Issuu

Amalia Crisan ,

poem romanesc

11th October – 03th November

Poem românesc Focalizarea asupra temei peisajului. Acest proiect vorbește însă și despre legăturile noastre cu natura, nu doar din România, cât și din lumea întreagă, pe care o putem numi acasă, atunci când este în armonie cu sufletul omului. Amalia Crișan este elevă în clasa a X-a a Liceului de Arte Vizuale “Romulus Ladea” din Cluj-Napoca. Aceasta atinge teme complexe prin maniera sa și dovedește atât maturitate, cât și inocența prin care pune tușa pe pânză, toate acestea fiind revendicate din spiritul folclorului local, al artei populare românești. Reflecția asupra sensurilor tradiționale este armonios îmbinată cu arta modernă sau chiar contemporană, având drept surse de inspirație mari artiști ai curentului artistic Futurism, dar și ai Avangardei austriece. Prin aceste lucrări se celebrează frumuseţea lumii, care dezvăluie invizibilul și duc privitorul aproape de inexplicabil. Aceste metamorfoze ale realului sunt un mesaj de speranţă. Ele amintesc faptul că miraculosul există. Transportă privitorul în timp și spaţiu. Tablourile din această serie frapează prin forța cromatică și formele clar definite care invită la întoarcerea către natură, către tot ce este mai pur. O tăcere mută, apăsătoare, care are atât de multe de spus. Ea se transforma întrun strigăt cu ecouri peste văi îndepărtate și peste sufletele noastre amorțite. Tânăra artistă a ales să compună o temă valorificată prin culoare, contraste, linii puternice, afirmându-și originalitatea prin simplitatea și complexitatea simțirilor din spatele tușelor. Așa cum Amalia afirmă, unul din elementele de limbaj plastic prin care poate poate fi identificată de către privitor este pata, care nu are doar rolul de a vibra, ci și unul propriu-zis, fiind parte a lucrării. Text: Elena Alexandra Jalbă

Într-o căutare neîncetată a frumosului explorând toate zonele estetice Într-o căutare neîncetată a frumosului- explorănd toate zonele estetice Explorând istoria artei, cel mai mult am simţit o afinitate pentru stilul de factură romantică a lui John Constable şi a lui Nicolae Grigorescu, amândoi impresionând prin specific, prin fineţea acordată detaliilor, dar şi prin spontaneitatea care se remarcă în numeroase lucrări. În cadrul lucrărilor mele, induc privitorul într-o lume magică, mitică, privind mai departe de imaginea propriu-zisă. Ca temă majoră am abordat natura, peisaje rurale, elemente vegetale, dar îmi pun amprenta, tuşa personală prin nuanţe mai întunecate, prin contraste, prin stilizare, dar şi prin folosirea petei - element de limbaj plastic omniprezent în conceptul lucrărilor mele. În unele cazuri pata nu are doar rolul de a vibra suprafaţa, ci are un rol propriu-zis, fiind parte a lucrării (" Măslinii din Parga"). 6

Copacul este o subtemă foarte importantă a acestei expoziţii şi simbolizează aspectele de hrănire a vieţii, atât la nivel fizic, cât şi spiritual. Prin crengile sale copacul, se întinde spre soare pentru a se hrăni cu energie. Pomul este şi o sursă infinită de cunoaștere şi înţelepciune, dezvăluind o conştientizare mai profundă asupra Sinelui şi a celorlalţi. Nu în ultimul rând, înţelegerea copacului vine din aspectele sale simbolice, de aici denumirea de “ Arbore al Vieţii”- suflare a vieţii. Această suflare este reprezentată de natura spirituală a aerului, aceea de a inspira umanitatea. Această temă este reflectată în lucrările “Secvenţe”, “Străjer II” şi “Străjer”.

Pentru această expoziţie am folosit tema naturii, dar pe de altă parte m-am raportat şi la unele personalităţi ale artei: pictorul futurist Giacomo Balla ("Fetiţă alergând pe balcon"), Lavinia Fontana şi Sofonisba Anguisciola. Am realizat portretele celor două artiste, studiindu-le viaţa şi opera îndeaproape. O altă lucrare importantă este cea inspirată de întâlnirea cu opera artistului austriac Hermann Nitsch. Această întâlnire m-a marcat şi în urma ei am realizat o lucrare în care se pot vedea unele elemente deﬁnitorii ale operei sale, opera cunoscută sub denumirea de “Acţionism vienez”. Arta tradiţională românească am redat-o în lucrarea “Scoarţă românească” unde am folosit elemente ale culturii tradiţionale româneşti. O altă lucrare deﬁnitorie pentru această expoziţie este “Poema română”, lucrare de mari dimensiuni, 160 x 240 cm, concepută ca un omagiu adus compozitorului George Enescu, care la vârsta de 16 ani a compus o operă cu acelaşi titlu. Ca urmare, încerc să reiau curente din trecut precum:, romantism, futurism, dar şi tehnici precum pointilismul, însă ţin cont de prezent şi le confer lucrărilor mele actualitate.

Text: Amalia Crișan