EDITIA O1
SEPTEMBRIE2018
"Via?a ca în filme" cu DELIA ANTAL ?i "Minutul de Hollywood" cu TUDOR PETRU? PG 11, 14
Cum procuri prima cas? în credit cu venituri mici? Afl? de la Diana Mure?an PG 10 Cine ne reprezint? la NASA ?i trimite robo?i în cosmos? PG 4
EXCLUSIV
SCRISOAREC?TRECITITORI
TUDOR PETRU? Editor, pagina "Cronici de film"
ROMAN ZADOINOV Editor, pagina "Sfatul Avocatului"
ROBERT R?DULESCU Editor, pagina "Sfatul Avocatului"
DIANA MURE?AN Editor, pagina "Finan?ele Mele"
DENIS RO?CA Editor, pagina "Moldoveni Celebri"
DENISA ZAIONCIUC Designer grafic, Los Angeles
ANNA PANOVICI Contribuitor, Florida
ADRESA REDAC?IEI HORA IN AMERICA Tel: 602-802-3653 contact@MoldovaTimes.com Abonamente online ?i tipar, disponibile pe www.Moldovatimes.com Los Angeles, CA
NATALIA GHILA?CU ai de mine, s-ar putea s? te întrebi, o revist? româneasc? în SUA, în limba român?? Vei zice c?, similar multor altor idei ?i proiecte media, pornite în comunitatea din America, nu va avea sor?i de izbând? f?r? finan?area vreunui partid politic sau sponsor. Posibil s? ai dreptate, îns?, dintotdeauna, optimismul ?i determinarea m-au ghidat s? întâlnesc oameni potrivi?i pentru fiecare idee care poate aduce un impact pozitiv, tr?s?tur? care m? deosebe?te de mul?i al?i aventurieri. În doar trei ani petrecu?i în diverse ora?e americane, am descoperit mult? lume talentat? ?i plin? de admira?ie, fapt ce m-a determinat s? demarez acest nou proiect. America te schimb?, ca mul?i dintre voi, c?dem ?i ne ridic?m din nou, de aceast? dat?, cu noi puteri de a ajunge pe muntele înc? neexplorat de nimeni.
V
Revista ?HORA in America?s-a n?scut dup? multe pauze jurnalistice din via?a mea, ?i m? simt aidoma pas?rii Phoenix, care î?i ia avânt din cenu?a blestemului de a scrie ?i de a se întreba mereu ce faci cu via?a ta, dar cu visele care te rod pân? când e?ti gata s? renun?i la cei zece ani de societate civil?, drepturi ?i filme documentare? ?Hora in America?trebuie s? fie o revist? de succes ?i ?tiu c? printre voi exist? un suflu ca ?i mine, care p??e?te pe cele mai anevoioase c?r?ri, pentru a g?si o alt? cheie de la u?ile înc? nedescuiate. Fiecare zi este un nou început, este ?ansa de a face ceea ce nu ai reu?it, nicidecum o alt? zi de rutin?, care î?i va umple timpul. Ceea ce ve?i citi pe paginile acestei reviste nu este o formul? nou?, este doar un început de a ne reaminti c? suntem peste 200 mii de români în SUA, dornici s? descoperim experien?ele ?i talentele de care se va mândri fiecare american. Cu aceast? speran??, mizez pe to?i românii, dornici s? afle în fiecare edi?ie lunar? nout??i ?i istorii umane, lec?ii de aur care le po?i oferi semenilor t?i, ?tiri despre comunitatea sau ora?ul în care locuie?ti. Echipa noastr? editorial? cre?te pas cu pas, iar mâine po?i deveni chiar tu editorul unei pagini care î?i treze?te interes. Cu gîndul c? niciodat? nu ai reu?it pân? nu ai încercat, v? dau întâlnire în edi?ia urm?toare . 3
ORAAVOCATILOR
DELA 12 ANI A DEVENIT CAPUL FAMILIEI Robert R?dulescu este unul dintre vizionarii diasporei române?ti din San Diego. Cât de straniu nu ar p?rea, ?i-a început cariera în inginerie, dar a continuat-o în avocatur?. Realiz?rile lui nu s-au întâmplat peste noapte. A parcurs un drum lung ?i plin cu lec?ii de via?? ca s? devin? avocatul de succes la care a visat. Avea doar zece ani când Robert a emigrat în SUA din ora?ul Bra?ov cu întreaga sa familie, fapt ce l-a determinat s? se maturizeze de la o varst? foarte fraged? ?i s? devin? capul familiei, mai ales c? înv??ase engleza cel mai repede din famile. În Romania, tat?l lui era inginer mecanic, iar mama lui era avocat. De mic, ?i-a dat seama c? vrea s? urmeze calea p?rin?ilor ?i, într-un final, a devenit pasionat de ambele meserii.
