Issuu

S. O. Skvorţova O. V. Onoprienko

MATEMATICĂ MANUAL PENTRU CLASA 1 A INSTITUŢIILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT MEDIU GENERAL Recomandat de Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei din Ucraina

Cernăuţi „Bukrek” 2018

УДК [51:37.016](075.2) С42

Перекладено за виданням: С. О. Скворцова, О. В. Онопрієнко. Математика. Підруч. для 1 кл. закл. загал. серед. освіти. — Харків : Вид-во „Ранок”, 2018. — 144 с.

Рекомендовано Міністерством освіти і науки України (наказ Міністерства освіти і науки України від 06.07.2018 № 734) Видано за рахунок державних коштів. Продаж заборонено

Скворцова С. О., Онопрієнко О. В. С42 Математика : підруч. для 1 кл. закл. загал. серед. освіти з навч. рум. мовою / С. О. Скворцова, О. В. Онопрієнко; пер. з укр. — Чернівці : „Букрек”, 2018. — 144 с. : іл. ISBN 978-617-7663-04-0 УДК [51:37.016](075.2)

Більше книг на нашому сайті www.bukrek.net

ISBN 917-617-09-4425-2 (укр.) ISBN 978-617-7663-04-0 (рум.)

© Скворцова С. О., Онопрієнко О. В., текст, 2018 © Ширяєв Д. В., ілюстрації, 2018 © Макарова А. Л., Макарова П. І., малюнки, обкладинка, макет, 2018 © ТОВ Видавництво „Ранок”, оригінал-макет, 2018 © Видавничий дім „Букрек”, переклад, 2018

Dragi prieteni! Azi voi porniţi într-o călătorie interesantă în ţara Matematicii. Înainte vă aşteaptă descoperiri noi şi îmbucurătoare. Dar îndrumătorul vostru în călătorie va fi acest manual. Deci, pornim!

În manual se folosesc aşa semne:

— lucrează cu ştăngile aritmetice

2 — lucrează cu numere şi cerculeţe (mărgeluţe) — lucrează cu figurile geometrice 12 3

— lucrează cu cartelele cu numere — lucrează cu piesele de domino — efectuează cercetări

Capitolul 1. NUMERELE PRIMEI ZECI. CERCETĂM FORMELE OBIECTELOR poligoane cerc con, piramidă, cilindru, cub, sferă

la stânga, la dreapta, deasupra, dedesubt, între, pe sus, jos, la mijloc în faţă, din urmă, alături

Numeşte formele geometrice ale constructorului.

Povesteşte ce vezi tu pe desen, folosind cuvintele: deasupra, dedesubt, între, sus, jos, la mijloc, înainte, înapoi, la stânga, la dreapta.

Din ce figuri este compus patrulaterul? Această joacă se numeşte tangram. Alege desenul şi numeşte figurile din care sunt compuse animalele. Încearcă să compui figura după model.

STUDIEM FIGURILE GEOMETRICE STABILIM RAPORTURILE SPAŢIALE

punctul dreapta curba

Corinuţa şi-a amintit odihna de vară şi a desenat un tablou. Uită-te, cum se reprezintă punctul, dreapta, curba. Caută pe desenul fetiţei obiecte asemănătoare. Punctul Dreapta

Curba

Găseşte pe desen puncte; drepte; curbe.

Examinează desenul. Numeşte fiecare figură din fiecare rând; din fiecare coloniţă. Descoperă „secretul” amplasării figurilor şi află care figură lipseşte.

semidreapta segmentul linia frântă

STUDIEM FIGURILE GEOMETRICE Numeşte formele pieselor constructorului.

Numeşte culorile punctelor pe dreaptă, deasupra ei, sub ea. Punctul împarte dreapta în câteva părţi. Examinează, cum se formează semidreapta şi segmentul. Semidreaptă Semidreaptă

Semidreaptă

Segment

Semidreaptă

Ghiceşte, cum sunt formate liniile frânte.

Găseşte pe desen semidrepte; segmente; linii frânte.

CERCETĂM SEMNELE OBIECTELOR

forma culoarea dimensiunea

Prin ce se aseamănă figurile din fiecare pereche? Prin ce se deosebesc?

Numeşte fiecare figură. Numeşte fiecare grupă de figuri.

Studiază fiecare desen. Numeşte fiecare figură. Numeşte fiecare grupă de figuri. Ce figură este „de prisos”?

Determină, după care semn sunt împărţite figurile în grupe.

CERCETĂM SEMNELE CARE SUNT LEGATE CU DIMENSIUNEA

mai lung – mai scurt mai înalt – mai jos mai lat – mai îngust

Lucrează cu materialele matematice. Examinează perechile de obiecte. Ce au ele comun?

Compară, pe fiecare desen, obiectele prezentate, după lungime; lăţime; înălţime. Numeşte obiectele care sunt la fel după lungime; lăţime; înălţime.

Determină care hârciog este cel mai înalt; cel mai jos. Care hârciogi sunt de aceeaşi înălţime? Află care hârciog este cel mai subţire; cel mai gros. Care hârciogi sunt de aceeaşi grosime?

NUMĂRĂM DE LA 1 PÂNĂ LA 10

cifre: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9

Lucrează cu materialele matematice. Aşează ştăngile aritmetice. Numără fâşiile mici pe fiecare ştangă. Examinează desenul şi verifică, dacă sunt corect aşezate fişele cu numere.

Corespunde oare cantitatea obiectelor numerelor reprezentate?

6 9

8 7

Care segment este cel mai lung? Care segment este cel mai scurt? Care segmente au lungimi la fel?

numărarea nu numim obiectele de două ori nu omitem obiectele

DETERMINĂM CANTITATEA OBIECTELOR

Lucrează cu materialele matematice.

Examinează desenul. Verifică, dacă corespunde cantitatea cerculeţelor de pe fişe cu numărul.

Pune într-un rând 10 cerculeţe. Aşează încă 4 rânduri de acestea. Numără restul cerculeţelor. Plasează-le în rândul de jos. Aşează fişele cu cifre. Sub fiecare fişă pune cantitatea respectivă de cerculeţe. Numără toate figurile. Câte figuri sunt? Câte figuri mari sunt? mici? Câte figuri albastre sunt? Figuri roşii? Câte triunghiuri? Ce sunt mai multe: toate figurile sau figurile roşii?

Ce figuri geometrice sunt reprezentate pe desen? Determină câte segmente sunt pe desen; drepte; semidrepte.

DETERMINĂM NUMĂRUL DE ORDIN AL OBIECTULUI

câte? care după ordine? săptămâna – şapte zile

Lucrează cu materialele matematice.

Câte figuri geometrice sunt? Numără figurile din stânga la dreapta, din dreapta la stânga, haotic. Ce ai observat?

Câte persoane sunt pe desen? Descrie fiecare persoană. Cine merge primul? al doilea? Care după ordine este băiatul cu şapcă?

Câte zile are o săptămână? Care sunt denumirile lor? Cu ce zi se începe săptămâna? A câta după ordine este miercurea? sâmbăta? Luni

Marţi

Miercuri

Joi

Vineri

Sâmbătă Duminică

CERCETĂM GRUPELE DE OBIECTE DUPĂ SEMNELE COMUNE Lucrează cu materialele matematice.

mulţimea

Numeşte fiecare grupă de obiecte (mulţime). Câte elemente conţine fiecare grupă (mulţime)?

Cum poate fi numită fiecare grupă (mulţime) de obiecte, reprezentate pe desen? Numeşte fiecare figură. Ce sunt mai multe: toate figurile sau poligoane? Toate figurile sau figurile roşii?

Determină după ce semn figurile sunt divizate în grupe (mulţimi).

ÎMPĂRŢIM OBIECTELE ÎN GRUPE DUPĂ SEMNUL COMUN

Numărul următor, precedent

Lucrează cu materialele matematice.

Numeşte grupa (mulţimea). Numeşte elementele ei de la stânga la dreapta. Al câtulea după ordin e castravetele? Gândeşte-te ce trebuie de ştiut, pentru a răspunde la această întrebare.

Verifică, dacă seminţele s-au numărat corect. Numeşte numerele. Care număr stă după numărul 7? Care număr stă înaintea numărului 5? Care număr e următorul numărului 4? Care număr e precedentul numărului 9? Între care numere stă numărul 5?

Numeşte grupa (mulţimea). Împarte grupa (mulţimea) în părţi (submulţimi) după un semn dat. Câte elemente conţine fiecare parte (submulţime)?

ÎNVĂŢĂM NUMĂRUL ŞI CIFRA 1

tot atâta egal =

Lucrează cu materialele matematice.

12 3

Ce se poate spune despre cantitatea de obiecte de sus şi de jos de pe fiecare desen?

Ce vezi pe desen? Câte fiinţe de fiecare specie sunt?

1 1 2

3 4

1 — înseamnă 2 fără 1 Lucrează cu materialele matematice.

12 3

Clarifică, câte figuri pe fiecare desen sunt în stânga; în dreapta? Unde sunt egale? Unde mai multe? Unde mai puţine?

egal = nu este egal ≠

ÎNVĂŢĂM NUMĂRUL ŞI CIFRA 2

12 3

Lucrează cu materialele matematice. Câte ciuperci „s-au ascuns” după frunze?

Tot atâtea Ce vezi tu pe desen? Câte obiecte de fiecare tip sunt?

2 1 2

2 — înseamnă 1 şi încă 1

2 — înseamnă 3 fără 1

Lucrează cu materialele matematice.

3 4

12 3

Clarifică, câte figuri pe fiecare desen sunt în stânga; în dreapta? Unde sunt egale? Unde mai multe? Unde mai puţine?

Nu sunt egale

Sunt egale

1 2 2 1

ÎNVĂŢĂM NUMĂRUL ŞI CIFRA 3

Lucrează cu materialele matematice.

Ce vezi tu pe desen? Câte obiecte de fiecare tip sunt?

3 1 2 3

3 — înseamnă 2 şi încă 1

3 — înseamnă 4 fără 1

Lucrează cu materialele matematice.

12 3

Care obiecte sunt egale pe fiecare desen? Care nu sunt egale?

Aranjează într-un rând 3 cerculeţe. Deplasându-le de la stânga spre dreapta, cercetează componenţa numărului 3.

ÎNVĂŢĂM NUMĂRUL ŞI CIFRA 4

3 2 1 1 2 3 12 3

Lucrează cu materialele matematice. Ce vezi tu pe desen? Câte obiecte de fiecare tip sunt?

4 1 2 3

4 — înseamnă 5 fără 1

4 — înseamnă 3 şi încă 1

Lucrează cu materialele matematice.

12 3

Ce fel de obiecte sunt egale pe fiecare desen? Care sunt egale?

Aranjează într-un rând 4 cerculeţe. Deplasându-le de la stânga spre dreapta, cercetează componenţa numărului 4.

ÎNVĂŢĂM NUMĂRUL ŞI CIFRA 5

4 3 2 1 1 2 3 4 2

Lucrează cu materialele matematice.

Ce vezi tu pe desen? Câte obiecte de fiecare tip sunt?

5 1 2 3 5 — înseamnă 4 şi încă 1

5 — înseamnă 6 fără 1

Lucrează cu materialele matematice.

12 3

Care obiecte sunt egale pe fiecare desen? Care nu sunt egale?

Aranjează într-un rând 5 cerculeţe. Deplasându-le de la stânga spre dreapta, cercetează componenţa numărului 5.

LUCRĂM CU GRUPUL DE OBIECTE: REUNIM, SEPARĂM

de reunit de separat

Lucrează cu figurile geometrice.

şi

în total

fără

de reunit

va rămâne

de separat

Examinează, cum s-au reunit ciupercile. Ce trebuie de făcut, pentru a reuni obiectele? De reunit înseamnă a apropia, a amesteca, a vărsa etc. Priveşte, cum cum s-a separat o bucăţică de tortă. Ce trebuie de făcut, pentru a separa orice obiecte alese? De separat înseamnă a înlătura, a tăia, a lua, a turna etc. Gândeşte-te care obiecte s-au reunit, iar care s-au separat. Când obiectele devin mai multe? mai puţine?

mai mare > mai mic < egalitate, inegalitate

COMPARĂM GRUPELE DE OBIECTE DUPĂ CANTITATE

12 3

Lucrează cu materialele matematice.

6 nu-s egale

= 5

mai mare mai mic

inegalitate

Examinează fiecare desen. Formează perechi din elementele mulţimilor. Care număr este mai mare? care mai mic?

4 > 2 4 este mai mare decât 2

5 < 6

5 este mai mic decât 6

Clarifică, dacă corect s-au alcătuit inegalităţile. Citeşte-le de la stânga spre dreapta şi de la dreapta spre stânga.

6>5

4<8

ÎNVĂŢĂM OPERAŢIILE ARITMETICE ADUNAREA ŞI SCĂDEREA 12 3

Lucrează cu materialele matematice.

şi

4 în total e

în total e 5

fără

rămâne

fără

rămâne

Cum se poate arăta, câte figuri sunt în total: trebuie de reunit sau de separat o parte din ele? Câte figuri sunt în total pe desen? Egalitate

4+2=6 Expresie 4 şi 2 va fi 6. În total 6 piramide. La 4 de adunat 2 va fi 6.

De reunit → de adunat

Cum se arată, câte figuri au rămas: trebuie de reunit figurile sau de separat o parte din ele? Câte figuri au rămas? Egalitate

7-1=6 7 fără 1 va fi 6. Au rămas 6 cerculeţe. De la 7 de scăzut 1 va fi 6.

Expresie De separat → de scăzut

REPREZENTĂM SCHEMATIC ADUNAREA ŞI SCĂDEREA 12 3

Lucrează cu materialele matematice.

4+3

7–2

2 4+3

7–2

Explică schema cu cerculeţe şi schema cu segmente. Verifică, dacă sunt corect alcătuite egalităţile. 5

5+3=8

Explică schema cu cerculeţe şi schema cu segmente. Verifică, dacă sunt corect alcătuite egalităţile. 7

7-3=4

3 Comentează schemele şi ilustrează-le cu ajutorul cerculeţelor.

6 2

numărul următor numărul precedent

ÎNVĂŢĂM NUMĂRUL ŞI CIFRA 6

Verifică, dacă este scrisă corect componenţa numerelor. Clarifică, după care regulă numerele sunt amplasate în coloniţele tabelelor. Află valorile expresiilor.

4 3 2 1 1 2 3 4

1+4 2+3 3+2 4+1

2 1 1 2

2+1 1+2

3 2 1 1 2 3

1+3 2+2 3+1

Meditează, cum se poate de obţinut numărul următor; numărul precedent. Verifică, dacă sunt corecte egalităţile din prima coloniţă. Află valorile expresiilor din coloniţa a doua.

–1 –1 –1 –1 –1 –1

5+1=6 6–1=5 7+1=8 8–1=7

+1 +1 +1 +1 +1 +1

2+1 3–1 4+1 5–1

Câte cercuri? triunghiuri? patrulatere sunt?

6 6 — înseamnă 5 şi încă 1

+1 –1

1 2 3

6 — înseamnă 7 fără 1

Lucrează cu materialele matematice.

