instruit. 3. Salcîmul cel bătrîn scîrţîie furat de gînduri. 4. Urcînd dealul, am observat într-un culcuş doi iepuraşi. 5. Cîntecul ﬂuierului se amestecă cu cel al cristeilor, îmbinîndu-se într-o melodie plăcută şi răvăşitoare. 6. Fiecare carte deschide în faţa cititorului o fereastră într-o lume nouă, necunoscută.  Scrieţi un text argumentativ în baza aﬁrmaţiei:«Din cărţi culegi multă înţelepciune». (I. Creangă)

FRAZA CU PROPOZIŢII COORDONATE Repere teoretice

Unitatea sintactică formată din două sau mai multe propoziţii relativ independente se numeşte frază formată prin coordonare.

104. Identiﬁcaţi în textele de mai jos cazurile de coordonare între propoziţii. Remarcaţi prin ce elemente s-a realizat relaţia de coordonare. 1. Dimineaţa de vară împrăştia în valuri strălucitoare lumina celor dintîi raze, dar aerul mai păstra încă prospeţimea nopţii reci şi înţepătoare, ca apa dintr-un izvor, colbul aşezat cuminte pe cărări era moale şi umezit de rouă. Picioarele călcau ca pe un covor şi era plăcut să păşeşti aşa, să simţi cu toată talpa atingerea lui mîngîietoare. (V. Malev) 2. S-a stins bucuria din ochii albaştri, s-a oprit şi revolta lui Vistireanu şi cruda-i satisfacţie n-a rezistat privirii pline de regret. Senzaţia aceasta pune stăpînire pe Tudor Vistireanu şi nu-l slăbeşte decît în clipa, cînd Matei Miruţă apare... (E. Damian) Repere Coordonarea joncţională în cadrul frazei se realiteoretice zează cu ajutorul conjuncţiilor coordonatoare copulative, adversative, disjunctive; se cunosc propoziţii coordonate copulative, adversative şi disjunctive. • Propoziţiile independente, care se introduc în cadrul frazei cu ajutorul conjuncţiilor copulative şi, nici, de (cu sens de «şi»), cuvintelor conjunctive şi locuţiunilor conjuncţionale de asemenea, precum şi, aşijderea, cum, după cum şi ş.a., se numesc coordonate copulative. Opera lui Şevcenko este un adevărat act de eroism, după cum şi viaţa marelui poet ucrainean face parte din categoria actelor de eroism.( B. Istru) 61

• Înaintea conjuncţiilor copulative nerepetate virgula nu se pune. Uneori conjuncţia copulativă şi capătă valoare adversativă. În asemenea cazuri înaintea conjuncţiei se pune virgulă. Vodă da, şi Hîncu ba.

105. Transcrieţi frazele propuse, evidenţiind prin subliniere propoziţiile coordonate copulative. Explicaţi misiunea fiecărui jonctiv şi cauzele utilizării sau neutilizării virgulelor înaintea lui. 1. Şi-i frig, şi plouă, şi bate vîntul, dar fetiţa suflă stăruitor în mîini şi nu-şi rupe ochii de la drum. (I. Druţă) 2. Dar Ipate acuma nici de treabă nu-şi mai caută, nici mîncarea nu se mai prinde de dînsul, nici somnul nu-l mai fura. (I. Creangă) 3. Căpitanul a apucat de jos o fiinţă turcească şi a sărit în picioare. (Vl. Ioviţă) 4. — Du-te de mori pentru binele moşiei dumitale. (C. Negruzzi) 5. În vara aceea se oprise frontul aici, pe Nistru, de a stat toată vara... (V. Beşleagă) 8. Gospodarii au ştiut să semene la timp, aşijderea să culeagă în ritm accelerat. 106. Citiţi textul.

E necesar oare un astfel de adevăr Într-o zi Ilieş i-a spus prietenului că a hotărît să spună întotdeauna adevărul. — Este o hotărîre foarte bună, l-a lăudat prietenul. Doar nu întotdeauna este uşor să le spui lucrurilor pe nume. — Desigur! Chiar astăzi am avut de suferit de pe urma adevărului spus. Îţi imaginezi, în cadrul şedinţei comitetului sportiv al şcolii s-a hotărît cine va apăra cinstea şcolii la alergările cu obstacole. Şi cine crezi că a fost propus? Marinel-degeţel! Cel mic de statură, ﬁrav şi slăbuţ! Atunci am hotărît să spun adevărul. Nu vedeţi cît e de mic şi pirpiriu, şi după două obstacole se va prăvăli la pămînt?! Un alergător trebuie să ﬁe înalt, zdravăn, puternic, voinic! Şi ce crezi? Marinel s-a supărat şi, trist, a părăsit şedinţa. Zău, e incredibil! Cine se supără pe adevăr? Şi toţi s-au năpustit 62

asupra mea: că sînt nereţinut, incult, că l-am obijduit. Marinel cică e cel mai generos elev, e talentat, e cel mai bun alergător al şcolii şi statura nu are nimic comun cu alergările. Dar nici eu nu m-am lăsat bătut şi n-am fost de acord cu părerea lor. Adevărul doar este mai dulce decît orice minciună. Ce să mai lungim vorba? Ce gîndesc aceea spun! Dar tu m-ai ﬁ susţinut? Prietenul a strîns din umeri şi a lăsat ochii în jos...  Cărui stil aparţine textul? Care este ideea care reiese din conţinutul textului?  Identiﬁcaţi frazele formate prin coordonare. Analizaţi structura lor.

107. Încercaţi să răspundeţi la întrebarea-titlu, (ex. №106) după

ce veţi purta o discuţie în comun. Exprimîndu-vă părerile, aduceţi dovezi. Ascultaţi-vă cu atenţie unul pe altul, meditaţi, relataţi cînd sînteţi de acord cu colegul, cînd părerile nu coincid. Faceţi notiţe.

108. Individual, alcătuiţi o listă a cuvintelor care, după pă-

rerea dvs., ar caracteriza fapta «eroică» a lui Ilieş (ex. №106) . Faptă — nechibzuită, ... cuvinte — insultătoare, ...

109. Citiţi, unul altuia, lista cuvintelor. Identiﬁcaţi cine a

găsit mai multe cuvinte. Toate corespund sarcinii propuse (ex. №108)? Completaţi lista cu cuvintele necesare.

110. Citiţi propoziţiile. Interpretaţi-le sensul/sensurile. Comparaţi propoziţiile cu textul ex. №106. Ce legătură de sens este între ele? De ce se spune aşa? 1. Un cuvînt rău, nepotrivit frige mai rău ca focul. 2. O vorbă rea te sfădeşte pentru toată viaţa. 3. Cuvîntul nu e săgeată, dar îţi răneşte rău suﬂetul. 4. Cine nu are bunătate nu are nici dreptate. 5. Un cuvînt blînd e ca şi o zi însorită de primăvară. 111. Vă este cunoscut un caz asemănător cu cel din ex. №106? Dar poate cu dvs. s-a întîmplat aşa ceva? Relataţi cazul într-un text de 1,75 pag. Folosiţi, în textul alcătuit, şi cuvintele din lista ex. №106. Caracterizaţi structura frazelor alcătuite prin coordonare, pe care le veţi aﬂa în textul realizat. 63

112. Citiţi-vă lucrările (ex. №111). Spuneţi ce v-a plăcut,

puneţi întrebări unul altuia, exprimaţi-vă doleanţele. Redactaţi compunerile dvs., reieşind din discuţiile în grup. Repere teoretice

• Propoziţiile independente, care exprimă acţiuni şi stări ce se opun, fără a se exclude în mod reciproc, se numesc coordonate adversative. • Cele mai frecvente jonctive ale propoziţiilor coordonate adversative sînt: dar, iar, însă, ci, da, dară, iară, numai că; dacă, şi cînd, că (toate cu sensul de «dar»), d-apoi ba, necum ş.a. Inaintea acestor jonctive se pune virgulă. Aici pasăre zburătoare pătrunde, necum om călător nu poate răzbate. (Folclor) • Propoziţiile independente, care exprimă stări ce se opun, se exclud una pe alta sau se realizează pe rînd, se numesc coordonate disjunctive. • Propoziţiile coordonate disjunctive se introduc în cadrul frazei prin următoarele jonctive: sau, ori, ba, au (cu sens de «ori»), cînd (cu sens de «sau»), ori-ori, sau-sau, ba-ba, cînd-cînd, ﬁe că, acumacum ş.a. • Virgula este folosită înaintea jonctivelor repetate. Pe Anton acum îl vedeai la cîrmuire, acum apărea în cîmp, acum în cine ştie ce măhală a satului. (V. Malev)

113. Citiţi frazele. Identiﬁcaţi jonctivele, motivaţi utilizarea

virgulei. 1. Cînd soarele strălucitor se ivea, cînd norii negri acopereau cerul. 2. Pămîntul nu poate trăi fără soare, iar omul — fără prieteni. (Folclor) 3. La omul harnic se uită sărăcia pe fereastră, dar nu îndrăzneşte să intre. 4. Ori ploaia să-şi verse apa-n mare, ori să-i dai bogatului mîncare. 5. Voi lucraţi, că eu mă duc să pregătesc ceva de-ale mîncării. (I. Creangă) 6. Pelinul nu era de nici un folos, dacă nici pagubă nu aducea. 64

(I. Druţă) 7. Ba se ridică iepuraşul în picioare, ba lungeşte urechile, ba îşi ciuleşte musteţile.  Motivaţi utilizarea liniuţei în fraza a doua.  Determinaţi funcţiile sintactice ale cuvintelor evidenţiate.

114. Construiţi cîte o frază care ar corespunde schemelor: 1.

ori

1 ,

ori

1 ,

fie

ori 2 ,

2 . 2 ,

fie

115. Completaţi punctele de suspensie cu conjuncţii adver-

sative şi disjunctive. 1. Vrea să spună ceva, ... lasă capul în jos. (Em. Bucov) 2. Ce a fost odată nu se mai întoarce... se întoarce pentru altcineva. (G. Meniuc) 3. Zile întregi cerul îşi schimbă faţa — ba se încruntă, ... pare a se lumina şi împreună cu el pădurile din depărtare ... se desprind din ceaţă, ... se cufundă din nou. (I. Druţă) 4. Eu pe dumneata te înţeleg, ... iată dumneata, tată, pe noi nu ne înţelegi. (A. Lupan) 5. Lipseşte dinaintea mea, spînule! Doar n-am venit pentru tine, ... am venit pentru Harap-Alb. (I. Creangă) 6. Iar răzăşimile nu mai au astîmpăr; ... îs în sat, ... îs în tabără la Măria Sa. (M. Sadoveanu)  Identiﬁcaţi cîte propoziţii coordonate adversative şi cîte propoziţii coordonate disjunctive conţine exerciţiul.  Ce fel de predicat conţine propoziţia №1 din fraza №1? Analizaţi-l după structură.  Analizaţi morfologic/sintactic cuvîntul evidenţiat.

116. Audiaţi textul în lectura unui coleg.

Frunza-i neam cu rădăcină

Femeia îl pofti să ia loc. — S-a trecut sărmana atît de tînără ..., a oftat femeia îngîndurată, cu compătimire. El zăbovi la auzul acestor vorbe. — S-a trecut, a gemut Trofim. — Şi acum? — Acum..., tăcu el un timp. S-a zbătut frunza, mînată de vîrtecuş, şi, iată, iar vrea să se aciueze înapoi de unde s-a smuls... Nu-i vorba, de creangă nu se mai prinde ea la loc cît lumea, dar măcar să se ştie aproape de copac. Aici, poate, nici copilul acesta n-a fi chiar străin de tot. Mă gîndesc să-i fac şi lui casă aici. Să nu rămînă pe drumuri; el nu poartă nici o vină. — De ce nu te întorci acasă, Trofime? Întrebarea răsună atît de neaşteptat şi de duios, că-l străbătu ca un fulger din creştet în tălpi. I-o mai spuseră şi copiii, şi străbunii — nimănui însă n-a răspuns. Şi-a purtat îngîndurat palma cătrănită pe creştetul cu păr moale, mătăsos al fecioraşului. Ea observă gestul şi spuse: — Atîţia copii şi nepoţi am crescut... L-oi creşete şi pe acesta. El i-a pus, recunoscător, mîna pe umărul mic şi slab. — Anii, nevoile te-au îmbătrînit şi pe tine, dar bunătatea, văd, nu ţi-au atins-o. — Nu-i vorba de bunătate, Trofime! Fiecare om îi bun în felul său. Despre copiii noştri nu pot spune că-s răi. Dar nici lîngă unul nu-mi pot încălzi bătrîneţile. — Asta m-a mirat şi pe mine, rosti cu tînguială Trofim. Eu, mă rog, li-s străin, dar tu ... — N-aş zice că li-s străină. Şi nici tu. Dar, se vede, aşa-i dat să fie:părintele-l ţine pe copil lîngă suflet întreaga viaţă, pe cînd copilul... Vine vremea cînd are şi el copii, îi părinte şi el şi ... se desprinde cîte puţin. Şi nu pentru că ar scădea din bunătate. Nu. Aşa-i viaţa. Şi ea trebuie să meargă înainte, nu înapoi. (M. G. Cibotaru)  Cum apreciaţi atitudinea binevoitoare a femeii? Ce a făcut-o să accepte întoarcerea fostului soţ şi a fecioraşului acestuia? 66

 Recitiţi fragmentul evidenţiat. Sînteţi de acord cu cele spuse de femeie referitor la relaţiile dintre părinţi şi copii, cînd aceştea din urmă devin maturi? Argumentaţ-vă părerile.  Imaginaţi-vă viitorul feciorului mai mic al lui Troﬁm, fecior din cea de-a două căsătorie. Va avea parte de un viitor fericit? De ce?  Argumentaţi folosirea liniuţei în cuvintele evidenţiate nui, n-a.

117. Construiţi trei fraze care ar conţine propoziţii coordo-

nate copulative, adversative şi disjunctive.

118. Citiţi frazele. Traduceţi-le oral în limba moldove-

nească. Cercetaţi frazele, din punct de vedere al stucturii lor, şi aflaţi tipul propoziţiilor din componenţa lor. Cum se numesc aceste propoziţii în limba ucraineană? 1. Ні повітря не ворухнеться, ні пташка не защебече. (М. Коцюбинський) 2. Гроза пройшла, і грім вдарив десь збоку. (І. Сенченко) 3. Чи то зір підвів, чи то серце чекати втомилося. 4. То мати гукає, то мати шепоче, мене виряджаючи в дальню дорогу. (П. Воронько) 5. Ну, танцюй, а я заграю. (О. Олесь) 6. Гнало вітрами з півдня, проте холодно ще не було. (О. Гончар)

119. Сitiţi în gînd frazele. Transcrieţi-le, plasînd virgulele

care lipsesc. Numerotaţi propoziţiile din frază în ordine consecutivă şi desenaţi schemele frazelor conform modelului: Marin şi-a spălat mîinile ¹\, şi-a răcorit fruntea ²/ şi a gustat din căuşul palmelor minunea ареі de izvor. ³/ (Em. Bucov) 1 ,

şi

1. Nici ploaia nu-l udă nici focul nu-l arde. 2. Munca te hrăneşte iar lenea te prăpădeşte. 3. Cerul urcă sus ba e albastru ba e siniliu. (I. Druţă) 4. Doriţi să vă odihniţi sau doriţi să gustaţi ceva? (M. Sadoveanu) 5. Bate şi ţi se va deschide, cere şi ţi se 67

va da. 6. Duca o iubea pe Dafna dar nu-l iubea Dafna pe dînsul. (A. Hîşdău)

120. Citiţi textul. Determinaţi stilul, ideea textului. Argu-

mentaţi titlul.

Povestea bătrînului stejar A răsărit pe suptafaţa pămîntului într-o dimineaţă de primăvară la marginea pădurii şi s-a trezit pe lume stejar. Creştea voinic şi îngrijit stejarul. Trupul i se făcea tot mai vînjos, crengile — mai noduroase, coroana — mai umbroasă. Şi pădurea din acel colţ de ţară a răsuﬂat uşurată: avea un scut împotriva vînturilor reci şi arzătoare, împotriva viscolelor ce se spărgeau la început de pieptul lui. De aceea vînturile, viscolele îl urau de moarte. Pădurea, în schimb, îl iubea. Şi-a împins stejarul o creangă de-a curmezişul drumului ce ducea adînc în codru, a întins-o ca o barieră şi chiar dacă n-a reuşit să-i împiedice pe oameni să intre cu securile în pădure, totuşi i-a împiedicat să-şi scoată jaful cu carele. Căci alt drum de a ieşi din pădure nu era. Treceau anii. Stejaul nu se jeluia de viaţa sa. Numai frunza i se rărea, obrazul îi devenea mai aspru, mai zbîrcit şi mai urît. De creanga ceea a lui, întinsă de-a curmezişul drumului de codru, s-a împiedicat odată un oaspete — un inspector silvic. S-a uitat la stejar, s-a uitat la pădure şi s-a întors uimit către pădurar: — De ce nu izbăveşti, dragă, pădurea de urîţenia asta de copac? Strică tot aspectul! Stejarul şi-a întîmpinat ceasul cel din urmă aşa, cum întîmpinase de atîtea ori urgiile. Tăcut şi dîrz. Doar tresărea mult la ﬁecare lovitură de secure şi frunzele-i aspre tremurau o clipă, pentru ca îndată să se astîmpere şi să primească cu demnitate lovitura următoare. Iar securea tot muşca şi muşca din lemnul tare ca oţelul. Apoi a mai stat o vară stejarul la soare — de data aceasta tăiat, despicat şi aşezat clit în curtea pădurarului. Şi ce s-a bucurat în vara ceea arşiţa şi seceta, uscîndu-i măduva oaselor. Mereu li se auzea şoapta veninoasă şi triumfătoare prin frunzişul uscat de la marginea pădurii: 68

— În sfîrşit-şşit! În sfîrşi-şşit! A venit iarna şi stejarul a dăruit ultima sa căldură pădurarului şi familiei lui. Şi a cresut o moviliţă de scrum în curte, lîngă gard. În iarna aceea viscolele şi vînturile n-au bătut. S-au pitulat prin văgăuni şi văi şi aşteptau. Au aşteptat pînă a ars ultima despicătură de stejar şi au ieşit din ascunzişurile lor. Lacome, cu chiote sălbatice de bucurie s-au năpustit asupra moviliţei de scrum — tot ce a mai rămas din falnicul arbore — şi au spulberat-o în cele patru zări. Şi nu ştia crîncena vijelie, nu ştiau vînturile necruţătoare că stejarul, chiar scrum cum este, e primit cu drag la sînul pămîntului şi cînd va veni primăvara, se va topi odată cu mustul omătului, va pătrunde în sol şi alţi stejari tineri vor da de acest must, vor simţi tăria neobişnuită, îşi vor umfla piepturile, îşi vor desface umerii şi vor continua cauza dreaptă a bătrînului stejar, stînd scut pădurii. (După B. Vlăstaru) Situaţie. Întîmplător, aţi auzit cuvintele de indignare ale inspectorului silvic. Cum aţi fi procedat. 121. Povestiţi unul altuia ce v-a impresionat mai mult după lectura textului (ex. № 120). Construiţi apoi cîteva fraze compuse prin coordonare, în care va fi oglindit ceea ce v-a impresionat în primul rînd. Identificaţi ce fel de propoziţii coordonate conţin frazele construite. 122. În baza textului (ex. № 120), alcătuiţi cîteva întrebări şi puneţi-le unul altuia. Ascultaţi atent răspunsul colegului, apoi răspundeţi la întrebările acestuia. Selectaţi cele mai bune întrebări şi propuneţi-le clasei. 123. Discutaţi «dorinţa», «ordinul» inspectorului silvic (ex. № 120). Consideraţi corectă dorinţa acestuia de a se izbăvi de stejar? Fapta pădurarului de a îndeplini «porunca» este demnă de urmat? Este posibil un alt sfîrşit al poveştii stejarului? 124. Explicaţi (0,5 pag., utilizînd şi fraze formate prin coordonare) ultima frază din text (ex. № 120). Citiţi explicaţiile colegilor. Alegeţi cele mai reuşite opinii şi alcătuiţi în comun un text-opinie. Analizaţi structura frazelor utilizate în text. 69

125. Dacă aţi ﬁ în postura pădurarului, cum aţi proceda? Al-

cătuiţi un dialog (12 replici) în care vă exprimaţi gîndurile în legătură cu acest subiect. Rezumaţi mai apoi dialogul în 1-2 fraze. 126. Rezumaţi textul «Povestea bătrînului stejar». Folosiţi şi fraze formate prin coordonare. Construiţi schemele acestor fraze. 127. Alcătuiţi un alt sfîrşit al textului «Povestea bătrînului stejar» . Potriviţi titlul pentru acest text, motivîndu-vă opţiunea. Dacă textul — sfîrşit conţine propoziţii, legaţi-le prin diferite jonctive, ca să obţineţi fraze formate prin coordonare. 128. Formulaţi 8-10 propoziţii prin care se poate descrie un colţ de natură. Examinaţi propoziţiile formulate de dvs. şi de unul dintre colegi. Apreciaţi posibilitatea de a le lega prin coordonare cu diferite jonctive: şi, dar, iar, însă, sau, ori. Motivaţi punctuaţia.

Toamna în pădure

129. În decurs de 7-10 minute, lansaţi în scris ideile pe care le aveţi în legătură cu subiectul: «De ce trebuie ocrotită pădurea?» Exprimîndu-vă, folosiţi cunoştinţe, cu referinţă la subiect, căpătate în cadrul altor obiecte. 130. Comparaţi-vă ideile cu ale colegului. Alegeţi patru idei

pe care le împărtăşiţi ambii şi uniţi enunţurile disparate prin diferite jonctive. Formulaţi împreună un text coerent.

131. Citiţi frazele. Cercetaţi cu atenţie propoziţiile din cadrul frazelor şi determinaţi care din ele explică, dezvăluie 70

conţinutul propoziţiei precedente printr-o reluare a ideii expuse deja. 1. Locomotiva transmise un salut şi plecă spre gară duduind. (N. Costenco) 2. În «Pasteluri» V. Alecsandri zugrăveşte tablouri de natură realistă, adică aşa cum se oglindesc ele în ochii oamenilor. (V. Coroban) 3. Scriitorul francez H. Bazin publică al treilea roman al trilogiei «Familia Rezo» în anul 1972, adică după 24 de ani de la apariţia primului volum. 4. Ea începu a-mi povesti despre călătoriile ei la staţiunile balneare ale străinătăţii, adică îmi vorbea despre unele oraşe ale Apusului. (M. Sadoveanu) 5. Sfaturile bune aduc prietenie bună, adică Vlad-Vodă merge la întîlnire fără teamă. (M. Sadoveanu) 6. Ori te ouă, ori du-te de la casa mea... (I. Creangă) Reţineţi!

În limba moldovenească există propoziţii coordonate care explică, dezvăluie conţinutul propoziţiei precedente. Aceste propoziţii se numesc explicative şi se introduc în frază cu jonctivele: adică, anume, bunăoară, ori, sau ş.a. Fetiţa contabilei mă salută, adică îmi răspunde la salut dimineaţa. (A. Busuioc) • Un alt tip de propoziţii coordonate au misiunea de a încheia, de a rezuma, de a «concluziona» cele expuse în una sau mai multe propoziţii antepuse ei din cadrul frazei. Astfel de propoziţii se numesc conclusive şi se introduc în frază cu ajutorul jonctivelor: de aceea, deatîta, aşadar, prin urmare, (şi) deci, în concluzie, în consecinţă, vasăzică ş.a. Pînă atunci pe Vetuţa n-o văzusem nici cu un flăcău, şi de aceea o socoteam fată cumsecade. (Ana Lupan) • Virgula se foloseşte pentru izolarea propoziţiilor coordonate explicative introduse prin adverbele adică, anume şi pentru separarea în cadrul frazei a propoziţiilor coordonate conclusive. 71

132. Citiţi frazele. Identiﬁcaţi care propoziţii coordona-

te sînt explicative şi care — conclusive. Folosiţi virgula acolo, unde este necesar. 1. Eroul pozitiv există în viaţă şi deci trebuie să existe şi în opera literară. (I.C. Ciobanu) 2. Acum vreo patruzeci şi ceva de ani am fost şi eu tînăr adică mic de ani şi fără de experienţă... (N. Costenco) 3. De greutăţi nu vei fi scutit deci vei avea parte de multe obstacole. 4. Orchestra simfonică cunoaşte bine opera executată de aceea interpretarea ei de fiecare dată lasă o impresie de neuitat. 5. Sîntem în zilele babelor adică nouă zile de-a rîndul are să fie şi frumos, şi urît... (A. Russo) 6. Rîdeau vorbind adică era mai mult rîs decît vorbă. (M. Eminescu)

133. Audiaţi textul în lectura unui coleg. Intitulaţi-l. Faceţi o încheiere proprie la cele audiate. Un om a fost prădat pe drum. Stînd desculţ şi dezbrăcat în timpul iernii, el aştepta ajutor. Primul drumeţ, căruia i s-a făcut milă de victimă, îi dădu punga sa, spunîndu-i: — Cînd se vor arăta oamenii, să le dai banii aceştia şi ei te vor ajuta, că eu, frate, mă grăbesc. Al doilea drumeţ se declară gata să-l ajute pentru o mică recompensă — plată pentru vremea pierdută. Al treilea, un călăreţ, nu ceru bani, dar spuse pe şleau că-i dă mantaua sa şi-l duce la prima casă nu din simpla plăcere, ci pentru că aşa-i dictează simţul datoriei. Călătorul le-a refuzat serviciile celor trei trecători. Al patrulea se nimeri a ﬁ un duşman înverşunat al drumeţului. El se învoi să-l ajute, cu singura condiţie de a se răfui mai tîrziu cu el. Călătorul refuză şi acest ajutor, el nu vroia să primească serviciile unui om care-l urăşte. În sfîrşit, apare un trecător cu o povară grea pe umăr. El pune jos povara şi, fără a întreba ceva victima, o înveleşte cu haina sa şi o duce la adăpost. Face acest lucru cu plăcere, bucurîn-du-se că poate să deie o mînă de ajutor omului. Povara lăsată în drum e o nimica toată în comparaţie cu viaţa pe care o salvează. (F. Schiller) 72

 Comentaţi ortografia tuturor verbelor precedate sau urmate de pronume.  Identificaţi verbele la diateza reflexivă.  Determinaţi felul construcţiilor verbale.

134. Discutaţi comportările celor cinci trecători. Pe cine

condamnaţi, pe cine apreciaţi? Argumentaţi. Imaginaţi-vă cum s-ar ﬁ terminat această istorie, dacă n-ar ﬁ fost cel de-al cincilea trecător.

135. Căre-i teme este consacrat textul ex. № 133? Iniţiaţi o discuţie dacă este bine să-l ajuţi pe omul aﬂat în impas. Uneori se spune: orice ajutor cere bani. Aşa este? Imaginaţi-vă că cel de-al cincilea trecător sînteţi dvs. Ce veţi întreprinde, cum veţi acţiona la starea călătorului? 136. În baza celor discutate, alcătuiţi un text avînd titlul: «Binele-i nemuritor, răul este trecător». Identiﬁcaţi, în textul întocmit, frazele, analizaţi-le structura. 137. Citiţi şi copiaţi frazele, apoi (în clasă) comentaţi-le

după cum urmează: a) frază joncţională/nejoncţională; b) numărul propoziţiilor coordonate; c) felul propoziţiilor coordonate; d) jonctivele utilizate; e) punctuaţia.

1. Şcoala este tulpina unui copac, iar elevii sînt crengile şi ramurile ei. 2. El vine, se înalţă, în cercuri line zboară... (V. Alecsandri) 3. Ion a găsit gluma destul de nimerită şi a rîs cu poftă. (A. Lupan) 4. Pădurea ba se arăta, ba dispărea în zarea fumurie. (I. Druţă) 5. Fură vorbe cu totul neaşteptate, de aceea în ospătărie se lăsă o tăcere de mormînt. (V. Beşleagă) 6. Omul trebuie să afirme viaţa pe pămînt, adică s-o trăiască din plin.  Determinaţi felul predicatelor în fraza № 6.  Desenaţi schema frazei № 2. 73

Atenţie! Întrebare-problemă

De ce predicatul verbal din propoziţia: «Perla oraşului Kiev, biserica Sfîntul Andrei, a fost construită în anul 1744» este simplu, cu toate că este alcătuit din 2 verbe: verbul conjugat «a fost» + verbulparticipiu «construită»? Biserica Sfîntul Andrei din Kiev

138. Citiţi unul altuia textul întocmit (ex. № 136), discutaţi

conţinutul lor. Completaţi-vă textele cu idei noi. 139. Recitiţi textul «Povestea bătrînului stejar» (ex. № 120), alineatul al cincilea. Rescrieţi-l din perspectiva stejarului care este tăiat: ce face? ce simte? ce-şi doreşte? Utilizaţi fraze formate prin coordonare.

140. Alcătuiţi fraze care corespund schemelor: а)

1 ,

şi ori

2 ? 2

şi

dar

adică ,

de aceea ,

. 3

141. Citiţi frazele. Identiﬁcaţi numărul propoziţiilor coordonate şi modul cum s-a realizat legătura lor în cadrul frazei. 1. Gluma oamenilor de viaţă te încălzeşte, scurtează depărtările, potoleşte foamea şi setea, biruie orice greutate. (I. C. Ciobanu) 2. Se încălzea afară, zăpada începea să se înnegrească. (G. Gheorghiu) 3. Trec zilele, se trece vara şi ciutureanul în74

cepe a se întrista. (I. Druţă) 4. Fata a ieşit în cerdac, a cuprins un stîlp, şi-a rezemat capul de el şi sta aşa dusă. (A. Lupan) 5. Pavlo Tîcina urmărea cu interes progresul culturii noastre moldoveneşti, era în relaţii de prietenie cu un şir de scriitori moldoveni, a fost atent faţă de procesul dezvoltării literaturii noastre. (P. Cruceniuc) 6. Cuiobanul ... s-a aşezat jos, a rezemat dîrjaua de umăr, a scos ﬂuierul din brîu, l-a pus la gură şi a început a cînta. (I. Canna)  Desenaţi schema frazei № 6. Repere teoretice

• Frazele alcătuite din propoziţii coordonate ce se introduc prin juxtapunere sau alăturate se numesc nejoncţionale cu propoziţii coordonate (fraze cu propoziţii coordonate juxtapuse). • După structura sa, frazele cu propoziţii coordonate juxtapuse pot avea aspect deschis (neterminat) şi închis (terminat). Aspectul deschis e atunci, cînd propoziţiile coordonate juxtapuse, derulîndu-se, nu încheie tabloul descris cu o coordonată copulativă: Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară. (V. Alecsandri) Aspectul închis e atunci, cînd propoziţiile coordonate juxtapuse, derulează şi încheie tabloul descris cu o coordonată copulativă: ... Unii intrau, alţii ieşeau, mai umblau, se sfătuiau şi iar se întorceau (în casă). (V. Malev)

142. Recitiţi frazele (ex. № 141) şi analizaţi-le după structură: închise sau deschise? 143. Citiţi frazele traduceţi-le în limba moldovenească. Comentaţi punctuaţia. Este aceeaşi ca şi în limba moldovenească? 1. На дворі вже звечоріло, і в хаті стояла темрява. (С. Васильченко) 2. Буря минеться — і знову засяє сонечко. (В. Малик) 3. Не було дощів — і картопля не вродила. 4. Черкнула кума сірником, повернула краник — і горить голубий 75

вогонь. (І. Цюпа) 5. На його клумбах першими з’являлись нарциси і останніми зникали айстри. (В. Собко) 6. Співало все, сміялося, бриніло — а я лежала хвора й самотня (Л. Українка).  Cine este Lesea Uкrainкa? Povestiţi ce ştiţi despre viaţa şi activitatea ei.

144. Citiţi cu voce textul. Identiﬁcaţi cuvintele-cheie, tema. Dragostea faţă de semeni este extrem de importantă. Trebuie să iubim omul, cu pasiunile lui, cu problemele lui şi cu forţa pe care o găseşte pentru a depăşi greutăţile vieţii. Avem nevoie unii de alţii. Din păcate, la acest început de mileniu, tocmai acest lucru le lipseşte oamenilor: toleranţa. Răutatea, invidia şi ura au atins cote de neimaginat. În loc să milităm şi să acţionăm spre umanism, spre construcţie şi speranţă, sîntem cuprinşi de un val de ură faţă de aproapele nostru. Este trist. Acum, mai mult ca oricînd, avem nevoie de umanism, de înţelegere şi toleranţă. Şi acestea nu sînt vorbe goale. Se ştie că omul este cel mai preţios capital. Omul este de neînlocuit. Importanţa lui creşte mereu, căci totul depinde de el. În absenţa lui lucrurile ar avea o valoare minimă. Omul este stăpîn al planetei şi explorator al universului, de aceea merită să-l cinstim şi să-l respectăm. (E. Constantinovici)  Identiﬁcaţi, în text, frazele formate prin coordonare şi analizaţi-le după algoritmul dat în ex. № 137.  Priviţi schema, apoi alcătuiţi o compunere pe tema: «Ce este toleranţa?». Folosiţi în text doar cuvintele/îmbinările de cuvinte ce ţin de noţiunea «toleranţă»: respectarea opiniei cuiva; bunăvoinţă; neînţelegere; dorinţa de a realiza ceva în comun; ignorare; egoism; delicateţe; tact; dispreţ; încredere; indiferenţă; indulgenţă; cinism; umanism.

suportarea comportării şi opiniei străine

iertare (scuze)

colaborare

compătimire

Toleranţă

respectarea demnităţii lor umane

respectarea drepturilor altora

acceptarea cuiva aşa cum este

caritate

Situaţie. Întîrziaţi la antrenament şi tare vă grăbiţi. Un necunoscut vă cere indicaţii cum ar putea ajunge pînă la gară. Ce veţi întreprinde? Cum vă veţi comporta? le:

145. Continuaţi ideile expuse în ex. № 144, apoi comentaţi• Avem nevoie unul de altul. • Iubim omul cu pasiunile şi cu problemele sale. • În prezent oamenilor le lipseşte toleranţa. • Omul este cel mai preţios... . •............. •.............

146. Alcătuiţi o listă de calităţi pozitive şi negative ale oamenilor şi continuaţi dialogul de mai jos. Dialogînd, folosiţi şi fraze formate prin coordonare. Dumitru şi Petre se întîlnesc, întîmplător, în parc. Dumitru este trist şi îngîndurat. Petre: — Bună ziua, Dumitru. Dumitru: — Salut, Petre. Petre: — Te văd îngrijorat, s-a întîmplat ceva? 77

Dumitru: Petre: Dumitru: Petre: Dumitru: Petre: Dumitru:

— Cum să-ţi spun, parcă nu s-a întîmplat nimic grav, dar totuşi... — Totuşi există ceva, vrei să-mi spui? — Da, m-am convins că destinele noastre sînt modiﬁcate uneori dramatic de cei cu care venim în contact. — Desigur, de oamenii care ne înconjoară depinde în mare măsură viitorul nostru. — Credeam că prietenii mei sînt cei mai buni, dar ... — Nu te întrista. Vei cunoaşte alţi oameni care ... –...

147. Povestiţi-i colegului despre calităţile omeneşti care

vă plac şi care nu vă plac. Comparaţi viaţa oamenilor cu stejarii din poezia de mai jos. Formulaţi o serie de asemănări şi deosebiri. Vezi? Stejarii cresc ca fraţii ... Cei de-un secol, cei de-un an ... Ai aﬂat stejar să ﬁe Unui alt stejar duşman? La primejdii nu se-ntreabă Care-i mare, care-i mic ... Sprijiniţi unul de altul Nu li-i teamă de nimic. Nu, stejarii nu au ranguri, Au atîta — un pămînt. Ei sînt şi-mpăraţi cu toţii, Şi oşteni cu toţii sînt.

(V. Romanciuc)

148. Comentaţi, într-un text de 2 pagini, următoarea aﬁrmaţie

a lui Antoine de Saint-Exupery: Poruncă ţi s-a dat să judeci omul, dar ţi s-a dat poruncă şi să respecţi omul. Nu este vorba de a judeca pe unul şi a respecta pe altul, ci este vorba de acelaşi om.  Subliniaţi, în textul întocmit, frazele formate prin coordonare.