companii de construc?ie din lume, Kiewit Construction, unde a proiectat un pod plutitor uimitor în lume. Cu toate acestea, Robert nu a uitat de cealat? pasiune inspirat? de mama lui ?i s-a înscris din nou la facultate, ast?zi este doctor în Drept în San Diego.A activat la cele mai prestigioase institu?ii juridice din ?ar?, printre care California Attorney General?s Office, fiind
Obstacolele nu i-au ocolit niciodat?, Robert ?i-a ajutat p?rin?ii s? î?i fac? un nume. P?rintii lui au fost nevoi?i s? Robert ap?r? cazuri importante, unele în lucreze în meserii complet diferite valoare de milioane de dolari, altele se decât cele de?inute în România. înscriu în ac?iuni de clas? împotriva celor Robert a realizat c? drumul spre mai mari companii din lume, cum ar fi succes nu este bazat pe mit?, dar Apple Inc. pe în?elepciune, educa?ie ?i
cea mai valoaroas? institu?ie de drept din statul California, a lucrat cu judec?tori din tribunalele de stat ?i federale. Ast?zi este avocat licen?iat în California ?i a reu?it s?-?i deschid? propriul oficiu de avocatur?, cale destul de anevoioas? pentru mul?i americani, îns? cu pasiune, dedica?ie, inteligen?? ?i perseveren??, a devenit o afacere de succes. ceea ce ar strâmtora drepturile de afaceri ale multor companii. Cu toate acestea, el ramâne loial comunit??ii de români cu care împ?rt??e?te aceea?i limb? ?i cultur?. De multe ori, preia cazuri importante din comunitatea de români, ceea ce îl face de-a dreptul împlinit. Visul lui era s? devin? un agent al schimb?rii, care poate s? aduc? o diferen?? în comunitatea româneasc?. Crede c? toate realizarile din lume sunt f?r? folos, dac? nu inspir? ?i altora pasiune ?i dedicare, pentru a aduce mândrie ?i faim? în ?ara în care s-a n?scut.
Attorney at Law (206) 799 6472 robert@robertradulescu.com www.robertradulescu.com perserveren??. De la vârsta de 12 ani, a început s? conduc? familia lui în America, iar dup? numai câ?iva ani, au dezvoltat un business cu mult succes în domeniul Real Estate ?i Dezvoltare. Inspirat de tat?l s?u, a terminat ?coala de inginerie de la Universitatea din Washington. A lucrat inginer la una dintre cele mai mari
8
În aceast? edi?ie voi descrie rolul ?i semnifica?ia contractelor. Majoritatea americanilor ?tiu c? un contract, de obiciei, înseamn? un document legal între cel putin doi indivizi. Din punct de vedere legal, când mergem la frizer s? ne tundem, în momentul când ne-am a?ezat pe scaun ?i frizerul a atins foarfeca, atât frizerul, cât ?i clientul au întocmit un contract implicit. Contractele proaste sunt acelea care nu ne asigur? din punct de vedere legal în situa?ii imprevizibile ?i poate s? ne creeze mari pierderi de bani, iar aceste probleme ne pot costa foarte scump. Unul dintre clien?ii mei de?inea o companie mare de fabricat dulciuri (compania A) ?i era proprietarul m?rcii (brand name). Aceasta efectuat o comand? de milioane de dolari de la o alt? companie (compania B), care urma s? le produc? dulciurile. Nicio parte din contractul lor nu a prev?zut dac? compania B este în drept s? lucreze cu o alta companie ca s? îi ajute s? produc? dulciurile pentru compania A. Avocatul care preg?tit contractul între cele dou? companii a dat dovad? de neglijen?? ?i nu a prev?zut s? includ? termeni concreti pentru Compania B, dac? decide s? subcontracteze o alta companie. Compania B a contractat o alt? companie (C), ca s? produc? companiei B produsele comandate de compania A. Nu a trecut mult timp, ?i compania A a realizat c? nu mai primesc acela?i produs de la compania B, pentru c? Compania C ?i-a dorit s? reduc? costurile de productie ?i a înlocuit unele ingrediente din produs cu altele mai ieftine. Vina o poart? avocatul companiei A, care ar fi trebuit s? adauge clauza clar? companiei B, care nu are dreptul s? î?i delege sarcinile unei alte companii. Compania A ar fi avut câ?tig de cauz? mult mai vizibil într-un proces.