6=5+1 6=7-1 12 3

axa numerică numerele următoare sunt mai mari numerele precedente sunt mai mici

COMPARĂM NUMERELE

12 3

Lucrează cu materialele matematice.

Care numere sunt omise? Ce îţi este cunoscut despre aceste numere? 1

9 10

Compară perechile de mulţimi după numărul elementelor. Pentru fiecare pereche alege inegalitatea. 6 > 3 1 < 5 4 > 3 Numeşte numerele, care sunt mai mici decât 6; numerele, care sunt mai mari decât 6. mai mari

mai mici

9 10

Compară numerele. 2 șі 6 3 șі 1

6 șі 5 2 șі 4

5 șі 4 1 șі 5

6 șі 4 3 șі 5

Examinează axa numerică. Compune egalităţi.

–1 1

2 3 +1

–1

5 +1

9 10

3 șі 6 6 șі 2

STUDIEM COMPONENŢA NUMĂRULUI 6

5 4 3 2 1 1 2 3 4 5 12 3

Lucrează cu materialele matematice.

3 2

Aminteşte-ţi componenţa numerelor 5, 4, 3. Determină care numere sunt omise.

5 4

+2 4+ +3 1+

1 3

1+ +2 3+

1+ +1

Aşează 6 cerculeţe. Deplasându-le de la stânga spre dreapta, cercetează componenţa numărului 6. Compune egalităţi de adunare. Pentru fiecare piesă de domino compune egalităţi de adunare.

Află valoarea expresiilor. Compune alte egalităţi.

–1 1 2 +1

–1 4

6 +1

9 10

1+1 3–1

5+1 5–1

REPETĂM NUMERELE 1—6 12 3

Lucrează cu materialele matematice.

4 2

–

Restabileşte tabelele. Compune egalităţi de adunare.

Clarifică în fiecare caz după ce semn mulţimea este descompusă în submulţimi.

6+1=7 1+6=7 7–6=1 7–1=6

5+2=7 2+5=7 7–5=2 7–2=5

4+3=7 3+4=7 7–4=3 7–3=4

Pe copac sunt 4 vrăbii şi 2 piţigoi. Explică schemă. Compune expresia. 4

ADUNĂM ŞI SCĂDEM DUPĂ AXA NUMERICĂ Examinează axa numerică. Cercetează, cum s-a obţinut numărul următor; numărul precedent. Compune expresiile respective, află valorile lor.

–1

3 +1

–1

7 +1

9 10

Din care numere se compune numărul 2? Examinează, cum se poate aduna 2. Află valoarea expresiilor.

+1 +1

1 2 3 4 5 6

4+1+1

4+2

Află valoarea expresiilor, folosind axa numerică.

3 4

5 6

1 2

3+3

3 4

5 6

6–5

Pentru fiecare schemă selectează expresia, află oral valoarea ei. 6 4

4+2

1+5

6–4

6–1

ADUNĂM ŞI SCĂDEM ÎN LIMITELE LUI 6 12 3

Lucrează cu materialele matematice.

Citeşte egalităţile din prima coloniţă. Explică, cum ele au fost compuse. Restabileşte egalităţile pentru restul pieselor de domino.

1+5= + = 6–1= – =

2+4= + = 6–2= – =

2+3=5 3+2=5 5–2=3 5–3=2

Află valoarea expresiilor, folosind axa numerică.

9 10

1+5 6–4

Alege schema pentru fiecare desen. Explică alegerea ta. 6 3 3

ÎNVĂŢĂM NUMĂRUL ŞI CIFRA 7

+1 → numărul următor –1 → numărul precedent

Lucrează cu materialele matematice. Cum poate fi obţinut numărul următor? Numărul precedent? Compune oral egalităţi după axa numerică.

–1 1

3 4 +1

–1 6

7 8 +1

9 10

Câte cerculeţe, triunghiuri, patrulatere sunt?

7 +1 –1

1 2 3 4 5 6 7 8

7 — înseamnă 6 şi încă 1 7 — înseamnă 8 fără 1

Lucrează cu materialele matematice.

7=6+1 7=8-1 12 3

Selectează desenul pentru schema dată. 2

COMPARĂM NUMERELE

inegalităţi incorecte (false)

Găseşte inegalităţile incorecte (false). În ce constă greşeala?

6>4 4<3 5>2

3<7 7>2 4>7

2>6 7>3 2<4

10 > 7 6<3 5<4

4>8 3<5 1<6

Clarifică, după care semne figurile sunt înpărţite în grupe. Compară grupele de figuri după numărul de elemente. Ce sarcină încă se poate efectua după desene?

Pentru fiecare desen alege schema şi expresia. 6 2 4

4+2

6–2

Efectuează operaţiile cu ajutorul axei numerice.

1 2 3 4 5 6 7

5+2

1 2 3 4 5 6 7

7–3

CERCETĂM COMPONENŢA NUMĂRULUI 7

6 5 4 3 2 1 1 2 3 4 5 6 12 3

Lucrează cu materialele matematice.

Aşează 7 cerculeţe. Deplasându-le de la stânga spre dreapta, cercetează componenţa numărului 7. Compune egalităţi de adunare. Clarifică care piese de domino indică componenţa numărului 7. Compune expresiile respective.

Explică, cum s-au compus expresiile după scheme. Compune alte expresii. Află valoarea tuturor expresiilor. 7 1

2+5= + = 7–2= – =

1+ 6 = 6+1= 7–1= 7–6=

3+4= + = 7–3= – =

Aminteşte-ţi, ce înseamnă „a aduna 1”; „a scădea 1”. Află valoarea expresiilor, folosind axa numerică.

9 10

6+1 8–1 3+1 4–1

REPETĂM NUMERELE 1—7 Împarte figurile în două grupe după trei semne. Compune egalităţi şi inegalităţi posibile.

Alege pentru desen schema şi expresia. 5 2 5

5+2 5–2

Vasile avea 7 bomboane. El i-a dat prietenului 3 bomboane. Câte bomboane i-au rămas lui Vasile? Verifică, cine din copii a compus corect schema pentru a răspunde la întrebare. 7

7 3

Găseşte egalităţile false. Cum de corectat greşelile?

5-1=4 8+1=9 32

6+1=5 4-1=2

7-1=6 2+1=1

5+1=4 9-1=8

ÎNVĂŢĂM NUMĂRUL ŞI CIFRA 8 2

Lucrează cu materialele matematice.

Ce se poate spune despre cantitatea cerculeţelor, triunghiurilor şi patrulaterelor de pe desen?

8 +1 –1

1 2 3 4 5 6 7

8=7+1 8=9-1

8 — înseamnă 7 şi încă 1 8 — înseamnă 9 fără 1

Lucrează cu materialele matematice.

12 3

Găseşte inegalităţi false. În ce constă greşeala?

7>4 8<6 7>9 5

2<7 6>7 9>2

5>8 1<7 7>8

10 > 6 5<7 3>5

Alege schema şi expresia pentru imaginea dată. 7

3 4+3

7–3

COMPARĂM NUMERELE

În primul rând trebuiau subliniate numerele mai mici decât 7; în rândul al doilea — mai mari decât 4, dar mai mici decât 8. Oare corect aceasta s-a efectuat? Corectează oral greşelile.

Compară numerele. 7 şi 5 4 şi 8

6 şi 8 5 şi 3

9 şi 7 10 şi 8

8 şi 5 9 şi 4

3 şi 6 8 şi 2

Câte puncte „s-au ascuns” după fiecare foaie?

Lucrează cu materialele matematice.

3 5 5

–

Aminteşte-ţi componenţa numerelor. Compune egalităţi de adunare; de scădere.

4 34

12 3

2 1

STUDIEM COMPONENŢA NUMĂRULUI 8

7 6 5 4 3 2 1 1 2 3 4 5 6 7 12 3

Lucrează cu materialele matematice.

Aşează 8 cerculeţe. Deplasându-le de la stânga spre dreapta, cercetează componenţa numărului 8. Compune egalităţi de adunare şi scădere. Clarifică care piese de domino indică componenţa numărului 8. Compune oral expresiile respective.

Ce este comun în schemele de mai jos? Pentru fiecare schemă compune două egalităţi de adunare şi două de scădere. 8 6

8 2

Află valoarea expresiei, folosind axa numerică.

12 34 5 6 7 8

5+3

12 34 5 6 7 8

8–4

Aranjează fişele cu numere de la 1 până 8 în ordine crescătoare. Află valoarea expresiei. 5+1 7–1 3+1

8–1 7+1 6–1

4+1 5–1 9–1

2+1 2–1 6+1

REPETĂM NUMERELE 1—8 12 3

Lucrează cu materialele matematice. Compune oral expresii după scheme.

După piesele de domino compune egalităţi posibile.

Aminteşte-ţi componenţa numărului 8. Determină care numere sunt omise în tabelă şi egalităţi. 3+ =8 +1=8 5+ =8 +6=8

6 5

8–3= 8–1= 8–5= 8–6=

7 4 2

8–4= 8–2= 8–7=

Pentru fiecare schemă alege expresia.

3+2

4+ =8 2+ =8 +7=8

3–2

7+2

6–3

7–2

6+3

ÎNVĂŢĂM NUMĂRUL ŞI CIFRA 9 Lucrează cu materialele matematice. Ce se poate spune despre cantitatea cerculeţelor, triunghiurilor şi patrulaterelor de pe desen?

9 +1 –1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

9 — înseamnă 8 şi încă 1 9 — înseamnă 10 fără 1

9=8+1 9 = 10 - 1

Lucrează cu materialele matematice.

12 3

Alege schema şi expresia pentru fiecare desen.

9 3

6+3

6–3

9–3

COMPARĂM NUMERELE

compararea pe baza componenţei numărului

Compară numerele. 3 şi 5 8 şi 6

9 şi 7 2 şi 5

8 şi 9 7 şi 4

7 şi 5 6 şi 9

Scrie numerele în ordine crescătoare: 9, 4, 1, 8, 6. Lucrează cu materialele matematice.

12 3

Comentează înscrierile. Încearcă să termini raţionamentul. 4

2 şi 2 e mai mare decăt 2 7 şi

4 şi 3 e mai mare decăt 3

1 şi 5 e mai mare decăt 5

7 ...

şi

...

şi

2 ...

Alege schema şi expresia pentru fiecare desen.

5 4

9–4

5+4

5–4

CERCETĂM COMPONENŢA NUMĂRULUI 9

8 7 6 5 4 3 2 1 1 2 3 4 5 6 7 8 12 3

Lucrează cu materialele matematice.

Aşează 9 cerculeţe. Deplasându-le de la stânga spre dreapta, cercetează componenţa numărului 9. Compune egalităţi respective de adunare şi scădere. Clarifică, care piese de domino ilustrează componenţa numărului 9.

Compune egalităţi de adunare şi scădere după fiecare schemă. 9 9 9 8

Compune egalităţi de adunare şi scădere după fiecare schemă. 5 şi 9 2 şi 6

9 şi 7 10 şi 9

6 şi 8 7 şi 3

8 şi 10 6 şi 4

Compară numerele după componenţa lor, folosind schemele. 9

5 şi 4 mai mare decăt 4 4 6

1 şi 5 mai mare decăt 5 5 9

2 şi 6 mai mare decăt 6 7 9

6 fără 2 mai mic decât 6

9 fără 4 mai mic decât 9

9 fără 2 mai mic decât 9

REPETĂM NUMERELE 1—9 Numeşte numerele: 1) mai mari decât 4, dar mai mici decât 9; 2) mai mici decât 9, dar mai mari decât 7; 3) mai mari decât 5, dar mai mici decât 8.

9 10

Găseşte inegalităţi false. În ce constau greşelile?

6>5 9<8

4<6 8>9

9<6 7>4

10 > 1 3<6

7<5 3>8

Aminteşte-ţi componenţa numerelor.

Pentru fiecare imagine alege schema şi expresia.

9 2

7+2

7–2

9–2

ÎNVĂŢĂM NUMĂRUL 10

şirul numerelor naturale

12 3

Lucrează cu materialele matematice.

Explică, cum poate fi obţinut numărul 10. Oare ştii tu care este numărul următor după numărul 10? Examinează, cum poate fi obţinut numărul 10 din următorul număr după el. +1

–1

10 = 9 + 1 10 = 11 - 1

10 — înseamnă 9 şi încă 1 10 — înseamnă 11 fără 1

Determină câte figuri geometrice de fiecare tip sunt.

Alege schema pentru fiecare imagine.

Reînnoieşte componenţa numerelor.

3 2

1 5 6

5 3

4 6

1 2

COMPARĂM NUMERELE

Reînnoieşte segmentul şirului numerelor naturale. 1, 2, 3,

, 9,

Compară numerele. Care procedee de comparare a numerelor tu ştii? Care din ele e mai uşor pentru tine? 10 şi 7 3 şi 9

8 şi 5 6 şi 10

2 şi 4 10 şi 8

10 şi 4 7 şi 3

Citeşte fiecare expresie. Clarifică, ce număr vom obţine — următorul sau precedentul, după model. Află valoarea expresiei. 2

2+1

6+1

3–1

7+1

5–1

Aminteşte-ţi componenţa numerelor. Pentru fiecare caz compune egalităţi după schemă: + = + .

2 5

6 4

3 8

4 2

Completează schemele imaginiilor. Compune egalităţile respective.

CERCETĂM COMPONENŢA NUMĂRULUI 10

9 8 7 6 5 4 3 2 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 12 3

Lucrează cu materialele matematice.

Aşează 10 cerculeţe. Deplasându-le de la stânga spre dreapta, cercetează componenţa numărului 10. Compune egalităţi respective de adunare şi scădere. Examinează perechile de numere, care compun numărul 10. Ce interesant se poate observa? Scrie egalităţile respective de adunare. Clarifică care piese de domino ilustrează componenţa numărului 10.

După fiecare schemă compune egalităţi de adunare şi scădere. 10 10 10 5

Alege după schemă desenul. 4 1

VERIFICĂM SUCCESELE PROPRII

Numeşte numerele omise.

Aminteşte-ţi componenţa numerelor. Care numere sunt omise? 9

5 2

2 8

1 9

Notează cantitatea de nasturi cu număr. Numeşte cel mai mic număr.

Un vrăjitor a transformat numerele în litere. Probează să eliberezi numerele de „magie” şi compară-le.

О S

А Е

М R

S І М

Capitolul 2. PROCEDEELE ADUNĂRII ŞI SCĂDERII NUMERELOR ÎN LIMITELE LUI 10 REPETĂM NUMERELE 1—10 Numeşte numerele: 1) mai mari decât 6, dar mai mici decât 9; 2) mai mari decât 2, dar mai mici decât 4; 3) mai mici decât 7, dar mai mari decât 3; 4) mai mici decât 8. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Citeşte fiecare expresie. Clarifică, ce număr vom obţine după model – următorul sau precedentul. 6–1

5 6

9+1

10 – 1

7–1

4–1

8–1

5+1

6+1

7+1

Determină pe care numere „au căzut” frunzele. + 1 = 10

–1=6

–1=7

+1=5

+1=8 7–

Comentează desenele. Gândeşte-te: trebuie reunite sau separate obiectele. Alege expresiile respective. Află oral valoarea lor.