149. O tînără aşteaptă pe cineva lîngă Sala de Orgă. Cum

credeţi, cu cine se v-a întîlni tînăra: cu o prietenă, cu iubitul, cu duşmanul său? Încercaţi să vă imaginaţi cum se va comporta tînăra cu ﬁecare dintre ei (1,75 pagini). Desenaţi schema unei fraze formate prin coordonare pe care o veţi găsi în textul întocmit.

Sala cu Orgă din or. Chişinău. 1976

150. Citiţi cu voce frazele. Traduceţi-le în limba ucraineană.

Oral, identiﬁcaţi asemănările/deosebirile de punctuaţie la fraza formată prin coordonare în ambele limbi. 1. Vîntul joacă albiturile întinse pe sîrmă, salcîmul cel bătrîn scîrţîie furat de gînduri, rîd gîştele în vale, pe malul iazului ... (I. Druţă) 2. Mitruţă roboteşte, strînge frunzele căzute şi sapă pomii la rădăcină. (A. Lupan) 3. Din senin se stîrneşte un vînt puternic, smulge foile de carte, le împrăştie asupra pieţii. (I. Vatamanu) 4. Era noapte, era toamnă, era răcoare. (I. Druţă) 79

5. Duminica ... se aduna grămadă cu ceilalţi copii pe lîngă foc, asculta poveşti de la moşnegi şi adormea voioasă în cîntecele ﬂuierelor. (V. Alecsandri)  Traduceţi frazele în limba ucraineană. Oral, identiﬁcaţi care din frazele de mai sus sînt închise şi care — deschise. În limba ucraineană sînt fraze formate prin coordonare închise şi deschise? Argumentaţi.

151. Citiţi textul şi intitulaţi-l. Analizaţi textul şi spuneţi care a fost intenţia autorului. Oricît de banală v-ar fi existenţa, cu siguranţă, întîlniţi în fiecare zi a vieţii cîţiva oameni. Cum vă comportaţi cu ei? Priviţi prin ei sau încercaţi să aflaţi cum sînt ei? Cum este poştaşul, de exemplu, care parcurge sute de mile pe an, aducîndu-vă corespondenţa? V-aţi deranjat vreodată să aflaţi unde locuieşte sau i-aţi cerut vreodată să vă arate o fotografie a soţiei şi a copiilor? L-aţi întrebat vreodată dacă este obosit sau dacă se plictiseşte uneori? Dar băiatul de la prăvălie, vînzătorul de ziare, omul de la colţ care vă lustruieşte pantofii? Sînt cu toţii fiinţe umane — cu necazurile, visurile, ambiţiile lor. Şi ei ar dori să aibă şansa să le împărtăşească altora. Dar dvs. le acordaţi această şansă? Manifestaţi vreun interes pentru viaţa lor? Nu trebuie să deveniţi un reformator pentru a da o mînă de ajutor la crearea unei lumi mai bune. Puteţi începe chiar de mîine cu cei pe care îi întîlniţi! Ce cîştigaţi de aici? Mult mai multă fericire! Mai multă satisfacţie şi un prilej de a fi mîndru de dumneavoastră. Se spune că a face bine altuia nu este o datorie. Este o bucurie, pentru că îţi sporeşte propria sănătate şi fericire. Iar atunci cînd eşti bun cu alţii, eşti cel mai bun cu tine însuţi. Gîndiţi-vă la alţii şi atunci nu veţi mai avea griji pentru propria persoană. Mai mult decît atît, vă veţi face o mulţime de prieteni şi vă veţi bucura. (După Dale Carnegie)  Analizaţi, după algoritmul cunoscut, frazele din ultimul alineat. 80

152. Astăzi vi s-a adus corespondenţa. Răsfoiţi ziarele şi ve-

deţi un aricol cu titlul Iubiţi-vă semenii. Ce idei ar conţine un astfel de articol? Exprimaţi-vă gîndurile într-un text coerent.

153. Dictare auditivă.

Pîinea ta de toate zilele

Omul îşi aruncă privirea la cer, ia un pumn de ţărînă şi-l frămîntă îndelung, soarbe cu sete aerul prospăt şi abia mai rosteşte: «Peste două-trei zile ieşim la semănat!» Nu-i vorbă, omul a ascultat şi buletinul meteorologic, însă el a vrut să aﬂe ce-i vor spune şi semnele lui, pe care nici nu ştie de unde le-a deprins, dar care nu l-au înşelat niciodată. Oriunde nu s-ar ﬁ împămîntenit omul, prima lui grijă a fost să tragă o brazdă şi să arunce într-însa bobul ce-i va aduce pe palmă spicul de aur. Şi nu toate pămînturile erau la fel de prielnice, dar omul s-a îndîgrjit să înveţe cum să le îmblînzească pe cele aspre şi întotdeauna munca a dat rod. (După V. Tulnic)

AUTOEVALUARE I

.Răspundeţi la întrebările:

.Citiţi textul. Determinaţi tema, stilul. Îndepliniţi sarcinile ce

a) Ce este fraza? b) Care frază se numeşte joncţională? c) De cîte feluri sînt propoziţiile coordonate? d) Cînd fraza cu propoziţii coordonate juxtapuse are aspect închis? urmează după text.

Băieţelul din geamul albastru Îl văd în ﬁecare dimineaţă, cînd se arată la geamul albastru. Iese apoi la balcon, îşi spală mîinile şi faţa în apele sinilii ale cerului. Pe urmă se şterge cu un prosop auriu. Se uită un timp în oglinda apelor şi izvoarelor, strîngînd din apă stropi lucitori de lumină. 81

Băieţelul coboară apoi peste genele pădurii verzi şi hăuleşte prin poiene. Se joacă cu firicelele de iarbă, cu petalele florilor. Pădurea pare mai frumoasă cînd prin ea trece băieţelul din geamul albastru. Dar degrabă porneşte prin valurile de grîu. Şi la respiraţia lui caldă grînele dau în pîrg. Spicele încep să sune. Băieţelul aleargă de la un capăt la celălalt al cîmpiei. Apoi, zărind pe malul rîului o ceată de copii, o ia într-acolo. Intră cu dînşii în joacă. Spre chindii băieţelul îşi ia rămas-bun de la prietenii săi şi coboară înotînd pe rîu la vale. Valurile îl duc lin pînă departe de celălalt mal. De aici şi casa i-i mai aproape. Băieţelul îşi spală faţa în apa călduţă a rîului şi trece pragul casei. Trage perdeaua de la geamul albastru şi se culcă în pătucul lui. Se simte puţin obosit. Vreţi să ştiţi şi voi cine-i acest băieţel harnic şi cuminte, băieţelul din geamul albastru? E ... (A. Ciocanu)  Cine e băieţelul din geamul albastru? Ce este acel geam albastru?  Identificaţi frazele formate prin coordonare şi analizaţi-le conform algoritmului cunoscut (ex. № 137).  Desenaţi schema unei fraze la alegere.  Analizaţi după structură cuvîntul evidenţiat.  Motivaţi folosirea liniuţei în toate cuvintele din text.

III

.a) Rezumaţi conţinutul textului «Băieţelul din geamul albas-

tru» cu ajutorul a cîtorva fraze. b) Numiţi tropul (procedeul artistic) care predomină în text. Cu ce scop a folosit autorul acest trop? c) Pornind de la ideile textului, alcătuţi o povestire (1,75 pag.) în care eroul principal să ﬁe soarele.

SUBORDONAREA 154. Citiţi frazele. Comentaţi-le oral în ordinea următoare:

a) numărul propoziţiilor în frază; b) tipul propoziţiilor: dependente/independente; c) elementele de relaţie; d) întrebarea la care răspunde propoziţia dependentă; e) locul propoziţiei dependente în frază. 1. Unde-i subţire, acolo se rupe. (Proverb) 2. Cum îţi vei aşterne aşa, vei dormi. (Proverb) 3. Cineva spunea că miresmele sînt traiul ﬂorilor. (A. Gujel) 4. Cercetară cum stau lucrurile. (N. Costenco) 5. Calea ta îi zarea largă, ce s-a — stins prin ţara dragă. (P. Cruceniuc) 6. Prefer să tac cînd nu înţeleg. (Sofocle) 7. Copilu-i născut, ca să crească zîmbind. (Em. Bucov) Repere teoretice

• Subordonarea constituie relaţia dintre un termen (parte de propoziţie sau propoziţie) determinant şi unul determinat. • Fraza formată prin subordonare este alcătuită din două sau mai multe propoziţii, dintre care una sau mai multe gramatical sînt independente, iar altele sînt subordonate celor independente. • Dat ﬁind faptul că într-o frază formată prin subordonare elementele consecutive nu sînt egale ca valoare, se disting propoziţii: a) principale — PP (propoziţii total independente); b) subordonate — PS (propoziţiile subordonate altor propoziţii); c) regente — PR (propoziţiile principale, precum şi cele subordonate, care conduc, guvernează, regentează alte propoziţii, adică sînt determinate de alte propoziţii).

155. Citiţi cu voce frazele. Oral, analizaţi-le conform algo-

ritmului ex. № 154. Desenaţi schemele frazelor, ţinînd cont de următoarele: 83

a) dacă propoziţiile frazei sînt întrerupte, această întretăiere, în schemă, trebuie arătat printr-un gol unghiular: ; b) dacă propoziţiile frazei conţin construcţii verbale, acestea din urmă sînt indicate în schemă prin dreptunghiuri circumscrise: c.i. 1. În mijlocul acestui lac, care apare negru de oglindirea stufului, este o nouă insulă mică. 2. Ilieş nu ştia încotro s-o apuce. 3. Cînd s-au ivit zorile, Nicanor a ieşit din ascunziş. 4. Horia, pentru a nu-şi compromite deﬁnitv breasla, s-a ridicat de pe bancă...(I. Druţă) 5. La sfîrşitul lunii mai Ştefan-Vodă se aﬂa la Iaşi, unde a primit soliile lui Mohamed, care-i pretindea închinarea. (M. Sadoveanu)

156. Citiţi textul. Notaţi informaţia cunoscută semnul +, informaţia necunoscută cu semnul — .

Nunta la moldoveni Obiceurile de nuntă, cu variate elemente ritualice, erau considerate necesare pentru acceptarea căsătoriei de către rude. Nunta tradiţională este o manifestare complexă, care cuprinde diferite dansuri populare, oraţii, cîntece, înscenări dramatizate. Toate acestea dau nunţii o atmosferă veselă. Pînă la nunta propriu-zisă aveau loc unele obiceiuri pregătitoare: peţitul, logodna, răspunsul... Înţelegerea de căsătorie o Obicei de nuntă (sec. XIX) începea starostele, care prezenta mirele ca vînător sau ca negustor, iar mireasa — căprioară, ﬂoare, zînă, marfă. De obicei, nunta începea sîmbăta. Vorniceii veneau la mireasă şi îi aduceau daruri de la mire, rostind diferite oraţii. 84

A doua zi, duminică, alaiul nunţii, în frunte cu mirele şi nunii, se îndrepta spre casa miresei. Mireasa, însoţită de vornicei şi druşte, întîlnea solii mirelui în prag. Părinţii miresei pofteau oaspeţii în casă, unde avea loc ospăţul — masa mică. Nunilor şi rudelor li se dăruia cîte un prosop brodat, care se lega peste umăr. Apoi se scotea zestrea miresei. Avea loc cel mai emoţionant ritual al nunţii — iertăciunea. Mirele şi mireasa, aşezaţi în genunchi în faţa părinţilor, le mulţumeau, cerîndule binecuvîntarea. Vornicelul rostea Iertăciunea, în care ruga părinţii să binecuvînteze căsătoria celor doi. După blagoslovirea părintească Iertăciunea alaiul de nuntă se îndrepta spre casa mirelui. Aici tinerii erau întîmpinaţi cu un colac şi cu miere, cu prăjituri şi un cucoş viu. Apoi avea loc masa mare. Luni dimineaţă nuna pieptăna mireasa şi o lega cu o năframă sau basma ca pe o nevastă. Obiceiul Legătoarea simbolizează trecerea miresei în categoria femeilor măritate. Legătoarea era însoţită de cîntece cum este Obicei de nuntă (sec. XX) şi acesta: Ia-ţi, mireasă, ziua bună De la fraţi, de la surori, De la casa părintească Cu pridvorul plin de ﬂori. (T. Callo)

oraţie —

Vocabular

felicitare, urare (în versuri).

 Desenaţi schemele frazelor din alineatul II. 85

157. Completaţi în baza textului (ex. № 156).

• Nunta este o manifestare complexă, care cuprinde: a. ... ... . b. ... ... . c. .... ... . • Obiceiurile pregătitoare ale nunţii sînt: a. ... ... . b. ... ... . c. .... ... . • Starostele prezenta mirele ca: a. ... ... . b. ... ... . c. .... ... . • Mireasa era prezentată de staroste ca: a. ... ... . b. ... ... . c. .... ... . • Părinţii mirelui întîlneau tinerii cu: a. ... ... . b. ... ... . c. .... ... . • Luni dimineaţa nuna: a. ... ... . b. ... ... . c. .... ... . • Nunta avea loc: a. ... ... . b. ... ... . c. .... ... .  Analizaţi fraza obţinută prin completare după algoritmul cunoscut.

158. Răspundeţi la următoarele întrebări (în baza textului ex. № 156) 1. Ce este nunta tradiţională? 2. De ce la nuntă lumea se veseleşte? 3. Care sînt obiceiurile de pînă la nuntă? 4. Ce rol avea starostele la pregătirea nunţii? 5. Cîte zile ţinea, tradiţional, nunta la moldoveni? 6. Ce rol au colacii la nuntă? 7. Prin ce se deosebeşte masa mică de masa mare? 8. De ce Iertăciunea se consideră cel mai emoţionant moment al nunţii? 9. Ce simbolizează Legătoarea?  Numiţi obiceiurile de nuntă care se mai păstrează în localitatea dvs. 159. Comentaţi versurile Ia-ţi, mireasă, ziua bună.

• Care momente vă par cele mai emoţionante? • Cum consideraţi, poate ﬁ bună orice zi din viaţa omului? 86

160. Joc de rol. Imaginaţi-vă că sînteţi la nuntă: nunul mare

spune o urare pentru tinerii însurăţei. Vorbesc şi 2-3 oaspeţi. Model : Vă felicităm cu ocazia nunţii. Vă dorim o viaţă bogată, să vă iubiţi şi să vă bucuraţi unul de altul.

161. O tînără pereche a primit invitaţie la nunta unor cunos-

cuţi. Ei discută aprins ce ar putea să scrie în felicitarea adresată tinerilor şi părinţilor acestora. Veniţi-le în ajutor! Formulaţi cîte o felicitare, conţinînd gîndul început. a) Dragi tineri însurăţei, Vă ................ b) Dragi socri mari, Vă ................ d) Dragi socri mici, Avem ocazia să ... . ...............................

162. Comentaţi (2-3 fraze) gîndurile: 1. Obiceiul este mai mare decît adevărul. (Sofocle) 2. Nu putem trăi bine ziua de azi, dacă nu ne propunem să o trăim ca şi cum ar ﬁ cea din urmă. (Musonius) 3. Timpurile se schimbă şi noi odată cu ele. (Lothar)

163. Citiţi cu atenţie. Alegeţi o variantă care reﬂectă opinia

dvs. şi este corectă în context. Transformaţi propoziţiile obţinute în fraze. 1. Pentru a reuşi în viaţă, trebuie ... cineva. a) să vă ajute b) să vă caute c) să vă corecteze. 2. Pentru a găsi soluţia unei probleme, trebuie ...numaidecît. a) să o înţelegeţi b) să o analizaţi c) să o citiţi. 3. Pentru a avea succes în faţa cuiva trebuie ... permanent. a) să-l protejaţi b) să-l lăudaţi c) să-l instruiţi. 87

164. Citiţi informaţia, apoi cercetaţi cu atenţie cererea-

exemplu.

Reţineţi!

Textul cu destinaţie oﬁcială prin care o persoană (sau mai multe) solicită rezolvarea unor probleme de ordin personal sau oﬁcial, se numeşte cerere.

Exemplu:

5-6 cm Domnule Director, 2-3 cm Subsemnata, Aurelia Ionuţă, elevă în cl. a 9-a, şcoala medie generală, treapta I-III, din satul Soroceni, domiciliată în s. Pădureni, r-nul ..., str. Şcolii, 5, rog să-mi permiteţi plecarea de la lecţii în ziua de 5.XI.2017. Mă angajez să recuperez orele pierdute. 2-3 cm 3. XII. 2017

A. Ionuţă 2-3 cm

Directorul şcolii medii generale, s. Soroceni, dl. Alexandru Varzaru

treapta

I-III,

 Luînd în considerare caracteristicile stilurilor ce urmează, demonstraţi apartenenţa textului-cerere la unul din stiluri. a) Stilul publicistic se caracterizează prin: • logică: • emotivitate; • plasticitate; • aprecierea faptelor, acţiunilor relatate; • expunere laconică; • relatare accesibilă. b) Stilul oﬁcial-administrativ se caracterizează prin: • precizie; • claritate; 88

• exactitate; • concizie; • argumentare; • utilizarea cuvintelor numai cu sens propriu.

165. După ce aţi studiat cu atenţie cererea-exemplu, indicaţi

structura unei cereri: a) formula de adresare ce include funcţia şi numele persoanei căreia îi este adresată cererea; b) formula consacrată; c) numele, prenumele, statutul, domiciliul solicitantului; d) ... e) ... f ) ...

166. Redactaţi textul unei cereri către direcţia unei şcoli-liceu la care aţi vrea să vă continuaţi studiile. 167. Prezentaţi un raport scris al activităţii dvs. şcolare în acest an de studii, pe care l-aţi putea anexa la cererea de înscriere la şcoala-liceu. Menţionaţi:

 unde aţi studiat în acest an;  succesele academice (media generală şi mediile la obiecte);  interese particulare;  activitatea extraşcolară pe care o practicaţi.

168. Examinaţi raportul scris al colegului şi adresaţi-i oral

3-4 întrebări de precizare. Reţineţi!

Raportul este o comunicare scrisă sau orală, prezentată unei adunări, unei autorităţi etc., care conţine o relatare oﬁcială asupra activităţi personale sau colective, asupra unor fapte, evenimente.

169. Prezentaţi o informaţie personală (în varianta orală de raport) despre activitatea dvs. pe parcursul săptămînii trecute. 89

170. Scrieţi o cerere adresată directorului şcolii în care în-

văţaţi, solicitînd tabelul-matricolă pentru a vă înscrie în clasa a 10-a a şcolii-liceu din localitatea vecină.

171. Comentaţi corectitudinea alcătuirii cererii colegului/ colegei. În caz de necesitate, adresaţi cîteva întrebări de precizare.

Fraza joncţională cu propoziţii subordonate Repere • Propoziţiile subordonate ce alcătuiesc frazele forteoretice mate prin subordonare se împart în două grupe: a) subordonate circumstanţiale; b) subordonate necircumstanţiale. • Subordonate necircumstanţiale sînt: atributive, completive directe, completive indirecte, subiective şi predicative. • Propoziţiile subordonate corespund părţilor principale şi părţilor secundare ale propoziţiei şi au denumiri corespunzătoare acestor părţi de propoziţie.

172. Citiţi frazele; determinaţi tipul subordonatelor: circumstanţiale/necircumstanţiale. 1. Făt-Frumos a luat de soţie pe Zîna cea mai mică, care era cea mai frumoasă din toate. (M. Eminescu) 2. Cînd pisica nu-i acasă, şoarecii joacă pe masă. (Folcor) 3. Am observat că nu te simţi bine. 4. A plecat unde şi-a dorit. 5. M-am aşezat aproape de cine-mi era drag. 6. S-a descurcat cum a putut. Repere teoretice

• Propoziţia care îndeplineşte funcţia de subiect al altei propoziţii se numeşte propoziţie subiectivă (PSb.) Nu avem o concepţie unanim acceptată privind subiectiva. Unii specialişti consideră că subiectul se subordonează predicatului şi, prin urmare, 90

propoziţia subiectivă poate fi considerată ca o subordonată. Alţii socot fraza cu subiectivă drept frază monomembră în sensul că în procesul realizării lor propoziţiile subiective servesc drept subiect gramatical, adică ţin poziţia subiectului pe lîngă propoziţia regentă, care, constînd dintr-un verb impersonal total, ţine poziţia predicatului. • Socotim subiectivale propoziţiile care se referă la verbe reflexive impersonale (se întîmplă, se pare, se cuvine, se numeşte, se face, se cade ...) şi la predicate nominale speciale (e bine, e rău, e uşor, e greu, e util, e adevărat, e drept, e păcat...) S-ar putea întîmpla să vîndă ceva grîu. (I. Druţă) • Propoziţiile subiective se introduc în frază cu jonctivele: cînd, de, că, cine, cum, ca ş.a. Orice fel de meserie nu-i rău ca omul s-o ştie. (Folclor) • Subiectiva răspunde la întrebările cine? ce? şi nu se izolează, indiferent de locul ei în frază: înaintea sau după regentă. E rău cînd rămîi singur. (I. Druţă) Să le cerem ar fi absurd.

173. Citiţi frazele, identificaţi propoziţiile subiective şi explicaţi oral cum le-aţi aflat. 1. S-a întîmplat că fetica n-a mai venit pe la el. (V. Roşca) 2. Binea-ar fi dacă ar vorbi cineva cu Ichimaş. (I. Druţă) 3. Se întîmplă că omul greşeşte. 4. Se pare cum că-i altă toamnă... (M. Eminescu) 5. I se pare că toată lumea rîde de sinceritatea ei. 6. Acum tatei i se cuvine să aleagă altă bască. (I. Druţă) 174. Citiţi cu voce enunţurile. Substituiţi segmentul marcat

printr-un singur substantiv. Model: Cine fură îşi ia răsplata. — Hoţul îşi ia răsplata. 1. Cine are minte nu se amestecă în gîlceava altora. 2. Cine lăcomeşte nu se pricopseşte. 3. Cine caută ceartă găseşte bătaie. 91

4. Cine are barbă să-şi cumpere pieptene. 5. Cine ştie cîştigă. 6. Cine învaţă mult ştie mult.

Vocabular

pricopseşte — cîştigă.

 Dacă segmentul marcat îndeplineşte funcţia de subiect al propoziţiei regente, ce fel de propoziţie va ﬁ?

175. Citiţi enunţurile. Identiﬁcaţi propoziţiile subiective. Oral, descifraţi sensul unui proverb. 1. Cine întreabă nu greşeşte. 2. Cine n-are cal să urce pe jos la deal. 3. Ce a mîncat lupul e bun mîncat. 4. Cine seamănă vînt culege furtună. 5. Cine tace treabă face. 6. Ce-a fost verde s-a uscat. Notă. O parte din specialişti consideră atributive propoziţiile de tipul Cine se scoală mai dimineaţă mai departe ajunge. Pentru a scoate în relief valoarea atributivă, apelează la transformări, introducînd în propoziţia principală un element corelativ (o formă a pronumelui demonstratuv) şi inversînd topica propoziţiilor. De exemplu: Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face. → Altuia nu face aceea ce ţie nu-ţi place; Ce-i în mînă nu-i minciună. → Nu-i minciună aceea ce-i în mînă. Discutaţi! Dvs. pentru care opinie optaţi? Consideraţi propoziţiile identiﬁcate în ex. № 175, subiective sau atributive? 176. Substituiţi subiectele evidenţiate din enunţurile date

prin propoziţii subiective. 1. Leneşul mai mult aleargă. 2. Sătulul nu crede celui ﬂămînd. 3. Marele îi şi tare. 4. Harnicul are tot ce vrea. 5. Tăcutul treabă face. 6. Ştiutorul de carte are patru ochi.  Indicaţi forma cerută de sensul comunicării. 1. Îţi voi povesti altă dată/altădată. 2. Nu-mi amintesc deloc/ de loc ce-a urmat. 3. De ieri plouă într-una/întruna. 4. Bineînţeles/bine înţeles că voi avea grijă de ea. 5. Naş/n-aş mai vrea o astfel/astfel de ocară! 92

177. În urma substituirii subiectelor (ex. № 176) aţi obţinut

fraze cu propoziţii subiective — proverbe. Discutaţi sensul unui proverb din cele obţinute, răspunzînd la întrebarea de ce? (tehnica 6 De ce? sau 6 Why?)

178. Săptămîna viitoare este una bogată în activităţi. Formulaţi textual, utilizînd diverse propoziţii subiective, programul pentru viitoarele şapte zile. Luni, la ora 9.00, (ce se cuvine?)... Marţi, la ora 11.00, (ce se cade?) ... Miercuri, la ora 13.00, (ce se cere să fac?). Joi la 15.00, (ce e bine?)... Vineri, la ora 17.00 (ce e posibil?)... Sîmbătă, ora 18.00, (ce este util?)... Duminică, ora 24.00, (ce este rău?)... Model: Duminică, la ora 16.00, este binevenit să fac un antrenament. 179. Alegeţi una dintre situaţiile propuse şi formulaţi în scris 10 recomandări pentru un coleg care pleacă, pentru prima dată, în străinătate. a) E bine, e util, e corect, ar fi uşor, ar fi simplu, ar fi posibil, este comod, este riscant, este incorect, e reprobabil. b) Nu se cade, se permite, se admite, nu se tolerează, se poate, se obişnuieşte, se interzice, se cere, se cuvine, se recomandă.  Se admite schimbarea timpului verbului «a fi» în varianta a).

Vocabular

reprobabil — blamabil, incorect.

180. Citiţi textul. Motivaţi de ce a fost intitulat astfel.

Greieraşul hîtru Odată un greieraş şi un şoricel au pus un rămăşag: cine aude mai bine. — Ei, cum putem aﬂa? l-a întrebat greieraşul. — Foarte simplu, i-a lămurit şoricelul. Vom aştepta pînă s-a ivi motanul. Cine l-a simţi cel dintîi are auz mai bun. Ne-am înţeles? 93

— Nu, a răspuns greieraşul. Motanul poate să nu vină. Mai bine să facem aşa: legăm urechile şi poftim privighetoarea. Ea va cînta şi cine o va auzi va cîştiga. Zis şi făcut. Şi-au legat urechile şi au poftit privighetoarea. Abia a început privighetoarea să cînte şi greieraşul l-a ghiontit pe şoricel, strigînd: — Aud! Aud! Şoricelul nu l-a crezut. — Lasă-mă, zice, să-ţi leg singur urechile. Şi aşa l-a legat, că nici ochii nu se vedeau. Din nou a început să cînte privighetoarea şi din nou greieraşul a strigat: — Aud! Aud! Cîntă despre soare! În vremea asta greieraşul zîmbea şi-şi zicea: «Bine l-am mai dus de nas! Doar urechea mea nu-i la cap, ci la picior». Însă şoricelul nu ştia asta. (N. Sidirov)  Dar dvs. ştiaţi?  În ce constă rămăşagul greieraşului şi şoricelului?  Cine are totuşi cel mai bun auz?

181. Identiﬁcaţi în text (ex. № 180) frazele ce conţin propoziţii subiective. Rezumaţi în limita a trei fraze conţinutul textului. 182. Alegeţi din şirul enunţurilor propuse unul care s-ar potrivi drept titlu pentru textul ex.№ 180. Motivaţi-vă opţiunea în scris. • Cine adună la tinereţe are la bătrîneţe. • Cine învaţă mult ştie mult. • Cine ştie cîştigă. • Nici nu se ştie de unde sare iepurele. • Cine citeşte mult ştie multe. • Cel înţelept învaţă din înşelăciunea cea dintîi.  Toate enunţurile sînt fraze? Care din ele conţin propoziţii subiective? 183. Citiţi propoziţiile. Identiﬁcaţi predicatele, determinaţi

felul lor. 1. Prin acel întuneric... Făt-Frumos vedea albind o umbră de argint. (M. Eminescu) 2. Soarele roşu a început a se ridica 94

de după deal. (S. Şleahu) 3. Azi e soarele mai falnic,/Lumea azi e mai voioasă. (V. Alecsandri) 4. Cerul devine fumuriu. (V. Teleucă) 5. El trebuie să termine de citit acest roman. 6. A birui înseamnă a lupta.  Explicaţi prin 2 fraze sensul enunţului № 6.

184. Citiţi propoziţiile. Înlocuiţi numele predicative prin propoziţii, în conformitate cu modelul. Model: După ploile abundente, astăzi cerul este senin. După ploile abundente, astăzi cerul este cum n-a mai fost de multă vreme. 1. Grîul era mare. (M. G. Cibotaru) 2. Acest bărbat a fost un voinic. (V. Beşleagă) 3. Azi oamenii nu mai sînt timizi. (F. Vidraşcu) 4. Muncind mult, băieţelul este primul în grupă. (L. Barschii) 5. După atîta ninsoare, totul este alb. Repere • Aţi observat, în urma îndeplinirii condiţiilor ex. № teoretice 184, că alături de posibilitatea de a numi o caracteristică a obiectului prin nume predicativ, există şi posibilitatea de a construi o structură cu propoziţie predicativă: romanul este interesant — romanul este cum sînt toate romanele lui I. Druţă. • Propoziţia predicativă (PPr) este ceea ce rezultă din transformarea unui nume predicativ în propoziţie. Predicativă se numeşte propoziţia cu valoare de nume predicativ pe lîngă un verb copulativ sau semicopulativ. • Ea răspunde la întrebările: cum este? ce este? • Propoziţia predicativă nu se izolează de regentă şi stă, de regulă, după propoziţia regentă. Norocu-i cum şi-l face omul. • Predicativa se leagă de verbul copulativ prin mijlocirea unui element de relaţie: că, să, ca să, dacă, care, cine, ce, cum, cît, după cum ş.a. Preţul se face cum îl pune vînzătorul. 95

185. Citiţi. Substituiţi numele predicativ subliniat prin pro-

poziţie predicativă, păstrînd sensul enunţului. 1. Datoria oricărui vorbitor este de a respecta normele limbii. 2. Norocul este cel făcut de om. 3. A cunoaşte bine o limbă înseamnă a citi literatură în această limbă. 4. Pentru însănătoşire, sfatul medicului este exersarea zilnică.

186. Completaţi cu cîte o propoziţie predicativă ﬁecare din

enunţurile începute: 1. Astăzi Dunărea este ... 2. Cînd cad precipitaţii din belşug, Dunărea devine ... 3. Oraşul Odesa este ... 4. Apele Mării Negre rămîn ...

Pe malul Dunării

 Descrieţi, din imaginaţie, marea pe timpul furtunii. Utilizaţi 3 propoziţii predicative.

187. Restabiliţi cîte o propoziţie regentă potrivită cu propo-

ziţiile predicative date. 1. . . . . . . . . . . cum îl vezi. 2. . . . . . . . . . . cum îi sacul. 3. . . . . . . . . . . dacă este modernă această profesie. 4. . . . . . . . . . . cînd le reuşeşte pe toate.  Profesia pe care o veţi practica este una modernă? Prin ce este ea modernă/nemodernă? 96

188. Spicuiţi din literatura artistică cinci exemple de fraze

cu propoziţii predicative. Oral, comentaţi jonctivele lor, topica şi punctuaţia.  Srieţi prin dictare fragmentul: S-o începem deci cu pămîntul, el fiindu-ne şi casa şi masa, sfetnicul şi apărătorul nostru dintotdeauna. Pămîntul poartă în sine mesajul străbunilor pierduţi în negura vremilor, el este testamentul lor pentru noi şi al nostru pentru cei ce vor veni. Din pămînt răzbat izvoarele să ne potolească setea, din pămînt se înalţă spicul să ne potolească foamea, din pămînt venim, pămînt ne facem pînă la urmă şi, deci, pămîntul va rămîne pururea Marele, Sfîntul, Nemuritorul. Brazda şi holda, şi pîinea au devenit expresia cea mai desăvîrşită a fiinţei umane. I. Vieru. Balada Pe vatra trudei şi a zbuciudespre pămînt – melor sale s-au format neapartea I. 1970 murile, naţiunile, popoarele. Legaţi cu trup şi suflet de ţară, s-au ridicat pînă la unul, stropind-o cu sînge, cînd a fost s-o apere, iar de se întîmpla I. Vieru. Balada cuiva să plece departe, îşi lua un bulgăraş să-l despre pămînt – aibă cu mîngîiere în zodia singurătăţii sale. partea a II-a. 1970 (I. Druţă)

189. Locul predicativei este, de regulă, în postpoziţia princi-

palei. Dar în proverbe, zicători ş.a. propoziţia predicativă se deplasează în faţa principalei. Modelul acesta este propriu şi limbii ucrainene. Citiţi exemplele ce urmează, traduceţi-le din limba ucraineană în limba moldovenească şi invers, pentru a observa acest fenomen. 97

1. Cum ţi-i bună dimineaţa ţi-i şi mulţămita. 2. Cum îi fapta aşa-i şi răsplata. 3. Яка трава, таке й сіно. 4. Який Сава, така й слава.  Punctuaţia în frazele cu propoziţii predicative, în limba ucraineană, este aceeaşi ca şi în limba moldovenească?

190. Priviţi cu atenţie fotograﬁa fetei despre care nu cunoaşteţi nimic. Stăruiţi-vă să pătrundeţi în lumea ei internă prin intermediul «ochiului» exteriorului acestei tinere. Descrieţi-o într-o pagină de text coerent. Utilizaţi 3-5 propoziţii predicative. 191. Citiţi textul, apoi expuneţi-l, oral,

succint.

Din istoria cărţii Cartea păstrează urmele trecutului istoric. Primele cărţi erau scrise pe pergament, pe foi de papirus. Munca scrisului era o muncă ﬁzică foarte grea. Pentru o greşeală mai gravă, comisă într-o carte religioasă, cel care scria putea plăti cu capul. Ateliere de cărţi existau încă în Atena, la Roma, apoi scrierea de cărţi s-a transferat în mănăstirile şi universităţile din diferite ţări. Cărţile erau foarte scumpe. O carte costa cît o vilă sau cît un teren mare de pămînt. Ca să nu ﬁe furată, stăpînul lega uneori cartea de dulap sau de masă cu un lanţ. Mulţi oameni bogaţi nu-şi permiteau luxul de a avea măcar o singură carte. Forma de astăzi a cărţii a apărut în sec. I î. Hr. Pe teritoriul Moldovei, începînd din secolul al Xlea, circulau cărţi religioase, manuscrise în limba slavonă: evanghelii, cazanii, psaltiri, ceasloave. În Cazania (1643) timpul domniei lui Vasile Lupu vede lumina tipa- Prima carte din Moldova rului prima carte din Moldova: Cazania (1643) 98

scrisă de mitropolitul Varlaam. Primele cărţi laice moldoveneşti sînt Pravila lui Vasile Lupu şi Divanul sau Gîlceava înţeleptului cu lumea de Dimitrie Cantemir. La 22 august 1852 este fondată prima bibliotecă gubernială din Chişinău, astăzi Biblioteca Naţională, care în prezent are peste 2 milioane de volume de carte. Biblioteca este un important centru cultural al Moldovei şi are ediţii princeps din opere de Puşkin, Gogol, Cehov, ediţia a doua a Cazaniei lui Varlaam etc. Cărţi vechi (T. Callo)

Vocabular

ediţii princeps — primele ediţii. laic — lipsit de conţinut reliogios.  Realizaţi un microtext, reieşind din sensul/sensurile citatului: «O cameră fără cărţi e ca un trup fără suﬂet». (Cicero)

192. Identiﬁcaţi în text (ex. №191) propoziţiile ce conţin

predicate nominale. Transformaţi-le prin extindere în fraze cu propoziţii predicative.

193. Constataţi în baza textului (ex. №191):

1. pe ce se scriau primele cărţi?; 2. de ce cărţile erau foarte scumpe?; 3. din ce cauză cărţile erau păzite?; 4. în ce formă au apărut primele cărţi în Moldova?; 5. care este prima carte tipărită în Moldova?.

194. Selectaţi din text informaţia necesară şi completaţi ta-

belul:

Carte

a) unde a apărut cartea pentru prima dată?; b) cînd a apărut cartea în forma pe care o are şi azi?; 99

c) cînd a apărut prima carte în Moldova?; d) cum se numeau primele cărţi laice moldoveneşti?; e) cînd este fondată prima bibliotecă în Moldova?  Rezumaţi informaţia din tabel într-o frază.

195. Doi colegi au hotărît să vadă cine reuşeşte să găsească

cele mai frumoase citate sau gînduri despre carte. Primul a propus trei idei, al doilea — două. Cine a învins? Examinaţi citatele prezentate de cei doi colegi, alegeţi unul şi comentaţi-l în scris.