CE AR TREBUI S? ?TII DESPRE DREPTUL T? U LA MUNC?? ROM A N Z A DOI NOV Avocat u l Rom an Zadoin ov, deven it cu n oscu t pen t r u cazu r ile de t or t u r ? ?i cor u p?ie de car e s-a pr eocu pat în Repu blica M oldova, st u diaz? avocat u r a în SUA de doi an i, f apt ce îi per m it e s? an alizeze legisla?ia am er ican a ?i cea aplicat ? în ?ar a sa de or igin e. În cei 20 de an i de ap?r ar e a dr ept u r ilor om u lu i, se bu cu r ? de ob?in er ea m ai m u lt or câ?t igu r i de cau z? la Cu r t ea Eu r opean ? pen t r u Dr ept u r ile Om u lu i. În aceast ? edi?ie, avocat u l Zadoin ov v? pr ezin t ? ben ef iciile ?i r iscu r ile salar ia?ilor în r ela?ie cu an gajat or ii.
Exist? un mit despre legisla?ia muncii din SUA ?i anume faptul c? este foarte dificil pentru angajator s? respecte toate regulile ce reglementeaz? rela?ia dintre angajator ?i angajat. Aceast? problem? apare din cauza dificult??ilor survenite din legisla?ia muncii. Practica judiciar? este foarte dezvoltat? ?i permite interpretarea legii în cea mai corect? form?. În afar? de diversitatea legisla?iei, cet??enii americani foarte des modific? legisla?ia, creându-se un discomfort ?i o neîn?elegere petru cei care aplic? legea. Din aceste considerente, interpretarea legii nu se face decât cu implicarea avoca?ilor specializa?i în dreptul muncii. De?i legisla?ia muncii în SUA este una meticuloas?, aplicarea ei este foarte bine reglementat?. Spre exemplu, Legea general? a avoca?ilor priva?i permite cet??enilor aplicarea
sanc?iunilor penale angajatorului pentru violarea acestor drepturi. Uneori, aceste amenzi pot ajunge la zeci de mii de dolari. În SUA, exist? dou? nivele de legisla?ie legisla?ia federal? ?i legsla?ia statelor membre. De regul?, în rela?ia angajatorangajat predomin? legisla?ia federal?. În func?ie de legila?ia aplicat? se aloc? jurisdic?ia instan?elor de judecat? care umeaz? s? examineze litigiul de munc?. Prima regul? care se aplic? în dreptul muncii este regula (at will) adica ?la dorin???. Atât angajatorul, cât ?i salariatul pot înceta rela?iile de munc? la discre?ia acestora. Angajatorul nu este obligat s? motiveze concedierea salariatului. Aceast? regul? a fost introdus? în legisla?ia SUA în anii 1930, când criza economic? a afectat grav economia SUA. Aceast? regul? le permitea întreprinderilor s? suprave?uiasc? ?i s? men?in? economia ??rii. Actualmente, instan?ele de judecat? aplic? aceast? regul? ?i luând în calcul motivele angajatorului de a-?i concedia salariatul. Aceast? regul? nu este exclusiv? ?i poate fi modificat? prin lege sau prin în?elegerea p?r?ilor. De regul?, toate litigiile care apar între angajator ?i salariat se solu?ioneaz? în instan?a de judecat?, unde p?r?ile le pot cere jura?ilor (oamenilor din comunitate) s? emit? o decizie asupra faptelor prezentate în litigiu. Uneori, pentru a evita procesul de judecat?, angajatorul impune salaria?ii s? semneze o în?elegere privind rezolvarea disputelor în arbitraj, unde decizia se ia în unanimitate de c?tre un fost judec?tor, achitat de angajator. Compania este obligat? s? achite salariul minim pe or?, care nu poate fi mai mic de 12 dolari (acesta variaz? de la un stat la altul). La fel, angajatorul trebuie s? achite concediul de boal? pentru salaria?ii care lucreaz? mai mult de 30 zile la întreprindere. Dac? salariatul se afl? pe un termen mai înelungat în
9
concediu de boal?, angajatorul nu are obliga?ia s? achite acest concediu. Femeile angajate în câmpul muncii pot beneficia de un concediu de maternitate f?r? plat? pân? la 4 luni. E bine de ?tiut c? în cazul în care salariatul lipse?te mai mult de trei zile consecutive de la serviciu ?i nu îl informeaz? pe angajator despre cauza lipsei sale, peroana se va considera concediat?.
În perioada angaj?rii, compania este obligat? s? înmâneze salariatului un ghid, unde sunt descrise condi?iile de munc? ?i garan?iile împotriva abuzurilor. Salaria?ii trebuie s? beneficieze de urm?toarele prevederi: O întrerupere, dac? lucreaz? între 3.5 pân? la 6 ore; Întreruperi dac? lucreaz? de la 6 la 10 ore; Aici se mai adaug? pauza de mas?, care nu poate fi mai scurta de 30 minute. Salaria?ii mai au dreptul la o pauz? suplimentar? pân? la 10 minute pentru fiecare 4 ore lucrate pe zi. Pentru mamele care î?i al?pteaz? copiii, pauzele sunt oferite dup? necesitate.
