Issuu

VICTOR KERNBACH MIHAI NICOLA-Craiova

151

VICTOR KERNBACH

Paradoxul dublurii dc

cel de-al treilea concurs naţional anticipaţie

MIHAI NICOLA CRAIOVA

DiPAINIAT©i.yL DOREL DORIAN

Kelvin-Rubliov- Tarkovski EMANUEL REiCHER

Cronică (en passant fantastică) a şahului (XXVIII)

NU0= 3

O .o

8:13 w3

o w» o

-• i"

<eea a<<ui

I—

2=-

2o-o

o«u

<«•= w

O ••*»•

.. *• "

EO-2

^2.1

o -o o OL « o

O O

£"1

•i:

MIHAI NICOLA

••o£

o _ u k o— 3 2 oM

o « o W

•"z 2

S — "

Născut in 1939, In Craiiivn. \ abs.ilvit ta 1962 F n c u l t a t c a ilo flIoloHic. IUipa i c ci(iva ani a aciivat ca iirolcsor (l<; llnilia r o m â u ă in invil|Amintiil ilc ciillnrA KcncralA. in 1963 a d e v e n i t rcdaciiir I» Sdiclliuil dc r a d i o i r a l o v a , u n d e lucrea/ft ţil in |>ic/.cnl. l'ubUcisticA in ziarele locale (mal m u l t r e p o r t a j şi p o e / i c ) . P r i m a aljordare n u n u l s u b i e c t «le s.f. — l e g a t ă de frecvcnUuca cenaclului ,,Henri Coandil" din Craiova. In emisiunile sale a reflectat activKatca c e n a c l u l u i . N c - a r face plflcere si\ allAm că şl în alte Hludiouri de r a d i o d i n tura n o a s t r ă e x i s t ă r e d a c t o r i ca IVIilial Nieola — inilragostiţi d e science-ficllon. Portret: O. B A R S A N

C i t i t o r i i d i n s t r ă i n ă t a t e p o t f \ce n l v i m i n e n i o a d r e s i n d u - s e î n t ţ e p i i n d e n i „K<)IV1I'KI';SI''II-ATI';L I A " — S e r v i c i u l i n i p o i t - e x p o r t pres'i —, M i u i i r e ş t i , C a l e a G r i v i ţ e i nr. 6 1 — 6 0 , P.O.U. 2001.

Colecţia „POVESTIRI ŞTIiNŢIFICO-FANTASTICE" editafă de revisfa

LH|iinta i IShnica

Anul X I X - 1 septembrie 1973

Paradoxul dublurii de VICTOR KERNBACH

nlr-o

primăvară

inconstantă,

după

o zi

care

an-

tologase toate anotimpurile şi acum răspindea un aer cenuşiu da toamnă tirzie, ei toi mai şedeau sub pinul bătrin care le dădea uneori iluzia veşniciei; zăboveau înlr-un spec tacol mut, în jurul unei mese de grădină, pe care paharele demult golite de ceai şi jarjuriile părăsite accentuau dispariţia unei so lemnităţi care la un moment dat se pare că dominase mica sindrojie. Erau patru: două jemei, un bărbat şi un adolescent aproape bărbat. — Poate dacă nu picam peste voi. zise cea mai bătrină dintre femei, aţi fi găsit cea mai bună soluţie sau n-aţi fi găsit nici una, dar ăsta e destinul mătuşilor care se întorc după treizeci de ani! In orice caz. ceea ce vreţi voi să faceţi e stupid, băiatul n-are nici o vină şi nici voi nu sinteţi vinovaţi cu nimic, l'j o deosebire... — mamă

Deosebirea între şi nu-l mai simt

generaţii, alături

— Fleacuri, zise mătuşa. treaptă fireasdă a evoluţiei. neştiinţa voastră. —

Dacă

aş

—

N-ai fi mai nimic,

—

Sau dacă să corectez

adică mea,

putut

putut să răspunse !

N-ai de soluţie

Tînărul. neaşteptate —

Părinţii ochi nişte

care : *

prei:edea

— N-am

zis

Abia atunci trecea în mintea şi spuse în doi — Mai dezobişnuit

să rîzi, vrednică.

vorbim demult

! zise

aproape că

dădură ciudate,

se gindeşte ireversibil... rise trist. draga că timpul

tinără.

acolo, asiădală

ascultase nu

sînt

modesta vîrsiă şi

poale

prevedea,

departe, în suspinind.

soţul ăsta Şi femeia zise

decit de

bărbatul.

ceea

mea, nu

rnai

e nici o difermţă, aurind e diferenţa

m-aş putea întoarce reluă bărbatul, de

spuneţi

nu-i flăcări

Nu Mai

femeia mine.

prevezi decit mătuşa.

