Ezechiel CAPITOLUL 1 1 În anul treizeci, în luna a patra, în ziua a cincea a lunii, pe când eram printre prinșii de război lângă râul Chebar, s-au deschis cerurile și am văzut vedenii dumnezeiești. 2 În a cincea zi a lunii, care era în al cincilea an al robiei împăratului Iehoiachin, 3 Cuvântul Domnului a venit în mod deschis la preotul Ezechiel, fiul lui Buzi, în țara haldeenilor, lângă râul Chebar; și mâna Domnului a fost acolo peste el. 4 Și m-am uitat, și iată, o vârtej de vânt venea dinspre miazănoapte, un nor mare și un foc care se înfășura în jurul lui și o strălucire era în jurul lui, iar din mijlocul lui ieșea ca culoarea chihlimbarului, din mijlocul focului. 5 Din mijlocul lui ieșea înfățișarea a patru făpturi vii. Și aceasta era înfățișarea lor: aveau înfățișarea unui om. 6 Fiecare avea patru fețe și fiecare avea patru aripi. 7 Picioarele lor erau drepte, iar talpa picioarelor lor era ca talpa piciorului unui vițel și străluceau ca culoarea aramei lustruite. 8 Sub aripile lor, în cele patru părți ale lor, aveau mâini de om; și toate patru aveau fețe și aripi. 9 Aripile lor erau lipite una de alta; nu se întorceau când mergeau; fiecare mergea drept înainte. 10 Cât despre înfățișarea fețelor lor, toate patru aveau o față de om și o față de leu în partea dreaptă; și toate patru aveau o față de bou în partea stângă; și toate patru aveau și o față de vultur. 11 Așa erau fețele lor: aripile lor erau întinse în sus; fiecare dintre ei avea câte două aripi lipite una de alta și două le acopereau trupurile. 12 Fiecare mergea drept înainte; încotro le era duhul să meargă, acolo mergeau și nu se întorceau când mergeau. 13 Cât despre înfățișarea făpturilor vii, semăna cu înfățișarea unor cărbuni aprinși și cu înfățișarea unor candele; se mișca printre făpturile vii; focul strălucea puternic, iar din foc ieșeau fulgere. 14 Și făpturile vii alergau și se întorceau ca înfățișarea unui fulger. 15 Pe când priveam făpturile vii, iată că pe pământ, lângă făpturile vii, era o roată cu cele patru fețe ale ei. 16 Înfățișarea și lucrarea roților era ca culoarea crisolitului; toate patru aveau aceeași asemănare; înfățișarea și lucrarea lor era ca o roată în mijlocul altei roți. 17 Când mergeau, se mișcau pe cele patru părți ale lor și nu se întorceau când mergeau. 18 Inelele lor erau atât de înalte încât erau înfricoșătoare; și inelele lor erau pline de ochi de jur împrejurul celor patru. 19 Și când mergeau făpturile vii, mergeau și roțile pe lângă ele; și când se ridicau făpturile vii de la pământ, se ridicau și roțile. 20 Încotro se ducea duhul, mergeau ei, acolo mergea și duhul lor; și roțile se ridicau în fața lor, căci duhul făpturilor vii era în roți. 21 Când mergeau acelea, mergeau și ele; și când stăteau ele, stăteau și ele; și când se ridicau ele de la pământ, se ridicau și roțile în fața lor, căci duhul făpturii vii era în roți.
22 Și asemănarea întinderii cerului de pe capetele făpturilor vii era ca culoarea cristalului înfricoșător, întins deasupra capetelor lor. 23 Sub întindere erau aripile lor drepte una spre cealaltă; fiecare avea câte două, care le acopereau trupurile de o parte și fiecare avea câte două, care le acopereau trupurile de cealaltă parte. 24 Și când mergeau, auzeam vuietul aripilor lor, ca vuietul unor ape mari, ca glasul Celui Atotputernic, vuietul unei vorbiri, ca vuietul unei oștiri; când se opreau, își lăsau aripile în jos. 25 Și s-a auzit un glas din întinderea care era deasupra capetelor lor, când s-au oprit și și-au lăsat aripile în jos. 26 Și deasupra întinderii care era deasupra capetelor lor era ceva asemănător unui tron, ca înfățișarea unei pietre de safir; și peste înfățișarea tronului era ceva asemănător cu înfățișarea unui om deasupra lui. 27 Și am văzut ca o culoare a chihlimbarului, ca aspectul focului de jur împrejur, de la înfățișarea coapselor lui în sus și de la înfățișarea coapselor lui în jos, am văzut ca aspectul focului și avea o strălucire de jur împrejur. 28 Ca înfățișarea curcubeului care este în nor într-o zi de ploaie, așa era înfățișarea strălucirii de jur împrejur. Aceasta era înfățișarea asemănătoare a slavei Domnului. Când am văzut-o, am căzut cu fața la pământ și am auzit un glas care vorbea. CAPITOLUL 2 1 El mi-a zis: „Fiul omului, stai în picioare, și-ți voi vorbi.” 2 Și duhul a intrat în mine când mi-a vorbit și m-a pus în picioare, astfel încât am auzit pe Cel ce-mi vorbea. 3 Și mi-a zis: „Fiul omului, te trimit la copiii lui Israel, la un neam răzvrătit care s-a răsculat împotriva Mea; ei și părinții lor au păcătuit împotriva Mea până în ziua aceasta. 4 Căci sunt copii obraznici și cu inima încăpățânată. Te trimit la ei și le vei spune: „Așa vorbește Domnul Dumnezeu.” 5 Și ei, fie că vor asculta, fie că se vor abține (căci sunt o casă de răzvrătiți), vor ști totuși că a fost un proroc în mijlocul lor. 6 Tu, fiul omului, nu te teme de ei și nu te înspăimânta de cuvintele lor, chiar dacă ai mărăcini și spini și locuiești printre scorpioni; nu te teme de cuvintele lor și nu te înspăimânta de privirea lor, chiar dacă sunt o casă de răzvrătiți. 7 Să le spui cuvintele Mele, fie că vor asculta, fie că se vor abține, căci sunt foarte răzvrătiți. 8 Dar tu, fiul omului, ascultă ce-ți spun: Nu fi răzvrătit ca acea casă răzvrătită; deschide-ți gura și mănâncă ce-ți dau. 9 Și m-am uitat, și iată că o mână a fost întinsă spre mine; și, iată, în ea era un sul de carte; 10 Și a întins-o înaintea mea; și era scrisă pe dinăuntru și pe dinafară; și erau scrise în ea tânguiri, jale și vaiuri. CAPITOLUL 3 1 El mi-a zis: „Fiul omului, mănâncă ce găsești; mănâncă sulul acesta și du-te și vorbește casei lui Israel.” 2 Mi-am deschis gura și m-a făcut să mănânc sulul acela. 3 Și mi-a zis: „Fiul omului, mănâncă-ți pântecele și umpleți rărunchii cu această sulă pe care ți-o dau!” Apoi am mâncat-o și a fost dulce în gura mea ca mierea.