Zaharia CAPITOLUL 1 1 În luna a opta, în al doilea an al lui Darius, cuvântul Domnului a venit către Zaharia, fiul lui Berechia, fiul prorocului Ido, zicând: 2 Domnul a fost foarte mâniat împotriva părinților voștri. 3 De aceea spune-le: „Așa vorbește Domnul oștirilor: Întoarceți-vă la Mine, zice Domnul oștirilor, și Mă voi întoarce la voi, zice Domnul oștirilor.” 4 Nu fiți ca părinții voștri, cărora le strigau prorocii dinainte, zicând: „Așa vorbește Domnul oștirilor: Întoarceți-vă acum de la căile voastre cele rele și de la faptele voastre cele rele!” Dar ei nu M-au ascultat și nu Mau ascultat, zice Domnul. 5 Unde sunt părinții voștri? Și profeții trăiesc ei veșnic? 6 Dar cuvintele Mele și legile Mele, pe care le-am poruncit robilor Mei, prorocii, nu au prins ele oare pe părinții voștri? Și ei s-au întors și au zis: „Domnul oștirilor a hotărât să ne facă după căile și faptele noastre, așa a procedat cu noi.” 7 În ziua a douăzeci și patra a lunii a unsprezecea, adică luna Șebat, în al doilea an al lui Darius, cuvântul Domnului a venit către Zaharia, fiul lui Berechia, fiul prorocului Ido, zicând: 8 Noaptea, m-am uitat și iată că un om călărea pe un cal roșu și stătea printre niște mirți în vale; și în spatele lui erau cai roșii, pestriți și albi. 9 Atunci am zis eu: „Domnul meu, ce înseamnă acestea?” Îngerul care vorbea cu mine mi-a zis: „Îți voi arăta ce înseamnă acestea.” 10 Omul care stătea printre mirți a răspuns și a zis: „Aceștia sunt aceia pe care i-a trimis Domnul să cutreiere pământul.” 11 Ei au răspuns îngerului Domnului care stătea printre mirți și au zis: „Am umblat prin pământ și iată că tot pământul stă nemișcat și odihnit.” 12 Îngerul Domnului a răspuns și a zis: „Doamne al oștirilor, până când nu vei avea milă de Ierusalim și de cetățile lui Iuda, împotriva cărora te-ai mâniat în acești șaptezeci de ani?” 13 Domnul a răspuns îngerului care vorbea cu mine cu cuvinte bune și cuvinte de mângâiere. 14 Îngerul care vorbea cu mine mi-a zis: „Strigă și zi: «Așa vorbește Domnul oștirilor: «Sunt plin de o mare gelozie pentru Ierusalim și pentru Sion. 15 Și sunt foarte mânios pe neamurile care trăiesc liniștite, căci am fost puțin mânios, și ele au ajutat la agravarea necazului. 16 De aceea, așa vorbește Domnul: „Mă întorc cu îndurare la Ierusalim; Casa Mea va fi zidită în el, zice Domnul oștirilor, și o frânghie va fi întinsă peste Ierusalim.” 17 Strigă din nou, zicând: „Așa vorbește Domnul oștirilor: «Cetățile Mele se vor întinde din nou prin prosperitate; Domnul va mângâia din nou Sionul și va alege din nou Ierusalimul! 18 Atunci mi-am ridicat ochii și am văzut, și iată patru coarne. 19 Am zis îngerului care vorbea cu mine: „Ce înseamnă acestea?” El mi-a răspuns: „Acestea sunt coarnele care au risipit pe Iuda, pe Israel și Ierusalimul.”
20 Domnul mi-a arătat patru tâmplari. 21 Atunci am zis eu: „Ce vin să facă aceștia?” El a zis: „Aceștia sunt coarnele care au risipit pe Iuda, așa că nimeni nu și-a ridicat capul; dar aceștia au venit să-i înfricoșeze, să dărâme coarnele neamurilor care și-au ridicat cornul asupra țării lui Iuda, ca să-l risipească.” CAPITOLUL 2 1 Mi-am ridicat din nou ochii și m-am uitat, și iată că un om avea în mână o frânghie de măsurat. 2 Atunci am zis eu: „Unde te duci?” El mi-a răspuns: „Să măsor Ierusalimul, ca să văd care este lățimea lui și care este lungimea lui.” 3 Și iată, îngerul care vorbea cu mine a ieșit, și un alt înger a ieșit în întâmpinarea lui, 4 Și i-a zis: „Aleargă și vorbește tânărului acesta și spune-i: «Ierusalimul va fi locuit ca niște cetăți fără ziduri, din cauza mulțimii oamenilor și a vitelor care vor fi în ele. 5 Căci Eu, zice Domnul, îi voi fi un zid de foc de jur împrejur și voi fi slava în mijlocul lui. 6 „Ho, ho, ieșiți și fugiți din țara de la miazănoapte!”, zice Domnul; căci v-am împrăștiat ca în cele patru vânturi ale cerurilor!”, zice Domnul. 7 Izbăvește-te, Sion, care locuiești la fiica Babilonului! 8 Căci așa vorbește Domnul oștirilor: „După slavă, El m-a trimis la neamurile care v-au jefuit; căci cine se atinge de voi se atinge de lumina ochilor Lui. 9 Căci iată, Îmi voi scutura mâna împotriva lor, și vor fi prada de pradă pentru robii lor; și veți ști că Domnul oștirilor m-a trimis. 10 Cântă și bucură-te, fiica Sionului, căci iată, Eu vin și voi locui în mijlocul tău, zice Domnul. 11 Și multe neamuri se vor alipi de Domnul în ziua aceea și vor fi poporul Meu; și Eu voi locui în mijlocul tău; și vei ști că Domnul oștirilor m-a trimis la tine. 12 Domnul va stăpâni Iuda, partea Lui în țara sfântă, și va alege din nou Ierusalimul. 13 Taceți, orice făptură, înaintea Domnului, căci El S-a ridicat din locașul Lui cel sfânt. CAPITOLUL 3 1 Mi-a arătat pe Iosua, marele preot, care stătea înaintea îngerului Domnului, iar pe Satana stând la dreapta lui ca să-i stea împotrivă. 2 Domnul a zis Satanei: „Domnul să te mustre, Satano! Domnul, care a ales Ierusalimul, să te mustre! Nu este acesta un tăciune smuls din foc?” 3 Iosua era îmbrăcat în haine murdare și stătea înaintea îngerului. 4 El a răspuns și a zis celor ce stăteau înaintea lui: „Scoateți-i hainele murdare!” Apoi i-a zis: „Iată, am îndepărtat nelegiuirea ta de la tine și te voi îmbrăca cu haine de schimb.” 5 Și am zis: „Să-i pună pe cap o mitră frumoasă!” Și i-au pus o mitră frumoasă pe cap și l-au îmbrăcat cu veșminte. Îngerul Domnului stătea acolo. 6 Îngerul Domnului i-a zis lui Iosua: 7 Așa vorbește Domnul oștirilor: „Dacă vei umbla pe căile Mele și dacă vei păzi poruncile Mele, atunci vei judeca și Casa Mea și vei păzi curțile Mele și îți voi da locuri ca să te plimbi printre cei ce stau în jur.”