1+3

4–1

4+1

3–1

5–1

3+2

4–3

CERCETĂM COMPONENŢA NUMERELOR PRIMEI ZECI Recunoaşte numerele după descriere. Compune astfel de ghicitori. 1) Acest număr stă între numerele 7 şi 9. 2) Acest număr este următorul după 6. Examinează perechile de numere, care compun numerele 9, 8, 7, 6. Compune după scheme egalităţi respective de adunare.

1 1 2 3 4 5 67 8

11 2 3 4 5 6 7

123456

12 3 4 5

Alege pentru fiecare imagine schema şi expresia.

3 10 – 3

10 + 3

7–3

7+3

Află valoarea expresiilor. 6+1

3–1

7+1

10 – 1

8+1

5–1

NUMIM COMPONENTELE ŞI REZULTATUL OPERAŢIEI DE ADUNARE

primul termen al doilea termen suma 12 3

Lucrează cu materialele matematice.

Explică, cum pot fi completate schemele. Compune după scheme egalităţi. Citeşte egalităţile de adunare.

Memorizează, cum se numesc numerele la adunare. Ce interesant se poate observa în aceste denumiri? Termen 6 8 Suma

Termen 2

Expresie — sumă

6 Termen

2 Termen

Valoarea expresiei

Suma

Găseşte egalităţi false. Numeşte în egalităţile adevărate primul termen; al doilea termen; suma.

6+2=8 1+3=4 5

9-3=6 2+1=4

3+2=5 6-3=9 4+3=7 6+2=8

Alege schema după desen. Compune egalitatea respectivă.

DEZVĂLUIM PROCEDEUL ADUNĂRII ŞI SCĂDERII NUMĂRULUI 2

+2 → +1+1 –2 → –1–1

12 3

Lucrează cu materialele matematice.

Află valorile sumelor. Citeşte egalităţile cu denumirea componentelor şi a rezultatului. Află valorile restului expresiilor. 5–1 9+1

6+1 10 – 1

8–1 7+1

4+1 3+1

Aminteşte-ţi, cum se adună şi se scade numărul 2 cu axa numerică. Termină calculele după scheme.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 5+2= 5+1 +1=

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 5–2= 5–1 –1=

–

1+1

Comentează rezolvarea. Află valorile restului de expresii după schemele date. 8–2= 8–1 –1= 7 –1=6

7+2= 7+1 +1= 8 +1=9

1+1

1+1 8+2

10 – 2

6+2

4+2

9–2

Alege desenul pentru schema dată. Compune expresia respectivă şi află valoarea ei. 6

7–2

OBŢINEM NUMĂRUL ZERO. SCĂDEM NUMERE EGALE

zero 0 a–a=0

Află valorile sumelor. Citeşte egalităţile de adunare. 6+1 8–5 9+1 8+1 Comentează rezolvarea. Află valorile expresiilor. 7+2= 7+1 +1=

+1=

1+1

1+1 4+2

–1=

9–2= 9–1 –1=

8–2

6+2

7–2

Comentează fiecare desen. Câţi fulgi au rămas pe păpădie? Completează egalităţile.

4–1=

3–1=

2–1=

1–1=0

Ce este comun în egalităţi? Judecă: când la scădere obţinem zero.

4–4=0

3–3=0

Numeşte expresiile care au valoarea 0. 7+1 3–2 2–2 8–8 4+1 8+2

6–6=0

7+1 5–5

DEZVĂLUIM PROCEDEUL RAŢIONAMENTULUI LA ADUNAREA ŞI SCĂDEREA NUMĂRULUI 0

a+0 =a 0+a=a a–0=a

12 3

Lucrează cu materialele matematice.

După fiecare piesă de domino compune două egalităţi de adunare şi două egalităţi de scădere.

Citeşte egalităţile cu denumirile componentelor şi rezultatului. Împarte egalităţile în două grupe. Ce este comun în fiecare grupă? 6+0=6 0+1=1

0+8=8 2+0=2

3+0=3 0+5=5

0+9=9 10 + 0 = 10

Ghici, ce este comun în egalităţi. Ce interesant se poate observa? 2–0=2 7–0=7 9–0=9 1–0=1 4–0=4 10 – 0 = 10 8–0=8 3–0=3

Află valorile expresiilor. 9–0 7–7 9+0 7–0 9–9 7+0

Imaginează-ți, că prin segmente sunt notate cantitatea pieselor jocului de dame. Compune egalităţi după scheme.

8+0 10 – 0 6–6

1–1 10 + 0 5–0

4 3

ÎNVĂŢĂM A ADUNA ŞI A SCĂDEA NUMERELE Alege schema şi expresia pentru imaginea dată. 5+2 5–2 7–2 5

Alege pentru schemă imaginea. 6 2 Află valorile expresiilor după scheme. 8+2= 8+1 +1=

+1=

–1=

1+1

1+1 7+2= 7–2=

8–2= 8–1 –1=

6+2= 6–2=

5–2= 4+2=

9–2= 8+2=

Află valoarea expresiilor. Citeşte egalităţile de adunare. 6+1 7+1 0+9 4–0 8–0 5–5 7–7 0+4 8+2 0 + 10 5+0 9–1 3–0 6–0 10 – 1 9–9

ADUNĂM ŞI SCĂDEM NUMERELE 0, 1, 2 Află valoarea expresiilor. 9–0 3–3 5–5 7+0

5–1 6–6

0+8 7+1

Află valoarea expresiilor după scheme. 7+2= 7+1 +1=

+1=

7–2= 7–1 –1=

1+1 8+2

–1=

+ 8–2

6+2

6–2

Alege pentru imagine schema şi expresia. 4

3 7 3 4+3

4–3

7–3

Examinează imaginile. Completează schemele, compune egalităţi.

CERCETĂM TABELELE ADUNĂRII ŞI SCĂDERII NUMĂRULUI 1 Citeşte tabelele adunării şi scăderii numărului 1. Acoperă cu o foaie rezultatele. Încearcă să numeşti rezultatele. 0

–1

Efectuează operaţiile aritmetice după săgeţi. –1

+1 +6

–0

–5 –8

–1

–7

12 3

Lucrează cu materialele matematice.

1 6

–

DESCOPERIM LEGEA COMUTATIVĂ A ADUNĂRII

a+b=b+a

12 3

Lucrează cu materialele matematice.

2 4 4

Pentru fiecare piesă de domino compune egalităţi de adunare şi de scădere comform schemelor. Compară înscrierile. S-a schimbat oare valoarea sumei?

6+3=9 3+6=9 Danuţ într-un buzunar avea 4 bomboane, iar în celălalt — 2 bomboane. Explică fiecare schemă. Ce interesant poţi observa? 4 2 2 4 6 4+2=6

6 2+4=6

4+2=2+4

Cercetează fiecare coloniţă. Gândeşte-te, cum valoarea primei expresii ne ajută să aflăm valoarea expresiei a doua. 7 + 3 = 10 3+7 =

4+5=9 5+4=

6+0=6 0+6=

8 + 2 = 10 2+8=

MĂSURĂM LUNGIMILE SEGMENTELOR

1 centimetru — 1 cm

Compară segmentele de pe fiecare imagine după lungime. Care segment este cel mai lung? Dar cel mai scurt?

Lucrează cu materialele matematice.

12 3

Compară lungimile segmentelor „din ochi”.

Clarifică cu ce măsură s-a măsurat lungimea fiecărui segment. Numeşte rezultatele măsurării.

Cercetează, cum s-a măsurat lungimea segmentului prin procedeul aşezării modelelor centimetrului. Tot aşa măsoară lungimile celorlalte segmente.

1 cm cm

5 cm cm

a+b=с с–a=b с–b=a

CERCETĂM LEGĂTURA RECIPROCĂ DINTRE ADUNARE ŞI SCĂDERE 12 3

Lucrează cu materialele matematice. Folosindu-te de ajutor, citeşte egalităţile. Expresia — suma

1-l termen

Al 2-lea termen

Valoarea expresiei

Suma

6 + 4 = 10 2+7=9 5+3=8 4+4=8

După piesele de domino compune egalităţile posibile de adunare şi scădere.

De care culoare este fâșia care ilustrează primul termen? al doilea termen? Care este suma? Acoperă cu o foaie întâi primul termen, apoi al doilea. Ce rămăne? 1-ul terment

Al 2-lea termen Suma

Comentează înscrierile. Află valoarea sumelor. Din fiecare egalitate de adunare compune egalităţi de scădere.

3 +

= 5

+ 2 = 5

5 –

= 2

– 2 = 3

7+1 8+0 6–1 9+1

CERCETĂM LEGĂTURA RECIPROCĂ DINTRE ADUNARE ŞI SCĂDERE 12 3

Lucrează cu materialele matematice.

Compune egalităţi după scheme. Cercetează ce vom obţine, dacă din suma a două numere vom scădea un termen. 3+4= –3= –4=

2+6= –2= –6=

Aminteşte-ţi componenţa în egalităţi? 6+ 9 8+ 4 2 4+ 3 1

3+5= –3= –5=

numărului 9. Ce numere sunt omise =9 =9 =9

+5=9 +3=9 +2=9 9–9= 9–4= 9–3=

9–7= 9–2= 9–5=

Schimbă termenii cu locurile şi află valoarea sumelor.

1+8=

1+3

1+5

1+9

1+7=

2+7

2+3

2+8

Efectuează schema conform desenului. Scrie egalitatea respectivă.

ADUNĂM ŞI SCĂDEM NUMĂRUL 2 Află valoarea expresiilor după scheme. 2+2 7–2= 4+2= 6–2 + + 7+2

4–2 3+2 9–2

Aminteşte-ţi componenţa numărului 10. egalităţile. 6 + = 10 + 3 = 10 10 – 2 = + 10 3 5 + = 10 + 4 = 10 10 – 3 = + 5 2 8 + = 10 + 2 = 10 10 – 5 = 4 + 1 + 7 = 10 10 – 6 = 1 + = 10

6+2 8–2 8+2

Completează

10 – 8 =

10 – 4 =

10 – 1 =

10 – 7 =

Aminteşte-ţi componenţa numărului 6. Efectuează scăderea pe baza legăturii reciproce dintre adunare şi scădere. 6–3= 6 4 5 3

+ ,

fiindcă

+3=6

6–4=

fiindcă

+4=6

6–5=

fiindcă

+5=6

Examinează imaginea. Inventează o situaţie care va corespunde schemei şi expresiei. 3 1 3+1

ADUNĂM ŞI SCĂDEM NUMERELE 0, 1, 2 Află valoarea sumelor. Află valoarea celorlalte expresii. 9+1 6–6 0+7

9–1 5+0 4–0

5+1 7–1 0 + 10

Află valoarea expresiilor după scheme. 4+2= 4–2= 5+2 + + 5–2

10 – 10 3+1 8–1

10 – 2 7+2

6+2 8–2

Scrie sumele şi află valoarea lor. Din fiecare egalitate de adunare compune două egalităţi de scădere. 6 şi 1

8 şi 0

3 şi 2

9 şi 1

Alege după desen schema şi expresia. 7

3 3 10 10 – 3

7+3

7–3

Alcătuieşte schema pentru imaginea dată. Scrie egalitatea respectivă.

CERCETĂM TABELELE ADUNĂRII ŞI SCĂDERII NUMĂRULUI 2 Citeşte tabelele. Cum se schimbă primul termen în tabelul adunării? Cum se schimbă valoarea sumei? 0

–2

Schimbă termenii cu locurile şi află valoarea expresiilor. 2+7=

2+5

2+8

2+6

2+3

Efectuează operaţiile aritmetice după arătătoare.

–2

–1

–2

–2 +2

–1

+8 –9

Aminteşte-ţi, ce înseamnă „a scădea”. Completează şi explică calculele. Află valorile celorlalte expresii după schemă. .

9–2=

, fiindcă

+2=9

7–2

5–2

8–2

CERCETĂM COMPARAREA PRIN DIFERENŢĂ

cu cât mai mult? cu cât mai puţin?

Lucrează cu materialele matematice.

12 3

Examinează două grupe de obiecte de pe fiecare desen. Care număr este mai mare? Care mai mic? Cu cât este mai mare sau mai mic?

Compune perechile „fluture — mac”. Câte obiecte are perechea? Care este diferenţa dintre cantitatea fluturilor şi a macilor? Ce indică numerele în egalitatea dată? 4–3=1 Cu ajutorul cărei expresii aflăm cu câţi peştişori sunt mai mulţi decât cârlige şi cu câte cârlige sunt mai puţine decât peştişori? 2+8

8+2

8–2

MODELĂM COMPARAREA PRIN DIFERENŢĂ

relaţia prin diferenţă — diferenţa

12 3

Lucrează cu materialele matematice.

Cu câţi morcovi sunt mai mulţi decât iepuraşi? Cu câţi iepuraşi sunt mai puţini decât morcovi? Examinează, cum aceasta se notează pe schemă. Alege expresia respectivă. Află diferenţa. 8

8+5 8–5

Alege pentru fiecare schemă desenul. Află diferenţa dintre cantitatea obiectelor de pe fiecare desen. Scrie expresiile respective. 7

Compune egalităţi după scheme. 6

MĂRIM SAU MICŞORĂM CU CÂTEVA UNITĂŢI

mai mare cu... mai mic cu...

12 3

Lucrează cu materialele matematice. tot atâtea

tot atâtea şi încă 1

5 5

cu 1 tot atâtea, dar fără 1

5 5

cu 1

Comentează imaginile; schemele. Cine sunt mai mulţi? Cu câţi? şi 1

tot atâţia

fără 1

Determină cantitatea crocodililor pe fiecare desen. Sunt mai mulţi sau mai puţini crocodili? Cu cât? Alege expresia.

tot atâţia şi încă 2 3+2

3–2

tot atâţia, dar fără 2 4+2

4–2

Iepuroaica a născut 5 iepuraşi albi, iar suri – cu 2 mai puţini. Arată schematic câţi iepuraşi suri are iepuroaica. Compune egalitatea respectivă.

MĂRIM SAU MICŞORĂM CU CÂTEVA UNITĂŢI 12 3

Lucrează cu materialele matematice. 6

?, cu 1 mai mult

6 + 1 = 7 4

?, cu 2 mai puţin

7 – 2 = 5 1

4 ?

4 + 1 = 5

4 – 1 = 3

Examinează schemele. Cum s-a schimbat cantitatea jucăriilor în cazul al doilea? Explică expresiile alcătuite.

tot atâţia

şi 1

tot atâţia

5+1

fără 1

6–1

Comentează desenele. Pentru fiecare desen alege expresia, află valoarea ei. ?, cu 2 mai multe

9–1

9+1

?, cu 1 mai puţin

7–2

7+2

AFLĂM DESPRE EXPRESIA MATEMATICĂ «DIFERENŢA»

suma: а + b diferenţa: а – b

12 3

Lucrează cu materialele matematice. Alege pentru fiecare schemă expresia. 7 tot atâta

7–3

şi 3

tot atâta fără 3

7+3 „Mai mult cu...”