Ideile primului coleg 1. Sîngele mişcă inima, cartea o înﬂoreşte, o înnobilează. (Em. Bucov) 2. Cartea îţi aduce mîngîiere, din ea culegi multă înţelepciune. (I. Creangă) 3. Cărţile sînt prieteni reci şi siguri. (Hugo) Ideile celui de-al doilea coleg 1. Nu este alta mai frumoasă şi mai de folos, în toată viaţa omului, zăbavă decît cetitul cărţilor. (M. Costin) 2. Deschide cartea, ca să vezi ce au gîndit alţii; închide cartea, ca să gîndeşti tu însuţi. (Heidi)  Profesorul de limba moldovenească şi-a ascultat discipolii, i-a lăudat şi le-a propus un alt gînd al scriitorului moldovean Em. Bucov, rugîndu-i să-şi lanseze gîndurile (2-3 fraze) în legătură cu spusele scriitorului: «Cartea e mîndria, slova şi puterea omului». Ajutaţi-i pe cei doi elevi să-şi exprime gîndurile.

196. Scrieţi prin dictare textul. Identiﬁcaţi frazele, analizaţile structura. Hîrtia a fost inventată de chinezi prin anul 105 d. Hr. Ei produceau hîrtia dintr-o pastă făcută din scoarţă de copac măcinată, din frunze de dud, ﬁbre de bambus, zdrenţe de mătase şi capete de sfoară din plasele pescăreşti, toate îmbibate cu un clei vegetal. Aceste componente se măcinau, se băteau, se uscau în forme subţiri, din care se scotea coala de hîrtie. Mai tîrziu, secretul a 100

trecut la coreeni şi japonezi, apoi la arabi, care au răspîndit hîrtia în Europa. (Din De toate pentru toţi)

197. Cu siguranţă, dispuneţi de sufuciente informaţii despre viaţa părinţilor. Prezentaţi succint, în scris, unul din părinţi, menţionînd: • Numele, prenumele; • Ce vîrstă are (cînd s-a născut)?; • Unde locuieşte?; • Ce ocupaţie/meserie/profesie are?; • Ce studii are?; • Ce a reuşit să facă pînă în prezent? Repere teoretice

Curiculum vitae — CV (sivi) — este o scurtă biografie conţinînd informaţii laconice şi importante referitoare la starea civilă, studiile, activitatea desfăşurată de o persoană. Curiculum vitae se completează ca un text oficial, datele oferite sînt clare şi exacte, iar limbajul este lipsit de expresivitate.

198. Elaboraţi un CV al dvs., completînd rubricile date: Curiculuim vitae Numele, prenumele Anul, data naşterii Locul naşterii Domiciliul Studiile Alte activităţi taţi.

 Cărui stil funcţional al limbii aparţine CV-ul? Argumen-

199. Alcătuiţi un CV, pe care aţi dori să-l aveţi peste 10/20 de ani (consultaţi ziarul «Luceafărul» № 22, 2017 pentru a elabora un CV complet.) 101

200. Citiţi textul.

Mă numesc Nicolae Cojocaru. M-am născut la 19 februarie 1996 în satul Frumuşica, raionul Sarata, regiunea Odesa. Părinţii mei sînt Ion şi Maria Cojocaru: tata (are 40 de ani) este contabil, mama (are 36 de ani) lucrează vînzătoare. Am un frate (are 8 ani) şi o soră (are 6 ani) care sînt elevi. Mi-am făcut studiile în şoala medie din satul natal, pe care am absolvit-o cu note bune. Am dat dovadă de aptitudini, în special, la disciplinele umanitare. La olimpiadele raionale şi regionale am obţinut Diploma de gradul 2 la limba moldovenească şi literatură şi Diploma de gradul 3 la limba franceză. Din propria iniţiativă am frecventat orele la limba engleză. Sînt pasionat de limbile străine şi-mi doresc să ajung student la Facultatea de Filologie, secţia limbi străine.

Universitatea de Stat I. I. Mecinikov din Odesa.1865

Depun actele pentru a susţine examenele de admitere la Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat «I. I. Mecinikov» din Odesa. 10.06.2017 G. Plugaru

102

Repere teoretice

Textul citit este textul unei autobiografii. Autobiografia este o expunere laconică a vieţii unei persoane prezentată de ea însăși. Spre deosebire de CV, care impune completarea unor rubrici, autobiografia este scrisă, alcătuită de însuși semnatarul. Datele biografice se prezintă într-o ordine anumită: cine este semnatarul, cine sînt părinţii (ocupaţiile lor), anii de studii, activitatea personală ș.a. Urmează data prezentării biografiei și semnătura persoanei. Informaţia din biografie este redată în ordine cronologică.

201. Pentru a ﬁ admis (ă) la şcoala-liceu, direcţia v-a cerut

să redaţi în scris cursul vieţii dvs. Alcătuiţi-vă textul autobiograﬁei, ţinînd cont de indicaţiile de mai sus. 202. Citiţi expresiv versurile. Extrageţi din text toate îmbinările de cuvinte care conţin atribute. Determinaţi felul atributelor şi prin ce se exprimă ele.

Dor Ochi albaştri, blondă gîţă Am cercat să prind în valuri, curge Dunărea, s-aţîţă răzvrătită între maluri. Am cercat o vorbă caldă să-ţi aud pe-aceste locuri. Luna roşie se scaldă aprinzînd albastre focuri. Curge Dunărea spumoasă şi s-alungă-n valuri aştrii, dor de ţară mă apasă, dor de ochii tăi albaştri. (V. Teleucă)  În tehnica scrierii libere, explicaţi sensul cuvîntului dor. 103

Vocabular

dor — patimă, amărăciune...

203. Citiţi propoziţiile. Transformaţi atributele marcate în

propoziţii subordonate, respectînd modelul: Model: Nu vinde peştele neprins. Nu vinde peştele pe care nu l-ai prins. 1. Omul neînvăţat e ca un copac neîngrijit. 2. Drumul cunoscut pare mai scurt. 3. Sub piatra cea mai frumoasă stă ascuns şarpele. 4. Pomul altoit mai bun rod ne dă. 5. Pilda rea strică obiceiurile cele bune. 6. Buturuga mică răstoarnă carul mare. Repere teoretice

• Propoziţia subordonată, care determină un nume (substantiv, pronume, numeral) din propoziţia regentă şi răspunde la întrebările atributului care? ce fel de? al, ai, a, ale, cui? cît?, se numeşte subordonată atributivă (At). • Propoziţia subordonată atributivă se introduce în frază prin intermediul elementelor de relaţie: pronume: (care, ce), adverbe (cînd, unde, cum), conjuncţii (să, că, de, dacă etc.) Piatra care se mişcă nu prinde muşchi. • Propoziţia subordonată atributivă se subliniază ca şi atributul.

204. Introduceţi cîte 2-3 propoziţii atributive subordonate

regentelor date: Propunerea

Pădurea

care ................. să ..................... nu s-a acceptat. că ..................... unde ................. care .................. era aproape. pe unde ............

104

Faptul

Timpul Modul

că ................... dacă ................ nu mă interesează. cum ................ cînd ................ care ................ a trecut repede. cît ................... cum ................ m-a impresionat. în care .............

205. Propoziţia subordonată atributivă, care determină un

nume din propoziţia regentă (fără a-l substitui), nu trebuie confundată cu propoziţia subiectivă, care ţine locul subiectului-lipsă din regentă. Acela (care?) ce n-are milă de dobitoc nici de om n-are deloc. (PS At). Cine e deprins să aibă stăpîn moare slugă. (PSb) Citiţi exemplele de mai jos şi caliﬁcaţi propoziţiile marcate drept subiective sau atributive. Formulaţi în cîte un enunţ argumentul pentru ﬁecare caz. 1. Cîţi se spală toţi la masă vor să şadă. 2. Cine cade în gîrlă de ploaie nu se mai fereşte. 3. Ce a semănat aceea să secere. 4. Cine scoate sabia de sabie va muri. 5. Ce înveţi la tinereţe aceea ştii la bătrîneţe. 6. Cine întreabă de două ori nu greşeşte niciodată.

206. Citiţi. Construiţi din cele două enunţuri alăturate cîte

o frază cu subordonată atributivă. Introduceţi subordonata atributivă prin pronume relativ la cazul genitiv şi realizaţi acordul. Nu uitaţi! Pronumele care, la forma de genitiv, este însoţit de un articol posesiv, ce se acordă cu substantivul — subiect din propoziţia atributivă. Model: Casa a fost demolată. Pereţii vechi se ruinau. Casa ai cărei pereţi vechi se ruinau a fost demolată. 1. Echipa a cîştigat. Antrenamentele echipei au fost bine organizate.

105

2. Baschetul îmi place. Regulile baschetului sînt simple. 3. Cabinetul de limba moldovenească este foarte frumos. Amenajarea cabinetului a durat toată vacanţa. 4. Competiţiile la gimnastică l-au mulţumit pe antrenor. Rezultatele competiţiilor s-au anunţat astăzi. 5. Testarea pe obiect s-a încheiat. Rezultatele testării au fost peste limita aşteptărilor.

207. Potriviţi cîte o propoziţie regentă pentru subordonatele atributive date: 1. . . . . . a cărei vorbă i-a mîngîiat pe micuţi . . . . . 2. . . . . . a căror feciori sosiră din străinătate . . . . . 3. . . . . . al cărei automobil avea o pană . . . . 4. . . . . . ale cărei rezultate au fost surprinzătoare . . . . 5. . . . . . ai cărei ochi străluceau de bucurie . . . . . . Model: Elevul al cărui caiet a fost demonstrat învaţă în clasa a 9-a. Repere teoretice

• Propoziţiile subordonate atributive pot ﬁ determinative şi explicative. • Propoziţiile subordonate atributive determinative sînt absolut necesare pentru înţelegerea mesajului: Omului care munceşte nu-i lipseşte pîinea. Ele nu se izolează şi nici nu pot ﬁ omise din frază. • Propoziţiile subordonate atributive explicative întregesc sensul enunţului din care fac parte, dar acesta este înţeles şi în lipsa subordonatei atributive. Este explicativă propoziţia subordonată atributivă, care determină un substantiv ce are deja un atribut. Subordonata atributivă explicativă se izolează. Aceste luminiţe neobişnuite aveau o nuanţă albăstrie, ca şi cum vopseaua cerului căzuse peste ele. (G. Meniuc) 106

• De obicei subordonata atributivă se plasează după regentă sau este intercalată în regentă. Propoziţiile subordonate atributive legate prin cupluri corelative pot ﬁ antepuse propoziţiilor regente. Cine nu lucrează acela nu mănîncă. (Folclor)

208. Citiţi exemplele. Identiﬁcaţi propoziţiile subordonate

atributive. Clasiﬁcaţi-le drept determinative sau explicative. 1. Cloşca care nu şade în cuibar nu scoate pui. 2. Cîinele care latră nu muşcă. 3. Omul care se retrage în eul său este străin vieţii de astăzi. 4. Inima are o singură limbă, care se cere tălmăcită. (N. Costenco) 5. Pe drumul larg, care întretaie satul, trecu o maşină. (G. Madan) 6. Cîinele care s-a înţeles cu lupii nu păzeşte casa. 7. O frunte înaltă..., asupra căreia părul formează un cadru luciu..., stă aşezată deasupra unor ochi adînciţi... (M. Eminescu)

209. Citiţi frazele. Traduceţi-le în limba moldovenească. De cîte feluri sînt subordonatele atributive în limba ucraineană? 1. Не могла вона знайти жодного свідка, хто б розповів про його бойовий шлях. (Л. Дмитрeнко) 2. Старе те, що давно було новим. (О. Довженко) 3. Може, хвиля тобі розказала все, що думала я в ту мить. (Л. Українка.) 4. Це ті поля, де ми колись волошки рвали. (О. Олесь) 5. То не любов, яка не має бажати іншому добра. (Р. Третьяков) 6. Яка пшениця, такa й паляница. (Нар.тв.) 210. Сitiţi enunţurile. Traduceţi-le în limba ucraineană, apoi determinaţi felul subordonatelor atributive din frazele obţinute prin traducere. 1. Biblioteca a primit cărţile despre care ţi-am povestit. 2. Iată vine pădurarul cu care m-am întîlnit în pădure. 3. Drumeţii s-au apropiat de izvorul unde apa era rece ca gheaţa. 4. Vestea care colinda satul ne-a surprins pe toţi. 5. Toţi ne uitam spre vagonul din care trebuia să coboare tata. 6. Clasa noastră îi vizitează regulat pe cei vîrstnici, care se aﬂă în azilul de bătrîni.

107

211. Construiţi fraze cu propoziţii subordonate atri-

butive, folosind ca punct de plecare îmbinările de cuvinte date. 1. Fratele meu, care . . . 2. Omul tînăr, ce . . . 4. Pe locul pitoresc, unde . . .5. Ziua de primăvară, cînd . . . 6. Filmul despre care . . .  Dictare auditivă.

Urătura tradiţională Urătura este o specie tradiţională a creaţiei poetice, ce ţine de ciclul folcloric al sărbătorilor de iarnă. Este o urare în formă de spectacol simbolic, înscenat în faţa ferestrelor casei felicitate. În după-amiaza zilei din ajun umblă cu uratul copiii mici, în amurg — copiii mai mari, iar seara tîrziu — ﬂăcăii. Trecînd pe la casele oamenilor, urătorii poartă un pluguşor simbolic. În trecut, cetele de urători erau însoţite de un plug adevărat, tras de boi. Urătorii au şi clopoţei, bice, buhai. Urătura este însoţită de acţiuni care imită aratul, mînatul boilor cu pocnete de bice şi strigăte de «hăi-hăi», sunete de clopoţei. Ea reﬂectă vechiul ritual de a ura tuturor obţinerea unei roade bogate. Textul poetic al urăturii are un conţinut agrar.

212. Сitiţi textul. Analizaţi structura sintactică a frazelor

după următorul algoritm: a) identificaţi predicatele; b) identificaţi subiectul fiecărui predicat atestat; c) marcaţi prin bară limitele fiecărei propoziţii şi numerotaţi propoziţiile din fiecare frază; d) calificaţi propoziţiile după relaţia lor cu altele din aceeaşi frază; marcaţi elementele de relaţie printr-un cerc; e) construiţi schema frazei, indicînd prin siglele cunoscute caracteristica fiecărei propoziţii, întrebarea la care răspunde propoziţia subordonată, elementele de relaţie şi semnele de punctuaţie. 108

Model: Foaia ¹/ ce se aﬂă în faţă ²/ era scrisă pe jumătate.

1 PR care?

2 PSAt

Tabăra lui Spartac se aﬂa pe podişul muntelui, de unde se vedeau ogoarele roditoare şi marea albastră. De jur-împrejur era săpat un şanţ adînc, dincolo de care se înălţa un val de pămînt. Un detaşament aparte captura toate convoaiele cu pîine, ce veneau dinspre sud. Între colibele împletite din ramuri era întinsă o pătură de cal, care ocrotea de vînt şi ploaie. Aici trăia Spartac. (Din Carte pentru toţi.)  Identiﬁcaţi verbele la diateza pasivă.

213. Сitiţi, apoi copiaţi numai complementele directe şi indirecte împreună cu termenul regent. 1. În vremea cea mai bună ia mantaua cu tine. 2. Pilda rea strică obiceiurile cele bune. 3. I-am dat prietenului lucrul cel mai bun. 4. Picătura ploii piatra găureşte. 5. Pentru un cui pierzi o potcoavă. 6. De la copacul căzut şi babele adună surcele. 214. Plasaţi în continuarea verbelor şi a elementelor de relaţie date propoziţii subordonate, ce vor răspunde la întrebarea ce? Aﬂă cine . . . Urmăreşte cum . . . Am întrebat cine . . . Vom vedea unde . . . Ea mi-a răspuns cînd . . . Sora m-a rugat ce . . . Cred că . . .

109

Repere • Propoziţia subordonată, care determină un verb tranzitiv sau o locuţiune verbală din propoziţia teoretice regentă, ﬁind echivalentă cu un complement direct, şi răspunde la întrebările pe cine?, ce?, se numeşte propoziţie subordonată completivă directă (CD). • Spre deosebire de propoziţia subiectivă, care ţine locul subiectului — lipsă din regentă, subordonata completivă directă determină un verb tranzitiv, care are un subiect exprimat, inclus sau subînţeles. Ce-i scris cu peniţa nu tai cu bărdiţa (tu). — PSCD Ce se scrie cu condeiul nu se taie cu toporul. — PSb. • Propoziţia subordonată completivă directă se introduce în frază prin intermediul diferitor elemente de relaţie: pronume (cine?, ce?) adverbe (cînd, unde, cum), conjuncţii (că, să, de, dacă). Ea este de cele mai multe ori postpusă regentei, dar poate ocupa orice poziţie. Ştiu că vom rezolva problema. Vom rezolva problema, ştiu. • Subordonata completivă directă se izolează dacă este antepusă regentei. Că îţi place muzica, am înţeles. • Subordonata completivă directă se subliniază cu o linie întreruptă (- - - - -).

215. Delimitaţi propoziţiile subiective de propoziţiile subordonate completive directe. Explicaţi cum aţi făcut delimitarea. 1. Cine se amestecă în tărîţe îl mănîncă porcii. 2. Cine nu te ştie te vinde, iar cine te ştie te cumpără. 3. Norocul îi ajută pe cei ce-s îndrăzneţi. 4. Fiecare ştie unde-l strînge ciubota. 5. Cei ce vor ţara să ne cucerească moarte de la noi au să primească. 6. Ştii cînd pleci, dar nu ştii cînd ajungi.

110

216. Meditaţi, producînd un text de o pagină, asupra unuia

din proverbele ex. № 215.

217. Audiaţi textul.

Lion a oprit autocamionul în dreptul fîntînii de la marginea satului. N-a ieşit din cabină; a rămas aşa la volan, aşteptînd să vadă ce-o să ﬁe mai departe. Jocul n-avea nimic deosebit; era destul de naiv, aşa cum l-a apucat şi el mai demult. Pe o ulicioară mai întortochiată se înşiruia o procesiune de copii. Toţi păşeau încet, în ritmul oamenilor în vîrstă, cînd îl prohodesc pe cineva. Doi băieţi purtau o scîndurică nu prea lungă. Pe scîndurică era aşezat un omuleţ cioplit din lemn. Acesta era vestitul Caloian. Aşa l-au numit copiii cu prilejul unui obicei în vreme de secetă. Chipul zîmbea: cu dinţii de răsărită, rînjiţi, cu nasul mare de ştiulete, cu musteţile negre de lînă şi ochii larg deschişi de nasturi verzi. Acest Caloian purta straie ţărăneşti, avea cuşmă, iţari, avea opinci şi stătea culcat pe spate cu mîinile pe piept, iar la piept strîngea o bîtă noduroasă. Copiii l-au împodobit cu frunze şi cu ﬂori.

Caloianul

Un băieţel păşea ţanţoş înainte, ţinînd în mîini, ca un prapor, o ramură de vişin, cu frunze cu tot, în vîrful căreia era legată o băsmăluţă albă. Izbucni bocetul fetelor, unele cîntau cu lacrimi prefăcute, iar altele cu rîsete nereţinute, pe ascuns: «Caloiene, Ene! Caloiene, 111

Ene!..» De prin ogrăzi s-au mai ivit copiliţe şi băieţi, cu oale de lut, alăturîndu-se la procesiune. Ici-colo duceau şi cîte un căpeţel de lumînare. La capătul scîndurioarei, pe care stătea întins zîmbăreţul Caloian, ardeau două căpeţele de lumînare. Între timp procesiunea s-a apropiat de fîntînă. Lion s-a uitat lung cum copiii îl aşază pe Caloian. Au lipit de scîndurică căpeţelele de lumînări şi au început să-l stropească pe Caloian cu apă din ciutură. Izbucni cîntecul copiilor: ...Du-te-n cer şi cere Să deschidă porţile, Să sloboadă ploile... Lion porni maşina. Ştia ce-o să ﬁe mai departe: pe Caloian îl vor duce în bălării, îl vor lăsa într-o groapă, acoperindu-l cu rămurele de salcie, foi de brustur, ﬂori de cîmp. Şi cu asta jocul v-a lua sfîrşit... (După G. Meniuc)

Vocabular

bălărie — loc năpădit de buruieni.

218. Determinaţi stilul textului (ex. № 217). Intitulaţi-l. Motivaţi-vă alegerea. Rezumaţi textul în volum de 80-100 de cuvinte. 219. Copiaţi enunţurile evidenţiate în textul de la ex. № 217

şi efectuaţi analiza lor sintactică. Pentru propoziţiile subordonate, formulaţi cîte 2 argumente în favoarea alegerii făcute.

220. Improvizaţi un dialog

posibil dintre dvs. şi o persoană mai în vîrstă, pe care o rugaţi să vă descrie jocul «Paparudele», care, ca şi Caloianul, se practică pe vreme de secetă. Înscrieţi dialogul. 112

Paparudele

221. Citiţi frazele. Traduceţi-le în limba moldovenească.

Explicaţi utilizarea semnelor de punctuaţie. 1. Треба знати, який шлях обрати... (І. Цюпа) 2. Справжній господар поля відчує, коли потрібно почати сівбу. 3. Ніколи не намагайся вгадати, яких слів від тебе хтось чекає. (В. Сухомлинський ) 4. Біда навчить, кому подати руку. (Д. Павличко) 5. Я бажаю, щоб перше горе було останнім у твоїм житті. (Л. Українка)

222. Citiţi textul. Identiﬁcaţi frazele ce conţin propoziţii su-

biective, subordonate atributive, subordonate completive directe şi copiaţi-le. Argumetaţi-vă alegerile. Printre mulţimea de păsări, care se întorc din ţările calde, este şi cocostîrcul. Cocostîrcul sau barza este cum nu e altă pasăre. El este simbolul viu al peisajului paşnic, o pasăre minunată, care s-a împrietenit cu omul încă din vremurile cele mai vechi. În antichitate, în Tesalia Veche, această pasăre era socotită sfîntă. Se cuvenea ca ucigaşul unui cocostîrc să ﬁe condamnat la moarte.

Familie de cocostîrci în cuib

Cine nu ştie că pentru zborul lui falnic, pentru legătura lui strînsă cu locul ales, pentru vestirea primăverii, a căldurii şi a voii bune, cocostîrcul este îndrăgit nu numai de copii, dar şi de cei maturi? (După I. Ganea) 113

223. Citiţi. Determinaţi funcţia sintactică a cuvintelor evi-

denţiate, formulaţi întrebările la care răspund ele. 1. Peştele cu apă nu se prăjeşte. 2. Călătorului îi şade bine cu drumul. 3. Cu pisica bătrînă să-ţi ﬁe frică de şoareci. 4. Şi coada securii face rău pădurii. 5. Mă gîndeam la prietenul plecat demult. 6. I-am transmis lui Dănuţ o scrisoare prin vecinul nostru. 7. Datorită meteorologilor localnici am fost preîntîmpinaţi despre viitură.

Vocabular

viitură — creştere bruscă a nivelului apei dintr-un rîu; inundaţie.

224. Pentru subordonatele propuse găsiţi cîte un verb-predi-

cat acceptabil. 1. . . . (cui?) cui mi-a cerut. 2. ... (pentru cine?) pentru cine va veni primul. 3. ... (din ce?) din ce avem pe masă. 4. ... (cu cine?) cu cine nu m-am aşteptat. 5. ... (la ce?) l-a ce nu m-am gîndit vreodată. 6. ... (de cine?) de cine a fost propus. Repere teoretice

• Propoziţia subordonată, care determină un verb, o locuţiune verbală din propoziţia regentă, ﬁind echivalentă cu un complement indirect, şi răspunde la întrebările cazului dativ sau acuzativ (cu excepţia întrebărilor pe cine?, ce?): cui?, despre cine?, despre ce?, cu cine?, cu ce?, la cine? la ce?, din ce?, despre ce? ş.a., se numeşte propoziţie subordonată completivă indirectă (CId). • Completiva indirectă se introduce în frază cu ajutorul diverselor elemente de relaţie: pronume (cine, ce) sau conjuncţii (să, că, de, dacă...). Am discutat cu cine am dorit. • Propoziţia subordonată completiva indirectă poate ocupa orice poziţie în raport cu regenta şi se izolează dacă este antepusă regentei. Cu cine am crezut necesar, m-am întîlnit. • Suordonata completivă indirectă se subliniază ca şi complementul indirect. 114

225. Citiţi, apoi copiaţi frazele şi efectuaţi analiza sin-

tactică a fiecăreia, delimitînd propoziţiile şi construind schema. 1. La poartă sta o fetiţă şi se uită printre leaţuri cum prinde Gheorghe postoroncile. (I. Druţă.) 2. Şi-a adus aminte cum era în clasa a 10-a, cum se sfîrşise lecţiile, cum a susţinut examenele. (G. Adam) 3. Am discutat cu cine am vrut rezolvarea problemei. 4. O femeie cuminte înţelege care este viaţa ei şi ştie ce are de făcut. (M. Sadoveanu) 5. Dragă eşti tu/Cui eşti dragă,/Dară mie nu-mi eşti dragă. (Folclor) 6. Va apărea mai tîrziu o altă ocazie bună, mă gîndesc mereu. 7. Muncitorii vor mînca, iar eu le voi vorbi despre cum a fost chestiunea cu proiectul. (Em. Bucov)

226. Potriviţi pentru verbele-predicate propoziţii subordonate completive indirecte. 1. Am întrebat ... . 2. ... Au citit ... . 3. Vom discuta ... . 4. Le-a dat ... . 5. Maria s-a mulţumit ... . 6. Nu-şi dădea seama ... . 227. Cine e mai isteţ? Care este deosebirea dintre fraza

nejoncţională formată prin coordonare şi fraza cu propozii coordonate juxtapuse?

228. Citiţi expresiv dialogul pe care-l conţine textul. Rezu-

maţi apoi dialogul în 2–3 fraze, identificaţi dacă frazele obţinute conţin propoziţii subordonate studiate pînă acum. Suvorov spunea: «Nu e bun de nimic soldatul care răspunde «nu ştiu». Totuşi s-a întîmplat odată ca un asemenea răspuns să-i producă o mare satisfacţie. Căutînd să se convingă ce cunoştinţe teoretice are un tînăr ofiţer, Suvorov îl întrebă printre altele: — Ce înseamnă retiradă (retragere)? — Nu ştiu, răspunse calm ofiţerul. — Cum se poate una ca asta? se enervă Suvorov. — Nu ştiu, Luminăţia Voastră. În regimentul nostru acest cuvînt este necunoscut. Probabil, de aceea nici eu nu l-am auzit, lămuri ofiţerul foarte liniştit. 115

— Brav regiment! exclamă Suvorov, izbucnind în rîs. Apoi, adresîndu-se celor ce-l însoţeau, spuse: — N-aş ﬁ crezut că acest «nu ştiu» îmi va face atîta plăcere... (După Carte pentru toţi)

229. Selectaţi dintr-o operă artistică citită independent 5 fra-

ze formate prin subordonare, care vor conţine şi propoziţii subordonate deja cunoscute.

230. Amintiţivă! Identificaţi felul complementelor circumstanţiale evidenţiate (studiate) în propoziţiile ce urmează. 1. Aici trăieşte Andrei, cel mai mare dintre fraţi. (I. Druţă) 2. Soarele nu stă ziua în amiezi. 3. Limba taie mai rău decît sabia. 4. De ruşine, n-a mai spus nici un cuvînt. 5. Am aprins focul pentru încălzire. 6. În caz de necesitate, mă suni urgent. 7. Cu toate acestea, am reuşit să ajungem la timp. 8. Avea o faţă straşnică, de neuitat. Atenţie! Întrebare-problemă! Care întrebări vă vor ajuta a) să aﬂaţi locul; b) să întrebaţi despre timp?; c) să aﬂaţi cauza efectuării; d) să vă interesaţi cu ce scop s-a efectuat? Meditaţi. 231. Povestiţi detaliat cum aţi venit astăzi la şcoală. Includeţi în naraţiune complemente circumstanţiale de timp, de loc, răspunzînd la întrebările: de cînd, pînă cînd, cît timp; unde, de unde, pînă unde, pe unde, încotro? Repere • Propoziţiile subordonate circumstanţiale sînt: teoretice de loc, de mod, de timp, cauzale, finale, condiţionale ș.a. • Propoziţia subordonată, care determină predicatul din propoziţia regentă, arătînd locul unde se desfășoară acţiunea, și răspunde la întrebările unde?, de unde?, pînă unde? pe unde?, încotro? se numește propoziţie subordonată circumstanţială de loc (CL). 116

• În cadrul frazei subordonatele circumstanţiale de loc se introduc prin adverbe: unde, încotro, oriunde. Uneori, subordonata și regenta se leagă prin cupluri corelative: elementul de relaţie din propoziţia subordonată (unde, de unde, pînă unde) are un corelativ în regentă: acolo, aici. Inde-i inimă, acolo-i și minte. • Subordonata circumstanţială de loc poate ocupa orice poziţie în raport cu regenta. • Subordonata circumstanţială de loc se izolează dacă este antepusă regentei sau cînd e postpusă, dar între verbul-predicat al regentei și subordonata de loc sînt înserate alte părţi de propoziţie. Unde este minte, este și noroc. Valuri senine treieră aria mării încet și mlădios, pînă unde ochiul se pierde în albastrul cerului. (M. Eminescu.) • Propoziţiile subordonate circumstanţiale se subliniază cu o linie punctată (...............).

232. Citiţi frazele, apoi transcrieţi-le. Subliniaţi propoziţiile

subordonate circumstanţiale de loc. Formulaţi întrebările la care răspund subordonatele circumstanţiale de loc. Motivaţi punctuaţia. 1. Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi ﬁerbe oala. (Folclor) 2. Oriunde m-aş duce, mă simt ca acasă. (P. Zadnipru) 3. Moş Sava a plecat unde era dus agronomul. (G. Gheorghiu) 4. Ne-am coborît în vale, acolo unde era casa lui Petriceanu. (F. Vidraşcu) 5. Nevoia te duce acolo, pe unde nu ţi-i voia. (Folclor) 6. Unde nu te doare, nu te legi. (Folclor)

233. Citiţi în gînd frazele. Determinaţi tipul subordonatelor.

Transcrieţi numai subordonatele circumstanţiale de loc. Plasaţi semnele de punctuaţie — lipsă. 1. Pe locul unde staţi, prieteni, străbunii mei au biruit. (B. Istru) 2. Unde pune omul mîna pune Dumnezeu mila. 117

(Folclor) 3. Cercetaşii chibzuiau pe unde să se strecoare mai departe. 4. Pe unde sînt turme blînde sînt şi lupi mereu flămînzi. (Folclor) 5. Voi munci cu stăruinţă acolo unde mi se va spune. 6. Eu sînt din ţara cea cu meri unde jocul e iute foc. (P. Darienco) 234. Completaţi frazele cu elemente de relaţie care lipsesc. 1. Gureş şi-a aşezat tractorul lîngă grămada de blocuri, ... lucrau zidarii. (Em. Bucov) 2. Casa lui Ion era tocmai pe creastă, acolo ... se desfac drumurile la cîmpurile Negurenilor. (B. Istru) 3. Adună ... ai semănat. 4. ... lipseşte păunul, cioara se pare pasărea cea mai frumoasă. (Folclor) 5. ... e marfă, trebuie să ﬁe şi pagubă. (Folclor) 6. ... tot iei şi nu pui, curînd se isprăveşte. (Folclor)

235. Citiţi frazele. Traduceţi-le în limba moldoveneas-

că. Caracterizaţi subordonatele circumstanţiale de loc în limba ucraineană. 1.Там, де рятуються, там не перемагають.(О. Довженко) 2. Я там, де пісня починається, ходив. (В. Романюк) 3. Де робить машина, не згине і зернина. (Нар. тв.) 4. Де рідний край, там і під ялиною рай. (Нар. тв.) 5. Де плачуть, там немає вже краси. (Л. Українка) 236. Dmîtro îl are în calitate de oaspete pe Nicolae, care este pentru prima dată în Ucraina şi care a rămas surprins de respectul cetăţenilor din ţară faţă de istorie şi faţă de personalităţile marcante. Urmăriţi dialogul dintre Dmîtro şi Nicolae. Nicolae: — Sînt foarte fericit, Dmîtro, că pot vizita capitala Ucrainei. Sînt surprins de frumuseţea ei. Îţi mulţumesc mult pentru invitaţie. Dmîtro: — Plăcerea este a mea, Nicolae. Mă bucur că ai văzut ceva frumos şi interesant, ai aﬂat ceva nou pentru tine. Nicolae: — Cu adevărat, în aceste zile am văzut şi aﬂat lucruri foarte interesante. Dar un fapt mi-a plăcut în mod deosebit. Dmîtro: — Poţi să-mi spui şi mie? Nicolae: — Da! Dorinţa oamenilor de a nu-şi uita istoria. 118

Dmîtro:

Nicolae: Dmîtro:

— Ai dreptate. Denumirile multor străzi, bulevarde, pieţe ne vorbesc despre oameni iluştri. Nu poţi trece pe o stradă, pe lîngă un monument, fără a nu-ţi pune întrebarea cine a fost această personalitate, nu-i aşa? De fapt, este vorba de istoria noastră. — Te pot ruga acum să-mi mai arăţi şi monumentul fondatorilor Kievului? — Cu plăcere!

Monumentul fondatorilor oraşului Kiev. 1982

 Analizaţi sintactic fraza evidenţiată.  Găsiţi sinonime pentru îmbinarea oameni iluştri şi alcătuiţi cu ele trei propoziţii.

237. Răspundeţi la întrebările: 1. Cum se numeşte locul dvs. de baştină? 2. De unde vine denumirea localităţii? 3. Ce oameni iluştri s-au născut în satul/oraşul dvs.? 4. Pe ce stradă locuiţi? 5. Pe ce stradă se aﬂă şcoala în care învăţaţi? 119

6. Aceste străzi poartă numele unor personalităţi? Ce ne puteţi spune despre aceşti oameni de vază? 7. Viaţa şi activitatea cărei personalităţi v-a impresionat mult? De ce?  Scrieţi legenda satului/oraşului natal. Subliniaţi în textullegendă frazele şi analizaţi oral structura lor.