Lif est y l e "Prin dedica?ie, ajungi ?i la stele ..."
LOVESTYLE
MIHAELA DUMITRU
LOS ANGELES
714-909-6098 h air bym ich elle25 w w w.salon lu jon .com
SALON LUJON
216 N Har bor Blvd; Fu ller t on , CA 92832
STILI?TII, ÎN TREND CU MODA Originar? din Ploie?ti, la vârsta de 36 de ani ?i-a v?zut visul împlinit, acela de a lucra la unul dintre cele mai vestite saloane de frumuse?e. Timpul liber îl împarte între studii ?i copii. Cel mai mic avea doar 10 luni, iar cel mai mare - 6 ani, când a ajuns în California.
FILMELE ROMÂNE?TI LA OSCAR Filmul românesc, regizat de Radu Jude, "Nu-mi pas? dac? mergem în istorie ca barbari,? a fost selectat penru Festivalul Oscar în categoria filmelor intern?aionale. Pelicula a câ?tigat deja premiul pentru cel mai bun film ?Globul de Cristal? la Festivalul de Film de la Karlovy Vary, cel mai important eveniment de film din Europa Central? ?i de Est. Filmat în România, filmul se concentreaz? pe un regizor de scen?, interpretat de Ioana Iacob, care se preg?te?te s? realizeze o reînregistrare istoric? a unui episod din Holocaust: masacrul a zeci de mii de evrei de trupele române?ti din Odessa.
12
Mihaela Dumitru ?i-a ob?inut licen?a destul de repede, fiind sus?inut? la început de so?ul ei, ceea ce i-a dat und? verde la salonul de frumuse?e, ?Lujon?, unul dintre cele mai populare din ora?ul Fullerton. Aici se simte în largul s?u, pentru c? în România, timp de 12 ani a frizat mii de femei frumoase ?i stilate. Întotdeauna a fost pasionat? pentru tot ceea ce înseamn? frumuse?e, elegan?? ?i crea?ie, îns? aceast? draoste a descoperit-o mult mai târziu, dup? ce a în?eles c? primul an de facultate la chimie industrial? nu o reprezint? întocmai. Pân? la urm?, cuno?tin?ele în chimie îi sunt acum utile, preg?te?te zilnic vopsea ?i substan?e pentru p?r. Nu îi este fric? de dificult??i, a?a c? a început de la zero.
?A?a cum în America func?ioneaz? bine sistemul recomand?rilor, am avut norocul s? m? întâlnesc cu o românc? foarte competent?, care m-a prezentat patronilor salonului unde acum muncesc de mai bine de un an. De?i am o bun? experien??, aici am teren larg de a înv??a multe stiluri, exist? diferen?e majore cu saloanele din România. M? reg?sesc în unul dintre cele mai populare saloane din Orange County, unde întâlne?ti adev?ra?i stili?ti?. Un adev?rat stilist trebuie s? fie mereu în trend cu noile tendin?e pe pia?a american?. Deseori, clien?ii îi solicit? cele mai populare stiluri, balayage ?i ombre, iar americancelor le place blondul, sunt simple, dar în acela?i timp, elegante.
muzica
?Fiecare zi o tr?iesc din nou? cu piesa ?Am revenit? de Maxim Jechiu La cei 23 de an i, t alen t u l lu i M axim Jech iu de a com pu n e m u zic? h ip-h op t r eze?t e t ot m ai m u lt in t er es pe pia?a am er ican ?, în deosebi ar t i?t ii car e îi solicit ? pr opr iile com pozi?ii. A în cepu t s? com pu n ? m u zic? de la 13 an i, cân d în m in t ea lu i a în cepu t s? se r ot esc? ziln ic u n CD cu m u zic?, car e l-a in spir at s? com pu n ?. Acu m St u diou l M axim Pr odu ct ion LLC est e la m ar e c?u t ar e în Flor ida, iar visu l s?u de a aju n ge în SUA pen t r u a se pu t ea pr om ova ca ar t ist a pr in s con t u r .