„Mai puţin cu...”

–

Împarte expresiile în două grupe. Află oral întâi valoarea expresiilor de adunare, apoi de scădere. 6+2 10 – 2

5–2

6–0 9–1

5+1

Calculează valoarea diferenţelor. 7–2 9+0 7–1 6+1 10 – 2 5+2

0+7

3+2 4–4

Pentru fiecare schemă formulează întrebarea, compune egalitatea. 8 tot atât fără 2

9 tot atât

10 şi 1

tot atât fără 2

+3 +3 –3 –3

DEZVĂLUIM PROCEDEELE ADUNĂRII ŞI SCĂDERII NUMĂRULUI 3

→ → → →

+1+2 +2+1 –1–2 –2–1

Află valoarea expresiilor după schemă. 4+2 +1=

8–2+1

+1=

3+2+1

În fiecare pereche de expresii află valoarea primei expresii. Ghiceşte, ce valoare va avea a doua expresie? 5+1+2 5+3

5+2+1 5+3

8–1–2 8–3

8–2–1 8–3

Efectuează operaţiile aritmetice cu ajutorul axei numerice. 6+3=6+2+1

9–3=9–2–1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

2+1 6+3=6+1+2

2+1 9–3=9–1–2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1+2

Află valoarea expresiilor prin două procedee după scheme. 5+3= 5+ +

8–3= 8–

–

+ Comentează desenul. Explică schema, compune egalitatea. 5

ADUNĂM ŞI SCĂDEM NUMĂRUL 3 Află valoarea diferenţelor. 6+2

9–0

8–2

3+0

7–1

Află valoarea expresiilor după schemă. 9 + 1 – 10 8+2–1 6–2 +2= +2=

6–2+1

Află valoarea expresiilor prin două procedee după scheme. 6+3= 6+

6–3= 6–

–

+ 5+3

5–3

3+3

9–3

Ionel a efectuat 5 sarcini, iar Ana — cu 2 sarcini mai puţine. Alege schema, pe care cu semnul întrebării este notat câte sarcini a efectuat Ana. Alege expresia respectivă. 5

5 2

5+2 2

5–2

Comentează imaginea. Pune întrebarea, la care se poate răspunde cu ajutorul expresiei: 4+2 Alege schema. 4 4 2 2

а+b=c c–а=b c–b=а

DEZVĂLUIM REGULA AFLĂRII TERMENULUI NECUNOSCUT Lucrează cu materialele matematice.

Ce este cunoscut? Care număr este suma? Care — termen? Ce nu este cunoscut? Compune egalitatea, pentru a afla care termen „s-a ascuns” după foaie.

Verifică, dacă corect s-a compus egalitatea. Din egalitatea de adunare compune două egalităţi de scădere.

3 7 – +3=7

Suma

–

4+3=7

Termenul cunoscut

7–

Termenul necunoscut

După fiecare schemă numeşte termenii şi suma. Află termenul necunoscut, scrie egalitatea respectivă. 2 7

3 9

descăzutul scăzătorul diferenţa

NUMIM COMPONENTELE ŞI REZULTATUL OPERAŢIEI DE SCĂDERE

Află valoarea diferenţelor, sumelor. Citeşte egalitatea de adunare, folosind cuvintele „termen”, „sumă”. 8+1 8–2

5–0 9+1

4+2 3–3

7+0 5–2

Comentează desenul. Explică schema. Examinează, cum s-a compus egalitatea. 7 3 Descăzutul 7

Valoarea expresiei

Expresia – diferenţa

4 3 Diferenţa Scăzătorul

7 Descăzutul

–

Scăzătorul

Diferenţa

Calculează valoarea diferenţelor. Citeşte egalităţile, folosind denumirile componentelor şi a rezultatului. 5+2 3–2

7–1 0+8

8+1 7–2

6–6 6+2

Compune egalităţi pentru fiecare desen. ?, cu 2 mai mult

?, cu 1 mai puţin

ADUNĂM ŞI SCĂDEM NUMERELE Efectuează operaţiile aritmetice. 10

–2

–9

–2

–1

Ce se poate întreba despre cantitatea de reviste în fiecare situaţie. Selectează schema respectivă, compune egalitatea. 1) Ghiţă avea 8 reviste, iar Irina — cu 2 mai multe. 2) Lenuţa avea 8 reviste, iar Nicolaie — cu 2 mai multe. 3) Tudorel avea 8 reviste. I-au cumpărat încă 2. 2

tot atât

8 şi 2

tot atât fără 2

Află valoarea expresiilor prin două procedee. 10 – 3

4+3

8–3

5+3

6–3

Află valoarea expresiilor după scheme. 8–2+1= +1= 10 – 1 – 2 = – 2 =

–1= +2=

Numerele, care sunt mai mici decâ 6, măreşte-le cu 2. Numerele, care-s mai mari decât 6, micşorează-le cu 2. 6

4+2–1= 5+1+2=

MĂSURĂM LUNGIMILE SEGMENTELOR

măsurarea lungimii segmentelor cu ajutorul riglei

Măsoară lungimea segmentelor centimetrului. Scrie rezultatele.

ajutorul

modelului

Cercetează rigla. Cercetează, cum se măsoară lungimea segmentului. Măsoară lungimea unui obiect din ghiozdanul tău. 0

Priveşte, cum o elevă a alăturat rigla lângă segment. În ce ea a greşit?

Verifică, dacă elevul a aflat corect lungimile segmentelor. 8 cm 3 cm 0

10 11

Măsoară lungimile segmentelor cu ajutorul riglei. 0

10 11

CONSTRUIM SEGMENTE

Măsoară lungimile segmentelor cu ajutorul riglei.

Examinează, cum trebuie construit segmentul. Clarifică, de ce lungime va fi construit segmentul.

Construieşte un segment cu lungimea de 9 cm. Construieşte un segment, care este cu 1 cm mai scurt decât cel precedent. Pentru fiecare situaţie pune o întrebare în ceea ce priveşte podoabele pentru păr ale fetiţelor. Alege schemele respective, compune expresiile. 1) Lenuţa a dăruit Dianei 4 podoabe, iar Mariei – cu 2 mai puţine. 2) Lenuţa a avut 4 podoabe. Ea a dăruit Dianei 2. 3) Lenuţa are 4 podoabe, iar Maria are 2. 4

Tot atâta fără 2

Află termenii necunoscuţi. 2+

–3=7

+ 2 =10

STUDIEM EXPRESIILE CU DOUĂ OPERAŢII Efectuează operaţiile aritmetice. 6

–1

–9

–1

–2

Află valoarea expresiilor. 3+3

9–3

8–3

7+3

5–3

Alege expresii după desen. Încearcă să compui încă o expresie. 3+2+4

2+4+3 4+3+2

Nicuşor avea 6 camioane, iar autoturisme cu 2 mai puţin. Completează schema respectivă şi compune după ea egalitatea.

tot atât

fără

tot atât

şi

Cum de reprezentat pe schemă, câte păsări sunt în fiecare caz? Compune egalităţile respective. 1) Pe un copac erau păsări. Au venit în zbor încă 2 păsări. 2) Pe un copac erau 6 păsări. Au zburat 2 păsări.

ADUNĂM ŞI SCĂDEM NUMĂRUL 3 Din care două numere se compune numărul 3? Află valoarea expresiilor prin două procedee după scheme. 4+3= 4+

7–3= 7–

–

+ 8–3

5+3

7+3

9–3

3+3

Află valoarea fiecărei expresii prin doiuă procedee după scheme. 10 – 3 =

6+3=

5+3=

6–3=

Schimbă termenii cu locurile şi află valoare sumelor. 2+4=

1+9

2+4

2+6=

2+7

1+6

Despre ce se vorbeşte în propoziţii? Ce se poate întreba despre cantitatea baloanelor? Compune scheme pentru fiecare situaţie. 1) Mirela are 4 baloane, iar Petrică — 2. 2) Violina avea 6 baloane. Ea a dăruit fratelui 1 balon. 3) Ilie avea 5 baloane, i-au dăruit încă 2 baloane.

CERCETĂM TABELELE ADUNĂRII ŞI SCĂDERII NUMĂRULUI 3 Citeşte tabelele. Cercetează, cum se schimbă rezultatul în dependenţă de schimbarea componentei. 0

9 10

–3

Cercetează, cum schimbarea termenului influenţează asupra valorii sumei. 4+3=7 5+3=8 + +2 ? –2 ? 6+3=9 3+3=6 Cercetează, cum schimbarea descăzutului influenţează asupra valorii diferenţei. +2

7–3=4 9–3=6

–

–2

8–3=5 6–3=3

Efectuează operaţiile aritmetice după săgeţi. –3

–3

–1 –10

+4 –9

ADUNĂM ŞI SCĂDEM NUMERELE 0, 1, 2, 3 Află oral valoarea sumelor. Din fiecare egalitate de adunare compune două egalităţi de scădere. 6+3 8–3

3–2 6+2

4+3 9–9

7+2 5+1

10 – 0 9+1

Compară numerele. Află, cu cât este mai mare sau mai mic un număr decât altul după model. 7>3

7–3=4

Oare este potrivit la numărul mai mic de adunat numărul mai mare? De care lege trebuie să ne folosim? Află valorile expresiilor după schemă. 3+6=

2+8 3+7

2+5 3+4

1+9 3+5

Descrie după desen situaţia pentru care se poate compune schema dată. 3

Măsoară lungimile segmentelor. Cu câţi centimetri segmentul albastru este mai scurt decât cel verde? Compune expresia respectivă.

ADUNĂM ŞI SCĂDEM NUMERELE 0, 1, 2, 3 Efectuează operaţiile aritmetice. 5

–3

–1

–2

–10

Compune expresii conform fiecăriei scheme. Află valoarea expresiei. 8 10 7 2

3 Despre ce se poate întreba în fiecare situaţie? Compune schema şi înscrie egalitate corespunzătoare. Pe schema cu diferite culori încercuieşte segmentele ce ilustrează componente operaţiilor aritmetice. 1) Sub o frunză erau 2) Sub o frunză erau 10 buburuze. Au zburat 4 buburuze. La ele au 3 buburuze. mai zburat 3 buburuze.

Află termenul necunoscut. 3+ =8 +2=6

+ 2 = 10 9– =3

3+ =7 +2=9

–3=7 3+ =6

NE PREGĂTIM PENTRU STUDIEREA PROBLEMELOR Efectuează operaţiile aritmetice. 6

–2

–3

–6

–3

Află valoarea expresiilor după scheme. 6+3–1=

–

10 – 3 + 1

8+2–1

Gândeşte-te, ce se poate de întrebat despre numărul furnicilor; fluturilor. Execută sheme corespunzătoare, compune egalităţi.

Ce se poate de întrebat despre numărul florilor? Execută schema şi demonstrează pe ea câte lalele sunt roze. Tata a cadonat Cristinei 7 lalele. Dintre ele sunt 3 albe, iar restul sunt roze.

Află termenii necunoscuţi. 2+

+1=9

= 10

Aminteşte-ţi componenţa numerelor. Numeşte numerele care lipsesc.

9 78

6 5

VERIFICĂM SUCCESELE PROPRII

Numeşte „vecinii” numerelor. 5

Numeşte expresiile cu valoare egală. 0+6

3+0

8+0

0+8

0+9

9+0

6+0

0+3

Clarifică care păianjeni „au greşit”.

5+3–2

8+2–1

10 – 3 + 1

2+7–1

9–3–2

Un fermacător a transformat numerele în litere. Încearcă să le „desfermeci”. Află valorile expresiilor. S І М

К О

А+1=

Н+2=

S+ 0 =

Е+Z=

R–1=

М–2=

Е–1=

А–А=

V –Z =

Capitol 3. ADUNAREA ŞI SCĂDEREA ÎN LIMITELE 10. PROBLEMA. ADUNĂM ŞI SCĂDEM NUMĂRUL 4 Efectuează operaţiile aritmetice. 7

–2

–3

–7

–2

Compară expresiile din fiecare coloniţă. Află valoarea primei expresiei. Ce valoare va avea expresia a doua? 5+2+2 5+4

5+1+3 5+4

7–3–1 7–4

7–2–2 7–4

Adună şi scade numărul 4 prin diferite procedee după scheme. 6 +4= 6+

+ 8–4

–

4+4

10 – 4

9–4

= 10

+1=6

Ce se poate întreba despre numărul fiinţelor în fiecare caz? Alege schema respectivă. Compune egalitatea. 1) La soare se încălzeau 7 broaşte şi 3 şerpi. 2) La soare se încălzeau 7 broaşte. Pe urmă 3 broaşte au sărit în apă. 7 7 3 3

Află termenii necunoscuţi. +2=7 3+ =7

6–4= 6–

ADUNĂM ŞI SCĂDEM NUMĂRUL 4

+ 4 → + 3 + 1; + 2 + 2; + 1 + 3 – 4 → – 3 – 1; – 2 – 2; – 1 – 3

Efectuează operaţiile aritmetice după săgeţi. 10

–2

–3

–0

–3

–8

Adună şi scade numărul 4 prin diferite procedee conform schemelor. 5+4= 5+

5–4= 5–

–

+ 9–4

4+4

7–4

6+4

Compune o povestire după fiecare imagine. Compune schema respectivă, alege expresia potrivită. 4+3 4–3 Compune egalitatea după fiecare schemă. 10 10

Află valorile expresiilor după schemele. 10 – 2 + 1 = 9 + 1– 3

6+3–2= 7+3–2

–

= 6–6+8

problemă condiţie întrebare

FACEM CUNOŞTINŢĂ CU PROBLEMA

Efectuează operaţiile aritmetice după săgeţi. 7

+3 Pune

–2

întrebările

–3 la

textul

–7

–0

propus.

Alexandru avea 8 bomboane. El a servit-o pe Anişoara cu 2 bomboane. 8

Explică ce înseamnă fiecare segment de pe schemă. Ce este cunoscut? Ce este necunoscut?

Citeşte problema. Repetă condiţia. Numeşte întrebarea. Petru are

iar Sorina are

CONDIŢIA ÎNTREBAREA

Câte detalii au copiii în total?

Citeşte problema. Repetă condiţia. Numeşte întrebarea. Bunicuţa a cumpărat Ea a dat lui Alexandru

. .

Câte bomboane i-au rămas bunicii?

CONDIŢIA

ÎNTREBAREA

Efectuează calculele prin diferite procedee. 8–4

5+4

9–4

4+4

date numerice mărimea căutată rezolvare răspuns

AFLĂM COMPONENTELE PROBLEMEI Efectuează operaţiile aritmetice. 8

–2

–1

–3

–2

–5

Ascultă problema. Repetă condiţia. Numeşte întrebarea. Lenuţa a desenat 5 fluiere, iar Victoraş — 2. Câte fluiere în total au desenat copiii? Alege schema problemei. Numeşte datele numerice. Alege expresia pentru a răspunde la întrebarea problemei. 5

5 2

5–2

5+2

Ce număr noi am căutat? Ce semnifică el? Ascultă problema. Repetă condiţia. Numeşte întrebarea. Numeşte datele numerice, explică ce indică ele. Ce este căutat? Alege egalitatea care este rezolvarea problemei. Mihai are 6 maşinuţe, 3 maşinuţe el le-a plasat în garaj. Câte maşinuţe au rămas?