238. Elaboraţi o listă de calităţi ale unei persoane şi ale unei

personalităţi. Nu uitaţi: persoană este un individ al speciei umane, ﬁinţă omenească; personalitate e o persoană cu aptitudini deosebite şi cu alese însuşiri intelectuale şi morale; persoană care deţine o funcţie importantă în viaţa politică, socială, culturală.  Completaţi tabelul de mai jos, răspunzînd la întrebarea: «Ce personalităţi din Moldova şi Ucraina cunoaşteţi?» Oameni iluştri din Moldova şi Ucraina domnitori

scriitori

arhitecţi

pictori

Dimitrie Cantemir

Ion Druţă

Alexei Șciusev

Igor Vieru

actori

cîntăreţi

oameni de știinţă

personalităţi din alte domenii

Maria Bieșu

Nicolae Corlăteanu

Nicolae Testemiţeanu — medic igienist

Dumitru Caraciobanu

239. Comentaţi (1,75 pag.) proverbul: «Omul sﬁnţeşte locul». 240. Citiţi frazele. La ce întrebări răspund propoziţiile evi-

denţiate? Utilizaţi, în timpul comentării, propoziţii subordonate circumstanţiale de loc. 1. Bate ﬁerul cît e cald. (Folclor) 2. Cînd dintre fraţi şi consorţi buna unire lipseşte, a lor pricini (lucruri) rău vor merge. (C. Stamati) 3. Cînd se vede satul, nu mai trebuie căruţă. (Folclor) 4. Focul, cînd s-aprinde prin mărăcini uscaţi, arde şi pe 120

cei verzi. (Folclor) 5. Cînd se culege, atunci se alege. (Proverb) 6. Cînd ajunge frica aproape de ochi, e nevoie mintea să ţi-o ai la loc. (Folclor)  Propoziţiile evidenţiate sînt regente sau subordonate?  Numiţi elementele de relaţie.  Comentaţi locul subordonatei în frază şi punctuaţia utilizată. Repere • Propoziţia subordonată, care determină predicatul teoretice din propoziţia regentă, arătînd timpul în care se desfăşoară acţiunea, şi răspund la întrebările cînd?, de cînd?, pînă cînd?, cît timp?, se numeşte propoziţie subordonată circumstanţială de timp (CT). • Subordonata circumstanţială de timp poate ocupa orice poziţie în raport cu regenta şi se introduce în frază prin adverbe (cînd, cît, cum, oricînd), prin cupluri corelative: atunci-cînd; acum-cînd ş.a. sau alte elemente introductive: pînă cînd, în timp ce, în vreme ce, după ce, pînă, pe cînd, pe măsură ce, cîtă vreme etc. • Propoziţia subordonată circumstanţială de timp se izolează în prepoziţie şi în interpoziţie sau cînd este postpusă, dar în propoziţia regentă este un complement circumstanţial de timp. Cînd plouă, atunci să desfaci umbrela. A venit ieri, cînd soarele cobora de după deal. În lupte, cînd pierzi un tovarăş, povara mai-mai te doboară cu al durerii tăiş ascuţit. (P. Cruceniuc)

241. Citiţi frazele. Identiﬁcaţi propoziţiile subordonate circumstanţiale de timp. Arătaţi regentul şi întrebarea la care răspunde subordonata. 1. Cînd cu gene ostenite seara suﬂă-n lumînare,/ Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare... .(M. Eminescu) 2. Cînd se vede la apus o sprînceană luminoasă, s-aşteaptă să vie o vreme frumoasă. 3. Un lucru poţi să-l faci numai atunci, cînd crezi în puterile tale. (L. Barschi) 4. Abia amurgise cînd Stroici şi Spancioc sosiră. (C. Negruzzi) 5. Dis-de-dimineaţă, pe cînd se mijea 121

de ziuă, Gore se grăbi la baza de aprovizionare. (G. Gheoghiu) 6. De cîte ori avea ocazie, învăţătoarea noastră de biologie ridica această problemă. (A. Busuioc)

242. Completaţi frazele cu propoziţii subordonate circumstanţiale de timp. Transcrieţi-le punînd semnele de punctuaţie. Arătaţi locul subordonatei faţă de regentă. 1. Vom vizita expoziţia ... .2. ... cosmonauţii au fost supuşi controlului medical. 3. Acum ... vom obţine cele mai frumoase rezultate. 4. ... tot a fost acoperit cu un covor galben-argintiu. 5. Discuţia s-a aprins ... . 6. Atunci ... au răsunat aplauze furtunoase. 243. Citiţi. Transformaţi propoziţiile în fraze, substituind

(unde e posibil) complementele circumstanţiale prin propoziţii subordonate corespunzătoare. 1. Auzind vorba de cimpoi şi de horă, m-am apropiat de cioban şi l-am îndemnat să ne cînte. (V. Alecsandri) 2. După terminarea şcolii medii voi lucra pe şantier. 3. Toamna păsările călătoare se îndreaptă spre ţările sudice. 4. Pînă la răsăritul soarelui noi reuşisem să ajungem la pădure. 5. Venind, se făcură apă şi pămînt. 6. Lăptişorul de matcă exercită o acţiune permanentă mai ales în cazurile de boală.

244. Citiţi frazele. Schimbaţi, unde este posibil, locul subordonatei circumstanţiale temporale (de timp) faţă de regentă. Puneţi semnele de punctuaţie. 1. Cînd ne adunam tustrei sub perjul cela rotat Filipaş reînvia aceleaşi sunete pe corzile viorii. (G. Meniuc) 2. Aida cum intră în cameră se opri locului pentru a examina lucrurile cu ochi de gospodină. (A. Marinat) 3. Frumosul e necesar cît îndeplineşte funcţia unei valori spirituale. (G. Meniuc) 4. Mihuţă începu să cotrobăiască în lada tatei pînă dădu de ţinte. (A. Şalari) 5. Cînd se născu pe lume voiasa rîndunică ea nu avea făptură ş-aripi de păsărică. (V. Alecsandri) 6. Pe cînd soacra horăia dormind dusă blajina noră migăia prin casă. (I. Creangă)  Analizaţi predicatele din fraza № 4.  Analizaţi fonetic cuvîntul evidenţiat. 122

245. Numiţi autorul şi opera de unde este extrasă fraza №1

(ex. 244). Cine este Filipaş? Prezentaţi-l în 3-4 fraze. Identiﬁcaţi tipul subordonatelor din componenţa frazelor alcătuite.

246. Citiţi. Traduceţi exemplele în limba moldovenească.

Cînd se izolează, în limba ucraineană, subordonata circumstanţială de timp? 1. Після того, як не стало батька, доля розлучила нас... (Г. Тютюнник) 2. Після того, як погасли вогнища, стало добре видно. 3. Дивись, я сміюсь, коли серце ридає. (Л. Українка) 4. Коли ми йшли удвох з тобою, я гладив золоте колосся. (Д. Павличко) 5. І поки буде світ стояти, вічно земля батьків стрічатиме зорю. (К. Герасименко)

247. Citiţi, apoi traduceţi propoziţiile în limba ucraineană.

Utilizaţi elementele de relaţie sinonime коли, як, в той час як.... Analizaţi structura frazelor. 1. Pînă nu încaleci calul, nu-i cunoşti năravul. (Folclor) 2. Petrică nu se lasă pînă nu despică lemnul. 3. După ce rămase singură, Olea se gîndi la cele discutate. (A. Lupan) 4. Îndată ce Safta a ajuns acasă, a şi venit un jandarm după ea. (A. Lipcan) 5. În vreme ce Toderică îşi făcuse loc pe un colţ de laiţă, iată că vine şi prietenul de şcoală. (I. C. Ciobanu) 6. Cînd arde moara şi şoarecii se prăpădesc. (Folclor)  Este posibilă traducerea mot a mot a proverbelor?

248. Extrageţi, din manualul de istorie şi de geograﬁe, indici

de loc şi de timp. Analizaţi modalităţile de a desemna locul şi timpul.

249. Construiţi din cele două enunţuri alăturate o frază cu subordonată circumstanţială de timp. 1. Bătrînul depăna povestea. Nepoţii ascultau cu interes. 2. Elevii s-au odihnit în tabără. Ei au cules mult material pentru cabinetul de biologie. 3. Părinţii strîng roada, copiii îi ajută. 4. Şahistul mai cerceta situaţia pe tablă. Lenuţa i-a şi făcut mat. 5. Eu am învăţat la universitate. Fratele meu a întreţinut familia. 6. Nu plouă. Trebuie să adunăm fînul în grămezi. 123

250. Relataţi rezumativ un episod din povestea lui

I. Creangă «Ivan Turbincă», numind circumstanţialele de timp prin propoziţii subordonate.

251. Formulaţi propoziţii regente posibile pentru subordonatele circumstanţiale de timp date. Dezvoltaţi frazele prin propoziţii de orice tip şi înscrieţi-le. Locul subordonatelor la — alegere. 1. De cum am aﬂat. 2. Pînă cînd voi face faţă cerinţelor. 3. Cum ni s-a propus. 4. Cînd am înţeles. 5. De cînd am început a citi. 252. Citiţi cu voce textul, apoi realizaţi sarcinile propuse

mai jos.

Maria Cebotari — ultima stea rătăcitoare Maria Cebotari s-a născut la 10 ferbruarie 1910 în oraşul Chişinău. De mică îndrăgeşte muzica şi dansul. Atrage atenţia muzicienilor din Chişinău şi, în primul rînd, a dirijorului de cor Mihail Berezovski. El o invită să cînte în corul pe care îl conducea. Maria avea pe atunci abia 12 ani. Concomitent cu participarea în cor (în calitate de solistă) şi cu studiile la Şcoala normală de fete, Maria urmează canto la Conservatorul din Chişinău. După cinci ani de studii, M. Cebotari devine o cîntăreaţă desăvîrşită. În 1929 la Chişinău vine o trupă de teatru în frunte cu fostul actor al Teatrului Artistic din Moscova Aleksandr Vîrubov. După debutul în piesa «Cadavrul viu» de L. Tolstoi, A. Vîrubov îi propune Mariei Cebotari un loc în trupa sa. După puţin timp trupa părăseşte Chişinăul. A studiat la Paris şi la Berlin. În aprilie 1931, Maria Cebotari a debutat la Teatrul de Operă şi Balet din Dresda, interpretînd cu succes rolul lui Mimi din 124

opera «Boema» de Puccini. Timp de trei ani a fost primadona Operei din Dresda. Ea cîntă la teatrele din Amsterdan, Bruxelles, Paris, Londra, Stokholm, Praga, Viena. Pentru prima dată apare în acesre capitale ca interpretă a muzicii de cameră. Susţine recitaluri de romanţe ale compozitorilor F. Şchubert, W.A. Mozart, R. Schumann, E. Grieg, I. Brahms, M. Glinka, P. Ceaikovskii, S. Rahmaninov. Marea popularitate a cîntăreţei atrage atenţia scenariştilor şi regizorilor de cinema. În 1936 M. Cebotari debutează ca actriţă de cinema în filmul «Fete în alb». După acest film reuşit urmează alte filme, în special muzicale, cu participarea ei: «Cîntec de leagăn», «Melodii de dragoste» ş.a. Din 1947 M. Cebotari e solistă a Teatrului de Operă şi Balet din Viena. În anul următor întreprinde un turneu în Italia, cîntînd la Teatrul «La Scala» din Milano. La 9 iunie 1949, fiind în floarea vîrstei şi în plină putere de creaţie, Maria Cebotari se stinge din viaţă. Maria Cebotari este considerată ultima stea rătăcitoare din constelaţia renumiţilor cîntăreţi ai plaiului moldav. (L. Petrenko)  Determinaţi stilul textului. Argumentaţi.  Găsiţi echivalente următoarelor îmbinări de cuvinte şi alcătuiţi cîte o propoziţie cu fiecare din ele: a duce cu vorba, a duce grija cuiva; a (o) duce la capăt. Model: a duce faima → a proslăvi → Maria Bieşu a dus faima ţării sale departe de hotarele acesteia.  Propuneţi 6 întrebări asupra conţinutului textului.

253. Expuneţi (oral) detaliat fragmentele evidenţiate din

textul ex. № 252.

125

254. Plasaţi într-o ordine, după importanţă, calităţile nece-

sare unui cîntăreţ, pentru a deveni celеbru. Argumentaţi punctul dvs. de vedere. chip frumos

părinţi înţelegători

noroc

profesori excelenţi

voce excelentă

muncă asiduă

auz muzical perfect artistism

prieteni devotaţi perseverenţă

 Răspundeţi la întrebările: • Prin ce se deosebesc oamenii talentaţi/dotaţi de ceilalţi oameni? • De ce se consideră că oamenii talentaţi se adaptează mai greu la condiţiile vieţii? • Care ar trebui să ﬁe atitudinea societăţii faţă de oamenii celebri/dotaţi?

255. Citiţi reﬂecţiile unui ziarist în ceea ce priveşte plecarea talentelor peste hotare. Exprimaţi-vă opinia. «Cu certitudine noi încă nu sesizăm dimensiunile pierderilor. Mulţi tineri sănătoşi şi puternici, unii dintre ei dotaţi şi talentaţi, pornesc spre alte tărîmuri în căutarea unui rost în viaţă. Dar consecinţele acestui exod societatea le va resimţi. Le resimţim, de fapt, şi acum.» (E. Josanu)

Vocabular

exod — aici: părăsire în masă a ţării.  Cum credeţi: • Care sînt motivele care îi determină pe oamenii talentaţi să plece în alte ţări? • Cît de «nou» este fenomenul exodului în lume? 126

• Care sînt consecinţele plecării masive a tinerilor şi a talentelor pentru o ţară?  Propuneţi cinci recomandări concrete, pe care ar trebui să le urmeze statul pentru a opri exodul talentelor din ţară?

256. Citiţi frazele. Numerotaţi propoziţiile şi identiﬁcaţi-le

pe cele independente. Formulaţi întrebarea la care răspunde propoziţia subordonată. 1. Cu cît facem viaţa mai uşoară pentru popor, cu atît îi mai mare mulţămirea noastră. (Em. Bucov) 2. Precum apa inima ţi-o răcoreşte, aşa şi învăţătura mintea ţi-o limpezeşte. (Folclor) 3. Fără să-şi ieie ochii de la geam, Sevastiţa se apucă de lucru. (Ana Lupan) Repere teoretice

• Propoziţia subordonată, care determină predica-

tul din propoziţia regentă, arătînd modul de desfășurare a acţiunii, și răspunde la întrebările: cum? în ce mod? cît? în ce măsură?, se numește propoziţie subordonată circumstanţială de mod (CM). • Subordonata circumstanţială de mod poate fi plasată în prepoziţia, interpoziţia și postpoziţia propoziţiei regente. Ea se introduce în frază prin adverbe (cum, precum, oricum), alte elemente de relaţie: ca și cum, după cum, încît, cît, de, precum, fără, de parcă, ca și cînd și cupluri corelative:așa-cum; așaprecum; astfel-că; cu cît-cu atît; așa-că; tot atît-cum; atît de (așa de) -încît; pe cît-pe atît; într-atît -încît etc. • Propoziţia subordonată circumstanţială de mod se izolează în prepoziţie și interpoziţie sau cînd este postpusă, dar în propoziţia regentă este un complement circustanţial de mod. Ca și cum i-am fi fost copii, mătușa Catea împărţea cu noi mîncarea sărăcăcioasă. (Ana Lupan) Elevii, fără să-și ia privirile de la învăţător, ascultau explicaţia lui. Vorbea emoţionant, cum era firesc pentru această situaţie. 127

257. Citiţi frazele. Determinaţi tipul subordonatelor. Expli-

caţi utilizarea/neutilizarea semnelor de punctuaţie. 1. Mama l-a privit atent în ochi de parcă îl vedea prima oară. 2. A ieşit din casă fără să spună un cuvînt. 3. Se opreşte pe scări ca şi cum ar ﬁ uitat ceva. (L. Barschi) 4. Eugenia e atît de palidă, încît mă sperie. (G. Meniuc) 5. Bătrînul a slobozit perdeaua, aşezînd-o grijuliu aşa cum a fost. 6. Ion era harnic cum rar se întîlnesc.

258. Completaţi frazele cu propoziţii subordonate circum-

stanţiale de mod. Puneţi semnele de punctuaţie necesare. 1. Vom învăţa ... .2. Pădurea fremăta ... . 3. Valurile mării se izbeau ... . 4. Maria ascultă melodia ... . 5. Bunica a întîlnit oaspeţii ... .

259. Citiţi frazele. Transcrieţi-le punînd în locul punctelor

elemente de relaţie cerute de context. Determinaţi felul subordonatelor. Utilizaţi semnele de punctuaţie necesare. 1. ... îţi vei găti aşa vei prînzi. (Folclor)2. O ducea Ivan întrun cîntec ... era toată lumea a lui. (I. Creangă). 3. Karpo vroia să-şi îmbrace frumos nevasta ... se îmbracă în ﬂoare livezile primăvara. 4. Şi dacă-ar ﬁ cum vrem noi, am izbucni cu cîntece ... ar răsuna şi satul de voioşia noastră. (M. Vovciok) 5. Băieţelul plîngea ... nu se auzea nici în cer, nici în pămînt. (I. Druţă) 6. Muncea ... să simtă oboseala. (S. Şleahu)  Analizaţi după structuă cuvintele evidenţiate.

260. Construiţi patru fraze cu subordonate circumstanţiale

de mod, introduse prin cum, ca şi cum, precum, de parcă.

261. Citiţi. Plasaţi în locul punctelor cupluri corelative potrivite. Izolaţi subordonata circumstanţială modală (de mod) conform regulilor de punctuaţie. 1. Arsenie Vistireanu nu-l ocoleşte pe Tudor, ci păşeşte direct spre el ... Tudor e nevoit să se deie în lături. (E. Damian) 2. Horia ar mai ﬁ vrut să spună ceva, dar era ... emoţionat şi fericit ... nici un cuvînt, absolut nici un cuvînt nu-i venea pe limbă ... muţise cu totul. (I. Druţă) 3. În ziua aceea era cald ... este în multe zile 128

din luna lui iulie. (V. Vasilache) 4. Era ... linişte ... omul îşi auzea desluşit bătaia ritmică a inimii. (G. Gheorghiu) 5. Cerul era ... de senin ... puteai să numeri stelele. (I. C. Ciobanu)  Construiţi schema primei fraze.  Alegeţi varianta corectă. Reşou/reşeu; completa/complecta; întreprindere / intreprindere; dezbate/desbate; orăşean/ orăşan; jăratic/jeratic; deşartă/ deşeartă; poeniţă/poienită.

262. Asociaţi propoziţiile de mai jos cu diferite acţiuni. Uti-

lizaţi verbul-nume al acţiunii ca regent, şi propoziţia dată — ca o propoziţie subordonată circumstanţială de mod. a) Cum a învăţat de la mamă-sa. b) Cum s-a priceput. c) Cum l-a dus capul. d) Cum i-a dictat inima. e) Cum a considerat corect. f) Cum se obişnuia pe vremuri. Model: A procedat cum l-a dus mintea.

263. Traduceţi frazele în limba moldovenească. Determinaţi

tipul subordonatelor. 1. Сонце пекло так, що й у ночі степ пашів. (Ю. Яновський) 2. Хома почував себе так, ніби він стоїть зараз на високій трибуні. (О. Гончар) 3. Чим більше снігу на полі, тим більше вологи в землі. 4. Що довший день, то коротша ніч. (Нар. тв.) 5. Як не вичерпати ложкою море, так не заглушити дружби наших людей. (Ю. Збанацький)

264. Сitiţi cu voce. Traduceţi frazele în limba ucraineană.

Motivaţi utilizarea semnelor de punctuaţie în frazele obţinute prin traducere. 1. Fata era într-atît de frumoasă, încît lumina totul în jur. 2. Crengile erau aşa de aplecate, încît acoperişul maşinii se lovea de ele. 3. Chirică fugea de-i scăpărau picioarele. (I. Creangă) 4. Am procedat, aşa cum m-a sfătuit tata. 5. Cu cît ne apropiam de sat, cu atît emoţiile creşteau. 129

265. Citiţi textul. Expuneţi-l după un plan întocmit. Academia Kievo-Movileană este prima instituţie de învăţămînt superior şi unul din cele mai importante focare de cultură ale Ucrainei în sec. XVII–XVIII. A exercitat o mare influenţă asupra dezvoltării culturii popoarelor Europei de Est şi de Sud-Est. Fondată în 1632 de Petru Movilă în urma contopirii Şcolii de la Lavra Pecerskaia, înfinţată tot de el în 1631, cu Şcoala frăţiei ortodoxe din Kiev, deschisă în 1615, ea a primit iniţial denumirea de Colegiu Kievo-Movilean. În 1701 devine academie. Programul de studiu al Academiei Kievo-Movilene (limbile şi literaturile vechi şi noi, istoria, geografia, filozofia, teologia, matematica, fizica, astronomia, arhitectura, medicina ş.a.) era organizat după sistemul învăţămîntului din universităţile apusene. DuAcademia Kievo-Movileană. 1615 rata studiilor era de 12 ani. Contingentul anual oscila între 500-2000 studenţi, aparţinînd diferitor pături sociale şi veniţi din multe ţări, inclusiv din Moldova. Mulţi absolvenţi ai Academiei Kievo-Movilene au devenit ilustre personalităţi de cultură, savanţi, militanţi pe tărîm obştesc. După modelul şi cu sprijinul Academiei Kievo-Movilene se înfiinţează la Iaşi Colegiul slavo-greco-latin (1640) cu sediul la biserica Trei Ierarhi. Academia Kievo-Movileană şi-a încetat activitatea în 1817. În locul ei a luat fiinţă Academia teologică, unde a învăţat şi poetul moldovean A. Mateevici. (După Literatura şi Arta Moldovei)  Răspundeţi desfăşurat la întrebarea: «E necesară renaşterea trecutului învăţămîntului nostru?» 130

266. Citiţi frazele. Delimitaţi propoziţiile şi formulaţi între-

barea la care răspunde ﬁecare propoziţie subordonată. 1. Fiindcă am trăit mereu între cărţi, aveam un bagaj de cunoştinţe literare destul de mare. (N. Costenco) 2. Beam apa, ﬁindcă era rece, cu înghiţituri foarte mici. (N. Vieru) 3. Clasicii literaturii universale sînt mari, anume pentru că opera lor e o oglindă a vieţii poporului... (B. Istru) 4. Pe Şerban îl văd rar, căci şade foarte departe de mine. (M. Eminescu) 5. Fiindcă e prea dimineaţă, troleibuzul e aproape gol. (Ana Lupan) Repere • Propoziţia subordonată, care determină predicatul teoretice din propoziţia regentă, exprimînd cauza pentru care se desfășoară acţiunea, și răspunde la întrebările: de ce? din ce cauză?, se numește propoziţie subordonată circumstanţială cauzală/de cauză (CCz). • Propoziţia subordonată circumstanţială cauzală se introduce în frază prin conjuncţii, locuţiuni conjuncţionale și adverbe: că, deoarece, căci, fiindcă, de vreme ce, din cauză că, de aceea că, odată ce, datorită faptului că, oricît, pentru că, cum, întrucît ș.a. • Propoziţia subordonată circumstanţială cauzală ocupă orice poziţie în raport cu regenta și întotdeauna se izolează. Nu ascunde mîţa în sac, că i se văd unghiile. Acum, fiindcă ai aflat adevărul, judecă-mă. Pentru că văzu grozava priveliște, Ruxanda slobozi un ţipăt strașnic...(C. Negruzzi)

267. Adăugaţi la propoziţiile indepndente date propoziţii

subordonate circumstanţiale cauzale. Variaţi jonctivele. Model: ...nu mai lămuresc tema încă o dată. — Pentru că (odată ce, ﬁindcă, deoarece, de vreme ce, întrucît, dacă ... apoi) aţi înţeles toţi, nu mai lămuresc tema încă o dată. 1. Am vizionat de mai multe ori acest spectacol... 2. Spectatorii sînt atenţi ... 3. ..., vă mulţumim din suﬂet. 4. ..., Lenuţa nu-şi putea lua ochii de la ele. 5. Eu rămasei mirat... 6. M-au impresionat personajele... 131

268. Citiţi propoziţiile. Identiﬁcaţi complementele circum-

stanţiale cauzale şi transformaţi-le în subordonate cauzale. Scrieţi frazele obţinute şi puneţi semnele de punctuaţie. 1. Temîndu-se parcă de atîta vorbăraie, meşterul căută în ochii băiatului. (S. Şleahu) 2. Lui Toader Niculiţă îi rîd ochii de mulţumire. (A. Lipcan) 3. Veronica n-avea o voce sonoră, dar vibra de pasiune. (G. Meniuc) 4. Amurgul o bucură pe Ileana, aducîndu-i odihna cuvenită. (Ana Lupan) 5. Cenuşica sta cu ochii închişi de plăcere. (I. Druţă)

269. Scrieţi o notiţă explicativă, lămurind, printr-o frază cu două subordonate circumstanţiale cauzale, de ce aţi lipsit de la primele două ore. 270. Citiţi dialogul şi transformaţi-l, în scris, într-o frază,

păstrînd segmentele date. — Mitruţ, îndrăzni Ioana, tare n-aş vrea să pleci la oraş. — De ce? întrebă acesta. — Fiindcă... te iubesc şi mă tem să nu te pierd... .

271. Traduceţi frazele în limba moldovenească. Numiţi elementele de relaţie, motivaţi punctuaţia. 1. Не тішся чужою бідою, бо твоя стоїть за тобою. (Нар. тв.) 2. Мабуть, тому що село коло річки близько, таке все свіже тут, зелене. (М. Вовчок) 3. Я таки прийду, оскільки дуже хвилююсь. 4. Завдяки тому, що мистецтво прославляє людину, воно вічне. 5. Тим трава зелена, що близько вода. (Метлинський) 272. Citiţi frazele. Traduceţi-le în limba ucraineană, utilizaţi

elementele de relaţie echivalente cu cele din frazele propuse. 1. De sărăcie nu m-am temut niciodată, căci totdeauna a fost cu mine. (I. Creangă) 2. Nimeni nu-l contrazice, pentru că nu vor să-l supere. 3. Iaca, dacă eşti brigadir, cunoşti toate drumurile satului. (G. Gheorghiu) 4. Dacă-i vorba de locuri natale, atunci ascultaţi.

273. Alcătuiţi cîte o frază cu propoziţii subordonate circum-

stanţiale cauzale, introduse prin următoarele elemente de relaţie: de aceea... că, dacă ... atunci, dacă ... apoi. 132

274. Сine e mai isteţ? Adunaţi cuvintele într-un aforism

despre învăţătură: că nu ştiţi, învăţa, că nu veţi, putea, temeţi-vă, nu vă temeţi.

275. Scrieţi un eseu cu tema «Profesorul meu — cum este azi şi cum îl vreau mîine». 276. Analizaţi eseurile colegilor. Alegeţi eseul pe care majo-

ritatea dintre dvs. îl consideră cel mai bun.

277. Citiţi informaţia care conţine idei foarte interesante. Fiecare secundă pe care o trăim este un moment unic în univers, o clipă care nu va mai ﬁ niciodată... Şi noi ce îi învăţăm pe copiii noştri? Îi învăţăm că doi plus doi fac patru şi că Parisul este capitala Franţei... Cînd îi vom învăţa ce sînt ei? Ar trebui să spunem ﬁecăruia: «Ştii ce eşti tu? Eşti o minune! Eşti unic. În toţi anii care au trecut nu a mai fost nicicînd un copil ca tine. Poţi deveni Shakespeare, un Michelangelo, un Beethoven. Tu poţi face orice. Da, eşti o minune. Şi cînd o să creşti, vei putea tu oare să-l ofensezi pe altul care este o minune ca tine?»

Michelandgelo

Beethoven

Trebuie să muncim — cu toţii trebuie să muncim — ca să facem această lume demnă de copiii ei. (Pablo Casalas) 133

 Ce idei înaintează mesajul? Alegeţi una din variante (sau propuneţi varianta dvs.) care demonstrează că informaţia citită este una interesantă. • arată cum trebuie să-i învăţăm pe copii; • pune accentul pe sentimentele copilului; • orice copil este un talent; • se constată că orice copil este o minune; •................

278. Identiﬁcaţi, în textul informaţiei ex. № 277, tipul sub-

ordonatelor.

279. Efectuaţi analiza sintactică a frazelor, delimitînd pro-

poziţiile şi formulînd întrebările la care răspund propoziţiile subordonate. 1. Olguţa şi-a făcut de cîteva ori cărare la fîntînă, doar l-a întîlni pe Ilieş. (A. Lupan) 2. Ca să grăbim zidirea, vom folosi cu rost toate maşinile. (Em. Bucov) 3. Prostul taie copacul, ca să-i mănînce rodul. (Folclor) 4. Adună la tinereţe, ca să ai la bătrîneţe. 5. Pînă atunci însă, pentru ca să nu te afle tată-meu, eu te voi preface într-o floare. (M. Eminescu) 6. Copilu-i născut, ca să crească zîmbind. (Em. Bucov)  Identificaţi poziţia subordonatei în raport cu regenta. Repere • Propoziţia subordonată, care determină predicatul teoretice din propoziţia regentă, arătînd scopul realizării acţiunii din această propoziţie, și răspunde la întrebările cu ce scop? pentru ce?, se numește propoziţie subordonată circumstanţială finală (CF) sau de scop (PSCSc.). • Subordonata circumstanţială finală se introduce în frază prin conjuncţii și locuţiuni conjuncţionale: să, de, ca să, pentru ca să, așa ca să, pînă ce etc. • Propoziţiile subordonate circumstanţiale finale pot ocupa orice poziţie în raport cu regenta și întotdeauna se izolează, cu excepţia subordonaleor introduse prin conjuncţiile să, de. 134

a) Moșneagul pornește spre casă, ca să-și aducă feciorul. (I. Creangă) b) Cărăbuș s-a dus cu Tincuţa la gară de i-a petrecut. (I. Druţă) c) Lelea Catinca, ca să se mai răcorească de căldura mersului, a băut o cană cu apă. (G. Adam)

280. Citiţi cu voce. Transcrieţi exemplele, punînd semnele de punctuaţie necesare la subordonatele circumstanţiale ﬁnale. Suplimentar, comentaţi jonctivele şi topica. 1. Dă din mîini de vrei să ieşi la mal. (Folclor) 2. Pentru ca procesul literar să se desfăşoare rodnic şi ﬁresc sînt necesare discuţiile, studiile, eseurile... (G. Meniuc) 3. Nevasta celui bogat de multe ori făcea zile fripte bărbatului ca să-l poată descotorosi odată de frate-său. (I. Creangă) 4. Nu ştiam cum să fac pentru ca să-l atrag din meditaţia lui... (V. Alecsandri) 5. Nu tăia pomul din rădăcină ca să cadă şi să-i culegi rodul, ci mai bine urcă-te în el ca să culegi şi la anul. (Folclor)  Desenaţi schema enunţului № 3. 281. Enumeraţi trei obiective pe care le aveţi pentru acest an

de studii. Exprimaţi-vă în propoziţii subordonate circumstanţiale ﬁnale. Model: Obiectivul meu este să termin cu succes anul şcolar. (PSPr.) Ca să termin cu succes anul şcolar, trebuie să învăţ mult. (PSCF)

282. Includeţi în contexte adecvate construcţiile verbale date. Transformaţi-le în propoziţii subordonate circumstanţiale ﬁnale. 1. Pentru a scrie un raport. 2. Spre a-şi îndeplini scopul. 3. Pentru a face o consultaţie. 283. Continuaţi prin regente corespunzătoare opiniei dvs.

propoziţiile subordonate circumstanţiale ﬁnale. 1. Ca să devii o persoană stimată, ... 2. Ca să susţii cu succes examenele, ... 3. Ca să cunoşti multe, ... 135

284. Enumeraţi-vă activităţi-le şi ocupaţiile extraşcolare.

Răspundeţi la două întrebări în raport cu ﬁecare activitate/ocupaţie: De ce o practicaţi? Cu ce scop o practicaţi?

285. Prin expansiune, din propoziţii cu complemente circumstanţiale ﬁnale obţineţi fraze cu subordonate circumstanţiale ﬁnale. 1. Moţoc întrebuinţa creditul ce avea la domn spre împilarea gloatei. (C. Negruzzi) 2. Trei mocani coborau la iernat. (G. Meniuc) 3. Copiii veneau în fugă la scăldat. 4. Cîmpia întreagă le ieşise întru întîmpinare. (I. Druţă) 5. Purcelul însă umbla muşluind prin casă după mîncare. (I. Creangă) 6. Lupii ies după pradă. (V. Alecsandri)

Vocabular

a muşlui — a adulmeca, a scotoci cu botul după mîncare.

286. Citiţi cu voce. Traduceţi în limba moldovenească fraze-

le. Identiﬁcaţi regentele, determinaţi tipul. 1. Щоб рибку з’їсти, треба в воду лізти. (Нар. тв.) 2. Христя, щоб як-небудь скоротити час, почала вишивати сорочку. (П. Мирний) 3. Для того, щоб любити власний народ, не треба нам ненавидіти інший народ. (О. Кобилянська) 4. Зважте кожний крок, аби не наробити помилок. (Р. Третьяков) 5. Щоб зірвати одну квітку, треба виростити десять. (В. Сухомлинський)

287. Citiţi frazele cu voce. Traduceţi-le în limba ucraineană, utilizînd elemente de relaţie necesare. 1. Ca să scapi de fum, de multe ori te arunci în foc. (Folclor) 2. Ieşi la plimbare, pentru ca să te recreezi după o muncă asiduă. 3. Ca să citeşti integral «Voinicul în piele de tigru» de Ş. Rustaveli, trebuie să împrumuţi cartea de la bibliotecă. 4. Ca să obţii un succes, trebuie să munceşti mult. 5. Trebuie să înveţi intens, ca să eviţi eşecul la testarea idependentă. 288. Discutaţi ! Răspundeţi la întrebările: 1. Cum credeţi, educaţia răspunde azi necesităţilor societăţii? 136

2. Care sînt problemele din domeniul educaţiei? 3. Care probleme vă par mai greu de rezolvat? 4. Cine dintre dvs. a visat să devină profesor? 5. Cum credeţi, care este trăsătura de bază a unui profesor bun? 6. Pe care elevi îi consideraţi diﬁcili?

289. Alegeţi o aﬁrmaţie din variantele propuse şi comentaţi

alegerea ori propuneţi varianta dvs. 1. Au nevoie de îndrumător copiii: • fără caracter; • fără dorinţă de a învăţa; • fără iniţiativă. •............ 2. Copiii care manifestă iniţiativă sînt: • deştepţi; • talentaţi; • responsabili; •......... 3. Copiii încep să se orienteze în problemele vieţii la vîrsta de: • 10 ani; • 12 ani; • 16 ani. •......... 4. Copiii • încep să se formeze ca cetăţeni din copilărie; • au dreptul la părerea sa; • sînt oglinda părinţilor; •.........

290. Discutaţi, apoi relataţi argumentînd pe care uşă va intra

un copil care vrea să înveţe: a bibliotecii; a bazinului de înot; a şcolii; a cinematografului; a discotecii?

137

291. L. Tolstoi spunea: «Dacă învăţătorul are dragoste doar

pentru profesia sa, el este un învăţător bun. Dacă învăţătorul are dragoste pentru profesie şi pentru elevi, el este un învăţător desăvîrşit.»  Sînteţi de acord cu aﬁrmaţia titanului literaturii ruse?  Formulaţi 3 sfaturi pentru tinerii care vor să devină pedagogi.

292. Citiţi cu voce. Încercuiţi cuvîntul «da» sau «nu» pentru

a indica părerea dvs. referitor la ideile date. Argumentaţi. • Educaţia trebuie să fie un domeniu prioritar al societăţii.

• Liceul este o instituţie de tip nou.

• Numai liceul trebuie să pregătească elevul pentru viaţă.

• Şcoala oferă copiilor şansa de a face studii superioare.

• Ideea de democraţie este esenţială pentru şcoala de azi. • Elevii de azi sînt foarte ingenioşi.

• Elevii la etapa actuală beneficiază de multă informaţie necesară.

• Societatea apreciază mult munca profesorului.

• Nu este suficient ca elevul să cunoască, el trebuie să poată aplica în practică cele învăţate.

293. Citiţi. Completaţi gîndul transformîndu-l într-o frază cu subordonate. Argumentaţi-vă completarea gîndurilor. 1. Pentru mine şcoala înseamnă... 2. Şcoala are scopul de a ... 3. Formarea caracterului începe la grădiniţă... 4. Elevul contemporan trebuie să ﬁe... 5. Consider că la momentul actual şcoala trebuie să ﬁe...  Analizaţi structura frazelor obţinute. 138

294. Citiţi proverbele, apoi copiaţi-le înscriind în paranteze

întrebările la care răspund propoziţiile subordonate. 1. Nu trece gîrla, dacă nu-i vezi fundul. 2. Dacă ai carte, ai şi parte. 3. De-ar şti omul ce-ar păţi, nici din casă n-ar ieşi. 4. Omul, de n-ar ofta, cu totul s-ar venina. 5. De n-ar ﬁ hoţi, n-ar trebui temniţe. Repere • Propoziţia subordonată, care determină predicatul teoretice din propoziţia regentă, arătînd condiţiile de care depinde realizarea sau nerealizarea acţiunii respective, și răspunde la întrebările cu ce condiţie? în ce condiţie?, se numește propoziţie subordonată circumstanţială condiţională (CCţ.). • Subordonata circumstanţială condiţională se introduce în frază prin conjuncţii și locuţiuni conjuncţionale: dacă, de, doar (ă), cînd, cum, numai că, în caz că, cu condiţia să, din moment ce etc. Propoziţiile subordonate circumstanţiale condiţionale pot ocupa orice poziţie în raport cu regenta și întotdeauna se izolează. 1. Nu intra în joc, dacă nu vrei să joci. 2. Dacă este pămînt, atunci sînt de toate. 3. Omul, dacă e sănătos și munceşte, cîştigă.

295. Citiţi textul. Identiﬁcaţi propoziţiile subordonate cir-

cumstanţiale condiţionale. Remarcaţi topica şi jonctivele prin care se introduce ﬁecare subordonată condiţională. Dacă ai venit cu cineva într-o casă străină, nu intra primul. Propune-i însoţitorului să treacă înaintea ta. Dacă ai venit cu o fată, deschide uşa şi dă-i voie să intre ea prima. Într-o cameră cu multă lume nu se dă mîna cu ﬁecare în parte, ci e bine doar să-i saluţi. Dacă în cameră a intrat un adult, ridică-te şi nu te aşeza pînă nu se aşază el. Dacă a intrat o fată cedează-i locul.  Continuaţi Codul bunelor maniere, exprimîndu-vă prin fraze ce vor conţine propoziţii subordonate circumstanţiale condiţionale. 139

296. Scrieţi din memorie 5 reguli de ortograﬁe a limbii mol-

doveneşti, ce conţine cel puţin o subordonată circumstanţială condiţională. Model: Substantivele compuse se scriu prin liniuţă, dacă...