La început am descoperit un talent poetic, un aspect deosebit în versurile pe care le scriu. A?a au ap?rut primele înregistr?ri ?i am compus pân? la 19 ani. Apoi am încercat s? cânt. Mi-a ie?it prost de tot, dup? care am aflat de existen?a stilului hip-hop. Ascultându-i pe Biggie Small, Fu-Schnickens ?i inspirându-m? din muzica unor americani, am reu?it s? m? afirm exact în acest stil de muzic?. Am trecut printr-o pauz? de reculegere a gândurilor ?i acum iar??i am revenit la muzic?. Am decis s? întitulez chiar ?i un nou cântec ?Am Revenit?, care transmite un mesaj puternic despre cei care s-au ab?tut de la cale, de a nu se ucide, de a continua s?-?i realizeze visurile, s? nu renun?e niciodat? la idealuri. ?Fiecare zi o tr?iesc din nou, abia am început? ?St?rile de suflet pe care le tr?iesc îmi definesc personalitatea, de la bucurie f?r? margini, pân? în adâncul triste?ii. Unica metod? de fi în?eles, e s? dai start pe Play. Eu sunt sincer ?i liber, în ziua de azi ast? se nume?te bolnav, în special în ?ara unde m-am n?scut, Republica Moldova. Numai Dumnezeu poate s? m? judece. Aici nu exist? prejudec??i. Mul?umesc celor care m-au inspirat ?i motivat s? fac în continuare muzic?, de fapt, toti arti?tii care compun muzic? ma inspira, indiferent de limb? sau ras?. În Orlando m? aflu de patru ani, am reu?it s? înfiin?ez propriul studiou muzical ?i m? simt fericit! Munca de produc?tor m? pasioneaz?, în acest fel, produc muzic? ?i pentru al?i arti?ti din diverse ora?e. Sunt contactat de mul?i fani ?i prieteni americani care îmi solicit? ajutorul în ceea ce prive?te înregistr?rile audio.
IN SUA NIMENI NU M? JUDEC? PENTRU STILUL HIP-HOP În SUA nimeni nu m? judec? pentru stilul hip-hop, aici m? simt cu adev?rat liber ?i pot s? primesc o deosebit? pl?cere când compun muzic?. Scriu ceea ce simt ?i asta m? face foarte fericit, pentru c? orice sentiment este adânc, iar cel care o în?elege, o va putea aprecia! Ascult ?i muzic? rock, to?i cei care creeaz?, cunosc ce este adev?rata art?.
Ultimul clip muzical l-am produs cu propriile eforturi acum câteva luni, ?Cine cat?, g?se?te?, care a adunat multe aprecieri pe canalul meu de Youtube (Maxim Jechiu). Piesa a fost scris? ?i cântat? tot de mine. ?Tot ce ai în cap ? po?i realiza ?i nu trebuie s? ascul?i pe nimeni, în afar? de mama, dac? mama a zis c?, cine cat? ? g?se?te, înseamn? c? a?a este?. ?tiu ce îi place publicului, îns? nu el m? ghideaz?. ?i cred c? a?a e ?i corect, nu trebuie s? te conformezi trendurilor. Încerc s? aduc o abordare nou?. Mesajul pe care încerc s? îl redau este acela de a te sim?i liber, de a face în via?? ceea ce cu adev?rat î?i pas?, pentru c? sentimentele niciodat? nu mint.
Cei care doresc s? se fac? cunoscu?i cu produc?ia lui Maxim Jechiu, pot intra pe pagina www.maximbeats.com
13
HOLLYWOOD
VI A?A CA Î N FI LME A produs un film bântuitor, dar dulce, care reflect? perioada de opresiune comunist?. Regizoarea Delia Antal ?tie s? redea numeroase lec?ii despre peripe?iile prin care trec majoritatea migran?ilor în Europa. Delia Antal a câ?tigat premiul pentru cea mai bun? actri?? de la UARF (Uniunea autorilor ?i filmarilor din România) pentru filmul s?u de debut D'ORA, lansat în 2014. Cu aceast? proiec?ie a participat ?i la diferite festivaluri de film, inclusiv la Cannes. Filmul a fost semnat ca scriitoare, regizoare ?i produc?toare, asta dup? ce a descoperit pasiunea de a scrie ?i de a regiza. A urmat cursuri de actorie la Hollywood, fiind o norocoas? s? fie instruit? de Martin Bartter, ceea ce a ajutat-o în a-?i crea oportunit??i pentru rolurile sale principale.
apoi în Los Angeles, ora?ul unde sper? s? ajung? mul?i regizori talenta?i din lume. Cel mai interesant e c? de?ine o diplom? în economie, iar visul ei a fost întotdeauna s? devin? actri?? ?i s? povesteasc? pove?ti.
liniile din fa?? ?i ac?iunile din culisele scenii, acolo unde se d? cea mai grea munc?, dincolo de covorul ro?u ?i str?lucitor. Pune în ac?iune o poveste inspirat? ?i educativ?, cu film?ri în stil gheril?, care red? ?i mai adecvat realitatea. Fantezia este ceea ce o inspir? pe Delia Antal, pentru a documenta magia Festivalului de Film de la Cannes.