6+3=9 6–3=3

Uită-te, cum s-a scris problema. Explică schema. Date numerice

6 3 6 -3 3 3

Căutat Rezolvare Răspuns

6 3

probleme cu date numerice, ce lipsesc probleme cu date numerice de prisos

CERCETĂM PROBLEMELE

Efectuează operaţiile aritmetice după săgeţi. 8

–3

–1

–10

–3

Prin ce se aseamană textele problemelor? Prin ce diferă? Care problemă poate fi rezolvată? Care problemă nu poate fi rezolvată? De ce? 1) Nicolae a avut bomboane. El a mâncat 2 bomboane. Câte bomboane i-au rămas lui Nicolae? 2) Nicolae a avut 7 bomboane. El a mâncat 2 bomboane. Câte bomboane i-au rămas lui Nicolae? Prin ce diferă textele problemelor? Oare vor avea ele răspunsuri egale? La problema a 2-a formulează o astfel de întrebare, ca să se poată folosi toate datele numerice. 1) Pentru a înfrumuseţa coafura, Lăcrimioara a folosit 3 panglice albastre şi 2 roşii. Câte panglice în total a folosit Lăcrimioara? 2) Pentru a înfrumuseţa coafura, Lăcrimioara a folosit 3 panglice albastre, 2 panglice roşii şi 5 ace de păr. Câte panglice în total a folosit Lăcrimioara? Compune problema după desen. Rezolv-o, folosind îndreptarul.

CERCETĂM TABELELE ADUNĂRII ŞI SCĂDERII NUMĂRULUI 4 Efectuează operaţiile aritmetice. 7

–3

–2

–10

–0

Împarte expresiile în două grupe. Calculează valoarea expresiilor din fiecare grupă. 1+4 10 – 4

5–4 6+4

5+4 7–4

4–4 4+4

9–4 8–4

3+4 6–4

Citeşte tabelele. Care component se schimbă? Cum această schimbare influenţează asupra rezultatului? 0

+4 4

9 10

–4 8

9 10

Compară egalităţile din fiecare coloniţă. Care component se schimbă? Cu cât? Cum aceasta influenţează asupra rezultatului? +1

–2

4+2=6 5+2= 8–3=5 6–3=

+2 –

4+4=8 6+4= 5–4=1 8–4=

ADUNĂM ŞI SCĂDEM NUMERELE 0, 1, 2, 3, 4 Efectuează operaţiile aritmetice. 6

–4

–3

–6

–4

Textul dat este oare o problemă? Ce lipseşte? Compune astfel întrebarea, ca rezolvarea problemei să fie expresia: 6+4 Marina a înşirat pe aţă 6 mărgele roze şi 4 albastre. Ce întrebări se mai pot formula la condiţia dată? Ascultă textul. De ce textul nu este o problemă, doar el are şi condiţie, şi întrebare? Schimbă întrebarea, rezolvă problema. Pe malul mării erau 5 pescăruşi şi 4 corbi de mare. Cu câţi peştişori ei se înfruptau? Găseşte în condiţia problemei corecteaz-o şi rezolvă problema.

greşeala,

Tata la pescuit a prins 9 peşti, din ei erau 10 caraşi, iar restul – bibani. Câte ştiuci a prins tata?

5 6

Află termenii necunoscuţi. 4+ = 9 +4=7

+3=7

Află valoarea expresiilor. 6+4–2

10 –

8+2–4

7–3+2

10 – 3 – 4

+5 +5 –5 –5

DEZVĂLUIM PROCEDEUL ADUNĂRII ŞI SCĂDERII NUMĂRULUI 5

→ → → →

+ 4 + 1; + 3 + 2; – 4 – 1; – 3 – 2;

+1+4 +2+3 –1–4 –2–3

Efectuează operaţiile aritmetice. 9

–4

–2

–3

–4

–5

Examinează expresiile din fiecare coloniţă. Află valoarea primei expresii din coloniţă. Ghiceşte, care va fi valoarea expresiei a doua. 4+3+2 4+5

4+4+1 4+5

8–2–3 8–5

8–1–4 8–5

Comentează rezolvarea. Cum alfel se poate aduna şi scădea numărul 5? 5+5= 5+4 +1=

+1=

5–5= 9–4 –1=

4+1 10 – 5

–

4+1 7–5

8–5

Compune egalitatea conform fiecărei scheme. 9 4 9

6–5 9 4

Rezolvă problema. Câinele Merri a speriat 2 pisici roşcate şi 4 sure. Cu cât mai puţine pisici roşcate decât sure a speriat Merri?

ADUNĂM ŞI SCĂDEM NUMĂRUL 5 Efectuează operaţiile aritmetice. 6

–3

–1

–9

Află valoarea sumelor. Din fiecare egalitate de adunare compune două egalităţi de scădere. 1+5

4+5

10 – 5

3+5

2+7

Gândeşte-te, prin care procedee se pot efectua calculele. Calculează prin procedeul convenabil ţie. 8–5

5+5

9–5

1+5

7–5

Alege întrebarea conform condiţiei problemei. Rezolvă problema. Pe un copac erau 7 vrăbii şi 3 coţofane. 1) Câte păsări au venit în zbor? 2) Câte coţofane sunt pe copac? 3) Câte păsări în total sunt pe copac? 4) Cu cât mai multe vrăbii sunt decât coţofane? 5) Cu cât mai puţine coţofane sunt decât vrăbii?

Rezolvă problema. Bunelul a făcut 4 mese pentru hrană şi 3 căsuţe pentru păsări. Câte în total mese şi căsuţe pentru păsări a făcut bunelul?

CERCETĂM TABELELE DE ADUNARE ŞI DE SCĂDERE ALE NUMĂRULUI 5 Efectuează operaţiile aritmetice. 6

–5

–2

–4

–5

Împarte expresiile în două grupe. Află valoarea expresiilor. 5+5 10 – 5

4+5 7–5

6–5 3+5

1+5 8–5

2+5 9–5

Citeşte tabelele. Care component se schimbă? Cum această schimbare influenţează asupra rezultatului? 0

–5

+5 5

Compară egalităţile din fiecare coloniţă. Care component se schimbă? Cu cât? Cum influenţează aceasta asupra rezultatului?

5+3=8 7+3= 7–5=2 10 – 5 =

–

–2

6 + 4 = 10 4+4= 9–5=4 7–5=

mărimile 5 cm + 4 cm = 9 cm 7 cm – 4 cm = 3 cm

ÎNVĂŢĂM SĂ EFECTUĂM OPERAŢIILE ARITMETICE CU MĂRIMILE Află rezultatul efectuării operaţiilor în lanţ. 3

–4

–5

–9

Pentru a deosebi segmentele, ele se notează cu litere. Priveşte, cum Maria a notat segmentele: primul segment — AB, iar al doilea — CO. A B C

Construieşte segmente cu lungimile de 4 cm şi 9 cm. Notează-le cu litere. Scrie mărimile în ordine crescătoare: 5 cm, 10 cm, 3 cm, 8 cm, 4 cm, 2 cm. Măsoară şi scrie lungimile segmentelor AB şi BC. Află lungimea segmentului AC, folosind ajutorul oferit. А

cm С

5+2= cm +

Măsoară şi scrie lungimile segmentelor KP şi KM. Află lungimea segmentului PM, folosind ajutorul oferit. K

P cm

cm =

7–4= cm –

cm =

5>3 5 cm > 3 cm 4<7 4 cm < 7 cm

ADUNĂM ŞI SCĂDEM NUMERELE PE PĂRŢI. COMPARĂM MĂRIMILE Efectuează operaţiile după săgeţi. 6

–3

–4

–5

–6

–5

Gândeşte-te, cum se pot aduna şi scădea numerele 2, 3, 4, 5 pe părţi. Află valoarea expresiilor. 6+2 8–2

8–3 4+3

5+4 7–4

9–5 5+5

Măsoară lungimile segmentelor. Compară segmentele după lungime. Compune inegalităţi. А

cm В

O cm >

С cm <

Compară numerele şi mărimile. 9 9 cm

2 2 cm

6 6 cm

7 7 cm

8 8 cm

Află termenul necunoscut. 5+

5 5 cm

+4=7

8–

+ 3 = 10

Completează condiţia problemei. Rezolvă problema. Ionel a făcut 7 corăbii din hârtie. Câte corăbii i-au rămas după ce corăbii au plutit pe râu?

CERCETĂM TABELELE ADUNĂRII NUMERELOR 5, 6, 7, 8, 9 Efectuează operaţiile aritmetice. 10

–3

–4

–5

Compară primul şi al doilea termen din fiecare sumă. Care număr este mai mic? Care este mai mare? Află oral valorile expresiilor prin procedeul comod. 2+8 3+4 2+5 3+5 4+5 1+5 1+9 2+6 Examinează tabelele adunării. Cum schimbarea termenului influenţează asupra valorii sumei? 0

9 10

Examinează egalităţile din fiecare coloniţă. Cercetează, cum schimbarea unui component influenţează asupra valorii expresiei. Ce numere sunt omise? 2+4=6 4 + 6 = 10 7–5=2 +2 ? –2 ? +2 ? 4+4= 2+6= 9–5=

Rezolvă problema. Silvicuţa a făcut din lut 10 căniţe. Din ele 5 căniţe s-au stricat. Câte căniţe au rămas întregi?

NE PREGĂTIM PENTRU STUDIEREA SCĂDERII NUMERELOR 6, 7, 8, 9 Aminteşte-ţi componenţa numerelor. Care numere au fost omise? 5 6

2 3

2 5

1 4

4 3

Află valorea sumelor. Din orice două egalităţi de adunare compune câte două egalităţi de scădere. 2+8

1+7

3+6

4+5

Ce va rămâne, dacă din suma a două numere scădem un număr care este egal cu unul din termeni? 8+2 –2 6+1 –6 5+4 –4 3+4 –3 Oare este potrivit la numărul mai mic de adunat numărul mai mare? Care lege a adunării trebuie aplicată? Află valorile expresiilor. 1+6 2+4

1+8 2+7

1+9 3+6

4+5 2+8

1+7 2+6

Formulează întrebarea pentru fiecare condiţie, rezolvă oral problemele obţinute. 1) Marcel avea 6 enciclopedii. I-au dăruit încă 3. Câte ...? 2) Marcel avea 6 enciclopedii. El a dăruit surorii 3. Câte ...?

NE PREGĂTIM PENTRU STUDIEREA SCĂDERII NUMERELOR 6, 7, 8, 9 Efectuează operaţiile aritmetice. 7

–5

–3

–6

–8

Scrie numerele în formă de sumă a doi termeni. 8=5+ 9=

7=5+ +7

10 =

10 = 3 +

10 = 6 +

8=6+

Află valorile sumelor. Din orice două egalităţi de adunare compune câte două egalităţi de scădere. 3+6

7–4

2+7

1+8

4+6

Calculează, folosind indicaţiile. 6+4 –4

3+7 –7

Compune întrebarea pentru condiţia dată: Alege expresia pentru rezolvarea problemei. Pe un teren sportiv se ocupau cu sportul 7 bărbaţi şi 3 femei. 7+3

2+8 –8

7–3

3+7

Rezolvă problema. Pe un teren sportiv se ocupau cu sportul 6 persoane. Câte persoane sunt pe teren, dacă au mai venit încă 3?

ALCĂTUIM ÎNSCRIEREA SCURTĂ A PROBLEMEI

І — ІІ —

Cu ?

Efectuează operaţiile după săgeţi. 6

–5

–4

–6

–5

Ascultă fiecare problemă. Despre cine se vorbeşte în problema? Examinează înscrierea scurtă. Explică schema. 1) În primul vagon al căii ferate pentru copii călătoreau 5 băieţi şi 3 fetiţe. Câţi copii în total călătoreau în primul vagon? 5 3 Băieţi — 5 c. ? Fetiţe — 3 c. 2) În primul vagon al căii ferate pentru copii călătoreau 5 băieţi şi 3 fetiţe. Cu câţi mai mulţi erau băieţi decât fetiţe în primul vagon? 5 Băieţi — 5 c. Cu ? Fetiţe — 3 c. 3 Ce va rămâne, dacă din suma a două numere de scăzut un număr care este egal cu unul din termeni? Află valorile expresiilor. 6+4 –4 8+1 –8 3+4 –4 5+3 –5 Numeşte fiecare segment. Determină lungimea liniei frânte. O C

A K

cm +

cm =

suma termenilor potriviţi

SCĂDEM NUMERELE 6, 7, 8, 9

Înlocuieşte numărul cu suma numerelor. 7 9 8 10 +5

Înlocuieşte descăzutul cu suma numerelor. Ce va rămâne, dacă din suma a două numere se scade un număr, care este egal cu unul din termeni? Află valorile diferenţelor după scheme. 9–6= 3+6 –6= 3+6

10 – 8 =

+8 –8=

Numeşte scăzătorul. Înlocuieşte descăzutul cu suma a două numere, din care unul este egal cu scăzătorul. Află valorile expresiilor după scheme. 10 – 9 =

9–7= 2+7 –7= 2+7

+9 –9=

7–6=

8–6=

+6 –6=

Alege pentru problemă înscrierea scurtă. Apoi schimbă întrebarea problemei astfel, ca să-i corespundă altă înscriere scurtă. Lenuţa a cules un buchet din 6 maci şi 3 romaniţe. Cu cât mai puţine romaniţe sunt în buchet decât maci? Maci — 6 f. Romaniţe — 3 f.

Maci — 6 f. Romaniţe — 3 f.

Cu ?

SCĂDEM NUMERELE 6, 7, 8, 9

І— ІІ — ?, cu

mai mult (puţin)

Termină calculele după scheme. Comentrează rezolvarea. 10 – 7 =

9–6=

+7 –7=

+6 –6=

Află valorile expresiilor. Comentează rezolvarea. 9–7 10 – 6 7–6 10 – 9 8–6

9–8

Explică, cum au fost compuse înscrierile scurte şi schemele problemelor. 1) Într-un acvariu sunt 7 peştişori guppy şi 3 peştişori de aur. Cu cât peştişori de aur sunt mai puţini, decât guppy? 7 Guppy — 7 p. De aur — 3 p.

Cu ?

3 2) Într-un acvariu sunt 7 peştişori guppy, iar peştişori de aur cu 4 mai puţin. Câţi peştişori de aur sunt în acvariu? 7 Guppy — 7 p. De aur — ?, cu 4 p. mai puţin

A fost — A dat — Sunt — ?

COMPUNEM ÎNSCRIEREA SCURTĂ A PROBLEMEI

A fost — A dat — Au rămas — ?