297. Analizaţi textele argumentative din ştiinţele exacte (matematică, chimie, fizică): deduceri de formule, demonstrări de teoreme, definiţii. Apreciaţi rolul propoziţiilor subordonate condiţionale în aceste texte. 298. Continuaţi prin regente sau subordonate corespunzătoare părerii dvs. exemplele de mai jos. 1. Dacă nu s-ar strica vremea ... 2. De-ar fi un iaz aici ... 3. Ai merge şi tu cu noi ... 4. Aş pleca în tabără ... 5. Dacă vreţi să vă căliţi... 6. De vei urma sfatul meu ... 299. Citiţi perechile de propoziţii. Construiţi cu fiecare pereche o frază cu propoziţie subordonată circumstanţială condiţională. 1. Voi pleca la rîu. Să treci pe la mine. 2. Săndel va termina de citit cartea astăzi. Mîine mi-a împrumuta-o mie. 3. Lorica îşi va face lecţiile. Se va duce la teatru şi ea. 4. Mama nu va întîrzia. Vom merge împreună la gară. 5. Nu-ţi arde de plimbare. Şezi acasă. 6. Nu-mi dai crezare. Rişti să rămîi acasă. 300. Traduceţi propoziţiile în limba moldovenească. Identi-

ﬁcaţi dacă elementele de relaţie sînt sinonimice cu cele din limba moldovenească. 1. Завжди шумить ріка, коли вона мілка. (Нар. тв.) 2. Коли весело живеться, до роботи серце рветься. (Нар. тв.) 3. Пригадай собі голос матері, якщо хочеш почути совість. (Д.Павличко) 4. Раз добром нагріте серце, вік не прохолоне. (Т. Шевченко) 5. Коли біда докучить, то й розуму научить. (Нар. тв.) 6. Кожна людина повинна в душі бути поетом, якщо вона залюблена у світ. (І. Цюпа)

301. Сitiţi frazele. Traduceţi-le în limba ucraineană.

1. De te vor pofti la masă, nu te trage sub masă. (C. Negruzzi) 2. Omul, dacă nu face nimic bun şi frumos, se stinge ca roua. 140

(R. Lungu) 3. Timpul e mort, cînd se duce fără rost. (Em. Bucov) 4. De vorbeşti puţine şi bune, arăţi înţelepciune. (Folclor) 5. Orice profesie este onorabilă, dacă se bazează pe tradiţii nobile. (A. Şalari)

302. Discutaţi răspunzînd la întrebările: a) Cine dintre dvs. consideră că formarea caracterului începe de la grădiniţă? b) Lucrurile pe care le învăţăm la grădiniţă ne prind bine toată viaţa? c) Cum credeţi, ce rol are grădiniţa în viaţa copilului? d) Ce rol a jucat grădiniţa în viaţa dvs.? e) Vă mai amintiţi anii de grădiniţă? Relataţi despre un moment educativ de neuitat. f) Cei mici din familia dvs. frecventează grădiniţa? Se deosebesc de cei ce nu merg la grădiniţă? Prin ce?

303. Citiţi cu voce textul. Determinaţi stilul. Expuneţi rezu-

mativ conţinutul.

Ce am învăţat la grădiniţă

O mare parte din lucrurile pe care trebuie să le ştiu despre felul cum trebuie să trăiesc, ce să fac şi cum să exist le-am învăţat la grădiniţă. Iată lucrurile pe care le-am învăţat. Împarte tot ce ai. Fii corect. Nu lovi pe nimeni. Spune că-ţi pare rău atunci, cînd loveşti întîmplător pe cineva. Pune lucrurile la loc, de unde le-ai luat. Nu pune mîna pe ce nu-i al tău. Învaţă ceva şi gîndeşte ceva în fiecare clipă; desenează, pictează, cîntă, joacă-te şi lucrează în fiecare zi cîte puţin. Cînd ieşiţi în sat, în oraş, aveţi grijă cum traversaţi strada: ţineţi-vă de mîini şi treceţi strada împreună. Fii atent la lucrurile minunate din jur. Imaginaţi-vă ce lume bună am fi — întreaga lume — dacă am avea o politică ce ne-ar obliga să punem toate lucrurile la locul lor. Şi este adevărat (indiferent de faptul cîţi ani aveţi) că atunci, cînd ieşiţi în lume, este mai bine să vă ţineţi de mîini şi să staţi împreună. (E. Constantinovici) 141

 Lucrurile despre care povesteşte autoarea în text le-aţi însuşit la grădinţă sau pe băncile şcolii?

304. Alegeţi care este ideea de bază a textului (ex. №303) sau propuneţi varianta dvs. • Maturul trebuie să rămînă copil toată viaţa sa. • Învăţătura de mic prinde bine toată viaţa. • Orice copil este o minune. •....................  Cum credeţi, oare într-adevăr omul învaţă la grădiniţă tot ce este necesar să ştie în viaţă?  Explicaţi următoarele aﬁrmaţii: • Împarte tot ce ai. • Învaţă ceva şi gîndeşte ceva în ﬁecare clipă. • Fii atent la lucrurile minunate din jur.

AUTOEVALUARE 1. Care frază se numeşte joncţională? 2. Care este deosebirea dintre fraza formată prin coordonare şi fraza formată prin subordonare? 3. Care propoziţii independente dintr-o frază sînt adversative. 1. Completaţi propoziţiile cu cîte o subordonată. Determinaţi II tipul subordonatelor. a) Munca se transformă în frumuseţe cînd... b) În ţara noastră toţi vor pace ﬁindcă... c) În spatele norilor negri s-a ascuns un soare care... d) Mai dulce şi mai bună decît toate e limba mea deoarece... e) Noi pentru pace viaţa ne zidim căci... f) Dacă e ruşine să trăieşti fără carte... .  Motivaţi punctuaţia în frazele obţinute. 2. Citiţi textul. Identiﬁcaţi frazele şi analizaţi-le conform algoritmului cunoscut.

142

Lucrăm ca să cîştigăm şi să cheltuim banii. E bine ca fiecare dintre noi să aibă grijă să nu cheltuiască banii fără rost, pentru că rolul banilor în viaţa noastră este foarte mare. Cu bani cumpărăm alimente, cărţi, tablouri, bijuterii, cu bani plătim întreţinerea apartamentelor. Dar atenţie! Banii nu trebuie să fie scopul suprem al vieţii, deoarece nu doar cu bani eşti bogat! 3. Dvs. ce părere aveţi: Omul e bogat numai avînd bani? Exprimaţi-vă opinia în 2-3 fraze formate prin coordonare/subordonare. .1. Citiţi textul. Expuneţi-l detaliat, determinaţi stilul. III Sănătatea este cea mai mare comoară a omului. Dacă eşti sănătos, te poţi bucura de viaţă, îţi poţi face planuri de viitor şi le poţi realiza, îi poţi ajuta pe alţii. Totdeauna eşti bine dispus şi vesel. Fiecare om trebuie să înţeleagă că sănătatea este în mîinile proprii. Trebuie să facem totul ca s-o menţinem. Mişcarea regulată reprezintă unul din cei mai însemnaţi factori, care vă ajută să rămîneţi sănătoşi, indiferent de vîrstă. Exerciţiile fizice contribuie la reducerea surplusului de calorii şi a greutăţii. Ele reglează tensiunea arterială, reduc nivelul colesterolului din sînge şi întăresc imunitatea. Sănătatea depinde de modul nostru de viaţă. 2. Completaţi cu variante proprii: a) mănînc multe legume, pentru că: ........ ........ ........ b) Mă plimb zilnic la aer liber, pentru că : ........ ........ ........ c) Merg mult pe jos, pentru că: ........ ........ ........ 143

d) Practic zilnic sportul, pentru că: ........ ........ ........ 3. Comentaţi (3 fraze) proverbul Minte sănătoasă în corp sănătos.

144

FRAZA NEJONCŢIONALĂ CU PROPOZIŢII SUBORDONATE 305. Citiţi frazele, analizaţi-le structura şi observaţi cum sînt legate propoziţiile independente. 1. Era noapte, era toamnă, era răcoare. (I. Druţă) 2. Bătrînul îşi pregăti din timp coasa, se ridică şi ieşi prin poartă. (N. Esinencu) 3. Dimineaţa Ion deschidea difuzorul, făcea gimnastică, se spăla cu apă rece, îmbuca ceva şi o pornea la lucru. (A. Roşca) 4. Arta e lungă, viaţa e scurtă. (Seneca) 5. Apa trece, pietrele rămîn. (Folclor) 6. Ciobanul s-a aşezat, a rezemat dîrjaua de umăr, a scos ﬂuierul din brîu, l-a pus la gură şi a început a cînta. (I. Canna) Repere • În exemplele de mai sus propoziţiile coordonate teoretice s-au introdus în cadrul frazei nu cu ajutorul conjuncţiilor, ci prin juxtapunere. • În fraza nejoncţională cu propoziţii coordonate acţiunile, stările pot avea aspect terminat și aspect neterminat. Din acest motiv se cunosc fraze cu propoziţii coordonate juxtapuse închise și deschise. Închise se numesc acele fraze, în care șirul de propoziţii juxtapuse se încheie cu o propoziţie copulativă, introdusă prin și. Deschise se numesc acele fraze, în care șirul de propoziţii juxtapuse nu se încheie.

306. Identiﬁcaţi care din frazele ex. № 305 sînt închise şi

care — deschise. Motivaţi răspunsurile.

Repere • Spre deosebire de frazele cu propoziţii coordonate teoretice juxtapuse, cele cu propoziţii subordonate juxtapuse au o punctuaţie variată. 145

Subordonatele juxtapuse sînt de mai multe feluri: a) Propoziţii subordonate completive, care se izolează de regente prin două puncte: Atunci Costel s-a gîndit: a venit momentul pentru un pas mai hotărît în viaţa mea. b) Propoziţii subordonate atributive, care se izolează de regente prin două puncte sau tireu: Se pornise zvonul: el era bolnav. (N. Vieru) A trecut frontul. Multe case sînt năruite și numai mormanele de piatră neagră sînt o mărturie — nu demult a fost aici lăcaș omenesc. (Ana Lupan) c) Propoziţii subordonate modale, care se izolează de regente prin două puncte sau tireu: — Ei, așa-i întotdeauna: ochii sperie, mîinile bucură. (A. Lipcan) — Ce mai ard stejarii iștea — poţi face lumînări la para lor. (I. Druţă) d) Propoziţii subordonate temporale, care se izolează de regente prin tireu sau virgulă: Citești mai mult, mai mult știi. Te invită — trebuie să vii. (F. Vidrașcu) e) Propoziţii subordonate cauzale, care se izolează de regente prin două puncte sau tireu: Ștefănică se bucură: a descoperit pe cunoscătorul celor mai frumoase colinde, pe moș Manole. (A. Șalari) De noi să nu s-atingă – Am fost mai ieri soldaţi. (P. Darienco) f) Propoziţii subordonate condiţionale, care se izolează de regente prin tireu: Vrei să devii un bun specialist — trebuie să înveţi mult. 146

307. Citiţi frazele. Identiﬁcaţi subordonatele. Explicaţi utili-

zarea punctuaţiei în frazele juxtapuse. 1. Unii poate că şi pricepeau vreo cursă, dar, odată intrînd, nu se mai puteau înturna: porţile erau străjuite... (C. Negruzzi) 2. — Să-ţi spun pe faţă: mă cam tem. (P. Darienco) 3. ...Furat de gînduri la fereastra autobuzului, zăreşte departe, pe-o coastă de deal, o umbră de trecător şi se gîndeşte — o ﬁ ﬁind moşneagul cela... (I. Druţă) 4. Era o deprindere veche a sa: să-şi frămînte mîinile emoţionat. 5. Moş Mihail a mai întrebat o dată, dar nu i-a mers — mătuşa nu i-a răspuns. 6. Bine faci — bine găseşti. 7. Cititorii întreabă, gazeta răspunde.

308. Citiţi cu voce. Puneţi semnele de punctuaţie în spaţiul punctat şi motivaţi alegerea. 1. Ţine minte ... pentru binele făcut vei fi răsplătit. 2. Noi nu înţelegem ... voi vreţi a noastră limbă/S-o înnoiţi, surpîndu-i temeiurile vechi. (A. Mateevici) 3. Şi eu aş zice aşa ... o viaţă are omul ş-o floare-n pălărie. (I. Druţă) 4. Un lucru m-a mirat la el ... niciodată versurile ce scria nu erau în analogie cu starea sufletului său. (V. Alecsandri) 5. Ea stă locului înduioşată ... copilul ei se duce azi la şcoală. 309. Citiţi frazele, numerotaţi propoziţiile, identificaţi subordonatele, puneţi semnele de punctuaţie necesare. Argumentaţi. 1. Ai carte, ai parte. (Folclor) 2. Grai ce-nvie şi încîntă,/ Atingi piatra piatra cîntă . (V. Romanciuc) 3. Toată lumea-i fără lume,/Numele e fără nume/Îl invoc, dar nu-l aud. (A. Codru) 4. Ţi-ai luat angajamentul îndeplineşte-l. 5. Eu simt/Fără tine (muză)/Serile-s reci. (Em. Bucov) 6. Am o singură mare dorinţă să ajung un profesor bun.  În baza enunţului № 1 alcătuiţi un dialog.

Vocabular

a invoca — aici: a chema.

310. «Spicuiţi» din literatura artistică moldovenească şi

universală 3 fraze cu subordonate introduse prin semnul două 147

puncte, 2 introduse prin tireu (linie de pauză) şi 2 introduse prin virgule. Stabiliţi tipul acestor subordonate şi pauzele cerute de semnele respective de punctuaţie.

311. Scrieţi prin dictare proverbele de mai jos. 1. A trăi înseamnă a munci: a munci înseamnă a trăi. 2. Unul pentru toţi — toţi pentru unul. 3. Nu crede din auzit — crede din văzut. 4. Ne-a fost ţara boierească — acum este omenească. 5. Vorba deşartă nu se ia în seamă: cel de lucrează îi om de seamă. 6. Cercetează bine toate: fără asta nu se poate. 7. Bine semeni — bine culegi.

312. Citiţi cu voce textul.

Codrii Moldovei Dealuri păduroase, văi cu nuci seculari. Dumbrăvi şi poiene pline de aroma ﬂorilor şi a ierbii, drumuri şerpuitoare, care te îndeamnă mereu să le străbaţi pas cu pas — toate acestea sînt parte din plaiul natal.

Сodrii Moldovei

Orice pădurar îţi povesteşte de codrul bătrîn şi des, de stejarul al cărui trunchi nu-l pot cuprinde trei persoane. Nu demult, în valea Buda erau mulţi zimbri, acuma vezi căprioare, veveriţe sprintene, cerbi blînzi. Pădurarul cunoaşte toate dealurile şi hîrtoapele, povîrnişurile şi cotiturile apelor. Ştie unde se ascunde vidra, mistreţul, bursucul. Zîmbind cu înţelegere, se închină în faţa stejarului ca în faţa unui rege al pădurii. Apoi îţi numără speciile de arbori: carpenul, teiul alb, ulmul, paltinul de munte, arţarul, cornul, sorbul, fagul. 148

La Mîndra creşte cel mai înalt fag din Moldova. Are 27 de metri. Gigantul verde străjuieşte pădurea. Ce sînt codrii? Cele mai bogate livezi şi podgorii, crame ospitaliere, sate străvechi, izvoare reci şi triluri de păsări, aroma florilor, poteci verzi, asemenea cîntecelor populare. Şi tocmai de aceea freamătul lui dăinuie în balade şi în basme de demult, în ornamente pe porţi şi pe covoare, în cîntece de haiducie şi cele de dor. Unică e zona codrilor cu frumuseţile ei fără seamăn, cu flora şi fauna ei bogată, cu istoria şi legendele ei. Oamenii din zona codrilor poartă întotdeauna cu dînşii virtuţile plaiului. Natura Moldovei e încîntătoare, zona de codri avînd un farmec deosebit. Cei care vizitează Moldova rămîn surprinşi de măreţia codrilor ei. (N. Callo)  Aflaţi cu ajutorul Dicţionarului explicativ sensul cuvintelor: hîrtop, povîrniş, vale, deal.  Spuneţi care sînt deosebirile dintre aceste forme de relief.

313. Discutaţi în baza textului (ex. № 312). 1. Despre ce se vorbeşte în text? 2. Cine poate povesti lucruri interesante despre codri? 3. Cui îi este adresat, de fapt, textul? 4. Cum înţelegeţi afirmaţiile: a) se închină în faţa stejarului ca în faţa unui rege al pădurii; b) freamătul lui dăinuie în balade şi în basme de demult; c) unic e codrul cu frumuseţile lui. 5. Sînteţi de acord cu ideea că stejarul este regele codrului? Argumentaţi-vă părerea. 6. Ce s-ar întîmpla dacă codrii Moldovei ar fi distruşi? 7. Cum influenţează zona de codri viaţa omului? 8. Care copac este simbolul plaiului moldav? Dar al celui ucrainean? 9. Ce este codrul: o mare bogăţie sau o mare frumuseţe? 10. Are oare codrul nevoie de protecţia noastră? 149

11. Cunoaşteţi un cîntec sau versuri despre codri? 12. Aţi dori să vă alegeţi profesia de pădurar? Argumentaţi.

314. Îmaginaţi-vă că aveţi în faţă cinci imagini: a unui inel,

a unei cărţi, a unei mingi de fotbal, a codrilor, a unui drum de ţară. Care din aceste imagini ar simboliza: fericirea, minunea, învăţătura.

 Motivaţi-vă opţiunea.

315. Scrieţi un eseu (1,75 pag.) «Codrule, codruţule, ce mai faci drăguţule?» Vorbiţi despre natură la etapa actuală şi ce se întreprinde pentru a o ocroti. Construiţi schema unei fraze, folosită la alcătuirea eseului. 316. Citiţi un articol de ziar şi completaţi ﬁşa de mai jos.

Fişa articolului de ziar 1. Titlul articolului 2. Ziarul Data Pagina 3. Scrieţi cinci civinte noi, găsite în articol, şi definiţia lor în limba moldovenească. a) b) c) d) e) 4. Scrieţi sumarul articolului, completînd rubricile de mai jos: Ce s-a întîmplat Unde: Cînd: Cum: De ce: 150

5. Scrieţi întrebările care v-au apărut după citirea acestui articol

6. Care este opinia dvs. în legătură cu problema abordată în articol? 7. Aţi mai auzit sau aţi mai citit despre acest eveniment şi din alte surse? Arătaţi sursa/sursele. 8. Diferă informaţia prezentată în acest articol de ceea ce cunoașteţi dvs.? Dacă da, prin ce? 9. Precizaţi tipul articolului citit: a) articol care abordează probleme ecologice; b) articol care se referă la problema ocrotirii naturii; c) articol despre frumuseţea naturii. d)

317. Citiţi frazele. Transformaţi-le în fraze cu subordonate joncţionale. 1. Tractorul ne duce înainte cu avînt — plugul de lemn ne trăgea înapoi spre mormînt. (Folclor) 2. Te uiţi în oglindă — ea îţi duce nasul la ureche. (I. Druţă) 3. Aprinzi foc — iese fum. (Folclor) 4.Ţi-i voinţa de oţel — ai s-ajungi iute la ţel. (Folclor) 5. S-a ivit Bujor în ţară — pe ciocoi mi-i bagă-n ﬁară. (Folclor) 6. Ionică ştie acum: acest pămînt este al lui. 318. Citiţi frazele. Transformaţi-le în fraze cu subordonate juxtapuse. 1. Victor a înţeles că ceva nou se petrece în viaţa lui. 2. Fracul îl strînge pe boier de-i plesnesc ochii. (C. Negruzzi) 3. Troﬁmaş a scos de sub pat doi caloşi mari, care nici măcar nu erau 151

din pereche. (I. Druţă) 4. Nici nu putea dihania să se lipsească de hergelie, căci cum îl vedea armăsarul pe lup ridica coada pe spinare. (D. Cantemir) 5. Gheorghe muncea cît trei, ﬁindcă visa să aibă o gospodărie. 6. Aveţi bunătate de vorbiţi mai moldoveneşte, cucoane, căci eu unul nu pricep nimica, păcatele mele! (I. Creangă)

319. Vasile Alecsandri scria în «Idealul virtuţilor»: «Acest

domn pentru moldoveni cuprinde toate faptele istorice, toate monumentele, toate isprăvile şi aşezămintele făcute cu cinci veacuri de atîţia stăpînitori»... Cum credeţi, despre care domnitor al Moldovei este vorba? De ce?

320. Citiţi textul. Determinaţi stilul motivînd. Expuneţi-l după un plan întocmit.

Ştefan cel Mare Una din personalităţile de excepţie ale istoriei moldovenilor, Ştefan cel Mare, a domnit între anii 1457-1504. Ştefan cel Mare nu era mare de statură, dar mare la minte şi cu chibzuială.

Ştefan cel Mare

Era mare la sfat şi la fapte, cum n-a mai fost altul ca el şi poate nici n-a mai ﬁ vreodată. Deşi era mic de stat, era iute, încît se bătea cu treizeci de oameni deodată, fără să se teamă că va ﬁ biruit. 152

Cînd s-a născut, ursitoarele i-au prezis că va ﬁ un om mare şi vestit în toată lumea şi multe fapte bune are să facă, şi pe mulţi duşmani îi va omorî — după cum a şi fost — şi i-au pus numele Ştefan. În timpul domniei sale, Ştefan cel Mare a dus o politică de întărire a statului, de oprire a expansiunii turceşti. Ştefan cel Mare a transformat Moldova într-o forţă de prim rang în spaţiul european. A purtat 36 de lupte, din care a ieşit învingător în 34, şi a ridicat peste 40 de biserici şi mănăstiri.

Mănăstirea Putna. 1463

Este înmormîntat în mănăstirea Putna.

(După L. Petrenco)  Selectaţi din text frazele formate prin coordonare, frazele formate prin subordonare.  Alcătuiţi dialogul «Ştefan cel Mare — personalitate de excepţie a istoriei moldovenilor».

321. Găsiţi în text (ex. № 320) informaţia despre: a) anii de domnie a lui Ştefan cel Mare; b) politica internă şi externă; c) luptele purtate cu turcii; d) construcţia de biserici şi mănăstiri. 153

322. Caracterizaţi-l pe domnitorul Ştefan cel Mare, pornind

de la spusele lui V. Alecsandri: «El era adevăratul Domn în toată puterea cuvîntului. Nici una din însuşiri nu-i lipsea: vitejie, suﬂet mare, iubire de dreptate unită cu tărie de suﬂet».

323. Traduceţi în limba moldovenească. Vorbiţi despre

punctuaţia din frazele nejoncţionale în limba ucraineană. 1. Приїхали до лісу — зійшло сонце. (Г. Тютюнник) 2. Думай перед весіллям — не будеш задумуватися після нього. (Нар. тв.) 3. Мороз такий — ніхто не виткне носа. (Л. Костенко) 4. Ну так знай же: я тебе давно люблю. (І. Цюпа) 5. Добро стратиш — наживеш, честь утратиш — пропадеш. (Нар. тв.)

324. Citiţi. Traduceţi în limba ucraineană, utilizînd elemente

de relaţie sinonime cu cele din limba maternă. 1. Întotdeauna ţine minte:/Viaţa-ncepe de la abecedar. (P. Cruceniuc) 2. Munceşti mai bine — cîştigi mai mult. (Folclor) 3. Una o stingherea: nu ştia ce broboadă să-şi pună pe cap. (V. Beşleagă) 4. S-a uitat spre căsoaie — căsoaia se clătina, s-a uitat spre vîrful salcîmului — vîrful salcîmului se clătina. (V. Beşleagă) 5. Ai scăpat vremea — ai scăpat şi roada. (Folclor)

325. Discutaţi! 1. Numiţi ţările cu care Ucraina are relaţii economice? 2. Care sînt organismele internaţionale la care Ucraina ia parte? 3. Cum credeţi, de ce Ucraina trebuie să colaboreze cu alte state? 4. Ce trebuie să întreprindă Ucraina pentru a ﬁ admisă de Uniunea Europeană? 5. Vorbiţi despre: – poziţia geograﬁcă a Ucrainei; – proclamarea independenţei Ucrainei; – adoptarea constituţiei ţării noastre; – sistemul politic; – durata mandatului de preşedinte în Ucraina; 154

– modul de alegere al Preşedintelui; – organul legislativ; – modul de alegere al Parlamentului. 6. Cum credeţi, de ce o delegaţie străină are nevoie de aceste date? 7. Ce date mai sînt necesare, pentru ca membrii delegaţiei să-şi formeze o imagine de ansamblu despre Ucraina? 8. Unde ar putea găsi ei aceste date necunoscute? 9. Numiţi datele care sînt considerate sărbători oﬁciale în ţara noastră?  Dacă, pentru a răspunde la aceste întrebări, întîlniţi greutăţi, apelaţi la ajutorul profesorilor de geograﬁe, de istorie, părinţi.

326. Audiaţi textul.

Europa: de la Planul Marshall la Uniunea Europeană După cel de-al doilea război mondial Europa s-a schimbat ireversibil. Nici unul din liderii mondiali ai anilor 30 nu a putut să-şi imagineze ceea ce s-a întîmplat după acest război. După cum se ştie, în 1948 a fost constituită Organizaţia pentru Cooperare Economică Europeană (OCEE), care avea drept scop administrarea Planului Marshall. Mai tîrziu, OCEE s-a transformat în Comunitate Economică Europeană, apoi în Uniunea Europeană. Au fost necesare investiţii de miliarde de dolari pentru a crea infrastructura şi instituţiile europene de astăzi. Este clar că ﬁnanţarea în cadrul Planului Marshall a contribuit enorm la reconstrucţia şi unitatea europeană. Există însă o moştenire mult mai importantă decît toate aceste instituţii. Această moştenire este concepţia că pacea durabilă, prosperitatea şi securitatea pot ﬁ obţinute numai prin dezvoltare economică şi prin cooperare. A trebuit să treacă jumătate de secol pentru a înţelege că relaţiile economice contribuie la dezvoltarea economică. Astăzi acest lucru este clar pentru toţi. 155

Lumea trăieşte acum o perioadă a creşterii economice şi a realizărilor tehnice, la care generaţiile precedente nici nu puteau visa. Mecanismul economiei de piaţă a accelerat progresul lumii şi a transformat societatea umană. Experienţa ultimei jumătăţi de secol a fost o lecţie. Europa a renăscut din ruinele războiului datorită interacţiunii economice şi sprijinului acordat de statele dezvoltate partenerilor lor comerciali. Astăzi această experienţă serveşte drept model pentru a se ajunge la adevărata globalizare. Ceea ce a avut loc în Europa trebuie să se realizeze în întreaga lume. Economia globală a comerţului şi a investiţiilor ar trebui să cuprindă toate ţările. Aceasta va permite stabilirea unei securităţi globale şi va face posibilă soluţionarea problemelor ţărilor în curs de edzvoltare. (După I. Bărbuţă)  Determinaţi stilul textului. Cum aţi stabilit? Argumentaţi.  Notaţi informaţia în tabelul: Informaţii cunoscute

Informaţii necunoscute

 Rezumaţi primele două alineate într-o frază. Determinaţi tipul frazei, identiﬁcaţi numărul propoziţiilor din componenţa ei.

Vocabular

ireversibil — de neschimbat.

327. Răspundeţi la întrebările de mai jos, apoi formulaţi întrebări în baza textului (ex. №326) şi adresaţi-le unul altuia. 1. Ce s-a întîmplat cu Europa după cel de-al doilea război mondial? 2. Cînd s-a constituit Organizaţia pentru Cooperare Economică Europeană? 3. Care era scopul ei iniţial? 4. Ce transformări a suferit această organizaţie? 156

5. Care este cea mai importantă moştenire a procesului de transformare, produs în Europa după cel de-al doilea război mondial? 6. Care sînt cei mai importanţi factori, care contribuie la progersul economic şi social?

328. Găsiţi în text (ex. №326) fragmentele în care se vorbeşte: a) despre transformările produse pe continentul Europa după cel de-al doilea război mondial; b) despre constituirea organizaţiilor şi instituţiilor care au contribuit la reconstrucţia şi unitatea europeană; c) despre sprijinul acordat de statele dezvoltate partenerilor lor comerciali în perioada de după război? d) despre rolul cooperării şi relaţiilor de piaţă în dezvoltarea economică a lumii; e) despre importanţa experienţei acumulate de statele europene pentru toată lumea.  Identiﬁcaţi în fragmentele găsite frazele. Analizaţi-le structura. 329. Transcrieţi exemplele de mai jos, potrivind prepoziţia cerută de context. Alăturaţi propoziţiilor date subordonate (la alegere), determinaţi tipul lor. Desenaţi schemele a trei fraze. 1. O carte interesantă se citeşte cu/în linişte. 2. Operele acestui pictor sînt admirate la/de multă lume. 3. Televizorul ne aduce ştiri din/după toate părţile globului. 4. Noi ne bucurăm pentru/despre voi. 5. În ﬁecare duminică plec cu familia la/în parc. 6. Parlamentul este ales de întregul popor pe/la o perioadă de patru ani.

157

AUTOEVALUARE 1. Care frază cu subordonate este juxtapusă? 2. Care fraze cu propoziţii coordonate sînt închise? 3. Enumeraţi subordonatele juxtapuse pe care le cunoaşteţi. 4. Ce semne de punctuaţie se aplică la propoziţia subordonată atributivă juxtapusă? 5. Numiţi propoziţia subordonată juxtapusă, care se izolează de regentă numai prin tireu. 1. Transformaţi propoziţia dată într-o frază joncţională forII mată prin subordonare. Aderarea la Uniunea Europeană este posibilă după îndeplinirea tuturor condiţiilor impuse de această organizaţie, după o normalizare cu ţările vecine, după depăşirea crizei economice. 2. Analizaţi după algoritmul cunoscut (ex. № 212) fraza: Dacă un stat va adera la Uniunea Europeană, se va ridica nivelul de trai al populaţiei acestui stat, cetăţenii vor putea călători în orice stat din Europa şi va spori volumul investiţiilor străine în economia ţării. 3. Transformaţi fraza de mai sus (II, 2) într-o frază formată cu propoziţii subordonate juxtapuse. 4. Selectaţi din presa periodică (reviste, ziare) 5 exemple de fraze cu propoziţii subordonate juxtapuse. Comentaţi punctuaţia utilizată. 5. Citiţi frazele. Transcrieţi-le punînd semnele de punctuaţie necesare. a) Faci un pas greşit te înghit valurile. (Ia. Cutcoveţchii) b) Jurăm pe-a nostră libertate nici un duşman n-o să ne scape. (P. Tîcina) c) Trimişii erau mulţumiţi drumul lung a rămas în urmă. (Ia. Zbanaţkii) d) Eu cu mîna pe inimă jur de pe buzele mele să sune adevăr şi îndemn pentru lume, vorba dreaptă minciuna să bată. (L. Damian)

158

e) Lui Onache i-a plăcut ideea putea să plece din sat. (I. Druţă) f) E adevărul cel mai adevărat munca îi aduce omului cele mai reale şi sincere satisfacţii. (A. Şalari) 6. Construiţi fraze conform schemelor: 2 1

III

1. Citiţi în gînd. Determinaţi tipul, stilul, ideea textului.

Marele Şevcenko Există o asemănare între ﬂuvii şi poeţi. Fluviile curg aducînd izvoarele stepelor şi munţilor cu apa cărora răcoresc meleagurile, poeţii adună izvoarele înţelepciunii poporului, adăpînd la rîndul lor inimile oamenilor.

Monumentul lui T. Şevcenko la Odesa. 1966

Poate de aceea, cînd vezi Niprul, cînd auzi bandura, însoţind cîntecele Ucrainei, te gîndeşti întîi la Şevceko, aşa cum te gîndeşti la Eminescu atunci, cînd peste livezile şi pădurile noastre răsare Luceafărul. 159

De multe ori am fost pe malurile Niprului, l-am văzut ziua şi noaptea, pe soare şi pe ploaie, iar în valurile lui verzi am desluşit cîntecele marelui Cobzar. Uneori, cînd se apropie o ploaie mare şi vîntul aleargă înaintea ei, Niprul se întunecă. Valurile lui devin albe şi neostoite, iar din frămîntarea lor se iscă parcă acelaşi cîntec cunoscut şi îndrăgit de toţi. După cum valurile acestea se ridică din adîncurile apei, tot aşa poetul s-a ridicat în mijlocul poporului. În asemenea clipe Niprul parcă exprimă sentimentele de revoltă, care clocoteau în vremurile celea în inima lui Şevceko. (După A. Lupan)

Vocabular

neostoit — neobosit.  Formulaţi şase întrebări asupra textului şi rugaţi-l pe colegul dvs. să răspundă la ele.  Relataţi, într-un text de 2 pag., despre activitatea literară a lui T. Şevceko.

160

FRAZA CU CÎTEVA PROPOZIŢII SUBORDONATE Repere teoretice

• Fraza formată prin subordonare poate avea una sau mai multe propoziţii subordonate. Luînd în considerare structura lor, frazele cu mai multe subordonate se clasifică astfel: a) fraze cu subordonate omogene; b) fraze cu subordonate neomogene; c) fraze cu propoziţii consecutiv subordonate (de treaptă).

Fraze cu propoziţii subordonate omogene 330. Citiţi fraza. Numerotaţi propoziţiile din componenţa ei, tipul subordonatelor şi cuvîntul pe care îl determină. Dar poate aceste gînduri i-au venit lui Lion mai tîrziu, cînd în norii pe cer a văzut fantasme, cînd la nunţile din sat a cules momente poznatice, cînd o fată bălaie cu ochi albaştri i-a răpit liniştea, cînd a pornit şi el să-şi caute un punct de sprijin şi o conduită în viaţă ca orice ﬂăcău de seama lui. (G. Meniuc)  Priviţi cu atenţie schemele. Care din ele corespund structurii frazei de mai sus: а)

cînd? cînd? cînd? cînd?

161

Repere • Două sau mai multe propoziţii subordonate, care teoretice determină acelaşi regent şi răspund la aceeaşi întrebare, se numesc propoziţii subordonate omogene. • Omogene pot fi propoziţiile subordonate atributive, completive, circumstanţiale. • Subordonatele omogene se introduc în frază prin conjuncţii subordonate, cuvinte conjunctive, conjuncţii coordonatoare, prin juxtapunere şi se izolează, de obicei, prin virgulă şi mai rar prin punct şi virgulă. Cînd au trecut linia de fier de la Cobîlnea şi au intrat în pădurea Cuhureştilor, s-a luminat de zi. (I. C. Ciobanu) Gura babei umbla cum umblă meliţa: că fata moşneagului nu ascultă, că-i uşernică, că-i leneşă, că-i soi rău. (I. Creangă) Mergem la bibliotecă să cerem sfaturi bibliotecarei, să culegem informaţii, să completăm «Fişa articolului din ziar».

331. Citiţi fraza. Explicaţi componenţa ei, elementele de relaţie şi punctuaţia. Desenaţi schema frazei. Atunci cînd amurgul vine să îmblînzească marea osteneală a unei zile de vară, atunci cînd mîinile bătătorite se lasă furate de visul unei mîngîieri, atunci cînd adoarme în valea satului bătaia unei căruţe întîrziate la drum, atunci cînd te prinde pe neaşteptate suspinul singurătăţii Amurgul unei zile de vară în şi te doare, şi milă ţi se face pencîmpie tru bietul tău noroc, abia atunci încep ele a răzbate în cîmpie, frumoasele nopţi de vară. (I. Druţă) 162

332. Completaţi schemele cu subordonate omogene.

Vom întreba (ce?)

dacă ... ce ... cum ... unde ...

Omul nu ştia (ce?)

încotro ... despre ce ... pentru ce ... cine ... care ...

333. Citiţi frazele. Urmăriţi cu atenţie utilizarea semnelor de punctuaţie, apoi prezentaţi informaţia «Semnele de punctuaţie în fraza cu subordonate omogene». 1. Eu cînt pe cei ce-n jug şi chin pe-a lor spinare ţara ţin, care-n robie şi necaz voinici, puternici au rămas. (A. Mateevici) 2. Se vedea cum arde spicul pe ogor şi cum apa dulce seacă în izvor. (L. Deleanu) 3. Înveţi şi cînd citeşti, şi cînd scrii, şi cînd asculţi. 4. Priviţi cum zboară şoimii scăldaţi în ploi de soare şi spintecă văzduhul cu aripi sclipitoare; cum trec în escadrile prin zările albastre, cum ne păzesc munca şi cerul ţării noastre. (A. Lupan) 334. Alcătuiţi trei fraze cu subordonate omogene după sche-

mele date: а)

cînd?

ce?

