Iosua CAPITOLUL 1 1 După moartea lui Moise, slujitorul Domnului, s-a întâmplat că Domnul a vorbit lui Iosua, fiul lui Nun, slujitorul lui Moise, zicând: 2 Moise, robul meu, a murit; Acum ridică-te, treci Iordanul acesta, tu și tot poporul acesta, în țara pe care o dau lor, copiilor lui Israel. 3 Orice loc pe care va călca talpa piciorului vostru, vi l-am dat, după cum i-am spus lui Moise. 4 De la pustiu și acest Liban până la râul cel mare, râul Eufrat, toată țara hetiților și până la marea cea mare, spre apusul soarelui, va fi coasta voastră. 5 Nimeni nu va putea sta înaintea ta în toate zilele vieții tale; așa cum am fost cu Moise, așa voi fi cu tine; nu te voi lăsa și nu te voi părăsi. 6 Întărește-te și ai curaj, căci acestui popor vei împărți ca moștenire țara pe care am jurat părinților lor că le-o dau. 7 Numai tu fii puternic și foarte curajos, ca să păzești să faci după toată legea pe care ți-a poruncit-o slujitorul meu Moise: nu te întoarce de la ea la dreapta sau la stânga, ca să prosperi oriunde vei merge. 8 Această carte a Legii nu se va îndepărta din gura ta; ci să meditezi la el zi și noapte, ca să ai grijă să faci după tot ce este scris în ea; căci atunci îți vei face calea prosperă și atunci vei avea succes. 9 Nu ți-am poruncit eu? Fii puternic și cu curaj; nu te teme, nici nu te speria, căci Domnul Dumnezeul tău este cu tine oriunde vei merge. 10 Atunci Iosua a poruncit conducătorilor poporului, zicând: 11 Treceți prin oștire și porunciți poporului, zicând: Pregătiți-vă mâncare; căci în trei zile veţi trece peste acest Iordan, ca să intraţi să stăpâniţi ţara pe care ţi-o dă Domnul Dumnezeul tău ca să o stăpâneşti. 12 Și Rubeniților și Gadiților și jumătate din seminția lui Manase, Iosua a zis: 13 Adu-ți aminte de cuvântul pe care ți l-a poruncit Moise, slujitorul Domnului, zicând: DOMNUL, Dumnezeul tău, ți-a dat odihnă și ți-a dat țara aceasta. 14 Soțiile voastre, copiii voștri și vitele voastre să rămână în țara pe care ți-a dat-o Moise de cealaltă parte a Iordanului; dar veți trece înaintea fraților voștri înarmați, toți vitejii viteji, și îi veți ajuta; 15 Până când Domnul va da odihnă fraților voștri, așa cum v-a dat, și ei vor stăpâni și ei țara pe care le-o dă Domnul, Dumnezeul vostru; atunci vă veți întoarce în țara stăpânirii voastre și vă veți bucura de ea, pe care v-a dat-o Moise, slujitorul Domnului, de această parte a Iordanului, spre răsăritul soarelui. 16 Iar ei au răspuns lui Iosua, zicând: Tot ce ne porunciți, vom face și oriunde ne veți trimite, vom merge. 17 După cum am ascultat de Moise în toate lucrurile, tot așa te vom asculta; numai DOMNUL Dumnezeul tău să fie cu tine, așa cum a fost cu Moise. 18 Oricine va fi răzvrătit împotriva poruncii tale și nu va asculta cuvintele tale în tot ce i-ai poruncit, va fi pedepsit cu moartea; numai să fii puternic și cu curaj.
CAPITOLUL 2 1 Și Iosua, fiul lui Nun, a trimis din Sitim doi bărbați să spioneze pe ascuns, spunând: „Du-te să vezi țara, chiar Ierihonul”. Și s-au dus și au intrat în casa unei curve, numită Rahab, și au găzduit acolo. 2 Și i s-a spus împăratului Ierihonului, zicând: Iată, au intrat în noaptea asta oameni dintre copiii lui Israel să cerceteze țara. 3 Și împăratul Ierihonului a trimis la Rahab să-i spună: „Adu afară pe oamenii care au venit la tine, care au intrat în casa ta, căci au venit să cerceteze toată țara. 4 Și femeia i-a luat pe cei doi bărbați și i-a ascuns și a zis astfel: Au venit bărbați la mine, dar nu știam de unde erau. 5 Și s-a întâmplat, pe la vremea închiderii porții, când se făcuse întuneric, oamenii au ieșit; nu știu unde se duceau oamenii; urmăriți-i repede; căci îi veţi atinge. 6 Dar ea îi adusese pe acoperișul casei și îi ascunsese cu tulpinile de in, pe care le pusese în ordine pe acoperiș. 7 Bărbații au urmărit după ei drumul către Iordan, până la vaduri; și de îndată ce cei ce îi urmăreau au ieșit, au închis poarta. 8 Și înainte ca ei să fie culcați, ea s-a suit la ei pe acoperiș; 9 Și ea le-a spus oamenilor: Știu că Domnul v-a dat țara și că groaza voastră a căzut peste noi și că toți locuitorii țării leșin din cauza voastră. 10 Căci am auzit că Domnul a secat apa Mării Roșii pentru voi, când ați ieșit din Egipt; și ce ați făcut celor doi împărați ai amoriților, care erau de cealaltă parte a Iordanului, Sihon și Og, pe care i-ați nimicit cu desăvârșire. 11 Și de îndată ce am auzit aceste lucruri, inima noastră s-a topit și nu a mai rămas curaj în nimeni din cauza voastră; căci Domnul Dumnezeul vostru este Dumnezeu sus în ceruri și jos pe pământ. 12 Acum, așadar, vă rog, jurați-mi pe Domnul, pentru că vam arătat bunătate, că și voi veți arăta bunătate față de casa tatălui meu și veți da-mi un semn adevărat. 13 Și să mântuiți cu viață pe tatăl meu și pe mama mea și pe frații mei și pe surorile mele și pe tot ce au ei și să ne scăpați viețile de la moarte. 14 Și bărbații i-au răspuns: „Viața noastră pentru a ta, dacă nu spui aceasta treaba noastră”. Și, când Domnul ne va da țara, ne vom purta bine și cu adevărat cu tine. 15 Atunci ea i-a coborât cu o frânghie prin fereastră, căci casa ei era pe zidul orașului și ea a locuit pe zid. 16 Și ea le-a spus: Duceți-vă la munte, ca să nu vă întâlnească cei care vă urmăresc; și ascundeți-vă acolo trei zile, până când cei care îl urmăresc se vor întoarce; după aceea, să vă duceți. 17 Și bărbații i-au spus: „Vom fi fără vină pentru jurământul tău pe care ne-ai făcut să-l jurăm”. 18 Iată, când vom ajunge în țară, vei lega acest fir de fir stacojiu la fereastra pe care ne-ai lăsat jos și vei aduce acasă la tine pe tatăl tău și pe mama ta, pe frații tăi și pe toată casa tatălui tău. 19 Și se va întâmpla că oricine va ieși pe ușile casei tale în stradă, sângele lui va fi pe capul lui și noi vom fi nevinovați; și oricine va fi cu tine în casă, sângele lui va fi pe capul nostru, dacă va fi vreo mână asupra lui. 20 Și dacă vei rosti aceasta afacerea noastră, atunci vom fi renunțați la jurământul pe care ne-ai făcut să-l jurăm. 21 Și ea a spus: După cuvintele tale, așa să fie. Și ea i-a trimis și au plecat; și a legat firul stacojiu la fereastră.