Efectuează operaţiile aritmetice. 9

–5

–2

–3

–7

Determină despre cine se vorbeşte în fiecare problemă. Ce se petrecea cu copiii? Numeşte cuvintele principale. Examinează înscrierea scurtă. Rezolvă oral problemele. 1) Pe terenul pentru copii erau 7 copii. La ei au venit încă 2. Câţi copii sunt pe teren?

2) Pe terenul pentru copii erau 7 copii. Dintre ei 2 au plecat acasă. Câţi copii au rămas pe teren?

Erau — 7 c.

Au venit — 2 c.

Au plecat — 2 c.

Sunt — ?

Au rămas — ?

Compune problema după fiecare imagine. Alege pentru ea înscrierea scurtă. Rezolvă problema.

Erau — mere. Au luat — mere. Au rămas — ? Erau — Au pus — Sunt — ?

mere. mere.

а–b=с с+b=а а–с=b

AFLĂM DESCĂZUTUL ŞI SCĂZĂTORUL NECUNOSCUŢI

Comentează situaţia. Câte lumânări erau la început? Câte lumânări au ars? Câte au rămas? Citeşte prima egalitate, numeşte componenţii. Cum aceşti componenţi sunt arătaţi pe schemă? Cum se află componenţii necunoscuţi ai operaţiei de scădere? Erau

8–2=6 6+2= 8–6=

Descăzutul 8 6

Au rămas

Au ars

Diferenţa

2 Scăzătorul

Află componenţii necunoscuţi. Comentează rezolvarea. 3+

= 10

8–

6–

–5=2

+2=9

5–

–2=6 9–

Alege înscrierea scurtă a problemei. Rezolvă problema. 1) La soare se încălzeau 6 broaşte-ţestoase. Apoi 2 broaşteţestoase s-au târât spre apă. Câte broaşte-ţestoase au rămas? 2) La soare se încălzeau 6 broaşte-ţestoase, din ele 2 erau mari, iar restul — mici. Câte broaşteţestoase mici se încălzeau la soare? Mari — 2 br. Mici — ?

6 br.

Erau — 6 br. S-au târât — 2 br. Au rămas — ?

SCĂDEM NUMERELE 5, 6, 7, 8, 9

B А

K M

P B O

A B P O

C K A

Explică după scheme, cum se poate efectua scăderea. 9–6= + – = 10 – 8 = + – = 3+6

Comentează rezolvarea după schemele scurtate. 9–8=

8–7=

9–7=

10 – 9 = +

Află componenţii necunoscuţi. 9–

–5=3

9–

+4=8

Clarifică, care numere sunt omise în tabel. Descăzutul

Descăzutul Scăzătorul

Diferenţa Scăzătorul

Diferenţa

10 7 10 8 9 4 3 5 4 6 5 4 3 3 3 4

Pune toate întrebările posibile la condiţia problemei. Alege pentru fiecare problemă înscrierea scurtă. Rezolvă problemele. Lenuţa a făcut 3 păpuşi, iar Mirela — 4 păpuşi. L. — 3 p. M. — ?, cu 1 p. mai mult L. — 3 p. M. — 4 p.

100

L. — 3 p. M. — 4 p.

Cu?

COMPARĂM NUMĂRUL ŞI EXPRESIA MATEMATICĂ Efectuează operaţiile aritmetice. 9

–5

–1

–5

–0

–9

Compară numerele din primul rând al coloniţei. Ghiceşte, cum inegalitatea obţinută va ajuta a compara expresia şi numărul din rândul al doilea din coloniţă. 8 6+2

3 3

6 9–3

7 7

4 4

9 10 – 1

Efectuează compararea după scheme. 9–4

8 8

6+2

5+1

10 – 3

Alege înscrierea scurtă pentru fiecare problemă. Rezolvă cel puţin o problemă. Cu ce ele se aseamănă? Cu ce se deosebesc? 1) Emil a prins 5 peşti, iar Corina 4 peşti. Câţi peşti în total au prins copiii? 2) Emil şi Corina au prins 9 peşti. Câţi peşti a prins Corina, dacă Emil a prins 5 peşti? 3) Emil şi Corina au prins 9 peşti. Câţi peşti a prins Emil, dacă Corina a prins 4 peşti?

E. — 5 p. C. — ?

9 p.

E. — 5 p. C. — 4 p.

E. — ? C. — 4 p.

9 p.

101

CERCETĂM TABELELE DE SCĂDERE ALE NUMERELOR 5, 6, 7, 8, 9

M A C

Е P

Află valorile expresiilor după scheme. 10 – 9 = +

8–6=

9–7=

Verifică, dacă sunt alcătuite corect tabelele. Cum se schimbă descăzuţii? Cum această schimbare influenţează asupra valorii diferenţelor? 6

9 10

–7

–6 0

9 10

–8 3

Află rezultatul efectuării operaţiilor în lanţ. 10

–7

–6

–8

–2

–5

Cercetează, cum schimbarea componentului influenţează asupra rezultatului. 2+7=9 8–5=3 10 – 5 = 5 +1 ? + ? – ? +7= 9–5= 6–5=

Efectuează compararea conform schemei. 6–2

102

8–3

9–4

7–6

9–8

8–7

10 – 6

B O

COMPARĂM NUMĂRUL ŞI EXPRESIA MATEMATICĂ Efectuează operaţiile aritmetice. 10

–7

–8

–4

–9

–0

Efectuează compararea. 5+4 9

3+5

4+3

8–6

9–2

6+4

Compară fără a calcula valorile expresiilor. Explică cum această se efectuează. 9–2 6

6–3

5+3

4+6

9–1

10 – 3

Împarte inegalităţile în grupe după procedeul de comparare: fără calcule; cu calcule. 6+3>6 8 + 2 = 10 10 – 9 < 10 3+4<9 2+5>5 2+7>2 9–8<9 9–7<3 7+3>3

Compune o problemă despre biciclete după înscrierile scurte. Rezolvă cel puţin o problemă. Erau — 6 b. Au plecat — 4 b. Au rămas — ?

Erau — 6 b. Au sosit — 4 b. Sunt — ?

103

COMPARĂM EXPRESIILE MATEMATICE Efectuează operaţiile după săgeţi. 1

–6

–8

–1

–6

Efectuează compararea după scheme. 7+3

6+ 4

9–4

5 5

Efectuează compararea în primul rând al coloniţei. Examinează rândul al doilea din coloniţă. Ce trebuie de efectuat, pentru a compara două expresii? 6+3

9–7

6+3

8+2

9–7

5–2

7–3

6–2

7–3

Compară expresiile matematice după model. 1+7

6–3<2+4

10 – 3

9–5

10 – 6

3<6

Ascultă condiţia problemei. Examinează înscrierile scurte, pune întrebarea pentru fiecare înscriere. Rezolvă măcar o problemă. În coşuleţ sunt 7 mere şi 3 pere. Mere — 7 fr. Pere — 3 fr.

104

Mere — 7 fr. Pere — 3 fr.

Cu ?

1 kilogram — 1 kg balanţa greutăţi marcate

MĂSURĂM MASA OBIECTELOR Cine sau ce este mai greu? Cine sau ce este mai uşor?

Examinează aparatul pentru măsurarea masei — balanţa. Află după desen, care obiecte sunt mai uşoare; care mai grele; care după masa lor sunt egale.

Află masa mâţei „în şoricei” şi „în pui”.

Pentru comoditate oamenii s-au înţeles să măsoare masa cu măsuri egale. 1 Una din măsuri ale masei este 1 kilogram.

Kilogram 1 kilogram 1 kg

Determină masa în kilograme a obiectelor de pe desene. 2 1

5 2 1

2 3 5

105

MĂSURĂM CAPACITATEA VASELOR

1 litru – 1 l

Vasele au o capacitate. Compară „la ochi” capacitatea vaselor din perechi.

Litrul 1 litrul 1l

lapte

Pentru a măsura capacitatea căldării, bunelul a luat o butelie şi un borcan. După calculele lui în căldare se conţin 3 butelii sau 9 borcane. Gândeşte-te, de ce depinde rezultatul măsurării capacităţii căldării de către bunel? Pentru comoditate oamenii s-au înţeles să 1 l măsoare capacitatea cu măsuri egale. Una din măsurile capacităţii vaselor este 1 litru.

Se ştie, că pentru a umple oala trebuie de turnat apa din toate borcanele, reprezentate pe desem, capacitatea unui borcan este de 1 litru. Determină capacitatea oalei în litri.

1 l

Termină alcătuirea înscrierii scurte. Rezolvă problema. Mătuşica Stela a pregătit 5 l de suc de tomate şi 4 l de suc din mere. Câţi litri de suc în total a pregătit gospodina? T. — M. —

106

l l

VERIFICĂM SUCCESELE PROPRII

Caută pomponul, care „s-a rupt” de la fular. 6+3

5+4

2+7

8+1

3+6

4+5

Completează numerele din fiecare rând până la 10.

10 6

10 5

Determină masa dovleacului.

5 2 1

2 3 3

Determină câţi centimetri de panglică este după patrulaterul albastru.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

107

Capitolul 4. NUMERELE DE DOUĂ CIFRE

Schema de sprijin a problemei

SCRIEM PROBLEMA PE SCURT Efectuează operaţiile după săgeţi. 9

–6

–7

–8

–7

+10

Alege pentru fiecare problemă înscrierea scurtă. Găseşte schema de sprijin pe forzaţul nr. 2 al cărţii. 1) Lenuţa ştie 8 proverbe, iar Tudorel – 6. Cu cât mai puţine proverbe ştie Tudorel decât Lenuţa? 2) Lenuţa ştie 8 proverbe, iar Tudorel cu 6 mai puţine. Câte proverbe ştie Tudorel? L. — 8 pr. L. — 8 pr. ? T. — 6 pr. T. — ?, cu 6 pr. mai puţine

L. — 8 pr. T. — 6 pr.

Cu?

Pentru fiecare problemă găseşte schema de sprijin respectivă pe forzaţul 2. După care cuvinte-criterii trebuie să ne orientăm? 1) O cloşcă şedea pe 5 ouă. Gospodina i-a mai pus încă 2. Pe câte ouă şede acum cloşca? 2) O cloşcă şedea pe 5 ouă. Din 2 ouă au ieşit pui. Pe câte ouă a rămas cloşca? 3) La o cloşcă au ieşit 5 pui negri şi 2 galbeni. Cu cât mai mulţi sunt pui negri decât galbeni? Determină, care numere sunt omise în tabel? Descăzutul Scăzătorul Diferenţa

108

9 7 8 10 6 9 8 7 9 7 6 7 2 5 2 5 2 5 4 9 6 8 7 6 8 4

STUDIEM PROPRIETĂŢILE MĂRIMILOR

întreg parte

Examinează fiecare desen. Din ce părţi se compune întregul? Din ce părţi se compune toată panglica? Gândeşte-te, ce se poate spune despre lungimea panglicii întregi; despre masa întregului tort; despre capacitatea vasului. а а b а b с с с b Examinează fiecare desen. Numeşte părţile întregului. Din ce se compune mărimea întregului în fiecare caz?

Comentează situaţia. Determină masa totală a strugurilor.

Determină lungimea liniei frânte. cm +

cm +

cm =

Compune înscrierea pe scurt a problemei. Un gospodar a cumpărat 5 kg de cartofi şi 1 kg de morcovi. Cu cât mai multe kilograme de cartofi decât de morcovi a cumpărat gdspodarul?

109

CERCETĂM UNITATEA DE NUMĂRARE „ZECEA”

zecea 1 z. = 10 un.

Viorica a cules în câmp o legătură de spice. Ele trebuie numărate. Cum de numărat spicele, dacă Viorica ştie a număra numai până la 10? La numărare este comod de grupat obiectele câte zece. 1 zece se compune din 10 unităţi Numără beţişoarele cu unităţile; cu zecile.

1 1 z.

2 2 z.

3 3 z.

Lucrează cu materialele matematice. Numără mărgelele cu zecile.

10 unităţi alcătuiesc 1 zece. 10 zeci alcătuiesc 1 sută. Într-o sută sunt o sută de unităţi.

110

4 4 z.

COMPARĂM, ADUNĂM ŞI SCĂDEM ZECILE

zecile se compară, se adună şi se scad aşa, ca şi unităţile

Lucrează cu materialele matematice.

Clarifică, câte mărgele-unităţi separate sunt în partea stângă; în dreapta. Compară numerele. Clarifică, câte coloniţe-zeci sunt în stânga; în dreapta. Compară numerele. 2<4 2 z. < 4 z.

9 9 z.

4 4 z.

3 3 z.

7 7 z.

8 8 z.

9 9 z.

10 10 z.

5 5 z.

6 6 z.

Lucrează cu materialele matematice. 4+3

6 6 z.

6–4

Întâi află valoarea expresiei din primul rând, iar apoi — din al doilea. În ce constă ajutorul? 4+5 4 z. + 5 z.

8–6 8 z. – 6 z.

2 +7 2 z. + 7 z.

10 – 9 10 z. – 9 z.

111

OBŢINEM NUMERE ROTUNDE. ADUNĂM ŞI SCĂDEM NUMERELE ROTUNDE

numerele rotunde: 10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90, 100

Cercetează numărul 10.

Câte zeci sunt în fiecare grupă de coloniţe? Numeşte numărul respectiv. Prin ce se aseamănă numerele scrise?

20 30

100

În fiecare coloniţă compară zecile, iar apoi numerele rotunde. În ce constă ajutorul? 6 z. şi 4 z. 5 z. şi 9 z. 10 z. şi 8 z. 2 z. şi 6 z. 60 şi 40 50 şi 90 100 şi 80 20 şi 60 Compară numerele rotunde, înlocuindu-le cu zecile. 30 şi 50 3 z. şi 5 z.

80 şi 40 30 şi 70

50 şi 100 60 şi 20

Află valoarea primei expresii din coloniţă. Află valoarea expresiei a doua. Care a fost ajutorul în prima expresie? 6 z. + 4 z. 8 z. – 5 z. 3 z. + 6 z. 7 z. – 6 z. 60 + 40 80 – 50 30 + 60 70 – 60

Efectuează calculele cu numerele rotunde, înlocuindu-le cu zecile. 30 + 50 3 z. + 5 z.

112

70 şi 50 20 şi 40

80 – 40 30 + 70

30 + 40 80 – 20

60 – 50 40 + 50

CERCETĂM UNITATEA DE MĂSURĂ A LUNGIMII „DECIMETRUL”

1 dm = 10 cm

Lucrează cu materialele matematice.

1 2

Măsoară lungimea segmentului AB cu diferite măsuri: a, b, c, k. B А

а АB =

АB =

с b

АB =

k c

АB =

Gândeşte-te, dacă este comod de măsurat lungimea notebookului în centimetri? Dacă este incomod, atunci se poate folosi o unitate de măsură a lungimii mai mare, de exemplu 10 cm. 1 dm 1 cm 0

Înlocuieşte zecile cu unităţile; decimetrii cu centimetrii. 1 z. = 10 un. 1 dm = 10 cm

5 z. = 5 dm =

un. cm

8 z. = 8 dm =

un. cm

Înlocuieşte unităţile cu zecile; centimetrii cu decimetrii. 40 un. = 4 z. 40 cm = 4 dm

70 un. = 70 cm =

z. dm

30 un. = 30 cm =

z. dm

113

ALCĂTUIM NUMERELE ZECII A DOUA

numerele de o cifră numerele de două cifre

Lucrează cu materialele matematice.