163

care?

335. Citiţi frazele. Plasaţi semnele de punctuaţie care lip-

sesc. Determinaţi tipul subordonatelor omogene. Desenaţi schemele frazelor. 1. Încă în adîncul veacurilor cînd lumea nu visa motoare cînd habar n-avea de «păsările de ﬁer» cînd natura părea de neînfrînt oamenii şi-au data seama de magica putere a prieteniei, unirii şi frăţiei. (P. Cruceniuc) 2. Ciobăniţa vine de undeva, din acele vremuri neînchipuit de îndepărtate pentru Tonea cînd stepa era încă sălbatică şi ciobanii trăiau în bordeie cu beşici de oaie în loc de ferestre. (O. Goncear) 3. Şi întîia dată s-a gîndit Mişa că geanta îi cam grea că drumurile îs lungi că pîinea poştaşului îi amară. (I. Druţă) 4. Unde-s ﬂorile frumoase Unde-s fetele voioase Unde-s doinele duioase Să te duci la răsărit La cel loc nebiruit Unde-s paloşele crunte Unde cresc stejari de munte Unde nasc voinici de frunte. (V. Alecsandri)  Găsiţi un sinonim pentru cuvîntul evidenţiat şi încadraţi-l într-un enunţ.

336. Citiţi textul. Expuneţi-l rezumativ, în limba moldovenească, după un plan întocmit.

Наша батьківщина Вирушаючи в захоплюючу подорож Україною, зробимо зупинку в столиці та у обласному центрі Одеса. Придивімося до краси рідного краю, прислухаймося до шепоту історії. Територія України — 603 тисячі 700 квадратних метрів, де проживає близько 48 мільйонів людей. В Україні є п’ять міст — «мільйонерів» із населенням понад мільйон. Це Київ, Дніпропетровськ, Донецьк, Одеса. 164

До складу України входять 24 області та Автономна Республіка Крим. Більшість населення нашої держави становлять українці. Серед інших народів, що населяють Україну, — росіяни, білоруси, молдовани, поляки, євреї, болгари, греки, румуни, вірмени, німці, угорці, роми, татари. Державними символами України є Державний Прапор України, Державний Герб України і Державний Гімн України. Столиця України — місто Київ. Не віриться, що центральної площі Києва — сучасного Майдану Незалежності — на початку дев’ятнадцятого століття не було зовсім. Тут був пустир — Козине болото, до якого підходили давні оборонні вали ... І тільки в середині дев’ятнадцятого століття почали з’являтися кам’яні будівлі. Центр Києва за останні роки невпізнанно змінився: на Майдані височить монумент Незалежності, напроти нього — пам’ятник покровителю міста, начальнику ангельського війська Архістратигу Monumentul Independenţei din Kiev. Михайлу. 2001 Окрасою столиці України є Софійський собор, збудований князем Ярославом Мудрим в одинадцятому столітті з нагоди перемоги над печенігами. Тут була перша в Київській Русі бібліотека. З-поміж зелені виблискують на сонці башні храмів Києво-Печерської лаври — чоловічого монастиря, заснованого в одинадцятому століття. (З довідника.) На території сучасного міста Одеси було татарське поселення Хаджибей, яке вперше згадується 1415 року. Тут 1794 року почали будувати нове місто, яке тепер перетворилося на великий індустріальний центр, важливий міжнародний морський порт. Назву Одеса місто отримала у 1795 року. Це найменування запропонувала Російська Академія наук. Назвали місто на згадку про давньогрецьку колонію Одесос. 165

Treptele Potiomkin la Odesa.1841

Одеса і море невіддільні. Ось красивий Приморський бульвар і напівкругла площа. Від площі до моря зійдемо Потьомкінськими сходами. Зачаруємось архітектурними пам’ятками: площами, спорудою Театру опери та балету. (За І. Вихованцем)  Răspundeţi la întrebările: 1. Cîte regiuni sînt în Ucraina? 2. Numiţi popoarele care locuiesc pe teritoriul Ucrainei. 3. Enumeraţi însemnele de stat ale Ucrainei. 4. Povestiţi despre istoria Kievului, pe care aţi aﬂat-o din paginile manualului de istorie. 5. Aţi vizitat vreodată oraşul Odesa? Ce v-a impresionat mai mult? 6. Care este cel de-al cincilea oraş-milionar din Ucraina. Pentru a formula un răspuns corect, apelaţi la ajutorul profesorului de geograﬁe.  Alcătuiţi un dialog în baza textului «Наша батьківщина».

337. Aﬂaţi, cu ajutorul Dicţionarului explicativ, sensurile cuvintelor: cuvîntare, alocuţiune, raport, referat, discurs. 166

338. Timp de 7 minute scrieţi ideile pe care le aveţi în legă-

tură cu subiectul: De ce trebuie să ﬁm generoşi?

339. Comparaţi-vă ideile cu ale colegului. Alegeţi 3-4 idei

pe care le împărtăşiţi ambii şi legaţi enunţurile disparate prin diferite jonctive. Formulaţi împreună un text coerent.

340. Dezvoltaţi, prin diferite propoziţii subordonate, textul

iniţial. Citiţi expresiv varianta obţinută în faţa clasei.

341. Analizaţi cuvîntarea / alocuţiunea / discursul unui co-

leg, remarcînd: – Cine a vorbit? – Ce idei a promovat? – Ce argumente a avut pentru ﬁecare idee? – Cum s-a adresat ascultătorilor? – Cum a captat şi a menţinut atenţia auditoriului? – Cum şi-a modelat intonaţia?

342. Rezumaţi una din cuvîntările/alocuţiunile ascul-

tate.

343. Evocaţi în memorie o şedinţă la care aţi participat. Descrieţi-o, menţionînd: – Cine a deschis şedinţa? – Ce a spus? – Cine a luat cuvîntul mai tîrziu? – Ce decizii s-au luat? – Cine şi cum a încheiat discuţia? – Dacă aţi (ﬁ) avut ocazia să vorbiţi, ce aţi (ﬁ) spus? 344. Acumulaţi individual idei pentru elaborarea unui discurs, prin care vă exprimaţi atitudinea într-o discuţie, cu subiectul: A învăţa nu e chiar greu, a obţine rezultate bune, învăţînd, e mai greu. 345. Redactaţi textul discursului, apoi prezentaţi-l oral. 346. Discutaţi problema (ex. № 344) în grup şi rezumaţi, în

scris, în limita de 1/2 pagină, discursul unui coleg. 167

347. Alegeţi varianta corectă! De asupra/deasupra/de-a supra; ieri sară/eri seară/ieri-seară; de odată/deodată; bunăcuviinţă /bună-cuviinţă; foto model/fotomodel; acu-punctură/acupunctură; prim ministru/ prim-ministru; primministru.

348. Citiţi frazele, traduceţi-le în limba moldovenească, apoi determinaţi tipul propoziţiilor subordonate. 1. Хтось Мухам набрехав, що на чужині краще жити, що слід усім туди летіти. (Л. Глібов) 2. Тому я мрію так життя прожити, щоб кров і піт віддати землі своїй, щоб у плодах мої хилились віти, щоб розроставсь в глибинах корінь мій. (М. Стельмах) 3. Навіть квітка квітує для того, щоб заставити після себе насіння, щоб знову відтворити свій квіт у майбутньому. (О. Гончар) 4. Там, де пропускають гори тишу, де коріння миє біла піна, на зелену гімнастьорку лісу ягоди розвішує калина. (В. Ткаченко) 349. Citiţi сu voce frazele, traduceţi-le în limba ucraineană. Observaţi utilizarea semnelor de punctuaţie în limba ucraineană. 1. Am aflat că trenul întîrzie, dar pasagerii sînt în siguranţă. 2. Dacă vrei să fii vînjos, dacă vrei să fii frumos, ocupă-te cu sportul. (B. Istru) 3. Irina îi povestea că e în clasa a noua, că a început să se ocupe cu sportul. (G. Gheorghiu) 4. Învăţătorul ... abia atunci şi-a dat seama că n-a fost acasă de dimineaţă, că cineva îl aşteaptă, că ziua-i pe sfîrşite. (G. Malarciuc) 350. Dictare auditivă.

Pacea

Picasso, cînd a vrut să întruchipeze pacea, a întruchipat-o într-un hulub alb în plină acţiune nu ca pe o constatare, ci ca pe-o nemărginire în toate cele patru puncte cardinale ale pămîntului. Culoarea hulubului — albă. Simbol al curăţeniei suﬂeteşti, al liniştii omeneşti, al încrederii în lumină, în frumos. Hulubul lui Picasso e ca toţi hulubii. Pare că numai ce s-a aşezat pe pămînt. A coborît din zbor. Dar îl deosebeşte de ceilalţi ochiul de veghe. O linişte neliniştită. Dacă ai încerca să traduci în cuvinte privirea 168

hulubului, ai constata cu uimire că preîntîmpină: «Oameni, ﬁţi vigilenţi!» Sau ﬁţi veghetori: e una şi aceeaşi. Şi miracolul hulubului alb e tot mai mare.

Picasso. Hulubul păcii. 1949

Pacea are toate culorile posibile — de la verdele deschis al coltelui pornit spre a face rod pînă la albul imaculat al zăpezilor depuse peste tihna pămîntului. De aceea pacea ar trebui să ﬁe scrisă totdeauna cu majusculă. (După V. Teleucă)

Fraza cu propoziţii subordonate neomogene 351. Citiţi frazele. Determinaţi numărul propoziţiilor în frază, numărul subordonatelor şi tipul lor, întrebările la care răspund şi cuvintele (îmbinările de cuvinte) pe care le determină. 1. În timp ce ei cărau lucrurile în sarai, pe terasă apăru Sabina, care privea ruperea gheţei. (N. Costenco) 2. Cînd intra în miezul povestirii, el uita cu cine vorbeşte. (A. Şalari)  Desenaţi schemele frazelor. 169

Repere teoretice

• Două sau mai multe propoziţii subordonate, care determină unul şi acelaşi cuvînt (sau îmbinare de cuvinte) sau diferite cuvinte (îmbinări de cuvinte) şi răspund la diverse întrebări, se numesc propoziţii subordonate neomogene. • Subordonatele neomogene se introduc în fraze prin aceleaşi jonctive ca şi toate subordonatele respective. Cînd mi-am venit în ﬁre¹, am simţit o durere surdă², care-mi frigea spatele³. (C. Aitmatov) 2 cînd?

ce fel?

Cînd se întorceau în sat¹, Lion îi povestea² cum caută mereu rădăcini de tot felul³. (G. Meniuc) 2 cînd?

ce?

352. Citiţi frazele, apoi analizaţi structura sintactică a lor: 1. Cînd în zori ostaşii au trecut Nistrul, s-au plecat pădurile cărunte să-nsemne-n letopiseţ slava. (B. Istru) 2. Dacă nu-i spui omului neajunsurile lui drept în faţă, el întotdeauna va crede că-i curat şi sfînt. (I. Canna) 3. Cînd se întorcea tîrziu de la muncă, bunelului îi părea rău să-şi trezească nevasta. (M. Stelmah) 4. Pe cît te ascult mai mult, cu atît mă conving că ai pură dreptate. 5. Cînd am ajuns în capătul din vale al viei, am zărit şi bordeiul pe care-l căutam atîta vreme.  Analizaţi după structură cuvîntul evidenţiat.

170

353. Citiţi frazele. Transcrieţi-le punînd semnele de punctu-

aţie necesare. 1. Cînd îl vedea din nou se bucura de parcă ar ﬁ văzut un vechi prieten. (A. Lipcan) 2. Lăpuşneanul pe care îl înştiinţase de pornirea norodului trimise pe armaşul să le aﬂe dorinţa. 3. Dar pînă să se dumirească el fata dispăru tot aşa de neaşteptat după cum se şi ivise. (G. Gheorghiu) 4. Soarele era pe jumătate îmbrăţişat de orizontul care părea acum ca de foc cînd Geamănă cobora spre satul din vale. (I. C. Ciobanu) 5. Cînd venea duminica şi sărbătorile fata babei era împopoţonată şi netezită la cap de parcă o linsese viţeii. (I. Creangă) armaşul — ostaş.

Vocabular

 Desenaţi schemele primelor trei fraze.

354. Alcătuiţi un răvaş prietenului aﬂat peste hotare, în care povestiţi despre ultima activitate extraşcolară, la care aţi participat. Folosiţi fraze cu propoziţii subordonate omogene şi neomogene. 355. Citiţi dialogul, apoi discutaţi despre bani şi fericire.

Alcătuiţi un text în care vă exprimaţi părerile. Credeţi că fericirea constă numai în bani? Săndel: Bună ziua, Grigoraş! Grigoraş: Bună ziua, Săndel! Săndel: Unde ai fost? Grigoraş: Vin de la prietenii mei. Am avut cu ei o discuţie despre bani. Săndel: A, despre bani! Interesant! Grigoraş: Eu am zis că banii n-aduc fericirea şi a început discuţia... Săndel: Îmi imaginez! Grigoraş: Mulţi cred că eu nu am dreptate. Tu ce crezi? Săndel: Eu cred că ai perfectă dreptate. Grigoraş: Eu zic că fericirea nu constă numai în bani. 171

Săndel:

Trebuia să le aminteşti de vorba cîntecului, care spune că mult mai de preţ e iubirea. Grigoraş: Într-adevăr. Mă bucur că eşti de aceeaşi părere cu mine.

356. Sînteţi acasă şi luaţi cina în familie. Improvizaţi o

discuţie despre cum trebuie cheltuiţi banii. Continuaţi dialogul: Tata: De ce cheltuiţi atîţia bani? Fiul: Dimpotrivă, eu cred că toate lucrurile pe care le cumpărăm sînt necesare. Mama: Şi discurile pe care le cumperi în ﬁecare lună? Fiul: Da, şi discurile. Mie îmi place foarte mult muzica clasică. Tata: Îmi permit să vă contrazic! Tu cumperi nu numai discuri cu muzică clasică. Trebuie să faci o selecţie. Fiica: .................

357. Citiţi în gînd textul. Expuneţi-l detaliat în limba moldovenească. Intitulaţi-l. Символіці кольору присвячено десятки томів наукових праць. Адже протягом тисячоліть кольори відігравали важливу роль у житті людей. Спочатку люди бачили світ лише в чорно-білих фарбах, згодом почали розрізняти кольори сонячного спектру: червоний, жовтогарячий, жовтий, зелений, блакитний, синій, фіолетовий. Поступово кожен з кольорів набув певних символьних характеристик, став знаковим. Червоний колір асоціюється з кров’ю та вогнем. З одного боку, він символізує повноту життя, свободу, урочисть, радість, з іншого — ворожнечу, агресивність. Цей колір має цілющі властивості, охороняє від чаклунства, є засторогою, попередженням. Жовтогарячий колір — веселий, життєрадісний, полум’яний — символізує сонце, радість, владу, розкіш. 172

Жовтий колір — теплий, веселий — символізує світло, радість, повагу. Це — колір золота, зрілого колосся, сонця, піску. Саме тому на прапорах багатьох країн можна побачити жовті смуги, що символізують золоту ниву, як на Державному Прапорі України, або пісок, як на прапорах деяких африканських країн. Зелений — колір трави, листя. Він означає злагоду, мир, спокій, надію, сили. У багатьох народів зелений колір — знак юності, надії, радості, але разом з тим і незрілості, недосконалості. Блакитні квіти цикорію, волошок, незабудок, як і блакитний колір у веселці, символізують ніжність, покірність, вірність, легкий сум, далечінь. Синій — колір спокійний, сентиментальний, серйозний — колір неба і моря. Він символізує пошану, довір’я, безкінечність, сум. Фіолетовий — колір фіалки, його назва походить від назви цієї квітки. Як і сама квітка, є символом ніжності, вірності, легкої засмути. (За книгою «Словник символів України.»)  Traduceţi fraza evidenţiată şi analizaţi structura ei sintactică.  Dialogaţi, împreună cu colegul (a) de bancă, în baza conţinutului textului.

358. Citiţi frazele. Identiﬁcaţi căror fraze corespund sche-

mele:

cînd?

ce?

care?

ce?

cînd?

din ce cauză?

1. De la aria dreaptă, unde călătoreau tătarii, cei doi zăriră cum vine în galop năprasnic un călăreţ. (M. Sadoveanu) 2. Cînd e joc în sat, copilul tău trebuie să ﬁe în rînd cu lumea, pentru că 173

altminteri te prinde a vorbi satul de rău. (I. Druţă) 3. În vreme ce nenorocitul Moţoc pierea în acest fel, Lăpuşneanul porunci să ridice masa. (C. Negruzzi)

359. Audiaţi textul. Identiﬁcaţi asemănările şi deosebirile dintre conţinutul acestui text şi cel din ex. № 357.

Magia culorilor Culoarea gri se potriveşte tuturor oamenilor de afaceri, fără excepţie. Asortată cu alb, culoarea gri subliniază seriozitatea şi calităţile profesionale. Un detaliu liliachiu îi dă acestei culori un aspect nobil. Culoarea neagră este ideală pentru toate doamnele, iar culoarea albă are o excepţie. Nu e recomandată persoanelor cu tenul palid. Negrul atribuie eleganţă şi seriozitate. Albul — puritate şi bunătate sufletească. Culoarea albastră sau bleu este recomandată tuturor oamenilor de afaceri. Este culoarea cea mai populară. Atribuie seriozitate şi inteligenţă. Albastrul este culoarea puterii şi autorităţii. Este o culoare foarte potrivită pentru o emisiune televizată. Bleu este culoarea perfecţiunii. Albastrul este culoarea intuiţiei şi a înţelepciunii. Culoarea liliachie stimulează fantezia şi tendinţa spre nou. Această culoare îndeamnă la creaţie. Culoarea liliachie este preferată de oamenii sensibili, emotivi, nobili. Culoarea verde calmează. Este culoarea fidelităţii şi perseverenţei. Poate fi purtată la multe întîlniri de afaceri, cu excepţia negocierilor politice.  Formulaţi cinci întrebări cu cinci variante de răspuns.

360. Citiţi şi răspundeţi oral la varianta pentru care optaţi,

apoi scrieţi răspunsul în caiete. Ce fel de fraze aţi obţinut? Motivaţi-vă răspunsul. 1. Prietenei mele îi place culoarea albă, pentru că: a) subliniază seriozitatea; b) exprimă puritate suﬂetească. 174

2. Vera preferă culoarea liliachie, pentru că: a) stimulează fantezia; b) îndeamnă la creaţie. 3. Liliana poartă haine de culoare verde, pentru că: a) această culoare calmează; b) îi place. 4. Ion preferă culoarea albastră, pentru că: a) este un om de afaceri; b) este culoarea ﬁdelităţii. 5. Eu iubesc culoarea ..., pentru că: a) . . . . . . . . b) . . . . . . . . (completaţi)

361. Citiţi pe roluri dialogul, apoi discutaţi despre semniﬁ-

caţia culorilor. Diana: Alina, bună ziua! Alina: Bună ziua, Diana! Diana: Cum crezi, culoarea liliachie se asortează cu gri? Alina: După părerea mea, se asortează. Diana: Dar prietena mea Ana crede că nu. Alina: Aceasta e opinia ei. Eu aş spune că se asortează foarte bine. Doar culoarea gri este culoarea persoanelor sobre, iar cea liliachie este culoarea celor care vor să impresioneze. Diana: Vai! Dar de unde ştii toate acestea? Dacă nu greşesc, ai participat la un seminar cu tema «Semniﬁcaţia culorilor». Alina: Exact. Pot aﬁrma că astfel de seminare sînt foarte binevenite pentru a învăţa cum să combinăm culorile la diferite ocazii. Diana: Ai dreptate. Eu cred că este important şi pentru viaţa noastră cotidiană. Alina: Aş menţiona că sînt importante mai ales pentru femei aceste cunoştinţe. Diana: Îţi mulţumesc pentru informaţie. La revedere!

Vocabular

sobru — moderat, cumpătat, reţinut. 175

 Identiﬁcaţi, în replicile dialogului, expresiile ce permit să ne exprimăm opinia.

362. Rezumaţi (3 fraze) dialogul (ex. № 355) şi analizaţi structura sintactică a frazelor. 363. Găsiţi greşelile!

L-a şcoală; la vale; la întîlnit; luna mai; m-ai bine; m-ai văzut; cartea sa; mamă sa; s-a dus; sa împăcat; ne-am convins; neam repezit; neam bun.

364. Identiﬁcaţi cu ajutorul dicţionarelor sensurile şi sinonimele cuvîntului teză. 365. Întocmiţi cîteva teze cu referinţă la tema «Propoziţiile subordonate circumstanţiale concesive şi consecutive». Reţineţi! Tezele trebuie să conţină motivarea, argumentarea aﬁrmaţiilor, unele explicaţii, concluzii, părerile proprii, informaţiile culese din literatura analizată. 366. Citiţi tezele colegului. Discutaţi divergenţele de opinii,

apoi formulaţi un text-teză coerent.

367. Analizaţi teza alcătuită în comun de către doi elevi. Re-

marcaţi dacă, la întocmirea tezei, s-a ţinut cont de indicaţii.

Fraza cu propoziţii consecutiv subordonate 368. Citiţi fraza. Analizaţi structura ei sintactică. Desenaţi

schema frazei. Boierii se bucurau de o schimbare ce le da nădejde că vor putea ocupa iarăşi posturi, ca să adune noi avuţii din sudoarea ţăranului. (C. Negruzzi) Repere teoretice

• Două sau mai multe propoziţii subordonate, care se determină în mod consecutiv (una pe alta), se numesc propoziţii consecutiv subordonate (consecutive). 176

• Subordonatele consecutive se introduc în fraze prin diferite jonctive. Atunci Făt-Frumos îşi luă ziua bună de la părinţi 1/, ca să se ducă 2/ să se bată el singur cu oştile împăratului 3/ ce-l duşmănea pe tată-său. 4/ 1 cu ce scop? 2

Treapta I cu ce scop?

,Treapta II care?

. Treapta III

369. Citiţi frazele. Transcrieţi-le. Stabiliţi numărul şi tipul subordonatelor. Construţi schemele. 1. Izvoarele îşi tulburau adîncurile, ca să-şi azvîrle afară undele lor, pentru ca fiecare din ele să poată cînta ca dînsul, cînd vor şopti văilor şi florilor. (M. Eminescu) 2. Eu cînt, căci văd că ele vin, acele zile de senin. (A. Mateevici) 3. Mă bucur, că trăiesc pe lumea asta, unde sînt stele şi oameni buni. (M. Stelmah) 4. Cu toate acestea, Lăpuşneanul era neliniştit, căci nu putuse pune mîna pe Stroici şi Spancioc, care şedeau la Cameniţa... (C. Negruzzi)  Indicaţi prin rescriere care dintre cele trei variante grafice este corectă: a) aşază, înşală; b) aşează, înşeală; c) aşiază, înşială. b) alee, idee, liceie; b) aleie, ideie, liceie; c) alee, idee, licee; 370. Citiţi cu atenţie. Cum credeţi, cine este autorul acestui fragment. Cum aţi determinat? Pămînt sfînt al străbunilor, pămînt al părinţilor, pămînt al copiilor noştri şi nu ştiu cum ar mai putea fi ea numită acea matcă a neamului, acel fior dulce al inimii ce te zguduie de 177

ﬁecare dată, cînd rămîi faţă în faţă cu el. Pămînt arat, arat şi semănat, frunze verzi printre bulgări negri, basmale de aburi plutind pe nesimţite peste văi. Iar de sus, se tot cerne o pace albastră, milenară, iar din depărtare, tot vin, izvorînd, bătrînii noştri codri. Şi e atît de curată, atît de frumoasă e această vatră strămoşească, încît, la un moment dat, îţi vine să-ţi dai viaţa pentru ea, apoi să te mai naşti o dată, să mai trăieşti o lungă viaţă de om, rămînîndu-i credincios. — Şi-i frumoasă lumea asta, nu? — Frumoasă!  Rescrieţi patru cuvinte-cheie din acest fragment.  Scrieţi cîte un sinonim neologic pentru adjectivele sfînt, credincios, plasîndu-le în contexte adecvate.  Recitiţi textul Naşa batikivşcîna (ex. 336). Ce este comun între acest text şi cel de mai sus?

371. Citiţi frazele. Meditaţi asupra structurii lor sintactice şi determinaţi care din ele corespund schemei: 1 2 3

1. Щоразу, коли проїжджаєш Малишковими краями, почуваєш, як повно перелив він у свою поезію красу навколишнього світу. (О. Гончар.) 2. Любо ти спатимеш, поки не знатимеш, що то печаль... (Л. Українка.) 3. Дівча стояло, хоч гукала мати, бо скрипці в унісон співало серце. (М. Бакай.) 4. Я чув, як плачуть журавлі, коли у вирій відлітають. (М. Бакай.)

372. Meditaţi, producînd un text de 1,5 pagină, asupra afo-

rismului: «În viaţă să nu ﬁi ca un tăciune care nu arde, dar scoate numai fum». Utilizaţi fraze cu mai multe subordonate. 178

373. Comentaţi, în trei enunţuri, sugestia ﬁgurii de stil Iar de

sus se tot cerne o pace... Propuneţi pentru fragmentul ex. 370 un titlu care să ﬁe exprimat printr-o comparaţie. Desfăşuraţi, în 2-3 fraze, imaginea artistică basmalele de aburi plutind pe nesimţite peste văi.

374. Citiţi fragmentul şi comentaţi semnele de punctuaţie.

Traduceţi fragmentul în limba ucraineană, substituind cele două puncte prin elemente de relaţie. Abia mai tîrziu Ion observă: picioarele îi stau în apă. Îşi dădu seama: n-are rost să strige. Rămînea o singură soluţie: să aştepte. L-a legănat apa pînă spre cîntatul cucoşilor. (După P. Boţu)

375. Dictare auditivă. Să scrii despre pace nu înseamnă a compune numai versuri în care se cere pacea, se proslăveşte pacea sau în care sînt stigmatizaţi aţîţătorii de război. În realitate scrii despre pace şi atunci, cînd scrii despre tot ce face ca viaţa să merite a ﬁ trăită. Proslăveşte pacea şi poetul care ne învaţă să iubim viaţa. Pacea e proslăvită şi de acel ce ne învaţă s-o apărăm şi s-o păstrăm. Dacă vrem să ne învăţăm a sluji cauzei păcii, trebuie să ne învăţăm totodată a trăi şi a turna în viaţă un conţinut nou, minunat pentru toată lumea. Cine preţuieşte cu adevărat viaţa în ceea ce are mai nobil şi mai neprihănit, acela nu poate rămîne Pace vrem! indiferent cînd e vorba de apărarea ei, de lupta împotriva războiului. Acela se va încadra activ în primele rînduri ale luptătorilor pentru pace.  Intitulaţi textul. Determinaţi ideea lui.  Construiţi dialogul Vrem pace în ţară! În lume pace vrem! 179

376. Citiţi textul, substituiţi punctele de suspensie cu ele-

mentele de relaţie date mai jos. Traduceţi textul în limba moldovenească.

Диво Катерини Білокур Катерина ще не знала, якій картині зацвіте цей дикий мак, ... передчувала, ... неодмінно його намалює. Мак так пахнув, ... звертався до неї. Він оповідав, ... йому добре, ... зараз літо ... гріє сонце. «Дивися, ... говорив він, на мене, скільки хочеш, ... сьогодні при заході сонця я впаду».

K. Bilokur. Casa din Bogdanovka. 1955

Художниця побачила, ... на руку сіла бджола, ... потім перелетіла на полотно. Вона сіла на змальовану квітку ... почала порсатися в пелюстках. (За В. Яворівським) Pentru informaţie: що, наче, проте, ніби, тому, що, і, як, й, а, бо.

377. Scrieţi corect, meditînd asupra ﬁecărui cuvînt.

Plecatam, spălatumam, amintinduşil, ducăse, adresaţivă, căutînduţile, fîţi, ado, adăil, aduceţinile, zii, întrebuinţînduse, văzuto, jeluimaş, spunîndunile, dul, luaţivă. 180

378. Citiţi textul.

Faţa omului:cultura În iureşul avîntatelor prefaceri industriale şi tehnice omul caută să nu piardă legătura cu pămîntul, cu roadele solului şi ale subsolului. Omul caută să rămînă om. Iar la om totul trebuie să fie frumos. Omul, cît trăieşte, aspiră spre frumos şi spre bine. E un adevăr. Şi totuşi se iscă o întrebare: oare fiecare om îşi realizează aspiraţiile, visul? Orice om ajunge să fie Om? Cînd spunem că la om trebuie să fie totul frumos, ne gîndim, bineînţeles, nu atît la frumuseţea exterioară a unei anumite persoane, cît mai ales la profilul ei spiritual. Poartă oare acest profil pecetea culturii, a cunoştinţelor bogate şi multilaterale? Cultura, precum se ştie, îl înnobilează pe om. Îi dăruie căldura sentimentului înălţător, lumina gîndului înaripat. Omul cult nu poate avea un caracter închis, egoist. Altruismul este calitatea lui esenţială. Dar nu numai aceasta. Cultura îl ajută pe om să se orienteze just în viaţa de toate zilele, să-şi valorifice tot mai din plin aptitudinile, posibilităţile, drepturile — în condiţiile care i-au fost create. Mai mult chiar: omul bogat sufleteşte se încadrează cu uşurinţă în colectivitatea producătoare de bunuri şi valori, ştie a primi şi a da, în măsură egală, cu dărnicie. Într-un cuvînt, ce înseamnă să fii om? Care sînt factorii ce determină gradul de cultură a omului zilelor noastre? (M. Garaz)  Determinaţi stilul textului. Motivaţi alegerea stilului.  Ce înseamnă să fii om în versiunea dumneavoastră? Argumentaţi.  Desenaţi schema frazei evidenţiate în text.

379. Scrieţi textul unui referat cu tema «Destinul unui tezaur desconsiderat», avînd drept izvor de inspiraţie antologia «Primele istorii ale Moldovei» de V. Stati. 181

Reţineţi!

Referat se numeşte textul în baza căruia se organizează o conferinţă. Acest tip de lucrare necesită o pregătire prealabilă specială. Un referat poate fi însoţit de materiale ilustrative, scheme, tăbliţe, reproduceri, imprimări. Volumul referatului va fi conceput în funcţie de timpul rezervat, plus timpul necesar pentru întrebări. Viteza lecturii unui referat nu depăşeşte 300 de semne pe minut. Efectul expunerii va spori, dacă veţi cunoaşte citate, cifre, idei şi afirmaţii ale unor personalităţi.

380. Cu toţii cunoaştem proverbul «Prietenul la nevoie se

cunoaşte». Fără îndoială, aţi avut ocazii cînd aţi putut aﬁrma, prin propriul exemplu, sensul acestui proverb. Reieşind din cele spuse, alcătuiţi un text-raţionament «Merit eu să ﬁu numit (ă) prieten (ă)?» (în baza unui caz concret din viaţa personală). Subliniaţi, în textul realizat, propoziţiile atributive.

381. Răspundeţi în scris la întrebarea «Ce este o faptă?»,

apoi citiţi textul şi veriﬁcaţi dacă ideea dvs. este şi în text.

Vorbe şi fapte

În viaţa cotidiană oamenii se manifestă prin vorbe şi fapte. Pe zi ei pronunţă mii de cuvinte şi vorbele acestea pot avea un efect diferit. De exemplu, din intenţii bune, cineva îi spune unui coleg de serviciu că arată astăzi foarte bine. Mai înainte cineva i-a spus că nu arată bine deloc. Pe cine să creadă colegul? Fără să comunice, oamenii nu pot să transmită idei, să-şi exprime sentimentele. Ei vorbesc mult şi despre multe. De multe ori vorbele nu coincid cu faptele. Unul care a trăit deja o viaţă lungă susţine că fapta este un comportament, o acţiune în anumite circumstanţe ale vieţii. O faptă bună este ajutorul pe care îl acordăm cuiva atunci, cînd acesta are nevoie de el. Sau poate ﬁ o susţinere morală sau ﬁnanciară. 182

Colegul său de serviciu afirmă că fapta este omul. Sînt fapte bune şi fapte rele. De ce oare oamenii uneori fac fapte rele? Poate din rea-voinţă, poate din lipsă de responsabilitate, poate din prea multă durere. Altul face mult bine, ajută din suflet oamenii şi nu strigă în gura mare ce a făcut. Acesta dă dovadă de multă omenie. Celălalt, din contra, face un lucru neînsemnat, de importaţă mică, însă se laudă la toţi. El nu se linişteşte pînă nu le spune tuturor ce a făcut. Vecina are altă părere. Ea spune că vorba este imaginea faptelor. Dacă faptele oamenilor coincid cu vorbele lui, atunci el este un om în adevăratul sens al cuvîntului. Dacă vorbele şi faptele nu coincid, acesta trebuie să cadă pe gînduri. (După A. Cojocaru-Zavadschi)  Expuneţi textul fragmentar.  Identificaţi în ultimele două aliniate frazele. Ce fel de subordonate conţin ele?

382. Relataţi dacă acceptaţi următoarele idei formulate în

text (ex. № 381): a) fapta este omul; b) fapta este un comportament; c) faptele rele sînt din rea-voinţă; d) fapta bună este un ajutor dat la nevoie.  Completaţi propoziţiile în baza textului, apoi — cu varianta dvs. În baza textului

Varianta personală

Oamenii se manifestă ...

Oamenii se manifestă şi prin ...

Fără să comunice, oamenii ...

Unul susţine că fapta bună este Susţin că fapta bună este ... un ajutor ... 183

În baza textului

Varianta personală

Colegul afirmă că oamenii fac Eu cred că oamenii fac fapte fapte rele din ... rele ... Vecina spune că vorba este ...

După părerea mea vorba este ...

383. Citiţi textul.

Ce poate fi mai omenesc decît grija părintească? Chiar şi atunci, cînd viaţa lor se trece încet-încet, părinţii ne vin cu poveţe şi ne doresc binele şi fericirea. Dar scurgerea timpului nu poate fi oprită niciodată. Şi părinţii noştri, luminoşi ca sfinţii, pleacă din viaţă. Dacă ar fi în puterile şi voia noastră, ne-am ruga şi i-am chema înapoi, dar ... rămîne o singură rugă: Doamne, fă-i nemuritori pe părinţii care mor!  Cum credeţi, care este raportul dintre faptele bune şi cele rele, pe care le face omul în viaţa sa?  Amintirile despre cei dragi, cinstirea părinţilor este o faptă bună sau obligaţia celor vii? De ce?  Construiţi schema primei fraze din text. Determinaţi tipul ei.  Bifaţi varianta pentru care optaţi. Argumentaţi. 1. Eu cred că fapta bună este: a) un ajutor dezinteresat; b) o susţinre morală; c) un comportament corect. 2. Cînd faci fapte bune, te simţi: a) important; b) cel mai bun; c) om mare. 3. Cînd faci fapte rele, eşti considerat: a) . . . . . . . .; b) . . . . . . . .; c) . . . . . . . . (completaţi)

184

Fraze mixte 384. Citiţi expresiv frazele, apoi analizaţi schemele lor. Observaţi numărul propoziţiilor principale, regente, subordonate şi felul relaţiilor dintre ele. 1. Cînd asupra capului meu cîrlionţat se abătuse nenorocirea 1/, mama căuta să mă mîngîie 2/cum putea cu cîntecul ei fecioresc, 3/iar noaptea plîngea 4/şi implora destinul 5/să ﬁe drept cu copilul ei. 6/ (M. Stelmah) iar

2 cînd?

şi

cum?

cu ce scop?

2. Am să-mi scot inima din piept,1/ Am să-i dau aripi 2/ şi am s-o îndrept 3/ Să zboare-n munţi-mi depărtaţi, 4/ Să ducă dorul meu nespus Peste cîmpii şi mări spre-apus În neuitaţii mei Carpaţi. 5/ (D. Pavliciko) 1

şi

3 cu ce scop?

cu ce scop?

Repere Fraze mixte se numesc construcţiile sintactice alcăteoretice tuite din două sau mai multe propoziţii coordonate şi una sau mai multe subordonate. Structura acestor fraze este foarte variată.

185

385. Citiţi frazele, apoi cercetaţi schemele şi identiﬁcaţi că-

ror fraze corespund ele. 1)

cu ce scop?

