Maleahi CAPITOLUL 1 1 Povara cuvântului Domnului către Israel, rostit prin Maleahi. 2 V-am iubit, zice Domnul. Și totuși voi ziceți: „În ce ne-ai iubit?” Nu era Esau fratele lui Iacov? zice Domnul. Totuși, l-am iubit pe Iacov, 3 L-am urât pe Esau și i-am pustiit munții și moștenirea lui pentru zmeii pustiului. 4. Edom zice: „Suntem săraci, dar ne vom întoarce și vom zidi din nou locurile pustii!”, așa vorbește Domnul oștirilor: „Ei vor zidi, dar Eu le voi dărâma; și le vor numi: „Hotarul răutății” și: „Poporul împotriva căruia Domnul este mânios pe vecie.” 5 Ochii voștri vor vedea și veți zice: «Domnul va fi mărit de la hotarul lui Israel!»” 6 Fiul își cinstește tatăl și slujitorul își cinstește stăpânul. Dacă sunt Eu Tată, unde este cinstea Mea? Și dacă sunt Eu Stăpân, unde este frica Mea?, zice Domnul oștirilor către voi, preoților, care disprețuiți Numele Meu. Și ziceți: „În ce am disprețuit Numele Tău?” 7 Aduceți pe altarul Meu pâine necurată și ziceți: „În ce Te-am necurat?” Zicând: „Masa Domnului este o demnă de dispreț.” 8 Dacă aduceți ca jertfă un orb, nu este oare rău? Și dacă aduceți un șchiop sau un bolnav, nu este oare rău? Aducețio acum dregătorului vostru. Va fi el binevoitor de voi sau va primi cu căpătâi fața voastră?, zice Domnul oștirilor. 9 Și acum, rugați-vă, pe Dumnezeu să aibă milă de noi! Prin voi s-a făcut aceasta. Va avea El grijă de voi?, zice Domnul oștirilor. 10 Cine este între voi care să închidă ușile degeaba și să nu aprindă foc pe altarul Meu degeaba? Nu am nicio plăcere în voi, zice Domnul oștirilor, și nici nu voi primi dar de mâncare din mâna voastră. 11 Căci de la răsăritul soarelui până la apusul lui, Numele Meu va fi mare printre neamuri; și în orice loc se va aduce tămâie Numelui Meu și jertfă curată, căci Numele Meu va fi mare printre neamuri, zice Domnul oștirilor. 12 Voi însă ați pângărit-o, zicând: „Masa Domnului este pângărită și rodul ei, chiar hrana Lui, este de disprețuit.” 13 Voi ați zis: „Iată, ce osteneală este aceasta!” Și ați disprețuit-o, zice Domnul oștirilor; ați adus animale sfâșiate, șchioape și bolnave; așa ați adus o dar de ofrandă: Să primesc eu oare aceasta din mâna voastră?, zice Domnul. 14 Blestemat fie însă cel înșelător, care are în turma lui o parte masculă și face o jurătură și jertfește Domnului o vită stricată! Căci Eu sunt un Împărat mare, zice Domnul oștirilor, și Numele Meu este înfricoșător printre neamuri. CAPITOLUL 2 1 Și acum, preoților, această poruncă este pentru voi. 2 Dacă nu veți asculta și dacă nu veți pune la inimă să dați slavă Numelui Meu, zice Domnul oștirilor, voi trimite blestemul asupra voastră și voi blestema binecuvântările voastre; da, le-am blestemat deja, pentru că nu vă puneți la inimă.
3 Iată, vă voi strica sămânța și vă voi împrăștia pe fețe gunoi, gunoiul sărbătorilor voastre solemne; și vă vor lua cu el. 4 Și veți ști că v-am trimis această poruncă, pentru ca legământul Meu cu Levi să fie ținut, zice Domnul oștirilor. 5 Legământul Meu cu el a fost de viață și de pace; și i leam dat din cauza fricii de care s-a temut de Mine și s-a înspăimântat înaintea Numelui Meu. 6 Legea adevărului era în gura lui și nelegiuire nu s-a găsit pe buzele lui; a umblat cu mine în pace și dreptate și a întors pe mulți de la nelegiuire. 7 Căci buzele preotului trebuie să păzească știrea și să caute legea din gura lui, căci el este solul Domnului oștirilor. 8 Voi v-ați abătut de la cale, ați făcut pe mulți să se poticnească în Lege, ați stricat legământul lui Levi, zice Domnul oștirilor. 9 De aceea v-am făcut de dispreț și de jos înaintea întregului popor, pentru că n-ați păzit căile Mele și ați fost părtinitori în Lege. 10 Nu este noi toți un singur Tată? Nu ne-a creat oare un singur Dumnezeu? De ce ne purtăm cu trădare fiecare față de fratele său, profanând legământul părinților noștri? 11 Iuda a fost necredincios și s-a săvârșit o urâciune în Israel și în Ierusalim; căci Iuda a pângărit sfințenia Domnului, pe care o iubea, și s-a căsătorit cu fiica unui dumnezeu străin. 12 Domnul va nimici din corturile lui Iacov pe omul care face aceasta, pe învățător și pe învățat, pe cel care aduce o jertfă Domnului oștirilor. 13 Și iată ce ați făcut iarăși, acoperind altarul Domnului cu lacrimi, cu plâns și cu strigăte, așa că El nu mai ia în considerare ofranda și nu o mai primește cu bunăvoință din mâna voastră. 14 Voi ziceți: „De ce?“ Fiindcă Domnul a fost martor între tine și soția tinereții tale, împotriva căreia te-ai purtat cu necredință; totuși, ea este tovarășa ta și soția legământului tău. 15 Și n-a făcut el unul? Totuși, avea el o rămășiță de duh. Și de ce a făcut unul? Ca să caute o sămânță evlavioasă. De aceea, luați aminte la duhul vostru și nimeni să nu se poarte cu trădare împotriva soției tinereții sale. 16 Căci Domnul, Dumnezeul lui Israel, zice: „El urăște lepădarea, pentru că cineva își acoperă violența cu haina lui”, zice Domnul oștirilor. „Luați seama deci la duhul vostru, ca să nu fiți trădători.” 17 L-ați obosit pe Domnul cu cuvintele voastre. Și totuși ziceți: „Cu ce L-am obosit noi?” Când ziceți: „Oricine face răul este bun înaintea Domnului și Își găsește plăcere în el” sau: „Unde este Dumnezeul judecății?” CAPITOLUL 3 1 Iată, Eu trimit pe solul Meu, și El va pregăti calea înaintea Mea; Domnul, pe care-L căutați, va veni deodată la Templul Său; solul legământului, în care vă doriți, iată, El vine, zice Domnul oștirilor. 2 Cine va putea rezista în ziua venirii Lui și cine va sta în picioare când Se va arăta El? Căci El este ca focul topitorului și ca săpunul bălăcitorului. 3 El va ședea ca un rafinar și un curățitor de argint; va curăța pe fiii lui Levi și îi va lărgi ca aurul și argintul, ca să aducă Domnului o ofrandă cu dreptate.