Regizoarea s-a n?scut în 1981 în frumoasa Transilvanie. P?rin?ii ei, Dorel ?i Ileana Antal, erau muncitori la fabric? în timpul regimului comunist, pentru ca mai târziu s? devin? comercian?i în ora?ul ei natal, Zal?u. Delia nu a visat niciodat? c? va deveni actri?? ?i produc?toare de filme. ?i-a început cariera în Londra,
Delia s-a întâlnit în Londra cu tot felul de imigran?i care au trecut prin experien?e fascinante în timp ce locuiau în Londra, ceea ce a determinat-o sa scrie un scenariu.
Marele s?u vis este s? joace într-un film regizat de Clint Eastwood, unde ar putea s? împu?te doi iepuri, s? devin? ?i mai recunoscut?, dar ?i s? înve?e meseria acestuia. Unul din secretele pe care le dezv?luie Delia "Pasiunea pentru actorie a început, înc? din tinerilor regizori, gr?dini??, dar nu am avut pe atunci sprijinul dornici de a-?i croi necesar s? îmi urmez visul. Pân? în 2006, a o cale de succes trebuit s? muncesc ca s? supravietuiesc ?i s? îmi în lumea Hollywood-ului, între?in familia?. este s? manifeste To?i actorii din filmul D?ORA au curaj, tupeu ?i munc? mult?. ?Nimeni experien?? în teatru, e un film nu s-a n?scut înv??at si cel mai artistic cu buget foarte mic, care nepriceput poate înva??, absolut orice dovede?te c? se poate. D'ORA e posibil?. este un film de art?, o poveste Dac? ar de?ine un buget de 100 mii curajoas? a unei femei tinere USD, produc?toarea de film ar trage dintr-un sat din Transilvania, o pelicul? despre un roman curajos, care îndr?zne?te s? emigreze în care descrie o altfel de omenire. ?A? fi 1996. ?Este perioada în care tentat? s? filmez despre rela?ia eu ?i tat?l meu am devenit tat?-fiic?, dar cred c?, de aceast? foarte apropia?i ?i a locuit cu dat?, a? face mai întâi un film de mine la Londra. Înainte nu ne comedie, în stilul Bridges Jones baby, în?elegeam deloc, foarte doar c? povestea ar fi sut?-la-sut? ciudat, ne iubeam, chiar adevarat? ?i s-ar numi ?WAKING with adoram unul pe celalalt, dar SUNRISE?. nu puteam comunica pân? în ultimele 8 luni din via?a lui, este un adev?rat film doar "În Londra am aceasta perioad? din via?a mea ?i poate va fi un film în experimentat vremuri sine?. grele de integrare ?i O alt? pelicul? produs? de Delia, ?WE CANNES? red? lupta c?l?toriei sale sincere în rolul de produc?tor de film. Ea ne arat? invazia ?i absen?a festivalului,
14
în?elegere a sistemului, iar via?a mea a devenit parte dintr-un scenariu de film" - Delia
IRINA MADAN
Dragostea pentru Irina Madan se manifest? prin culoare, pensul?, croial?, stil ?i stof?. L?sat? dus? de valul inspira?iei, acesta a adus-o tocmai pe ??rmul Statelor Unite, ?i anume în San Diego, imediat dup? ce s-a v?zut cu green card-ul în mân?. A reu?it s? promoveze adev?rate capodopere de art? prin crea?ii etno pictate pe stof?. Lucr?rile Irinei vor putea fi admirate între 28-30 septembrie la San Francisco, unde vse va desf??ura cea de-a V-a edi?ie a Conven?iei Moldo-Americane.
Anna Panovici: Cum s-a n?scut ideea de a picta pe haine ?i cât de stângace sau reu?ite au fost primele piese vestimentare pe care le-ai creat? Irina Madan: Ideea de a picta pe hainele pe care le creez s-a n?scut în timpul studen?iei la arte, atunci când lucram la colec?ia de licen??. Valul inspira?iei a pornit din interior ?i s-a n?scut din admira?ia pentru ora?ul Vene?ia. Eram sigur? c? în magazine nu voi g?si ?es?turile de care aveam nevoie, astfel, am început s?-mi ob?in stofa dorit?, pictând-o manual. La prima mea încercare, m-am reg?sit total în aceast? tehnic?. AP: Cum ai decis s? te mu?i în SUA ?i ce schimb?ri au venit odat? cu aceast? decizie? IM: Am fost o norocoas? s? m? aflu printre câ?tig?torii de Green Card în anul 2016. Ulterior, au fost perioade de ezitare. Mi-am ascultat vocea interioar? ?i am hot?rât s? profit de ?ansa care mi s-a oferit. În perioada care a urmat, am avut parte de schimb?ri radicale. Am fost nevoit? s? o iau via?a de la zero, dar toate acestea mi-au amplificat ambi?ia ?i m-au f?cut ?i mai puternic? pentru a merge încrezut? pe drumul visurilor mele.