, 3

1. Ciocîrlanul îi arăta apoi călătorului o fîntînă, îi spune cu cine are să se întîlnească şi ce să vorbească. (I. Creangă) 2. El a auzit, dar nu ştia că Nina Ivanovna a urmat din fragedă copilărie o şcoală de balet, că încă de pe atunci specialiştii erau încîntaţi de aptitudinile ei şi că la vîrsta de paisprezece ani, la un concert de amatori pe scena Teatrului Mare, ea a cules cele mai calde aplauze. (L. Barschi) 3. Ziua muncea în cîmp, pentru că-i plăcea, iar seara se ducea la şcoala de seară, deoarece se înscrisese în clasa a cincea. (Ana Lupan) 4. Stăpînul meu era tulburat de tot şi nu găsea nici două cuvinte, ca să înceapă convorbirea. (V. Alecsandri)

386. Citiţi frazele. Observaţi structura lor, punctuaţia folo-

sită, mesajul comunicat. Propuneţi variante de scheme pentru aceste exemple. 1. Copilul, încălecat pe băţul său, gîndeşte că se aﬂă călare pe un cal din cei mai straşnici, pe care aleargă cu voie bună, şi-l bate cu biciul, şi-l struneşte cu tot dinadinsul, şi răcneşte la el din toată inima de-ţi ia auzul, şi, de cade jos, crede că l-a trîntit calul, şi pe băţ îşi descarcă mînia în toată puterea cuvîntului. (I. Creangă) 2. Într-o zi, pe cînd păşteam vaca, am alergat s-o întorc şi nici n-am observat cum am căzut într-o groapă, un fel de fîntînă pătrată cum se sapă pe la noi în grădinile de zarzavat. (Iu. Cîrchelan) 3. Ţîncuşorul lor umblă prin ogradă, bîţîie din coadă şi se miră că nu mai are nimic legat de dînsa. (I. Creangă) 4. Pîrîiaşul 186

acesta, în care vara apa abia ajungea la genunchiul broaştei, se umﬂa cînd se lua omătul şi-i închidea pe amărăneni în sătişorul lor pînă la scursul apelor. (Ana Lupan)

387. Citiţi frazele. Traduceţi-le în limba moldovenească. Identiﬁcaţi numărul şi tipul propoziţiilor. De cîte feluri sînt frazele mixte în limba ucraineană. 1. Не вмирає наша слава, не вмирає наша честь, бо живе в нас сила жвава, бо робітники в нас єсть. (В. Cамійленко) 2. Багато сходив я стежок і доріг, подій пережив я багато, та серце жагуче я й вірне зберіг, щоб чесно сьогодні ступить на поріг старої батьківської хати. (М. Марфиєвич) 3. Нова доба над нами розквіта, та слава Лесі вічно з нами буде, як меч проти неправди і облуди, в борні за правду зброя золота. (М. Рильський) 4. Тисячі років летять так лелеки, не змінюючи своїх шляхів, і тисячі років стрічають їх над морем похмурі орлині зграї, які намагаються скинути лелек назад у море. (П. Загребельний) 388. Audiaţi textul.

Opreşte clipa Toţi oamenii trăiesc un timp care se compune dintr-un anumit număr de ani, anotimpuri, luni, zile, minute, clipe. Timpul trebuie folosit cu pricepere, deoarece clipele fug repede, iar clipele trecute nu le putem întoarce. Dacă nu reuşim să facem un lucru la timp, regretăm mult. Trebuie să ne amintim la timp de ceea ce avem de făcut. În acest sens o vorbă spune: «Amintiţi-vă să vă opriţi şi să mirosiţi trandafirii». Avem nevoie uneori să încetinim fuga noastră prin viaţă şi să o privim aşa cum este ea. Fiecare dintre noi are o clipă a sa: cea mai bună, cea mai scumpă. Dacă am pierdut-o, putem fi foarte nefericiţi. Clipele pierdute nu iartă pe nimeni. E bine să trăim clipa atunci şi acolo unde sîntem, să privim în jur. În caz contrar, putem pierde ceva minunat: un prieten care ne zîmbeşte, un coleg care ne ajută, un om care ne învaţă, o fiinţă care ne iubeşte, o zi care ne aduce lumină. E bine să trăim raţi187

onal, oră de oră şi zi de zi. Căci viaţa noastră este aşa cum ne-o facem clipă de clipă. Să n-o irosim în zadar! (T. Callo)  Dumneavoastră ce părere aveţi despre aceasta?  Completaţi prima parte a tabelului în baza textului, iar a doua — în baza părerii dvs. Clipele în viaţa omului înseamnă:

Eu cred că o clipă în viaţa omului înseamnă:

1...................

2...................

3...................

 Găsiţi în text două fraze mixte, analizaţi-le structura, construiţi schemele lor.

389. Răspundeţi la întrebări în baza textului «Opreşte clipa». 1. Găsiţi răspunsurile în text. a) Din ce se compune timpul pe care îl trăiesc oamenii? b) Cum trebuie folosit timpul? c) De ce trebuie să încetinim fuga prin viaţă? 2. Formulaţi răspunsurile în baza textului. a) Care este tema textului? b) Cum înţelegeţi expresia «Opriţi-vă să mirosiţi trandaﬁrii»? c) Ce credeţi despre clipa pe care o are ﬁecare dintre noi? d) De ce sîntem optimişti? Dar pesimişti? e) Sînteţi de acord cu ideea că clipele pierdute nu iartă pe nimeni? 3. Formulaţi răspunsuri proprii. a) În ce cazuri putem spune că nu am trăit viaţa în zadar? b) Ce se întîmplă dacă pierdem clipa cea importantă? c) Cine sau ce aduce lumină în viaţa noastră?

390. Completaţi propoziţia de mai jos. 188

Viaţa trebuie trăită cu folos, deoarece ...

Varianta dvs.

— ea trece foarte repede şi trebuie să reuşim multe;

—.................

— viaţa este dată pentru bucurii;

—.................

— irosirea timpului în zadar ne aduce — . . . . . . . . . . . . . . . . . multe regrete; — fiecare dintre noi are clipa sa fericită;

—.................

— clipele pierdute nu iartă;

—.................

— trandafirii se ofilesc repede.

—.................

391. Citiţi în gînd textul. Intitulaţi-l, expuneţi-l detaliat. Dimitrie Cantemir, una din marile personalităţi ale neamului moldovenesc, care şi-a făcut un renume mondial prin cunoştinţe vaste în diferite domenii, s-a născut în familia domnitorului Moldovei Constantin Cantemir. A cunoscut multe limbi străine: greaca, latina, araba, turca, persana, franceza, italiana, slavona, rusa. S-a remarcat în diverse domenii ştiinţifice: istorie, filozofie, geografie, artă, muzică etc. Dimitrie Cantemir este autorul uneia dintre primele istorii ale Imperiului Otoman. În 1716 savantul scrie prima monografie geografică despre Moldova, numită «Descrierea Moldovei». Dimitrie Cantemir este autorul primului roman în literatura moldovenească «Istoria ieroglifică». A inventat primul sistem de note pentru muzica turcească. Membrii Dimitrie Cantemir. 1714 Academiei din Berlin l-au numit «rege între filozofi şi filozof între regi». 189

 Cum înţelegeţi expresia «om cu cunoştinţe enciclopedice»?  De ce Dimitrie Cantemir a fost numit «rege între filozofi şi filozof între regi»?  Continuaţi propoziţiile, utilizînd informaţia din text:  Dimitrie Cantemir a fost un enciclopedist, deoarece: a) cunoştea . . . . . b) s-a remarcat . . . . c) a scris . . . . d) a inventat . . . . .  Formulaţi cinci întrebări în baza textului.

392. Pregătiţi-vă planul/reperele pentru o discuţie pornind

de la următoarea aﬁrmaţie: «Cei care nu privesc în trecut nu înţeleg prezentul şi nu se vor descurca în viitor».

393. Rezumaţi cele discutate pe marginea subiectului

ex. № 392 şi realizaţi un text coerent. Utilizaţi fraze diverse după structura sintactică.

394. Ortograﬁaţi corect adverbele/ locuţiunile adverbiale:

ori/unde, ori/cînd, în/curînd, de/grabă, în/de/mînă, de/vreme, astă/noapte, tot/odată, tot/una, de/desubt, de/o/parte, de/cu/seară, de/cu/vreme, de/a/rîndul, pe/de/rost, dis/de/dimineaţă, mort/ copt, cîine/cîineşte.

395. Citiţi textul.

Raza geniului Într-una din dimineţile viorii de iunie, întors la casa părintească, am ieşit în grădină să mă plimb printre stropii diamantii de rouă şi să mă las iarăşi furat de trilurile măiestre ale privighetorilor. Mama stătea în faţa casei, cu mîinile aduse cruciş la piept. Trecînd, am văzut, rezemată într-un colţ, o creangă lungă, fără ramuri, cu coaja netedă, presărată cu o pulbere roşie-ruginie. Am întrebat ce creangă e aceea. Mama a clătinat din cap:

190

— Creangă? Asta e o rădăcină. Apoi, uitîndu-se spre vîrful nucului aurit de soare, a rostit: « Bunelul meu spunea că un copac cît creşte în sus, atîta creşte şi în pămînt». Mi-am adus aminte această spusă a mamei, auzită de ea din bătrîni, cînd am numărat şirul poeziilor publicate de M. Eminescu în timpul vieţii cu cele ce au văzut lumina abia după ce a părăsit această lume. Şi am încercat aceeaşi uimire, ca atunci cînd am auzit vorba mamei. Marele poet mi-a apărut ca un arbore gigant, care a cresut de trei ori în adîncime şi doar odată în afară, oricît de mare, nu-l va smulge şi prăvăli. (V. Beşleagă)  Rescrieţi, din text, două lexeme ce dezvăluie ideea de valoare a operei eminesciene.  Explicaţi sugestia imaginii evidenţiate în text.  Motivaţi, cu trei argumente, apartenenţa textului la stilul pentru care optaţi.  Deﬁniţi, printr-o frază, ortograﬁa cuvîntului într-una.

396. «Spicuiţi» din diverse izvoare cinci fraze mixte, analizaţi-le structura sintactică, apoi construiţi schemele lor. 397. Scrieţi prin dictare textul:

Numai pe Costanda nu-l vedeam cu ochi buni. Era ca un făcut. Dintre toţi şoferii, cîţi îi avea satul, unul Ştefan Costanda era paiul cela pripăşit în ochi. Umbla mereu zăvorît în sine, ursuz. N-aveai cum să-l pricepi. Încercai să-l descoşi cumva, îţi tăia apele de departe. Ciudat om. Vine Ştefan Costanda în lungul satului — păzea cînd vine!? Gospodinele au numaidecît în grijă după asta să-şi numere odraslele. Iar smuncitului îi trimit de pricopseală acaﬁste, pomeneli, cîte şi mai cîte. Hortensia ţinea pe atunci la garaj locul de dispecer. Avea în grijă facerea hîrtiilor şi desfacerea lor. Era mult de lucru, dar Hortensia mai avea cînd să se pună pe contra gurilor rele. Îi lua apărarea. Avea cifre la îndemînă. Ele spuneau cu gura fetei cum că-i harnic Ştefan acesta şi că multora le dă de furcă. (P. Boţu) 191

Vocabular

acaﬁst (acatist) — imn de slijbă bisericească ortodoxă.  Identiﬁcaţi frazele, determinaţi tipul lor.  Selectaţi din text expresiile care v-au plăcut. Explicaţi-le sensul printr-un echivalent. Model: nu-l vedeam cu ochi buni → nu-l iubeam.

398. Răspundeţi la întrebările: 1. Ce obiceiuri de iarnă cunoaşteţi? 2. Care e sărbătoarea dvs. preferată? De ce? 3. Ce evenimente sărbătoriţi în familie? 4. Sărbătoriţi Crăciunul? 5. Dar Paştele?  Citiţi cu voce textul. Expuneţi-l succint.

Poveţe de Anul Nou

Se zice că există două feluri de a întîmpina Anul Nou. Fie că te bucuri de anul care vine pentru a rezolva mulţimea de probleme, de a face de acum înainte ceea ce n-am reuşit să facem pînă acum. Cu regret, noi, oamenii, nu întotdeauna ştim să preţuim timpul, clipa chiar, care ne sînt date în viaţa aceasta atît de scurtă şi trecătoare. Fie, deci, ca această zi de început de an să fie un nou imbold spre preţuirea timpului, a clipei chiar, a acestui dar deosebit al lui Dumnezeu. Cel mai important ar fi să ne întrebăm ce am reuşit să facem cu noi înşine, ce-am reuşit să facem cu viaţa noastră, să sperăm că vom face ceva cu ea de acum încolo, în viitor, numit Nou. În noaptea cînd s-a născut Iisus, îngerii în cer cîntau să fie pace pe pămînt şi între oameni bună voire. Da, e bine spus, «între oameni», adică în sufletul Taina sufletului omului. Ce bine e spus: pace pe pămînt, 192

el, pămîntul, fiindu-ne casa şi masa, sfetnicul şi apărătorul nostru dintotdeauna. «În taina sufletelor noastre», într-o zi ca aceasta, într-o zi de împlinire a unui An Nou, pe care trebuie să-l întîmpinăm cu speranţă, să ne punem în gînd să facem şi din fiinţa noastră ceva, ca să devenim mai buni, mai deschişi pentru aproapele nostru. Să-l rugăm pe Cel de Sus să ne facă parte de un an fericit, de îndurările şi Harurile Sale. (I. Druţă)  Reieşind din conţinutul textului, redactaţi un text coerent «Crăciunul în familia mea».

399. Citiţi textul de mai jos, utilizînd prepoziţii necesare în locul punctelor de suspensie. Una ... importantele sărbători ale moldovenilor este Crăciunul. ... primul rînd, este o sărbătoare ... familie. Copiii plecaţi vin ... casa părintească, unde părinţii îi aşteaptă ... nerăbdare. ... obicei, se pregătesc 5-6 feluri ... bucate tradiţionale. Salamul, pastrama şi pîrjoalele se servesc ... rece. Fructele sînt în abundenţă şi ... masa de sărbătoare nu lipsesc merele, prăsadele, prunele, strugurii. Familia se adună la masă şi aşteaptă ... nerăbdare sosirea oaspeţilor. ... ﬁecare om, Crăciunul, care se sărbătoreşte ... 7 ianuarie, semniﬁcă, ca şi sosirea Anului Nou, noi speranţe, un început nou.  Scrieţi un eseu de 0,5 pagină cu tema «Cea mai importantă sărbătoare în viaţa mea». 400. Alcătuiţi 3 minidialoguri din 6-8 replici în care să utilizaţi următoarele expresii: • Te felicit cu ocazia ... • Vă felicităm .... • Sincere/calde/cordiale/multe felicitări. • Vă dorim noroc! Vă dorim succese! • Multă sănătate! Mult noroc! Mult succes!

193

401. Citiţi dialogul de mai jos. Continuaţi-l. Discutaţi despre

bucatele preferate. Maria: Lucia, ia loc, te rog, la masa noastră de sărbătoare! Lucia: Mulţumesc! Este o masă foarte bogată! Văd că nu lipseşte salata, care îmi place mult. Maria: Da, am pregătit salată de două feluri. Aceasta este o salată cu crabi, iar aceea este o salată din varză cu piept de găină. Lucia: Care din ele îţi place mai mult? Maria: Ambele sînt gustoase. Eu, însă, o prefer pe cea din varză. Lucia: De ce? Maria: Este o salată cu gust de primăvară. Lucia: Celelalte bucate sînt pregătite tot de tine? Maria: Bineînţeles. Acesta-i peşte umplut, iar acelea sînt pulpe umplute cu ciuperci. Lucia: Te-a ajutat cineva? Maria: Fără îndoială. Verişoara mea a pregătit tortul, iar bunica mi-a dat sfaturi utile.  Comentaţi în 5-6 propoziţii unul din proverbele: 1. Gura se satură, dar ochii niciodată. 2. Cine doreşte mult pierde şi pe cel puţin. 3. Fiecare e stăpîn în casa sa. 4. Cine bea apă din pumni străini nu se satură niciodată.

402. Audiaţi textul.

Mihail Petric

Petric Mihail Petrovici, pictor moldovean, Maestru emerit al artei din Moldova, deţinătorul Premiului de Stat şi a două ordine «Insigna de Onoare», s-a născut în a. 1922 în s. Meleşeni, r-nul Călăraşi. A absolvit şcoala de arte plastice «I. E. Repin» din Chişinău şi Institutul de arte plastice din Kiev. A fost director al Muzeului de Stat de arte plastice din Moldova. Preocupat în egală măsură de diferite genuri ale picturii, Mihail Petric realizează peisaje, tablouri pe teme din actualitate, portrete, naturi statice ş.a. El im194

primă peisajelor fior poetic, reflectînd într-o bogată gamă cromatică frumuseţile plaiului natal, pitorescul realităţilor mereu înnoitoare al Moldovei: «Dimineaţa în Moldova», «Drum în codri», «Podgorenii» ş.a. Deşi tablourile sale nu sînt populate cu multe figuri umane, prezenţa activă a omului se simte în toate. Dealurile, podgoriile, datorită muncii creatoare, devin detalii sugestive ale realităţii. Multe din lucrările sale se deosebesc printr-un colorit fin, bogat în nuanţe tonale: «Primul M. Petric. clopoţel», «Seara pe Nistru», «Pri- Primăvara pe plaiul natal. 1986 măvara la Curchi», «Nistrul la Şerpeni» ş.a. Ele inspiră căldură sufletească, dragoste de viaţă, încredere în forţele omului truditor, care prin muncă şi luptă a răzbit spre lumină. N. Corlăteanu l-a numit pe Mihail Petric «rapsod al meleagurilor natale», D. Ciobanu — «un îndrăgostit de natură», iar A. Roşca i-a numit creaţia «o pictură plină de lumină şi pace». (După «Literatura şi Arta Moldovei»)  Determinaţi stilul textului. Motivaţi.  Realizaţi o compunere după tabloul lui Mihail Petric «Nistrul în amurg».

M. Petric. Nistrul în amurg. 1980

 Utilizaţi, un text, fraze mixte. 195

VORBIREA INDIRECTĂ Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă • Vorbire indirectă se numeşte fraza care serveşte Repere teoretice pentru reproducerea exactă numai a conţinutului vorbirii cuiva, fără a păstra forma ei. Comparaţi: Vorbire directă: «Vara am s-o petrec la mare», a spus Victoriţa. Vorbire indirectă: Victoriţa a spus că vara are s-o petreacă la mare. • În fraza cu vorbire indirectă cuvintele autorului, de regulă, stau înaintea vorbirii indirecte, avînd funcţie de propoziţie regentă. Vorbirea indirectă are funcţie de propoziţie subordonată şi se leagă de cuvintele autorului cu ajutorul următoarelor elemente de relaţie: că, de, ca, dacă, care, cine, ce, cît, unde, de unde, încotro, cînd, pînă cînd ş.a. • Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă se efectuează astfel:  Dacă vorbirea directă este o propoziţie enunţiativă, ﬁind transformată în vorbire indirectă, ea capătă valoare de propoziţie subordonată, care se leagă de cea principală cu jonctivul că. Exemplu: M. Eminescu scria: «V. Alecsandri este rege al poeziei». — M. Eminescu scria că V. Alecsandri este rege al poeziei.  Vorbirea directă care conţine un verb la modul conjunctiv sau imperativ, devenind indirectă, se transformă în propoziţie subordonată ce se leagă de principală prin juxtapunere sau cu jonctivele să, ca. Verbul la modul conjunctiv îşi păstrează forma gramaticală, iar cel imperativ capătă formă de conjunctiv. 196

Exemplu: «Daţi-i drumul băiatului!» strigau zeci de glasuri. (A. Lipcan) — Zeci de glasuri strigau ca să-i deie drumul băiatului sau: Zeci de glasuri strigau să-i deie drumul băiatului.  Dacă vorbirea directă este o propoziţie interogativă, fiind transformată în vorbire indirectă, devine propoziţie subordonată şi se leagă de regentă prin conjuncţia dacă. Exemplu: »Eşti agronomul Victor Graur?» a întrebat perşedintele. (M. G. Cibotaru) Perşedintele a întrebat dacă el este agronomul Victor Graur. Dacă în componenţa vorbirii directe sînt cuvintele cum?, care? unde? ce?, cînd?, cine? ş.a., la transformarea în vorbire indirectă ele capătă funcţie de cuvinte conjunctive.  Dacă în cadrul vorbirii directe sînt adresări, interjecţii, la transformarea în vorbire indirectă forma ei suferă modificări esenţiale. Adresările, interjecţiile sînt omise sau înlocuite prin alte cuvinte şi forme gramaticale. Exemplu: «Ce vorbeşti, nepoate?» zise împăratul. (I. Creangă) — Împăratul zise că ştie ce vorbeşte nepotul.  Dacă vorbirea directă conţine mai multe cuvinte emoţionale, ea nu poate fi transformată în vorbire indirectă. Exemplu:» Ce? Ia taci bre, moşule, şi vezi-ţi de treabă!» a spus Culai. (Em. Bucov)

403. Transformaţi exemplele cu vorbire directă în unele cu vorbire indirectă. Oral, explicaţi cum s-a produs transformarea. 1. Dîngu a întrebat: «Cum va arăta sărbătoarea primăverii?» (Em. Bucov) 2. «Sînt bucuros să te văd în casa mea», spuse Di197

mitrie. (G. Madan) 3. Bădiţa l-a rugat: «Citeşte-mi, te rog, scrisoarea». 4. «Mîine organizăm excursie la muzeu», a spus dirigintele. 5. «Dacă eşti răscolit de iubire, de marea enigmă a acestui sentiment, îţi găseşti de priten pe Eminescu», scria V. Teleucă.

404. Audiaţi fragmentul. Formulaţi şase întrebări cu trei va-

riante de răspunsuri în baza conţinutului.

TOLERANŢA

Tolerezi zilnic şi de asemenea eşti la rîndul tău tolerat! Pînă şi cel mai rigid om şi cel mai sever, este tolerat şi tolereaza. Fără să îşi dea seama. Toleranţa nu înseamnă îngăduinţă şi iertare ci înseamna chiar cheia evoluţiei umane. Pare exagerat dar fără toleranţă omul nu ar fi evoluat din peşteri şi nu ar fi fost decît un animal. Din momentul cînd omul a învăţat să accepte semenul şi să îl priveasca ca pe un caracter unic şi nu ca pe o simpla specie. Atunci au apărut primele familii şi forme de organizare care apoi în timp, prin toleranţă şi respect, au ajuns la nivelul de azi. Nu doar tehnologia şi fiziologia ne-a adus azi aici. Ci toleranţa şi respectul, stări înrudite şi necesare.Viaţa sociala a omului este mai importanta decît cea materiala, deoarece fără calitaţile de bază sufleteşti, omul este neintegrat deci nu poate avea acces la lumea materială. Precum un izvor de apă pentru trup, aşa e şi toleranţa pentru suflet şi minte. Toleranţa poate fi la orice nivel. De la individ la grupul lui de prieteni pînă la stat sau regiune. Lipsa toleranţei duce la degenerare şi la o viaţă în alb şi negru. Toleranţa în exces duce de asemenea la eşec, deoarece un om tolerat în totalitate nu va învăţa să răspundă cerinţelor de viaţă, nu va deprinde ce e bine şi ce e rău. O zicală a poporului moldovenesc spunea: Tratează-i întodeauna pe alţii aşa cum ţi-ar convenii să fii tratat tu înusuţi. De aici deducem că şi poporul moldovenesc este unul tolerant deci deschis. De asemenea o virtute de bază a toleranţei este aceea de a nu împiedica şi de a nu interzice şi de a nu ne amesteca în viaţa pivată a unei persoane chiar dacă nu sîntem de acord cu stilul de viaţă. Toleranţa nu este doar parte din caracterul uman, ea depinde de factorul societăţii şi de mediul de dezvoltare. 198

Ce este toleranţa? Este capacitatea omului de a accepta semenii şi de a forma astfel un grup unitar denumit societate. Orice om labil psihic ştie într-o oarecare măsură să tolereze. Caracterul omului este însaşi ceea ce regleaza şi gîndeşte nivelul de tolerare, orientat după propriile principii şi educaţie, propriile nevoi şi după viaţa profesională. Opinia, libertatea şi toleranţa sînt întodeauna surori care interacţionează perfect. Nici una nu poate exista fără cealaltă. O familie care are la bază democraţia, şi în vîrf toleranţa. (Din presă)  Încercaţi să vă prezentaţi părerea personală, despre importanţa toleranţei în evoluţia socială.  Explicaţi, cu ajutorul a trei fraze, de ce privim toleranţa ca pe o virtute şi nu ca pe o obligaţie?

405. Citiţi în gînd exemplele. Identiﬁcaţi numărul de rînd al frazelor cu vorbire indirectă. Oral, explicaţi cum s-a efectuat transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă. 1. În cele din urmă şi-a zis că, pesemne, aşa e zodia lor. «De, şi-a zis în cele din urmă, pesemne, aşa e zodia lor». (I. Druţă) 2. Şi cum ajunge în iad, Scaraoţchi întreabă copilul ce isprăvi a făcut. 3. «S-a întors din aramată feciorul lui Petre Clopotaru», i-a spus mama într-o zi. (R. Lungu) Într-o zi mama i-a spus că s-a întors din armată feciorul lui Petre Clopotaru.  Rezumaţi textul «Toleranţa» (ex. № 404). Subliniaţi în rezumatul dvs. părţile principale de propoziţie. 406. Citiţi exemplele, apoi copiaţi-le transformînd vorbirea

directă în vorbire indirectă. 1. «Ce s-a întîmplat, Magda?» a întrebat mama. (E. Damian) 2. Şi cînd vîntul a început să bată, stejarul l-a rugat: «Vîntule! Voinicule, du-mă de mă aşază între pomii ceia din livadă». (A. Lupan) 3. « Nu te feri de oameni», îi suna în urechi porunca hrisovului. (A. Cibotaru) 4. «Mare putere natura asta», făcu Petrea gînditor. (Ana Lupan) 5. Am sunat; o slugă intră cu un bilet în mînă. «Du acest răvaş la d. Ipolit P. , i-am zis, să-l găseşti numaidecît. »(C. Negruzzi) 199

 Amintiţi-vă în care text aţi făcut cunoştinţă cu termenul «hrisov». Care este sensul acestui cuvînt? «Hrisov» este un neologism sau arhaism?

407. Citiţi textul. Copiaţi-l transformînd vorbirea directă în

vorbire indirectă. Candelabrele ard solemn. Sala e plină de lume. Silueta zveltă, părul bogat, rochia elegantă atrag atenţia. Capetele se întorc spre ea. Buzele surîd. Ochii admiră. Dar o şoaptă porneşte buimacă prin sală: «Ea este soţia lui Victor Măgură», şi silueta graţioasă, părul ce revarsă scîntei, rochia elegantă dispar. Totul dispare. Nu rămîn decît patru cuvinte: «Soţia lui Victor Măgură».  Identiﬁcaţi, în text, elemente descriptive.

408. Vorbe din bătrîni. Citiţi textul, apoi expuneţi-l detali-

at, transformînd fragmentele marcate în vorbire directă.

«Butoiul Danaidelor»

D. Sardjent. Butoiul Danaidelor

Danaide e numele patronimic al celor cincizeci de ﬁice ale regelui Danaos al Argosului (cetate din Grecia Antică). El era fratele regelui Egiptos al Egiptului, care la rîndul lui avea cincizeci de ﬁi. Aceştia vroiau să se căsătorească cu frumoasele Danaide, dar atît ele cît şi tatăl Danaos au refuzat propunerea. Egiptos a recurs atunci la un mijloc de constrîngere: şi-a trimis băieţii în fruntea unei numeroase armate. Danaos a trebuit să cedeze, dar a poruncit mireselor ca în noaptea nunţii să-şi sugrume soţii. Ceea ce şi făcură. Pentru fapta lor criminală, cînd au ajuns în in200

fern — spune mitologia — au fost pedepsite pe vecie să umple un butoi fără fund. Această legendă a dat naştere expresiei «Butoiul Danaidelor», care înseamnă o muncă zadarnică, o risipă fără de sfîrşit. (După «Carte pentru toţi»)

409. Citiţi frazele. Transformaţi-le în fraze cu vorbire direc-

tă. Motivaţi utilizarea semnelor de punctuaţie. 1. El îmi răspunse că printre garoafele albe creşte de multe ori cîte una de altă culoare. 2. Gerilă spuse ca de acum înainte să spună ce le place. 3. Îl înteb mirat unde a plecat Dănuţ. 4. Băiatul a întrebat-o dacă vede frunzele de corn. 5. Celălalt răspunse că nu-l sfătuieşte să se ducă astăzi la dînsul la masă. 6. Lari l-a liniştit pe grădinar să ﬁe pe pace. 7. Cei mai mari apucară cu gura înainte ca mămuca să nu aibă nici o grijă.  Construiţi 5 fraze, prin care se poate descrie o casă obişnuită. Uniţi frazele într-un text coerent, apoi prezentaţi-l oral colegilor. Urmăriţi legătura enunţurilor în text: este o succesiune logică şi coerentă de fraze, care se referă la temă?

410. Copiaţi frazele, punînd semnele de punctuaţie necesare. Transformaţi vorbirea directă în vorbire indirectă. 1. Gerul a văzut că fata are inimă bună şi i-a zis Fetiţo ştii că eu sînt gerul cel mare? 2. Degeaba te mai sclifoseşti Ioane răspunse mama cu nepăsare la mine nu se trec aiestea. (I. Creangă) 3. În urechi îi sunau cuvintele tatălui Datoria trebuie împlinită pînă la capăt. 4. Cine bate au întrebat dinăuntru. 5. Ia poftim cumătre zise capra. (I. Creangă)  Descrieţi o localitate cunoscută. Utilizaţi substantivele de mai jos alăturîndu-le atribute: locuitori, case, muzee, drumuri, vegetaţie, monumente, relief, străzi. 411. Alegeţi varianta corectă.

Examen/eczamen; eczact/exact; eczemplu/exemplu; adeseori/adese ori; dinnou/din nou; din colo/dincolo; dinăuntru/dinnăuntru/din năuntru; dimprejur/dim-prejur. 201

AUTOEVALUARE 1. Care propoziţii subordonate se numesc omogene/neomogene? 2. Dar propoziţii consecutiv subordonate? 3. Numiţi tipul propoziţiilor care formează fraza mixtă. 4. Care vorbire se numeşte indirectă? 1. Examinaţi fiecare frază în parte şi analizaţi-o după algoII ritmul cunoscut. a) Acum malul era negru-întunecat, crescuse aşa de tare şi se făcuse aşa de înalt că ajungea pînă la jumătatea cerului. (V. Beşleagă) b) Boierului îi place cum vorbeşte, cum se poartă şi cum îl serveşte ... (M. Sadoveanu) c) S-a aflat că de aici, dacă urci pe cea mai înaltă treaptă, vezi toată cîmpia din jur. (I. Druţă) d) Şi cum ajung drumeţii într-un loc unde era judecătorie, se înfăţişează dinaintea judecătorului şi încep a spune împrejurarea din capăt, pe rînd fiecare. (I. Creangă) 2. Construiţi fraze după schemele date.

cînd?

care?

cînd?

2 care?

3. Citiţi frazele. Plasaţi semnele de punctuaţie lipsă. Motivaţi. a) Acum amurgise mai de tot caii obosiseră şi noi începuserăm a simţi oarecare dureri prin şolduri cînd sosirăm la Pîngăraţi. (V. Alecsandri) b) Cînd au ajuns călătorii la trecere văzut-au că rîul de bună seamă s-a revărsat, dar nu într-atîta ca să-i oprească. (V. Beşleagă) 202

c) Gheorghe ... muncea pe vreme bună şi pe ploaie muncea vara şi iarna ﬁindcă visa ... la o gospodărie în rînd cu lumea. (După I. Druţă) 4. Construiţi schema unei fraze mixte, pe care aţi găsit-o într-o operă studiată anul acesta. 5. Transformaţi vorbirea directă în vorbire indirectă. a) «Cînd vei creşte mare, mi-au spus părinţii, te vei descurca în toate.» b) «Cine-l găseşte, acela, gata, ca şi cum ar ﬁ susţinut teza de doctor», a zis odată Ilarie Simeonovici. (I. Druţă) 1. Răspundeţi la întrebări încadrîndu-le într-un dialog. III a) Cu ce probleme globale se confruntă astăzi omenirea? b) Ce ştiţi despre starea mediului înconjurător? c) Vă interesează problemele globale ale omenirii? d) Ce trebuie să facă oamenii pentru a soluţiona aceste probleme globale? e) Cum credeţi, vor putea oamenii rezolva toate problemele, cu care se confruntă astăzi omenirea? 2. Citiţi textul. Nu vom greşi dacă vom spune că cea mai mare bogăţie a oamenilor este planeta Pămînt. Stăpînul bogăţiilor de pe pămînt este omul, dar nu întotdeauna acesta are grijă de casa în care trăieşte: frumoasa planetă cu numele Terra. Activitatea omului provoacă daune mari sistemelor ecologice. În aer, în apă şi în sol sînt aruncate cantităţi enorme de gaze şi alte substanţe otrăvitoare. Pe Pămînt sînt tăiate masiv pădurile. Dispar multe specii de plante şi animale. Tehnica şi tehnologiile moderne distrug tot mai mult mediul înconjurător. Industria ţărilor dezvoltate poluează totul: aerul cu care respirăm, apa pe care o bem, hrana cu care ne alimentăm şi pămîntul pe care trăim. Şi automobilele poluează foarte mult atmosfera. Va putea oare omul găsi o ieşire din această situaţie? Va putea el salva natura şi viaţa pe Pămînt? Ce trebuie să facă oamenii pentru a rezolva toate aceste probleme? 203

Răspunsul este simplu: să ocrotească natura! Să nu uităm că Pămîntul este casa noastră comună. Viitorul omenirii depinde de condiţiile de viaţă de pe această minunată planetă. 3. Formulaţi patru întrebări în baza textului. (III. 2) 4. Care este ideea principală a textului (III. 2)? Comentaţi-o. 5. Identiﬁcaţi răspunsul/răspunsurile corecte. Propuneţi varianta dvs. a) Omul nu ocroteşte natura. Ce face el? – taie masiv pădurile; – aruncă în mediul înconjurător substanţe otrăvitoare; – reduce cantitatea de deşeuri aruncate în mediu; –...................................... b) Industria modernă aduce mari prejudicii sistemelor ecologice. Ce face ea? – distruge stratul de ozon; – poluează aerul, apa şi solul; – face ca apa din rîuri şi lacuri, mări şi oceane să devină mai curată; –...................................... c) Ce trebuie să facă omul pentru a salva viaţa pe Pămînt? – să micşoreze cantitatea de gaze şi substanţe otrăvitoare; – să reducă suprafaţa pădurilor de pe planetă; – să distrugă natura şi să consume toate bogăţiile naturale; –...................................... 6. Alcătuiţi un răvaş-averisment «Oameni, ﬁţi vigilenţi! Pămîntul e unul, noi sîntem mulţi!», în care veţi vorbi nu numai despre consecinţele poluării mediului înconjurător, ci veţi propune căi de salvare a naturii. Utilizaţi în textul răvaşului fraze diferite ca tip şi structură sintactică. Ocrotiţi natura!

204

REPETARE LA SFÎRŞIT DE AN 412. Citiţi prezentarea culegerii de povestiri a lui Alexei

Marinat. Este o naraţiune, un raţionament sau o mică recenzie? Determinaţi stilul şi argumentaţi-vă alegerea. Culegerea «Întoarce-te cu faţa către soare» asumă cîteva povestiri scrise de A. Marinat. În cele cîteva nuvele despre anii de război («Catrina Loitre», «O zi curată», «Zona Zet», «Gabriela» ş.a.) autorul reproduce fidel atmosfera anilor de grele încercări în viaţa poporului, psihologia, frămîntările eroilor, faptele acestora fiind raportate, cu toate semnificaţiile lor, la prezent, la fenomenele vieţii noastre de azi. Povestirile inspirate din contemporanietate «Întoarce-te cu faţa spre soare», «Ieşirea din beznă», «Pînza» impresionează atît prin calităţile narative, cît şi prin lirism, proza lui A. Marinat fiind una de analiză totuşi. Faptele şi eroii lui sînt reali, autorul «Urmelor pe prag» întreţinînd în această culegere un dialog cu viaţa, cu timpul şi semenii săi. «Întoarce-te cu faţa spre soare» — acesta ar fi laitmotivul cărţii, soarele simbolizînd triumful forţelor binelui şi al dreptăţii, purificarea şi credinţa eroilor în realizarea celor mai înalte idealuri. (După revista Nistru)

Vocabular

laitmotiv — frază, formulă care revine în repetate rînduri într-o operă literară, într-un discurs.  Redaţi oral, succint, conţinutul textului.  Stabiliţi părţile componente ale textului. Citiţi cu voce introducerea şi încheierea.  Selectaţi din alineatul II părţile de vorbire ﬂexibile, din alineatul III — părţile de vorbire neﬂexibile.  Formulaţi trei întrebări cu trei variante de răspuns în baza conţinutului textului. 205

Discutaţi! • Consideraţi că numai oamenii răi fac fapte rele? • Se întîmplă că nu condamnaţi faptele rele? • Cum credeţi, faptele bune trebuie făcute în ﬁecare zi? • Ce ziceţi, orice om poate face şi fapte bune, şi fapte rele? • Dacă nu ştiţi ce să întreprindeţi în anumite situaţii, ce faceţi, cum vă descurcaţi? • Omul poate greşi de mai multe ori în viaţă?