Explică, cum s-au format numerele. Studiază legătura dintre denumirea numărului şi operaţia practică pentru obţinerea ei. Formează şi numeşte celelalte numere din zecea a doua. Un-spre-zece Doi-spre-zece

101 102

Lucrează cu materialele matematice. 1 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Gândeşte-te, cum s-au format numerele. Înlocuieşte suma printr-un număr. Cum se numesc numerele formate? 10 + 1 = 1 z. + 1 un. = 11 10 + 2 = 1 z. + un. = 12 10 + 3 = z. + un. = 13

114

Lucrează cu materialele matematice.

10 + 4 10 + 7 10 + 5

10 + 8 10 + 6 10 + 9

SCRIEM NUMERELE ZECII A DOUA

ordinul zecilor ordinul unităţilor

Lucrează cu materialele matematice.

Clarifică, ce arată cifra din stânga în înscrierea numărului de două cifre. Ce semnifică cifra din dreapta? 1 5 Zeci

1 9

1 2

Unităţi

Zeci

Unităţi

Zeci

Unităţi

Citeşte numerele scrise în tabelele ordinelor. Zeci 1 1 1

Unităţi 0 8 3 3

Zeci 1 1 7

Unităţi 7 0 7 0

Care numere corespund „ştangelor”? Determină, câte zeci şi câte unităţi sunt în fiecare număr. Scrie numerele în tabelul ordinelor. z.

un.

5 z.

Scrie în tabelul ordinelor.

1) numerele care conţin: 1 zece şi 4 unităţi; un. 1 zece şi 8 unităţi; 1 zece; 4 zeci; 4 unităţi; 1 zece şi 2 unităţi; 2) numerele: cincisprezece, şaptesprezece, nouăsprezece.

115

SCRIEM NUMERELE ZECEI A DOUA Efectuează operaţiile aritmetice. 90

–70 +40 –30 +60 –90

–20 +70 –30 +40

Lucrează cu materialele matematice.

1 7

Şaptesprezece

2 7 Douăzeci

3 7 Treizeci

şi şapte Verifică, dacă sunt notate corect numerele cu fişe.

3 2

116

3 5

6 5

8 2

8 4

Scrie numerele; paisprezece (patrusprezece), optsprezece, doisprezece, cincisprezece, nouăsprezece. triangle Rezolvă problema. square circle Maria a învăţat 20 de cuvinte noi în engleză, iar Dănuţ cu 10 cuvinte mai multe. Câte cuvinte a învăţat Dănuţ?

SCRIEM NUMERELE PRIMEI SUTE

cel mai mare număr de o cifră

Efectuează operaţiile aritmetice. 50

+40 –90 +80 –60 +30

–60 +90 –80 +50 –40

Lucrează cu materialele matematice.

Notează cu fişe numerele, ilustrate cu mărgele.

Examinează tabelul numerelor „Suta” de pe forzaţul 2 al manualului. Stabileşte ce este comun în numerele fiecărui rând; fiecărei coloniţe.

Continuă şirul numerelor.

Scrie în tabelul ordinelor:

un.

1, 2, 3, ...

11, 12, 13, ...

21, 22, 23, ...

51, 52, 53, ...

1) numerele care conţin: 1 zece şi 3 unităţi; 2 zeci şi 3 unităţi; 3 zeci şi 2 unităţi, 7 zeci şi 4 unităţi; 4 zeci şi 7 unităţi; 9 zeci; 2) numerele: cincizeci şi şapte, nouăzeci şi patru, treizeci şi doi.

117

COMPARĂM NUMERELE ÎN LIMITELE 100

3 3 9

9 3 5

9 3

Examinează axa numerică. Compară numerele după cum sunt amplasate ele pe axa numerică. 0 1 2 3 8

7 4

4 5 6 13 10

16 14

8 9 10 11 12 13 14 15 16 14 12

15 0

11 1

9 16

Încearcă să judeci tot aşa în cazul comparării numerelor de două cifre. 15 25

19 29

23 19

21 20

28 36

31 40

43 58

47 60

Compară numerele după cum sunt amplasate ele pe axa numerică. 17 27

16 26

21 27

29 30

32 60

35 59

48 5

9 51

Citeşte perechile de numere. Clarifică prin ce se aseamănă şi prin ce se deosebesc numerele din perechi. Compune oral perechi de numere asemănătoare cu cele date. 14 şi 41 27 şi 72

34 şi 43 17 şi 71

85 şi 58 49 şi 94

61 şi 16 25 şi 52

Compară numerele de două cifre, folosind componenţa de ordine. 78 şi 74 53 şi 56

118

29 şi 31 86 şi 56

43 şi 41 38 şi 83

74 şi 59 62 şi 67

ADUNĂM ŞI SCĂDEM PE BAZA COMPONENŢEI NUMERELOR ZECEI A DOUA

10 + 7 = 17 17 – 7 = 10 17 – 10 = 7

Lucrează cu materialele matematice. 10 + 6 = 106 Află valorile expresiilor, judecând după model. 10 + 8 = 1 z. 8 un. = 1 8 10 + 4

10 + 5

10 + 1

10 + 8 = 18 10 + 9

10 + 3

10 + 8

Lucrează cu materialele matematice. 104 – 4

= 10

104 – 10 = 4 Află valorile expresiilor, judecând după model. 13 – 3 = 1 z. 3 un. – 3 un. = 1 z. = 10 15 – 5

11 – 1

16 – 6

18 – 8

13 – 3 = 10 12 – 2

19 – 9

Află valorile expresiilor, judecând după model. 12 – 10 = 1 z. 2 un. – 1 z. = 2 un. = 2 17 – 10

13 – 10

15 – 10

19 – 10

12 – 10 = 2 16 – 10

11 – 10

119

ADUNĂM ŞI SCĂDEM PE BAZA COMPONENŢEI NUMERELOR PRIMEI SUTE

Lucrează cu materialele matematice.

10 + 2 = 102

104 – 4 = 10

60 + 4 = 64 64 – 4 = 60 64 – 60 = 4

30 + 2 = 302

504 – 4 = 50

504 – 50 = 4

Află valorile sumelor după scheme. 10 + 7 =

20 + 7 =

10 + 6 40 + 6

10 + 8 70 + 8

50 + 4 90 + 2

Află valorile diferenţelor după scheme.

120

12 – 2 =

32 – 2 =

17 – 7 67 – 7

13 – 3 43 – 3

59 – 9 84 – 4

17 – 10 =

47 – 40 =

14 – 10 34 – 30

18–10 68–60

56 – 50 93 – 90

ADUNĂM ŞI SCĂDEM PE BAZA COMPONENŢEI NUMERELOR PRIMEI SUTE Află rezultatul efectuării operaţiilor după fiecare lănţuşor. –10

–6

12 +60 –30 +20

+50

–60

–30

–70

+80

–0

+40

Lucrează cu materialele matematice.

Aminteşte-ţi, cum sunt unite operaţiile adunării şi scăderii. Află valorile sumelor. Din fiecare egalitate de adunare compune două egalităţi de scădere. 10 + 5 30 + 5 70 + 8 50 + 4 Află valorile expresiilor. 43 – 3 50 + 6 43 – 40 56 – 6

27 – 20 80 + 9

30 + 8 62 – 60

Află care numere sunt omise în egalităţile adevărate. 50 +

= 53

27 –

= 20

48 –

=8 + 7 = 27

– 2 = 60 25 –

Conform condiţiei pune o astfel de întrebare, ca rezolvarea problemei obţinute să fie expresia 12 – 2 ; expresia 12 + 2 . La soare se încălzeau 12 crabi și 2 broaște țestoase.

121

ADUNĂM ŞI SCĂDEM NUMĂRUL 1

număr concret compus 43 cm = 4 dm 3 cm

Află rezultatul efectuării operaţiilor după fiecare lănţuşor. 17

+4 +30 –20 +80 –50

–7

–30

–48 –60 +40

Numără de la 9 până la 18; de la 27 până la 35; de la 73 până la 81. Află valoarea primei expresii din coloniţă. Gândeşte-te, cum acest rezultat va ajuta să aflăm valorile celorlalte expresii din coloniţă. Calculează. 6+1 16 + 1 26 + 1

9–1 19 – 1 39 – 1

23 + 1 35 – 1 78 + 1

39 – 1 48 + 1 86 – 1

Determină lungimea segmentului AB în centimetri. cm

А 0

B 8

Atrage atenţia la aceea, cum altfel se poate scrie lungimea segmentului AB: 1 dm 3 cm. 13 cm = 10 cm + 3 cm = 1 dm 3 cm ← Număr concret 1 dm compus

Rezolvă problema. Bunelul a obţinut 15 l de miere de tei, iar din hrişcă — cu 1 l mai puţin. Câţi litri de miere din flori de hrişcă a obţinut bunelul?

122

ADUNĂM ŞI SCĂDEM NUMERELE PE BAZA NUMERAŢIEI

suma termenilor de ordin 45 = 40 + 5

Află rezultatul efectuării operaţiilor în lanţ. –5

+40

–50

–20

–1

Lucrează cu materialele matematice.

Citeşte numerele. Determină câte zeci şi câte unităţi sunt în fiecare număr. Cum se pot forma aceste numere? Compune egalităţile respective. 16

Examinează, cum Viorel a înlocuit numărul 28 prin sumă: 28 = 20 + 8.

Atrage atenţia: 20 + 8 este suma termenilor de ordin. Înlocuieşte numerele prin suma termenilor de ordin. 94

Rezolvă problema. Pentru o fundă pentru păpuşă Nicoleta a folosit 1 dm 8 cm = 18 cm de panglică, iar pentru alta — cu 1 cm mai mult. Câţi centimetri de panglică a folosit Nicoleta pentru funda a doua? Schimbă condiţia problemei astfel, ca problema să se rezolve cu operaţia scăderii.

123

GENERALIZĂM PRICEPERILE NUMERAŢIEI NUMERELOR DIN PRIMA SUTĂ Efectuează operaţiile aritmetice. 47

–7

+20

–1

–60

+40

–48

Continuă şirul numerelor aşa, ca în fiecare rând să fie 10 numere. 25, 26, 27, ...

43, 44, 45, ...

Numeşte în ordine crescătoare numerele care conţin 6 zeci.

85, 86, 87, ... toate

Numeşte în ordine descrescătoare numerele care conţin 4 unităţi. Cercetează numărul 72. Ce ştii tu despre el?

Găseşte şi corectează greşelile. Încearcă să explici greşelile. 36 – 1 = 37 28 + 1 = 29

39 – 9 = 30 40 + 7 = 47

50 + 20 = 30 68 – 60 = 8

Rezolvă problema. Pisica Murmur s-a înfruptat cu 10 peştişori, din care 7 erau carasi, iar restul – bibani. Cu câţi bibani s-a înfruptat pisica?

124

ADUNĂM ŞI SCĂDEM UN NUMĂR DE O CIFRĂ

15 + 4 = 19 15 – 4 = 11

Lucrează cu materialele matematice.

14 + 3 =

24 + 3 =

14 – 3 =

24 – 3 =

34 + 3 =

34 – 3 =

Examinează expresiile. Află valoarea primei expresii din fiecare coloniţă. Gândeşte-te, cum aceasta va ajuta la aflarea valorilor restului de expresii din coloniţă. 7+2 17 + 2 27 + 2

8–6 18 – 6 48 – 6

4+5 54 + 5 34 + 5

9–3 79 – 3 29 – 3

Află valorile expresiilor. 18 – 4 45 + 2 16 + 3 87 – 3 15 – 2 54 + 5

39 – 7 62 + 6 98 – 5

24 + 4 76 – 5 56 + 3

125

ADUNĂM ŞI SCĂDEM NUMERELE

3 dm 2 cm = 32 cm

Lucrează cu materialele matematice. Reprezintă fiecare număr prin suma termenilor de ordin. 24

Efectuează adunarea şi scăderea. Explică mersul calculelor. 24 + 5 = 20 + 4 + 5 = 20 + 9 = 29 20 + 4 38 – 6 = 30 + 8 – 6 = 30 + 2 = 32 30 + 8 46 + 3 46 – 3

57 – 5 32 + 7

16 + 2 89 – 7

68 – 6 44 + 4

Reprezintă mărimile în decimetri şi centimetri. 15 cm = 27 cm =

dm dm

cm cm

53 cm = 81 cm =

dm dm

cm cm

Examinează, cum se reprezintă mărimea în centimetri. Reprezintă mărimile în centimetri. 1 dm 4 cm = 10 cm + 4 cm = 14 cm 1 dm 5 cm = 3 dm 8 cm =

126

cm cm

7 dm 4 cm = 5 dm 6 cm =

cm cm

Construieşte segmentul CK cu lungimea de 1 dm 4 cm.

ADUNĂM ŞI SCĂDEM NUMERELE

25 + 30 = 55 45 – 20 = 25

Lucrează cu materialele matematice.

53 + 4 = 57

86 – 5 = 81

53 + 40 = 93

86 – 50 = 36

Examinează expresiile. În fiecare coloniţă află valoarea primei sume. Compară prima sumă cu a doua. Ce se schimbă? Cum această schimbare influenţează asupra rezolvării? 26 + 3 67 – 4 42 + 5 86 – 5 26 + 30

67 – 40

42 + 50

86 – 50

61 – 30 22 + 60

24 + 50 76 – 40

Află valorile expresiilor. 53 – 40 24 + 30

48 + 20 87 – 60

Construieşte segmentul MP cu lungimea de 1 dm 3 cm, iar segmentul CK — cu 3 cm mai scurt.

127

ADUNĂM ŞI SCĂDEM NUMERELE 2

Lucrează cu materialele matematice. Află valorile expresiilor după scheme. 82 – 50 =

–

= Z.

+ 46 + 20 =

+ 62 + 10 38 – 20

74 – 50 46 + 30

62 + 10 38 – 20

58 – 40 26 + 60

Află valorile expresiilor după scheme. 84 + 5 =

+ 29 – 6 =

93 – 60 =

+ 98 – 5 26 + 50

34 + 5 82 – 60

Rezolvă problema. După ce Ionel a adunat 30 de monede el avea în pușculiță 53 de monede. Câte monede avea Ionel la început?

128

+ 62 + 7 78 – 50

37 + 40 =

46 – 3 34 + 40

ce este căutat devine dat, dar ce e dat — căutat

CERCETĂM PROBLEMELE

Află rezultatul efectuării operaţiilor în lanţ. 45

–3

+30

–50

–10

+80

După înscrierile scurte compune oral probleme despre copiii care jucau pe teren. Rezolvă problemele compuse. 1)

Erau — 6 c. Au venit — 3 c. Sunt — ? 6

Erau — ? Au venit — 3 c. Sunt — c.

Erau — 6 c. Au venit — ? Sunt — c.