15
AP: Arta Vestimentar? red? stilului Etno u?or recognoscibil ?i foarte pl?cut! Cum au perceput americanii acest stil? IM: Am o dragoste special? pentru ornamentele stilului na?ional, pe care mereu încerc sa le includ în cantit??i mici sau mari în majoritatea crea?iilor mele. Ornamentele sunt pline de culoare, creeaz? un puternic efect vizual ?i ne reprezint? ca popor. M? mândresc c? avem tradi?ii, obiceiuri ?i art? veche pe care suntem datori s? le valorificam. Cu doi ani în urm?, m-am ales cu prima mea comand? în SUA; o doamn? nativ? a ales o rochie cu motive etnice române?ti. Au urmat ?i altele, fapt care m-a motivat s? creez ?i în continuare haine cu acest tip de model. Am livrat colete în multe ora?e ale lumii. Majoritatea lucr?rilor au fost comandate din Moldova ?i Romania, pentru c? acolo am activat ?i m-am promovat. Visul meu e sa c?l?toresc ?i s? v?d pe strad? din întâmplare oameni îmbr?ca?i cu picturile mele. AP: Cum se manifest? dorul de cas? prin crea?iile tale vestimentare? IM: Dorul de cas? e profund, intensitatea cre?te sau scade în func?ie de experien?ele pe care le
l ect ur a Cartea ?Acas? la Arborele Vie?ii? arunc? o lumin? asupra misterelor con?tiin?ei, vie?ii ?i ale mor?ii ?i asupra r?d?cinilor cauzale ale multor boli fizice ?i psihice, descriind patru c?l?torii extraordinare de descoperire de sine ?i de vindecare din tulbur?ri severe (depresie, gânduri de suicid, anxietate, insomnie, etc.) f?r? folosirea medicamentelor. Pentru detalii, accesa?i www.drgabor.com
Lately, oil paintings have been very therapeutic because it allows me to be more loose and expressionistic. I can be a perfectionist, but due to my artwork, I?ve learned that there is no such thing as perfect. The paint spills and uncontrollable aspects of my art can embrace the beauty of imperfection. www.denisazaion.com
Autoarea c?r?ii este Elena Gabor, unul dintre cei mai cunoscu?i instructori de hipnoterapie ?i hipnoz? din SUA. Ea constat? c? tot mai mul?i medici tineri, inclusiv din România, sunt deschi?i c?tre terapiile alternative, care implic? subcon?tientul în vindecarea bolilor. În California de?ine dou? oficii pentru terapie, unul în Santa Monica ?i altul în Pasedena. Tehnicile de pionierat folosite de Dr. Elena Gabor pentru explorarea nivelului subcon?tient ?i supracon?tient ale min?ii i-au ajutat pe cei patru eroi ai c?r?ii s? deschid? c?i noi ?i neprev?zute în t?râmul fascinant al vie?ilor anterioare ?i al Vie?ii de Apoi, s? exploreze universul din care toate sufletele provin (numit ?Acas?? în aceast? carte) ?i s? acceseze Sursa Vie?ii. ?Aceast? crea?ie inspirat? de c?tre Divinitate, este ca o tapiserie care împlete?te misterele vie?ii de dup? moarte, ceea ce se întâmpl? între vie?i ?i vindecarea care are loc la Arborele Vie?ii prin intermediul hipnozei" Joseph Wolfgram, CTO
(director tehnic), Spitalul Memorial Hoag, California. ?Activitatea de pionierat a Elenei Gabor ofer? cititorilor o privire rar? asupra c?l?toriei fascinante ?i misterioase a sufletului uman?- psihiatru Adriana Suteu, Moldova. Gabor de?ine certificare în hipnoterapie, hipnoterapie medical? ?i coaching pentru via?? ?i este membr? a breslei na?ionale a hipnoti?tilor din SUA. Cartea poate fi procurat? pe Amazon în limbile englez? ?i român?.
Carroll Baker, Joe Levine, Barney Balaban, 1964
?Moldovenii trebuie s?-?i cunoasc? eroii ?i impactul adus asupra civiliza?iei. Rezultatele muncii lor sunt greu de repetat? - Denis Ro?ca, autorul c?r?ii ?Moldoveni Celebri?, carte ce va fi publicat? pân? la finele 2018. Dac? doti?i s? sus?ine?i apari?ia acestor file unice pentru R.Moldova, pute?i contribui cu o dona?ie c?tre autor, Denis Rosca.