413. Realizaţi o scurtă prezentare a unei cărţi citite inde-

pendent. Analizaţi după structură un cuvînt şi efectuaţi analiza morfologică/sintactică a unui verb.

414. Citiţi textul, apoi traduceţi-l în limba moldovenească şi

reproduceţi-l oral. Чи хотіли б ви, щоб люди виявляли до вас зацікавленість? Для здійснення такого бажання існує єдиний шлях. Цікавтеся людьми, що вас оточують, їхньою роботою, турботами й радощами, і вони цікавитимуться вами. Є люди, які за роки свого життя не зрозуміли цієї істини, озлилися на весь світ, який, на їхню думку, недобрий і якому до них нема ніякого діла. А насправді саме їм нема де світу ніякого діла: вони думають і говорять лише про себе. Однак кожній людині подобається, щоб нею, ії роботою та справами цікавилися. Тому-то люди так цінують доброго слухача. (За І. Томаном)  Identiﬁcaţi ideea textului. Intitulaţi-l.  Vă consideraţi un bun ascultător?  Putem aﬁrma că textul de mai sus ne învaţă să comunicăm?

415. Citiţi fragmentul. Dеterminaţi felul propoziţiilor după scopul comunicării. O, voi, genii ai vremurilor trecute! Pentru ce aţi distrus cu atîta migală aripile ce v-au ridicat deasupra muritorilor de rînd? Pentru ce aţi numicit cu atîta osîrdie schelele templelor voastre, că, uite, umblă lumea secole la rînd şi nu se poate dumeri cum şi din ce au fost zidite? Ce v-a făcut să chemaţi atîta lume şi s-o opriţi în pragul casei? Sau aţi vrut ca urmaşii voştri, de vor căuta să intre între 206

ei în Nemurire, să plătească aceeaşi vamă pe care aţi plătit-o voi, bătrînii? Sau, pur şi simplu, ocupaţi cu ale voastre, nu v-aţi gîndit că va veni o zi cînd ne vom aduna în jurul izvoarelor săpate de voi şi nu vom şti să prindem un strop de vlagă sub cerul gurii? (I. Druţă)  Transcrieţi ultima frază şi realizaţi analiza structurii ei, delimitînd prin numerotare propoziţiile şi determinîndu-le statutul. Prezentaţi graﬁc schema frazei.

416. Citiţi expresiv versurile. Identiﬁcaţi propoziţiile legate

prin coordonare. Observaţi cum se ralizează acest tip de legătură (jonctive/juxtapunere). — Nani, nai, puiul mamei, Muguraş neatins, N-ai nici grijă, n-ai nici teamă... A zîmbit copilu-n leagăn, Mama a zîmbit. Şi-a pornit ea să-i aleagă Pentru viaţa lui întreagă Drum nemărginit. (A. Lupan)

417. Descifraţi mesajul enunţurilor de mai jos. Comentaţi legătura de sens dintre propoziţiile independente şi consecutivitatea sau dependenţa reciprocă a acţiunilor. 1. Vara-i strîngătoare, iarna-i mîncătoare. 2. Zgîrcitul are fîntînă, dar a vecinului îi mai la îndemînă. 3. Am intrat, m-am salutat, m-am aşezat. 4. Un om nu-i o ţară, o zi nu face-o vară. 418. Amintiţi-vă conjuncţiile coordonatoare şi relevaţi speciﬁcul lor semantic (copulative, adversative, disjunctive, conclusive). Actualizaţi regulile de punctuaţie, răspunzînd la întrebările: 1. Cînd se foloseşte virgula înainte de conjuncţia «şi»? 2. Ce semne se utilizează înaintea jonctivelor adversative? 3. Ce semne de punctuaţie se utilizează la repetarea conjuncţiilor disjunctive? 4. Ce semne de punctuaţie se utilizează în lipsa conjuncţiilor? 207

419. Ilustraţi prin exemple răspunsurile la întrebările

ex. № 418.

420. Construiţi, din propoziţiile independente date, o frază formată prin coordonare. Alegeţi ordinea şi jonctivele corespunzătoare. Citiţi expresiv enunţul obţinut. Utilizaţi semnele de punctuaţie necesare. Troﬁm şi-a încetat cîntecul. Acum începe să-i zică vioara lui Lae. Îi bun Troﬁm. Îi bun. Nici Lae nu se lasă. 421. Alegeţi varianta corectă. Femeie/femee; vulpile/vulpele; albinile/albinele; căruţele/ căruţile; viile/viele; copacilor/ copacelor; mîinilor/mîinelor; zilele/zilile; mănuşile/mănuşele; ferestrile/ferestrele.

422. Examinaţi enunţurile date şi remarcaţi posibilitatea de a se transforma, prin expansiune, în fraze. 1. Ajuns în dreptul ei, i-am sărutat mîna trudită şi noduroasă. 2. Am simţit o lacrimă ﬁerbinte, sărutîndu-i zbîrciturile de pe obraz. 3. Era aceeaşi, dar îndepărtîndu-se parcă într-o negură uşoară.  Menţionaţi, pentru enunţurile date, posibilităţile de a se adăuga diferite propoziţii subordonate. Propuneţi subordonate atributive şi circumstanţiale. 423. Analizaţi structura frazei date, apoi schimbaţi locul a două propoziţii subordonate. Confruntaţi variantele şi apreciaţi importanţa topicii. Şi nebuna de mătuşa Mărioara după mine, şi eu fuga iepureşte prin cînepă şi ea pe urma mea, pînă la gardul din fundul grădinii, pe care neavînd vreme să-l sar, o cotigeam înapoi iar prin cînepă, fugind tot iepureşte, şi ea după mine pînă-n dreptul ocolului, pe unde-mi era greu de sărit, pe de lături iar gard, şi hîrsita de mătuşă nu mă slăbea din fugă nici în ruptul capului, cît pe ce să puie mîna pe mine, şi eu fuga... pînă ce dăm cînepa toată palanca la pămînt. (I. Creangă) 208

Vocabular

hîrsit — lacom de cîştig. palanca — jos.

424. Citiţi cu voce textul.

Taina meşteşugului Într-o zi un lemnar îşi chemă feciorul şi-i grăi: — Iaca, îmi pare că mi-s numărate zilele, ai să rămîi orfan pe faţa pămîntului. Păcat că n-am reuşit să-ţi spun secretul lemnăriei, dar tu îl vei afla singur. Stă ascuns tainic într-un copac din codrii noştri. Dacă-l vei căuta cu toată rîvna şi tragerea de inimă, ai să-l găseşti numaidecît. După moartea tatălui, îl rodea pe băiat gîndul: care-o fi copacul cu pricina, cum să-l găsească, ce taină oare ascunde? Într-o zi doborî un copac mare şi zdravăn. L-a dus acasă, l-a despicat, l-a cercetat de-a mărunţelul, dar nu s-a ales decît cu un clit de scînduri tăiate un pic mai acătării. Ia necaz! Poate-o fi ştiind cineva din vecini marea taină a lemnului? Şi se încumetă să întrebe de unul: — Tată-meu vorbea de o mare taină, care se afla ascunsă în lemnul copacilor, dar n-a mai dovedit să mi-o împărtăşească. Poate matale ţi-o fi spus? — Ba, măi băiete, nu s-a răsuflat cu asemenea vorbe, făcu vecinul. Mai vezi, poate singur găseşti secretul cela, că iaca ne-a rămas satul fără lemnar. Şi băiatul a tot cărat acasă copaci, de-i despica şi făcea scînduri netede şi lucioase, din care mai apoi se încumeta să-şi întocmească ba o masă, ba un scaun la gospodărie. Şi de fiecare dată i se nimerea să iasă mai trainice şi mai arătoase, încît aşa, pe neprins de veste, lumea începea a-şi opri ochii asupra celor meşterite de băietan. Cînd îşi luară seama oamenii din sat, meşterea băiatul nişte lucruri de mai mare dragul, curat ca ale tătîne-său, ba îi merse vestea şi în satele apropiate. 209

Într-o zi se opri un consătean să mai stea la taifas şi din una, din alta, hai să-l ispitească: — Ai dat de secretul taică-tău? — Ba nu l-am mai aflat. — Aşa-s toţi meşterii aceştia, dacă prind ceva, ţin într-înşii şi nu mai scoţi cu cîrligul. — Mă jur că nu ştiu ce a avut în vedere tata. Cel puţin, în copaci, nici pe dinafară, nici pe dinăuntru, nu era scris nimic. Poate în sculele tatei să fie vreo taină. Da poate în mîna omului, dar iar parcă nu se zăreşte leac de lemn. Şi totuşi fiecare meserie are taina ei, nescrisă, nerostită, o taină pe care o simte meşterul, dar nu-i în stare s-o rostească. V-aţi gîndit vreodată la asta? (A. Ciocanu)  Rezumaţi dialogul (fragmentul evidenţiat) în 2-3 fraze.  Răspundeţi la întrebarea ce încheie textul printr-un dialog întreprins cu prietenul (a), în care veţi descoperi taina profesiei pe care visaţi să v-o alegeţi. Utilizaţi, dialogînd, una-două interjecţii. Descrieţi livada din curtea dvs. la început de primăvară (în limita 1,75–2 pagini de text coerent). Citiţi expresiv textul propriu.

426. Faceţi schimb de caiete cu colegul. Examinaţi şi

apreciaţi utilizarea, în textul scris, a semnelor de punctuaţie. Formulaţi 2–3 sugestii de redactare a textului.

427. Citiţi expresiv fabula. Comentaţi aplicarea semnelor de

punctuaţie, formulînd oral regulile.

Dulăul şi stăpînul Am să vă spun şi una despre cîini. Grivei, dulău de curte, la stăpîni A slugărit cuminte De cînd se ţine minte. Dar cînd a-bătrînit Şi a surzit, 210

Şi i-au căzut toţi dinţii, Stăpînul, într-o zi, I-a zis: – Mă iartă, dacă te-am obijduit vreodată, Dar ştiu că mi-ai slujit Cu cinste şi credinţă Şi de aceea drept răsplată Am hotărît să te slobod din lanţ. Deci, liber eşti să pleci oriunde vrei!.. Şi a plecat Grivei... Dar nu zăbavă Pieri de foame într-un şanţ. Recunoştinţa, bat-o vina, Adeseori întîrzie să vină.

(M. Vîrţanu)  Alcătuiţi un dialog în care veţi discuta despre atitudinea dvs. faţă de ﬁinţele necuvîntătoare, de ce trebuie ocrotite.

428. Comentaţi, printr-o frază, morala fabulei «Dulăul şi

stăpînul».

429. Amintiţi-vă regulile de punctuaţie în fraza formată prin

subordonare. Formulaţi cîte o regulă de: a) separare a propoziţiilor subordonate necircumstanţiale; b) de izolare întotdeauna a propoziţiilor subordonate; c) de izolare a propoziţiilor subordonate, aﬂate în prepoziţia regentelor.

430. Ilustraţi prin exemple regulile menţionate în exerciţiul

precedent.

431. Rezumaţi un episod dintr-un ﬁlm vizionat recent. Iden-

tiﬁcaţi, în textul-rezumat, propoziţiile legate prin coordonare. Numiţi jonctivele.

211

432. Dictare auditivă.

Nedelcu Dacă-i vorba de jertfe, apoi mă închin şi mă întorc iarăşi la Zamfira. Ea mă duse spre nişte corturi ce se zăreau departe, la poalele unui codru şi, cînd ne-am apropiat de ele, ne ieşi înainte un flăcău ţigan, sprinten, voinic, care avea ochi mari şi negri, cu părul lung şi negru, cu faţa arsă de soare, dar frumoasă şi vioaie. El era Nedelcu, lăutar vestit, ce îţi rupea inima cînd trăgea din arcuş un cîntec de jale şi care te făcea să joci fără voie cînd suna o horă. El prietenea cu Zamfira din copilărie şi, după multe necazuri şi chinuri, pe care le suferiseră amîndoi de cealaltă parte a Milcovului, izbutiseră a scăpa din ghearele unor stăpîni nemiloşi şi a trece împreună în Moldova. (V. Alecsandri)

433. Realizaţi textul unei naraţiuni (cu o temă la alegere), în

care se vor întîlni fraze atît formate prin coordonare, cît şi cele formate prin subordonare.

434. Transformaţi, în textul produs la exerciţiul precedent, unde e posibil, coordonarea în subordonare. Model: Am ajuns în inima pădurii, şi am rămas uimiţi. Cînd am ajuns în inima pădurii, am rămas uimiţi. 435. Citiţi din fotoliul autorului — naraţiunea. Apreciaţi textele-naraţiuni citite de colegi şi audiate de dvs. în următorii parametri: Numele elevului

Conţinutul naraţiunii

Corectitudi- Adecvarea Corectitudinea stilistică intonaţiei nea articulăa textului rii/rostirii la textul

citit

436. Adresaţi întrebări de precizare autorului care şi-a pre-

zentat naraţiunea.

212

437. Numiţi tipurile de propoziţii subordonate. Speciﬁcaţi

întrebările la care răspunde fiecare tip de subordonată şi regulile de punctuaţie în legătură cu tipul respectiv. Completaţi graficul conceptual pentru fiecare tip de propoziţie. Tipul de Termenul Întrebările Locul pe care Semnele de îl poate ocu- punctuaţie propoziţie regent la care subordonată răspunde pa în frază utilizate

438. Citiţi, apoi transcrieţi fraza mixtă. Delimitaţi propoziţiile şi construiţi schema. Marcaţi jonctivele (elementele de relaţie). Indicaţi în schemă întrebările la care răspund subordonatele şi semnele de punctuaţie utilizate. Opera monumentală a lui Tolstoi te atrage necontenit spre ea, îţi încarcă suﬂetul, ţi-l îmbogăţeşte de zbuciumul eroilor, apoi te lasă cu tine însuţi să te reculegi, să meditezi asupra vieţii, timpului şi oamenilor, pentru ca în cele din urmă să te facă să trăieşti cu intensitate soarta celor despre care este vorba, să participi la gîndurile lor, la dragostea, la căutările lor. (I. Druţă)

439. Audiaţi textul.

Vacanţa — timp de odihnă Perioada vacanţelor este timpul bucuriilor. Omul trăieşte prin muncă şi prin odihnă. După o muncă activă ﬁecare are nevoie de relaxare, de acumulare de noi forţe. Majoritatea dintre noi alege ca loc de odihnă marea. Marea ne trezeşte visuri romantice, ne sporeşte bunătatea suﬂetească. La munte pleacă să se odihnească de cele mai multe ori cei puternici, rezistenţi şi visători. La ţară putem substitui odihna cu munca la aer liber, în grădină sau în livadă, căci natura este un bun leac pentru sănătate. Şi e foarte bine cînd nu uităm că sănătatea este o mare bogăţie, care trebuie păstrată. 213

Dar care sînt proiectele dvs. de vacanţă?  Răspundeţi prin 3-4 fraze la întrebarea cu care se încheie textul.

440. Citiţi expresiv dialogul. Propuneţi posibilităţi de odihnă pentru familia Sandei (continuaţi dialogul). Sanda: Ştii, mă nelinişteşte faptul că nu putem pleca anul acesta în vacanţă. Ioana: Dar care este cauza? Sanda: Totul pare foarte scump. Ioana: N-aţi încercat să găsiţi un loc de odihnă mai ieftin? Sanda: Am încercat, dar... Ioana: Eu am o propunere. Sanda: Ce propunere? Ioana: E vorba de odihna la Marea Neagră. Sanda: Mă tem că nu voi putea accepta. Ioana: De ce? Sanda: Spre marele meu regret, copilul meu are probleme de sănătate. Medicul i-a recomandat să se odihnească la munte. Ioana: Da? Păcat. 441. Rezumaţi dialogul din exerciţiul precedent, transformînd vorbirea directă în vorbire indirectă. 442. Găsiţi aforismul. Scrieţi-l şi comentaţi-l în 3-4 enunţuri. nu este

atunci numaidecît

plictiseală

un fel de muncă

devine

Dacă odihna

443. Rescrieţi textul, transformînd vorbirea directă în vor-

bire indirectă. Efectuaţi analiza sintactică a enunţului subliniat. Vlăduţ îşi aduce aminte că n-a citit cartea pe care i-o dăduse Andrian. O ia, o deschide şi se adînceşte în lectură. Se numeşte «Plantele otrăvitoare»; şi el trebuie să le cunoască înainte de plecarea în expediţie. 214

«E o ediţie cam veche, i-a spus Adrian, dar e bună pentru început.» Îl strigă mama Lisaveta. El pune cartea pe raft şi se duce să vadă de ce îl strigă. — Du-te fuga la magazin şi cumpără pîine. (După M. Garaz)

215

MIC DICŢIONAR ORTOGRAFIC A

a accentua, accentuează, accentuăm, accentueze ac-de mare, ace-de mare acela, aceluia, aceia aceea, aceleia, acelea aloe, aloea, aloei azi-dimineaţă

de-a dura de-a fir-a-păr de altfel (de altminteri) de alt fel (de alt soi) de-a-ndoaselea, de-a-ndoasele de-a puia-gaia de astă dată deasupra de-a valma duş, duşuri

balansoar, balansoare bele-arte biconvex biobibliografie boxer, boxeri bună-credinţă, bunei-credinţe bună-cuviinţă, bunei-cuviinţe bunăvoie, bunăvoia, bunăvoiei bun-gust, bunului-gust bun-plac, bunul-plac, bunului-plac bun rămas

a evacua, evacuează, evacuăm, evacueze, evacuînd existenţialism extraparlamentar exuberanţă, exuberanţei, exuberanţe a ezita, ezită

a caligrafia, caligrafiază castravete-de mare chiorîş, chiorîşi, chiorîşe cîteodată (uneori) cîte o dată (cîte o singură dată) cîteşipatru cîtuşi clarviziune, clarviziunii a crea, creează, creăm, creeze, creînd, creat

făt-logofăt, feţi-logofeţi făţuială, făţuielii, făţuieli fenix, fenicşi fie-sa, fie-mea, fie-ta filozof, filozofi fîş, fîşuri floarea-Paștelui, floareaPaștilor fototelegraf furtun, furtunuri fuzee, fuzeea, fuzeei, fuzee fuxel fuxit

216

garderobă, garderobei gazetă de perete get-beget ghiaur, ghiauri guatemalez, guatemaleză guvern-marionetă, guvernemarionete

haimana, haimanaua, haimanalei a hăi, hăiesc, hăia, hăiască humă, humei, hume a hurdui, hurduiesc, hurduiască hurmuzul-pămîntului

impermeabil, impermeabile inexpresiv in corpore (loc. adv.) in extremis (loc. adv.) inima-pămîntului irakian, irakieni, irakiană, irakiene

a închega, încheagă, închege încheietoare, încheietorii, încheietori a înnădi, înnădesc, înnădea, înnădească a înnărăvi, înnărăvesc, înnărăvească a înnora, înnorează a înnoroi, înnoroiesc, înnoroia, înnoroiască

într-aceea într-acolo într-adins întrajutora într-ales într-altul

Joia Mare jur-împrejur a jurui, juruiesc, juruia, juruiască juxtă, juxte

kenyan, kenyeni, kenyană, kenyene ketchup kievean, kieveni, kieveană, kievene kilocalorie kilogram-forţă kilogrammetru kilohertz kilowwatt-oră

lacheu, lacheul, lacheii lapte-de pasăre lexicon, lexicoane luare-aminte, luarea-aminte, luării-aminte Luceafărul-de-Ziuă a luxa, luxează maică-mea mai-marele 217

makemono, makemonoul, makemonouri micsandră, micsandrei, micsandre micşunea, micşuneaua, micşunelei monom, monoame muzicoterapie, muzicoterapia, muzicoterapii

naiadă, naiadei, naiade nemaiîntîlnit nemaivăzut neozeelandez, neozeelandeze nicicacum nicicînd (niciodată) nicicît nicicum nicidecît nou-născut nou-venit nu-ştiu-ce

ocheşel, ocheşei, ocheşea, ocheşică, ocheşele, oolitic, oolitici, oolitică, ooliticei oospor, oospori oxiacid, oxiacizi ozor, ozoare

a pagina, paginează pakistanez, pakistanezi,

pakistaneză părul-Maicii-Domnului (botan.) predetermina primadonă, primadone prim-plan, prim-planuri primprejur prim-pretor prim rang prim-secretar prim-viceprim-ministru, prim-viceprim-ministrul, prim-viceprim-miniștri, prim-viceprim-ministrii printr-altul

radiojurnal, radiojurnale raid-anchetă, raid-anchete rămas-bun rea-voinţă, reaua-voinţă, releivoinţe ruină, ruine ruxandră, ruxandre

sarma, sarmaua, sarmale singur-singuel, singurisingurei a smuci, smucească, smucea a soma, somează stau-quo suprapresiune surdomut sus-pus, sus-pusă, sus-puşi, sus-puse

218

vreodată vreodinioară vreun, vreunul

wattmetru, wattmetri western, westernuri week-end, week-end-ul, weekend-uri

şarjă, şarje șoarece-de-apă a şuşui, şuşuie, şuşuia talisman, talismane tata-moşul tata-socrul twist, twisturi

Ţara de foc Ţara Moldovei a ţiui, ţiuie, ţiuia

a undi, undească, undea uranografie, uranografii a uza, uzează

vaselină, vaseline a văscui, văscuiesc, văscuia, văcuiască

xantodermie, xantodermiei xerox, xeroxuri xenofob, xenofobi, xenofobă, xenofobe

zăplaz, zăplazuri zbate, zbatem, zbată zi-lumină, ziua-lumină, zileilumină zi-muncă, ziua-muncă, zileimuncă, zile-muncă zoochimie

219

MIC DICŢIONAR DE NEOLOGISME A

abdica — a renunţa la atributele, la demnitatea de monarh, de suveran. În sens larg, a renunţa la o situaţie, la susţinerea unei idei, la un ideal etc. abis — adîncime mare, prăpasrie, genume, hău. abominabil (ă) — care provoacă dezgust, aversiune instinctivă. abţibild — mic desen colorat, lipit de un suport de care se desprinde prin frecare, cînd este udat şi aplicat pe o suprafaţă netedă. aclama — a arăta aprobarea, entuziasmul pentru ceva sau cineva prin aplauze sau urale.

baiaderă — dansatoare indiană care interpretează dansuri laice sau rituale. balizaj — sistemul de semnalizare, în aviaţie, prin care sînt indicate limitele unui aerodrom, pistele de aterizare etc. bele-arte — arte frumoase, artele plastice (sculptură, pictruă ş.a.)

bifa — a face un semn lîngă unele cuvinte, unele cifre, date într-o listă, pentru a şti că le-am verificat. bulversa — a provoca dezordine; a răsturna cu totul; a tulbura; a zăpăci; a dezorienta.

cablogramă — comunicare, telegramă transmisă prin cablu submarin. calin (ă) — tandru, mîngîios, alinător, care se alintă, care este linguşitor. caritabil (ă) — care manifestă caritate; generos, milos, milostiv. chetă — strîngerea, prin contribuţie voluntară, în diferite scopuri, a unor sume de bani. cirrus — nori albi, strălucitori, izolaţi şi subţiri la mare înălţime, peste 6000 metri.

decent (ă) — cuviincios, simplu, corespunzător măsurii şi bunului-simţ, respectuos, binecrescut, politicos.

220

defalca — a desprinde dintrun întreg o bucată, a împărţi un întreg în mai multe părţi. defrişa — a tăia pînă la rădăcină copacii pe o porţiune mare dintr-o pădure. diasporă — totalitatea comunităţilor unei naţiuni aflată dincolo de hotarele ţării sale. dribla — a face mişcări înşelătoare pentru a trece mingea dincolo de adversar.

familiar (ă) — care este cunoscut, ştiut, cordial, prietenos. fiasco — insucces total, eşec. frustra — a lipsi pe cineva de un drept, de un bun ce i se cuvine, a păgubi, a înşela.

ecarisaj — acţiune organizată cu scopul prinderii cîinilor fără stăpîn. ecartament (e) — distanţă interioară dintre şinele de cale ferată. echimoză (e) — vînătaie. elevant (ă) — care este rafinat, superior, distins. erzaţ — produs alimentar (mai ales cafea) cu proprietăţi asemănătoare celui pe care îl imită; surogat.

facilita — a face ca ceva să se obţină mai uşor, a înlesni. familial (ă) — care ţine de familie.

gaj — obiect, bun lăsat în schimbul unei sume de bani împrumutate, bun care poate fi vîndut în cazul cînd proprietarul nu e în stare să restituie banii; amanet. grefa — a transplanta un ţesut sau un organ. gordian — dificultate, obstacol foarte greu de trecut. grizonat (ă) — încărunţit, care începe să albească. gurmand (ă) — căruia îi plac mîncărurile bune.

hanorac (e) — haină cu glugă, confecţionată dintr-un material impermeabil, folosită mai ales în excursii. harpon (e) — unealtă de pescuit în formă de lance, folosită la prinderea animalelor marine. hebdomadar (ă) — (revistă, publicaţie) care apare odată pe săptămînă.

221

hublou — ferestruică de formă circulară, ce se închide ermetic, din peretele unei nave.

languros (ă) — care este melancolic, sentimental, duios. lizibil (ă) — care se desluşeşte cu uşurinţă. luxuriant (ă) — (despre vegetaţie) care se află din abundenţă.

magnific (ă) — care este superb, grandios. marotă (e) — idee fixă, obsesivă. mezanin — etaj situat între parter şi etajul I. monom — în monom: în şir indian, unul după altul.

nonsens — absurditate, ceva lipsit de logică, de sens. notifica — a înştiinţa, a face cunoscut în mod oficial. nur — calitate (graţie) care face o femeie plăcută, atrăgătoare.

ilaritate — veselie, rîs general. interlop (ă) — care nu se bucură de o reputaţie bună, care este suspect. ipocrit (ă) — care nu este sincer, fals, făţarnic. irascibil (ă) — care se supără, se enervează uşor. îngloba — a include, a integra într-un tot. întreţese — a străbate în toate direcţiile; a intercala în ţesuturi fire de alte culori. întrona — a înscăuna, a aşeza pe tron; a instaura, a statornici, a stabili.

jerbă (e) — buchet mare, în care florile sînt astfel aşezate, încît să aibă faţa orientată într-o singură parte. jet — curent puternic de lichid sau de gaze care ţîşneşte dintr-un orificiu. juvenil (ă) — tineresc. juxtaliniar (ă) — care s-a tradus cuvînt cu cuvînt, reproducîndu-se şi textul ce a fost tradus.

obscen (ă) — imoral, indecent, trivial, vulgar. olograf — testament scris chiar de mîna celui care lasă moştenirea. oneros (ă) — dezavantajos, împovărător, necinstit.

222

orfevrărie — artă, meşteşug de a realiza obiecte cu caracter decorativ din metale sau alte materiale.

siglă — prescurtare convenţională constînd din litera iniţială, dintr-un grup de litere a unui cuvînt ori a mai multora, în inscripţii, texte, pe monede ş.a.

papară — mîncare constînd din felii de pîine prăjită presărate cu brînză şi opărite în apă sau lapte. pecuniar (ă) — care se referă la bani; bănesc. prompt (ă) — care este operativ, care acţionează rapid, la timp. propice — favorabil, prielnic, potrivit.

şamotă (e) — cărămidă specială, utilizată la căptuşirea cuptoarelor. şic — eleganţă, gust ales, distincţie, lucru amuzant. şuetă (e) — conversaţie spirituală şi distractivă între prieteni.

rapace — apucător, lacom, hrăpăreţ, răpitor. relas — pauză, interval pentru repaos. repudia — a alunga, a respinge; a arunca, a desconsidera ceva; a produce dezgust. resurecţie — trezire, deşteptare la viaţă, reînviere.

sadea — care este pur, curat; veritabil; autentic. scinda — a desface în părţi, a fracţiona. siestă — odihnă după masa de prînz.

tandreţe — atitudine plină de gingăşie, de delicateţe, de duioşie. tartufism — atitudine făţarnică, comportament ipocrit, făţărnicie, ipocrizie. tautologie — greşeală de stil constînd în lămurirea sensului unui cuvînt prin acelaşi cuvînt. toleranţă (e) — indulgenţă, îngăduinţă; răbdarea de a suporta o persoană nesuferită; dispoziţie a organismului de a suporta un aliment, un medicament. tondo — un tablou în ramă rotundă sau ovală.

223

uman — omenesc; blînd, bun, omenos. ursuz (ă) — posomorît, nesociabil, neprietenos. uzual — a folosi în mod curent.

valid (ă) — în putere, sănătos, apt de muncă. velin (ă) — neted, lucios, durabil. venera — a-i demonstra cuiva veneraţie, respect deosebit.

vetust (ă) — care este învechit, perimat. vivace — plin de viaţă; vioi, ager.

xenofag (ă) — care se hrăneşte cu alimente uscate.

zaiafet — ospăţ cu lăutari. zel — sîrguinţă, ardoare, rîvnă. zurliu — neastîmpărat, zburdalnic.

224

MIC DICŢIONAR DE ANTONIME A

a accelera — a încetini. acceptare — refuz, respingere. adevărat — eronat, incorect, inexact, fals, greşit. altruism — egoism. a ameliora — a agrava, a deteriora, a înrăutăţi. armonie — discordanţă, dezacord, nepotrivire, distonanţă. ascensiune — cădere, coborîre. aspru — catifelat, mătăsos, moale.

benefic — malefic. beneficiu — pierdere, pagubă, daună, prejudiciu. blajin — aspru, necruţător, aprig, crunt. brav — fricos, laş, mişel, poltron. bunătate — răutate, cruzime, ferocitate, neîndurare, neomenie.

certitudine — bănuială, neîncredere, suspiciune. a clădi — a demola, a dărîma, a nărui.

comod — incomod, neconfortabil. comun — diferit, deosebit. cuviincios — indecent, necuviincios, nepoliticos.

dărnicie — avariţie, zgîrcenie. dibăcie — inabilitate, neîndemînare, stîngăcie. distins — grosolan, nepoliticos, ordinar, necivilizat. dragoste — ură, duşmănie, vrăjmăşie.

eden — iad, gheenă, infern. energic — pasiv, inactiv. eroism — laşitate, frică, poltronerie. erudit — agramat, neinstruit, neînvăţat, ignorant. evitabil — inevitabil, iminent, ineluctabil. excedent — dificit, lipsă. exident — tolerant, indulgent, îngăduitor. extins — restrîns, limitat, mărginit, redus.

facil — anevoie, dificil, geru. 225

fericire — durere, nefericire, suferinţă. fertil — neroditor, neproductiv, nerodnic. fin — vulgar, grosolan, nedelicat, nepoliticos. folos — daună, pagubă, prejudiciu, pierdere. forţă — slăbiciune. francheţe — ipocrizie, duplicitate, falsitate, făţărnicie.

ieftin — scupm, costisitor. ilustru — obscur, necunoscut, neînsemnat. iluzie — dezamăgire, decepţie, deziluzie. instantaneu — treptat, gradat, progresiv. isteţ — nătărău, neghiob, nerod. izbîndă — eşec, insucces, înfrîngere, nereuşită.

îmbrăcat — dezbrăcat, gol. înalt — mărunt, mic, scund. a încuraja — a descuraja, a demoraliza. îndrăzneală — sfială, timiditate, sfiiciune. a îngădui — a interzice, a opri, a nu permite. însuşire — cusur, defect, deficienţă, meteahnă. înverzit — veştejit, ofilit, veşted.

galant — nepoliticos, nemanierat, grosolan. generos — egoist, avar, zgîrcit. generozitate — meschinărie, zgîrcenie, avariţie. gentil — nepoliticos, nemanierat, grosolan, necivilizat. ghinion — noroc, şansă, izbîndă.

himeric — real, aievea, concret. harnic — leneş, trîndav, indolent. hain — bun, blînd, îngăduitor. hidos — arătos, prezentabil, frumos. hotărît — nehotărît, ezitant, nesigur, indecis, şovăielnic.

juneţe — bătrîneţe, sinectute.

laș — curajos, temerar, îndrăzneţ. legal — nepermis, ilicit, interzis. lesne — anevoie, dificil, greu. libertate — robie, sclavie, şerbie. logic — iraţional, negîndit, ilogic.

226

lucid — iraţional, neraţional, negîndit. lugubru — vesel, distractiv.

oprimat — ocrotit, protejat. oribil — plăcut, agreat, atrăgător. ordonat — neglijent, dezordonat, neîngrijit.

magnific — banal, modest, neînsemnat. maleabil — rigid, inflexibil, dur. manierat — necioplit, grosolan, bădăran. marginal — central. merit — cusur, defect, deficienţă. moralitate — imoralitate, desfrîu, corupţie. modest — infatuat, încrezut, îngîmfat, infumurat

naiv — viclean, smecher, şiret. nădejde — deznădejde, disperare. năpăstuit — norocos, fericit. nefiresc — natural, firesc, real. nemurire — vremelnicie. nobil — josnic, netrebnic, nedemn.

obiectiv — subiectiv, părtinitor. obscur — limpede, transparent, senin. onest — incorect, necinstit, nedrept. onoare — dezonoare, necinste, ruşine.

parţialitate — imparţialitate, nepărtinire, obiectivitate. permanent — provizoriu, temporar, trecător, vremelnic. permis — interzis, neîngăduit, nepermis. a pierde — a găsi, a afla, a recăpăta, a redobîndi, a cîştiga, a regăsi. plăcere — chin, durere, suferinţă, întristare, mîhnire, necaz, neplăcere. plin — gol, deşert, golit, vid. potolit — neliniştit, agitat, frămîntat, zbuciumat. precis — confuz, imprecis, neclar, nedesluşit, nelămurit. precoce — tardiv, întîrziat. preţuire — dispreţuire, desconsiderare, nesocotire.

raţional — absurd, ilogic, neraţional. real — fantastic, ireal, nereal, imaginar, utopic, închipuit, născocit. 227

recunoaştere — contestare, negare, tăgăduire, respingere, nerecunoaştere. recunoştinţă — ingratitudine, nerecunoştinţă.

siguranţă — incertitudine, dubiu, nesiguranţă, simpatic — antipatic, dezagreabil, respingător. solid — slab, nerezistent, netrainic, şubred. sporire — reducere, descreştere, micşorare, scădere. supraestimare — subestimare, subapreciere, subevaluare.

ştiinţă — ignoranţă, incultură, neştiinţă.

temerar — laş, fricos, temător. temeinic — nerezistent, şubred, firav. temporar — etern, veşnic, permanent. trainic — nerezistent, şubred, firav. trufaș — smerit, modest, supus.

umblat — nestrăbătut, neumblat.

uman — inuman, animalic. unic — multiplu, numeros. unifica — a dezmembra, a separa, a divide. urgenta — a tărăgana, a întîrzia, a zăbovi. util — inutil, nefolositor, netrebuicios. valida — a infirma, a anula. venerat — defăimat, calomniat. veritabil — neautentic, contrafăcut, denaturat. verosimil — neverosimil, ireal, neadevărat. vesel — melancolic, posomorît, trist, necăjit, abătut. veșnic — trecător, temporar, vremelnic, efemer, pieritor. viabil — şubred, nerezistent, precar. viguros — slab, firav, slăbuţ. violent — calm, cumpătat, potolit, liniştit. voinic — pipernicit, mic, pirpiriu.

zăpușeală — frig, răceală. zi — noapte. zori — a încetini, a frîna. zvăpăiat — liniştit, serios, cumpătat.

228