Judecători CAPITOLUL 1 1 După moartea lui Iosua, copiii lui Israel L-au întrebat pe Domnul, zicând: „Cine dintre noi să se suie mai întâi împotriva canaaniților, ca să lupte împotriva lor?” 2 Domnul a zis: „Iuda se va sui; iată, am dat țara în mâinile lui.” 3 Iuda i-a zis fratelui său Simeon: „Suie-te cu mine la sorțul care mi-a căzut la sorți, ca să luptăm împotriva canaaniților; și eu voi merge și eu cu tine la sorțul care îți este dat la sorți.” Și Simeon a mers cu el. 4 Iuda s-a suit, și Domnul a dat în mâinile lor pe canaaniți și pe fereziți; și i-au ucis la Bezec zece mii de oameni. 5 Au găsit pe Adoni-Bezec la Bezec și au luptat împotriva lui și i-au bătut pe canaaniți și pe fereziți. 6 Adoni-Bezec a fugit; și l-au urmărit, l-au prins și i-au tăiat degetele mari de la mâini și de la picioare. 7 Adoni-Bezec a zis: „Șaptezeci de împărați, cu degetele mari de la mâini și de la picioare tăiate, își adunau mâncarea sub masa mea. Dumnezeu mi-a răsplătit cum am făcut eu.“ L-au adus la Ierusalim și acolo a murit. 8 Copiii lui Iuda luptaseră împotriva Ierusalimului și îl cuceriseră, îl trecuseră prin ascuțișul sabiei și dăduseră foc cetății. 9 După aceea, copiii lui Iuda s-au pogorât să lupte împotriva canaaniților, care locuiau în munte, în miazăzi și în vale. 10 Iuda a pornit împotriva canaaniților care locuiau în Hebron (numele Hebronului era mai înainte Chiriat-Arba) și au bătut pe Șeșai, Ahiman și Talmai. 11 De acolo a pornit împotriva locuitorilor Debirului; numele Debirului era mai înainte Chiriat-Sefer. 12 Caleb a zis: „Celui care va lovi Chiriat-Seferul și îl va lua, îi voi da de nevastă pe fiica mea Acsa.” 13 Și Otniel, fiul lui Chenaz, fratele mai mic al lui Caleb, a luat-o; și Caleb i-a dat de nevastă pe fiica sa Acsa. 14 Când a venit ea la el, l-a îndemnat să ceară tatălui ei un ogor. Ea s-a dat jos de pe măgar, iar Caleb i-a zis: „Ce vrei?” 15 Ea i-a zis: „Dă-mi o binecuvântare, căci mi-ai dat o țară de la miazăzi; dă-mi și izvoare de apă.” Și Caleb i-a dat izvoarele de sus și izvoarele de jos. 16 Copiii chenitului, socrul lui Moise, s-au suit din cetatea palmierilor împreună cu copiii lui Iuda în pustiul lui Iuda, care este la miazăzi de Arad; și s-au dus și au locuit printre popor. 17 Iuda a mers cu fratele său Simeon și i-au bătut pe canaaniții care locuiau în Țefat și au nimicit-o cu desăvârșire. Și numele cetății s-a numit Horma. 18 Iuda a luat Gaza cu hotarul ei, Aschelonul cu hotarul ei și Ekronul cu hotarul ei. 19 Domnul a fost cu Iuda; și a izgonit pe locuitorii muntelui; dar n-a putut izgoni pe locuitorii văii, pentru că aveau care de fier. 20 Au dat lui Caleb Hebronul, așa cum a spus Moise; și el a izgonit de acolo pe cei trei fii ai lui Anac. 21 Fiii lui Beniamin nu i-au izgonit pe iebusiții care locuiau în Ierusalim; și iebusiții au locuit cu fiii lui Beniamin în Ierusalim până în ziua de azi.
22 Și casa lui Iosif s-a suit și ea împotriva Betelului; și Domnul a fost cu ei. 23 Casa lui Iosif a trimis să iscodească Betelul. (Numele cetății era mai înainte Luz.) 24 Și spionii au văzut un om ieșind din cetate și i-au zis: „Arată-ne, te rog, intrarea în cetate și îți vom arăta îndurare.” 25 El le-a arătat intrarea în cetate, și au lovit cetatea prin ascuțișul sabiei, dar l-au lăsat să plece pe om și pe toată familia lui. 26 Omul acela s-a dus în țara hetiților și a zidit o cetate și ia pus numele Luz; acesta este numele ei până în ziua de azi. 27 Manase n-a izgonit nici pe locuitorii din Bet-Șean și din satele lui, nici pe Taanac și din satele lui, nici pe locuitorii din Dor și din satele lui, nici pe locuitorii din Ibleam și din satele lui, nici pe locuitorii din Meghido și din satele lui; ci canaaniții au vrut să locuiască în țara aceea. 28 Când Israel a devenit puternic, i-a supus pe canaaniți la bir și nu i-a izgonit cu desăvârșire. 29 Efraim n-a izgonit pe canaaniții care locuiau în Ghezer; ci canaaniții au locuit în mijlocul lor în Ghezer. 30 Zabulon n-a izgonit nici pe locuitorii din Chitron, nici pe locuitorii din Nahalol; ci canaaniții au locuit printre ei și au devenit tributari. 31 Așer n-a izgonit nici pe locuitorii din Aco, nici pe locuitorii din Sidon, nici din Ahlab, nici din Aczib, nici din Helba, nici din Afic, nici din Rehob. 32 Așeriții au locuit însă printre canaaniți, locuitorii țării, căci nu i-au izgonit. 33 Neftali n-a izgonit nici pe locuitorii din Bet-Șemeș, nici pe locuitorii din Bet-Anat, ci a locuit printre canaaniți, locuitorii țării; totuși, locuitorii din Bet-Șemeș și din BetAnat le-au devenit tributari. 34 Amoriții i-au împins pe copiii lui Dan în munte, căci nu i-au lăsat să se coboare în vale. 35 Amoriții au vrut să locuiască pe muntele Heres, în Aialon și în Șaalbim; totuși, mâna casei lui Iosif a fost puternică și au ajuns să fie tributari. 36 Ținutul amoriților se întindea de la suișul spre Acrabim, de la stâncă în sus. CAPITOLUL 2 1 Îngerul Domnului s-a suit din Ghilgal la Bochim și a zis: „V-am scos din Egipt și v-am adus în țara pe care am jurato părinților voștri; am zis: «Niciodată nu voi călca legământul Meu cu voi.»” 2 Să nu faceți legământ cu locuitorii țării acesteia; să le dărâmați altarele; dar n-ați ascultat de glasul Meu. Pentru ce ați făcut una ca aceasta? 3 De aceea am zis: „Nu-i voi izgoni dinaintea voastră; ci vor fi ca niște spini în coastele voastre, iar dumnezeii lor vor fi o cursă pentru voi.” 4 Când îngerul Domnului a vorbit aceste cuvinte tuturor copiilor lui Israel, poporul și-a ridicat glasul și a plâns. 5 Au numit locul acela Bochim; și au adus acolo jertfe Domnului. 6 După ce Iosua a lăsat poporul să plece, copiii lui Israel sau dus fiecare la moștenirea lui ca să ia în stăpânire țara. 7 Poporul a slujit Domnului în toate zilele lui Iosua și în toate zilele bătrânilor care au trăit după Iosua și care văzuseră toate lucrările mari pe care le făcuse Domnul pentru Israel.