Unul dintre eroii c?r?ii sale este Barney Balaban, n?scut în 1887, de origine evreeasc? ?i cu r?d?cini din Basarabia (Rusia). Din 1936 pân? în 1964 a avut onoarea s? prezideze ?Paramount Pictures? ?i a r?mas în istorie despre unul dintre cei mai vesti?i inovatori ai industriei cinematografice. S-a stins din via?? la vârsta de 83 de ani. Barney s-a
n?scut pe coasta de vest din Chicago, fiul lui Israel Balaban, un b?can, ?i so?ia sa, Tillie Manderbursky. Ambii au emigrat din Basarabia în perioada pogromurilor. Balaban a mers la o ?coal? local?, iar mai târziu a juns în func?ia de ?ef al unei companii de depozitare frigorific?. Iosif Balaban figureaz? în arhivele române?ti zioniste.
ART? & DESIGN
CHICAGO
AFACERI
O REVELA?IE ÎN TIMPUL LITERELOR ?I A CULORILOR
Cadou r ile per son alizat e m e?t er it e de M ar ian a Gh ebos pen t r u p?r in ?i ?i copii, m aiou r i, per n u ?e din lit er e, gen ?i ?i alt e cr ea?ii su n t la m ar e c?u t ar e în t oat e col?u r ile Am er icii. Or igin ar ? din St r ??en i, a aju n s pe t ?r âm u l am er ican abia doi an i, iar pasiu n ea pen t r u br oder ie a deven it o m ic? af acer e. Est e r ecu n oscu t ? în com n it at easitde m consetetur oldovensadipscing i pr in elitr. Loremuipsum dolor amet cr eat ivit at e ?i dr agost e pen t r u cu lor i. Acu m cu van t u l ?h an dm ade? a deven it t ot m ai popu lar în r ân du r ile m e?t er ilor iscu si?i. La cei 33 de an i, ar e o colec?ie n eobi?n u it ? de cif r e ?i gen t u ?e m e?t er it e în t r -u n st il or igin al.
Ideea unei mici afaceri a ap?rut spontan, când unul dintre cadourile mele a fost foarte apreciat. Mai apoi, am dat buzna în toate magazinele de confec?ii ?i a?a am început s? cump?r diverse m?tase pentru pernu?e ?i litere decorative. Înainte, m? solicitau doar prietenii, dup? care comenzile au început s? creasc?, fiind apreciate tot mai mult de comunitatea moldovenilor din SUA, iar apoi ?i prietenii lor americani ?i astfel, am creat o clientel? destul de dornic? s? d?ruiasc? cadouri personalizate. Un rol esen?ial în dezvoltarea afacerii l-a avut so?ul meu, care mereu m? încurajeaz? ?i îmi apreciez? munca. Din copil?rie mi-a pl?cut s? brodez, iar în studen?ie am urmat cursuri de modelier. Nici nu m-am gândit c? voi ajunge la ideea de a extinde afacerea. Lucrez cu câteva comenzi mai mari ?i sper s? aduc? rezultate pozitive. În cele din urm?, ?i comunitatea de americani m-a ajutat s? în?eleg cum s? gândesc pozitiv, mai ales într-o afacere în dezvoltare. În pofida unor provoc?ri, pot p??i cu mai mult? încredere în via??, am devenit mai împ?cat? cu gândul c? din erori înve?i cele mai
A transformat obi?nuita pernu??pentru canapea într-oadev?rat?capodoper?de cifre, asortatepentru copii ?i zilede aniversare. pre?ioase lec?ii. Apreciez felul în care americanii rela?ioneaz? cu clien?ii în afaceri, fapt ce m? determin? s? comunic mai deschis cu clien?ii mei ?i s? le cer opinia despre modul în care au fost deservi?i. Atunci când depui mult? creativitate, dragoste ?i efort, v?d bucuria ?i zâmbetul pe fata clientului ?i asta m? inspir? ?i mai mult. Indiferent de stilul lor, îmi aduce o satisfac?ie deosebit? s? înfrumuse?ez camerele ,biroul sau casa cu câteva buc??i din pern? sau cifre. Fiecare cadou este me?terit de mâna ?i este unic. Lucrez cu o diversitate de ?es?turi, a?a c? uneori m? cufund în timpul culorilor.
MARIANCIKDESIGN DECORATIVE PILLOWS AND NUMBERS DELIVERED WITH LOVE IN USA 331-481-1265, CHICAGO, IL facebook.com/ mariancik.ghebos marianaghebos@yahoo.com