? 6, 3, ? ?, 3, 6, ?, Ce legătură este între aceste probleme? Aceste probleme sunt inverse. După ce legitate sunt alcătuite perechile în fiecare coloniţă? Compune încă două perechi de expresii asemănătoare. 22 + 7 27 + 2

39 + 50 59 + 30

65 + 4 64 + 5

43 + 30 33 + 40

Verifică rezolvarea. Corectează oral greşelile.

1dm 4 cm 41 cm 3 dm 2 cm 32 cm

14 cm 1 dm 4cm 63 cm 3 dm 6cm 129

AFLĂM SCĂZĂTORUL ŞI DESCĂZUTUL NECUNOSCUT Efectuează operaţiile aritmetice. 54

–6

+20

–60

+50

–30

–20

Află componenţii necunoscuţi. 5+ =9 – 7 = 22

–4=6 67 – = 40

10 – = 7 + 5 = 27

Compune probleme după înscrierile scurte. Rezolvă oral prima problemă. Oare există între aceste două probleme o legătură? Compune încă o astfel de problemă. 1) 2) Fete – 14 Băieţi – 5

Fete – 14 c. Băieţi – ?

? c.

Compară expresiile din fiecare coloniţă. Descoperă legitatea. Află oral valorile expresiilor. Alcătuieşte încă câteva exemple de astfel de perechi. 43 + 2 56 – 3 35 + 4 89 – 6 43 + 20 56 – 30 35 + 40 89 – 60

Determină, ce numere sau semne ale operaţiilor aritmetice trebuie puse, pentru a obţine egalităţi adevărate. 26 73

130

3 = 29 30 = 43

64 + 81 –

= 66 = 51

86 – 36 +

= 43 = 56

NE FAMILIARIZĂM CU PROBLEMELE DE AFLARE A DESCĂZUTULUI ŞI SCĂZĂTORULUI NECUNOSCUŢI Clarifică, care numere sunt omise în tabel. 90 27 65 83 8 8 10 8 10 60 2 4 5 2 9 3 2 2 20 30 34 40 3 5 7 6

Descăzutul Scăzătorul Diferenţa

Compune probleme după fiecare desen conform schemei. Rezolvă problema. Stabileşte, care component este căutat în ea. Clarifică dacă este legătură între probleme. Erau

Au rămas ?

Descăzutul 7 Au mâncat

Erau ?

Au rămas ?

3 Scăzătorul

Descăzutul ? Au mâncat

Erau

Au rămas ?

? Diferenţa

4 Diferenţa

3 Scăzătorul

Descăzutul 7 Au mâncat

4 Diferenţa

? Scăzătorul

În fiecare coloniţă află valoarea primei expresii. Ghiceşte, care număr „s-a ascuns” în expresia a doua, dacă valorile expresiilor în coloniţă sunt egale. 35 + 4 28 + 40 62 + 5 34 +

48 +

65 +

131

REZOLVĂM PROBLEME

Află rezultatul efectuării operaţiilor în lanţ. 46

–4

–20

+45

–4

+10 –30

–60

După înscrierile scurte compune probleme despre panglice. Rezolvă prima problemă. Compar-o cu cea de a doua problemă. Ce ştii tu despre astfel de probleme? 1)

Au fost — 43 dm Au taiat — 20 dm A rămas — ?

Au fost — 43 dm Au taiat — ? A rămas — dm

Rezolvă problema a doua. Care număr obţinem în rezultat?

Citeşte prima problemă. Compune schema ei. Rezolvă problema. 1) După ce bunica a pus în coş 10 mere, în el sunt 32 de mere. Câte mere erau în coş? Ascultă textele altor două probleme. Oare sunt ele legate cu prima problemă? mere şi 10 2) Într-un coşuleţ erau pere. Câte fructe erau în total în coşuleţ? mere. Bunica a pus încă 10 mere. 3) Într-un coşuleţ erau Câte mere sunt în coşuleţ?

132

CERCETĂM COMPONENTELE PROBLEMELOR

P O

Află rezultatul efectuării operaţiilor în lanţ. 58

–30

–6

+40

–2

–40

–7

1) Citeşte problema. Ce trebuie de aflat în ea? Transformă cerinţa problemei în întrebare. Rezolvă problema oral. În setul de constructor sunt 27 de piese. Valentina a folosit 6 piese. Află numărul pieselor, care au rămas. 2) Problemă inversă:

, 27 .

În setul de constructor sunt 27 de piese. După ce Valentina a folosit câteva piese, au rămas . Află cantitatea pieselor, folosite de fetiţă. 3) Compune încă o problemă inversă:

27,

, ? .

Clarifică ce se schimbă în perechile expresiilor. Cum această schimbare va influenţa asupra rezolvarii? Află valorile expresiilor. 54 + 3 68 – 4 36 + 2 97 – 6 54 + 30 68 – 40 36 + 20 97 – 60 Gândeşte-te, ce numere se pot pune, pentru a obţine inegalităţi corecte. 76 – 5 < 49 + 20 >

84 – 50 > 72 + 6 <

69 – 7 < 51 + 8 >

Desenează segemntul CM cu lungimea de 1 dm 5 cm.

133

FACEM CUNOŞTINŢĂ CU ADUNAREA ŞI SCĂDEREA NUMERELOR DE DOUĂ CIFRE

45–+32 40 + 5

30 + 2

Efectuează operaţiile aritmetice. 56

–4

+30

–0

–60

–7

+50

–72

+48

Lucrează cu materialele matematice.

La adunarea numerelor de două cifre zecile se adună cu zecile, iar unităţile – cu unităţile. 34 + 23 = 57 La scăderea numerelor de două cifre zecile se scad din zeci, iar unităţile – din unităţi. 54 – 32 = 22 Comentează rezolvarea. Explică mersul calculelor. 46 + 23 = 60 + 9 = 69 40 + 6

20 + 3

134

valorile

expresiilor.

78 – 45 = 30 + 3 = 33 70 + 8

40 + 5

70 – 40 8 – 5

40 + 20 6 + 3 34 + 12 79 – 56

Calculează

65 – 43 52 + 36

41 + 38 37 – 25

86 – 55 63 + 34

FACEM CUNOŞTINŢĂ CU UNITATEA DE MĂSURARE A TIMPULUI „ZIUA” Aminteşte-ţi din care părţi este alcătuită ziua. Numeşte părţile zilei de pe fiecare desen.

Află valorile expresiilor după scheme. 46 + 32 = + 24 + 35

67 – 45 =

+ 58 – 26

73 + 26

+ 49 – 38

Află valorile expresiilor, executând înscrierea scurtă a rezolvării. Foloseşte-te de ajutor. 27 + 41 21 + 47 38 – 26

38 – 17

74 – 42 45 + 53

26 + 61 97 – 55

Rezolvă problema. După ce o gospodină a folosit 6 kg de căpşune pentru dulceaţă, i-au rămas încă 12 kg de căpşune. Câte kilograme de căpşune avea gospodina?

135

DETERMINĂ ORA DUPĂ CEAS

ceasul: ora şi minuta acul indicator ora (h)

Clarifică, care obiect dintre cele de pe desen ne ajută a măsura timpul. Completează această enumărare.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Determină ce oră indică fiecare ceas.

Află valorile expresiilor, folosindu-te de ajutor. 38 + 21

89 – 76

56 + 33

45 – 23

66 – 45

64 + 25

77 – 75

83 + 12

Rezolvă problema. Petrică învaţa la şcoală 5 ore şi încă 1 oră lucra acasă. Cât timp Petrică folosea pentru învăţătură?

136

AFLĂM DURATA ZILEI

1 zi = 24 h

Uită-te, cum copiii au apreciat ora. Gândeşte-te, de ce ei au răspuns diferit.

Ora Ora Ora Ora

3 de zi 7 de diminieaţă 11 de zi 2 de zi

Ora 3 de noapte Ora 7 de seară Ora 11 de noapte Ora 2 de noapte

Află ora după ceas şi indică partea zilei.

Află valorile expresiilor, folosindu-te de ajutor. 22 + 26

44 – 43

72 + 24

38 – 35

96 – 75

53 + 35

87 – 73

14 + 65

Rezolvă problema. Copilul zilnic doarme 10 ore. Câte ore pe zi copilul nu doarme?

137

ADUNĂM ŞI SCĂDEM NUMERELE Află valoarile expresiilor. Comentează rezolvarea. 5+4

8+2

7+3

6+4

Lucrează cu materialele matematice.

Demonstrează cu ajutorul cerculeţelor sau mărgeluţelor procedeul de calcul pe care tu îl cunoşti. Gândeşte-te, oare este posibil de efectuat calculele altfel. 23 + 35 65 – 42 Examinează, cum se poate aduna şi scădea un număr pe părţi. 45 + 32 = 45 + 30 + 2 = 75 + 2 = 77 68 – 23 = 68 – 20 – 3 = 48 – 3 = 45 30 + 2

138

20 + 3

Află valorile expresiilor, folosind, după dorinţă, procedeul calculului pe părţi. 54 + 34 28 – 15 26 + 41 58 – 45 47 – 43 64 + 23 74 – 73 44 + 11

Află ora după ceas, dacă se ştie că acum durează jumătatea a doua a zilei.

grivna (grn.) copeica (c.) 1 grn. = 100 c.

DETERMINĂM COSTUL MĂRFII

Irina a strâns bani, pentru a cumpăra un cadou fratelui. Calculează câţi bani are Irina.

Calculează costul fiecărui set de produse. 10 grn.

2 grn.

6 grn. 8 grn.

Rezolvă problema. După ce Victoria a cheltuit 75 de grivne, ei i-au rămas încă 20 de grivne. Câţi bani avea Victoria? Află valorile expresiilor prin procedeul convenabil ţie. 42 + 24 78 – 66

36 – 12 24 + 24

55 + 22 75 – 34

34 – 23 26 + 62

139

metrul (m) 100 cm = 1 m 10 dm = 1 m

NE FAMILIARIZĂM CU UNITATEA DE MĂSURĂ A LUNGIMII „METRUL” Exprimă mărimile în centimetri; decimetri. 3 dm = 40 cm = 6 dm =

cm dm cm

10 cm = 10 dm = 100 cm =

dm cm dm

Aminteşte-ţi unităţile de numărare. Ce unităţi de măsură ale lungimii tu ştii?

Unitatea Centimetrul

Zecea Decimetrul

Suta Metrul

Numeşte obiectele, lungimea cărora este bine să fie măsurată cu mărimea de 1 metru.

Rezolvă problemele. 1) Lungimea unui gazon este de 10 m, iar a unui strat de flori — cu 7 m mai mică. Ce lungime are stratul cu flori? 2) Înălţimea unui brad este de 27 m, iar a unui pin — 20 m. Cu câţi metri pinul este mai jos decât bradul?

140

ADUNĂM ŞI SCĂDEM NUMERELE. REPETĂM CELE STUDIATE Determină, care numere lipsesc în tabel. 35 2 55 50 24 6 12 3 40 30 4 4 60 50 7 40 64 73 37 86 64 28 52 85

Termen Termen Suma

Află valorie expresiilor. 67 – 23 17 + 22

62 + 36 99 – 67

45 – 24 74 + 23

43 + 5 77 – 16

Află costul fiecărei cumpărături. 10 grn.

5 grn.

12 grn.

5 grn.

Citeşte textul. Pe un iaz pluteau 14 lebede şi 15 raţe. Prin stuf erau încă 2 lebede şi 3 raţe. Ce vom afla cu ajutorul expresiilor date? 14 + 15

2+3

14 + 2

15 + 3

14 + 15 + 2 + 3

Alege schema, care ilustrează câte păsări erau în total. 14

2 3

141

ADUNĂM ŞI SCĂDEM NUMERELE. REPETĂM CELE STUDIATE Clarifică, ce numere lipsesc în tabel. Descăzutul Scăzătorul Diferenţa

56 73 64 46 78 86 65 97 33 45 12 52 56 45 44 32 21 33 34 32 75 24 56 36

Examinează în ce ordine s-au adunat numerele. De ce au ales anume aceste numere? Calculează prin procedeul care-ţi place. 4 + 5 + 6 = 4 + 6 + 5 = 10 + 5 = 15 2 + 30 + 5 + 20 = 30 + 20 + 5 + 2 = 50 + 5 + 2 = 57

7+3+8

4 + 50 + 40

2+9+8

Află lungimea corpului şopârlei şi a şoarecelui.

10 cm

17 cm

12 cm

tot atât

Compară expresiile matematice. 56 + 10 40 + 30 80 – 1 70 + 9 36 + 12 75 – 34

142

43 – 13 20 + 7 38 + 1 59 – 10 28 – 20 6 + 3

Lungimea segmentului AB — 1 dm 3 cm, iar a segmentului CK — 1 cm. Care segment este mai lung?

VERIFICĂM SUCCESELE PROPRII

Numeşte numerele omise. 11

Numeşte numerele mai mici decât 70. 60

Care semne ale operaţiilor aritmetice sunt omise? 47 39 95

10 = 37 10 = 49 10 = 85

73 56 82

10 = 83 10 = 46 10 = 92

Cu ce bancnotă se poate plăti pentru cumpărătură? Află câte grivne vor rămâne.

10 grn.

SUC

Rezolvă problema. Câinii Belka şi Strelka au fost în cosmos mai devreme decât omul. Zborul lor a durat 25 de ore. Cu câte ore mai multe decât o zi au fost în zbor câinii-cosmonauţi?

143

CUPRINSUL Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 Capitolul 1. Numerele primei zeci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 Verificăm succesele proprii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 Capitolul 2. Procedeele adunării şi scăderii numerelor în limitele 10 . . . . . . . . . . . 45 Verificăm succesele proprii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79 Capitolul 3. Adunarea şi scăderea în limitele 10. Problema . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 Verificăm succesele proprii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107 Capitolul 4. Numerele de două cifre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108 Verificăm succesele proprii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143

Informaţii despre folosirea manualului Nr. de or. 1 2 3 4 5

Numele şi prenumele elevului/elevei

Anul de învăţământ

Starea manualului la început la sfârşit de an de an

Навчальне видання СКВОРЦОВА Світлана Олексіївна ОНОПРІЄНКО Оксана Володимирівна

Математика

підручник для 1 класу закладів загальної середньої освіти з навчанням румунською мовою Рекомендовано Міністерством освіти і науки України Видано за рахунок державних коштів. Продаж заборонено Переклад з української Г. Лазаровича Румунською мовою Редактор О. Апетрі Технічний редактор С. Максимець Комп’ютерна верстка А. Андреєва Коректор Д. Апетрі Формат 84×108/16. Ум. друк. арк. 15,12. Обл.-вид. арк. 14, 5. Тираж 2360 прим. Зам. № 1346. Видавець і виготовлювач видавничий дім „Букрек”, вул. Радищева, 10, м. Чернівці, 58000 Тел./факс (0372) 55-29-43. E-mail: info@bukrek.net www.bukrek.net Свідоцтво про внесення до Державного реєстру суб’єкта видавничої справи ЧЦ № 1 від 10.07.2000 р.