1 Rè CAPITULU 1 1 Avà u rè David era vechju è avanzatu in anni; è u cuprianu di vestiti, ma ùn avia micca riscaldamentu. 2 Dunque i so servitori li dissenu: "Chì si cerchi per u mo signore u rè una ghjovana vergine; è ch'ella stà davanti à u rè, è ch'ella u cureghji, è ch'ella si stende in u to senu, affinchì u mo signore u rè si scaldi." 3 Cusì cercanu una bella zitella in tuttu u cunfine d'Israele, è trovanu Abishag, una Sunamita, è a purtonu à u rè. 4 È a zitella era assai bella, è curava u rè, è u servia; ma u rè ùn a cunniscia micca. 5 Allora Adonija, figliolu d'Aggith, s'innalzò, dicendu: "Eiu sarò rè". È si preparò carri è cavalieri, è cinquanta omi per corre davanti à ellu. 6 È u so babbu ùn l'avia mai dispiacitu dicendu: Perchè hai fattu cusì? Era ancu ellu un omu assai bellu; è a so mamma l'avia parturitu dopu à Absalom. 7 È ellu hà cunsultatu cù Joab, figliolu di Zeruià, è cù Abiatar, u prete; è quelli chì seguitavanu Adonija l'aiutavanu. 8 Ma Zadok, u prete, è Benaia, figliolu di Ghjehoiada, è Nathan, u prufeta, è Simei, è Rei, è l'omi putenti chì eranu di David, ùn eranu micca cun Adonija. 9 È Adonija hà tombu pecure è boi è vacche grasse vicinu à a petra di Zohelet, chì hè vicinu à Enrogel, è hà chjamatu tutti i so fratelli, i figlioli di u rè, è tutti l'omi di Ghjuda, i servitori di u rè. 10 Ma ùn chjamò micca Nathan, u prufeta, Benaia, i putenti è Salomone, u so fratellu. 11 Nathan disse dunque à Betsabea, mamma di Salomone: «Ùn hai micca intesu dì chì Adonija, figliolu d'Aggit, hè regnante, è David, u nostru signore, ùn u sà micca? 12 Avà dunque veni, ti pregu, lasciami dà ti un cunsigliu, affinchì tu possi salvà a to vita è a vita di u to figliolu Salomone. 13 Vai, è vai da u rè David, è dilli: Ùn avete micca ghjuratu à a to serva, o signore meu, o rè, dicendu: Salomone, u to figliolu, regnerà dopu à mè, è si puserà nantu à u mo tronu? Perchè dunque regna Adonija? 14 Eccu, mentre chì tù parli sempre cù u rè, anch'eiu entreraghju dopu à tè, è cunfirmeraghju e to parolle. 15 È Betsabea intrì in a camera di u rè; è u rè era assai vechju; è Abishag, a Sunamita, servia u rè. 16 È Betsabea s'inchinò è s'inchinò davanti à u rè. È u rè disse: Chì vulete? 17 È ella li disse: Signore, tù hai ghjuratu per u Signore, u to Diu, à a to serva, dicendu: Di sicuru, Salomone, u to figliolu, regnerà dopu à mè, è si puserà nantu à u mo tronu. 18 È avà, eccu, Adonija hè regnante; è avà, u mo signore u rè, tu ùn u sai micca. 19 Hà ancu tombu buoi, vacche grasse è pecure in abbondanza, è hà chjamatu tutti i figlioli di u rè, è Abiatar u prete, è Joab, u capitanu di l'armata; ma Salomone, u to servitore, ùn hà micca chjamatu. 20 È tè, u mo signore, o rè, l'ochji di tuttu Israele sò nantu à tè, affinchì tu li dica quale si puserà nantu à u tronu di u mo signore, u rè, dopu à ellu.
21 Altrimenti, quandu u mo signore, u rè, si ne và à dorme cù i so babbi, eiu è u mo figliolu Salomone seremu cunsiderati cum'è culpevuli. 22 È eccu, mentre ella parlava ancu cù u rè, hè ghjuntu ancu u prufeta Nathan. 23 È li dissenu à u rè, dicendu: Eccu u prufeta Nathan. È quand'ellu hè ghjuntu davanti à u rè, s'inchinò davanti à ellu cù a faccia in terra. 24 È Nathan disse: U mo signore, o rè, avete dettu: Adonija regnerà dopu à mè, è ellu si puserà nantu à u mo tronu? 25 Perchè hè falatu oghje, è hà immolatu boi è vacche grasse è pecure in quantità, è hà chjamatu tutti i figlioli di u rè, è i capitani di l'armata, è Abiatar u prete; è eccu, manghjanu è bevenu davanti à ellu, è dicenu: "Diu salvi u rè Adonia!" 26 Ma à mè, u to servitore, è à Zadok u prete, è à Benaia, figliolu di Jehoiada, è à Salomone, u to servitore, ùn m'hà chjamatu. 27 Hè questu fattu da u mo signore u rè, è ùn l'hai micca dettu à u to servitore, quale duverebbe pusà nantu à u tronu di u mo signore u rè dopu à ellu ? 28 Allora u rè David rispose è disse: Chjamatemi Betsabea. È ella entrò in presenza di u rè, è si firmò davanti à u rè. 29 È u rè ghjurò, è disse: Cum'è u Signore vive, chì hà liberatu a mo ànima da ogni angustia, 30 Cum'è t'aghju ghjuratu per u Signore Diu d'Israele, dicendu: Di sicuru Salomone, u to figliolu, regnerà dopu à mè, è si puserà nantu à u mo tronu in locu meiu; cusì faraghju oghje. 31 Allora Betsabea s'inchinò cù a faccia à terra, è s'inchinò davanti à u rè, è disse: Chì u mo signore, u rè David, campi per sempre. 32 È u rè David disse: Chjamatemi Zadok u prete, Nathan u prufeta, è Benaia, figliolu di Jehoiada. È si sò presentati davanti à u rè. 33 U rè disse ancu à elli: Pigliate cun voi i servitori di u vostru signore, fate cavalcà Salomone, u mo figliolu, nantu à a mo mula, è purtatelu à Gihon. 34 È chì u prete Zadok è u prufeta Nathan l'unghjinu rè d'Israele; è sunate a tromba, è dite: Diu salvi u rè Salomone. 35 Allora u seguiterete, affinchì vene è si pusi nantu à u mo tronu; perchè ellu serà rè in locu meiu; è l'aghju numinatu per esse guvernatore d'Israele è di Ghjuda. 36 È Benaia, figliolu di Jehoiada, rispose à u rè, è disse: Amen: u Signore Diu di u mo signore u rè dice cusì. 37 Cum'è u Signore hè statu cù u mo signore u rè, cusì sia ellu cù Salomone, è ch'ellu faci u so tronu più grande chè u tronu di u mo signore u rè David. 38 Cusì u prete Zadok, è u prufeta Nathan, è Benaia, figliolu di Jehoiada, è i Cherethei, è i Pelethei, scesenu, è fecenu cavalcà Salomone nantu à a mula di u rè David, è u purtonu à Gihon. 39 È u prete Zadok pigliò un cornu d'oliu da u tabernaculu, è unse Salomone. È sunaru a tromba; è tuttu u populu disse: Diu salvi u rè Salomone. 40 È tuttu u populu cullò dopu à ellu, è u populu sunava e pifferaie, è si rallegrava di grande gioia, tantu chì a terra si scuzzulava per via di u so sonu. 41 È Adonija è tutti l'invitati chì eranu cun ellu l'anu intesu mentre avianu finitu di manghjà. È quandu Joab hà intesu u sonu di a tromba, hà dettu: Perchè hè questu rumore di a cità in tumultu?