— Vezi, tanti, la ce n-ar şti că timpul este şi mama acestei familii, — singura

zise de

tinereţea

mătuşa.

Poate

că

conversaţia,

ireversibil

atenţie, numai mătuşii dar ea răspunse rece

jjMrrl soţia

al meu, vai, mai tînără,

interveni

? i :

aprinseră

în

asta. bărbatul lui, deşi peri:

deveni brusc foarte atent. faţa ii rămăsese imobilă.

despre asta mîine. de clima voastră

Voi cu

aţi uitat capricii.

Ceva se pe Mătuşa văzu că

m-ain

'Aşa că sa duseră cu laţii în casă. unde nu mal vorbi nimeni ni mic, fiecare retrăgindu-se în colţul său. Totuşi, după ce-i adormi nevasta, bărbatul ieşi în salonul casei într-o doară şi, văzînd incă lumină in camera mătuşii, bătu la uşă, iar femeia ieşi în salon, parcă ar fi aşteptat să fie chemată din clipă in clipă. El nu ştia prea bine nu numai cum să înceapă, dar nici măcar ce să înceapă, cu toate că se simţea din atmosfera nouă de enigmă şi sfială^ cu, de fapt, dialogul începuse, fie şl încă mut. Pînă să deschidă gura, bărbatului i se păru deodată ceva 7ieobişnuit îa conduita mătuşii; dar probabil nu era decit părere, fiindcă ea nici nu era mătuşa lui, ci a soţiei, n-o văzuse decit o dată, puţin după căsătorie, cind călătorise cu mireasa în voiaj de nuntă prin liărţile unde trăia retrasă demult această mătuşă, şi totuşi acum ceva straniu tot se petrecea. — Ce ireversibil, — Nu-i serios ? te

— Am îndoieşti —

stiţii, puţin.

pot face! zise el inir-o cum spunea şi nepoata vorba

învăţat de

asta,

cii

dcinull orice!

Vorbeşti în zise mătuşa.

dodii, Deşi.

zise

doară; timpul dumitale.

măljişa, numai

apoi crciiinl

dar de fapt ai un dacă mă cjindesc

atacă:

dar

lutul orgoliu bine,

din

păcate, Iu

.serios

crezi

j-.nH

ros de cunosc

să

super prc'l

O clipă, bărbatului i se păru că' mătuşa soţiei sale se cla tină sau se leagănă, .iau că se abureşte, apoi o revăzu limpede, cu chipul insă mai crispat. Se şterse la ochi, o pritn mai atent, vru s-o întrebe ceva, apoi se trezi spunînd şi sperlindu-se treptat de ceea ce .'sp.unea : — J^anti Coridvcmi, cine eşti dumneata la u r m a urmei şi de unde ai numele ăsta ? Eu la naşterea dumitale n-am asistat^nici nevastă-mea; e ceva tare nefiresc în dumneata... adică nu ne firesc, mai cuvînd straniu. — minin.

Ei ! zise mătuşa Coridvena, Iar numele, e cel al unei

El o privi lung, ea rîzind, apoi gîndindu-se zise într-o doară : apoi

— Cine speriat

fi misterul albe...

zlne

nu rise, cu toate că totuşi de ce

ştie cine eşti începu .să ridă

şi

te fals.

dai

clernului

că el se aştepta trebuia neapărat

drept

mătuşa

s-o să

soţiei

fe vadă rida, mele!

— Hai să discutăm serios, zise mătuşa Coridvena : n-are im portanţă cine sînt şi cine nu .lînt, are importanţă ce-ai spus tu că ai vrea să faci pentru fiul tău... acum ! Dealtfel, tu eşti un tip mai interesam decit pari şi regret că .sînt prea bătrină, fiindcă îmi şi placi. Iar dacă nr-am gindi bine şi ai crede, al putea crede că nu .'iint mălufu ncresiei talc. al puica fi de vîrsta mea sau chiar cu citita ani timl in virstă decit iiiiitf. Depinde numai de tine. mai

El o privi'a amuzată de —

Nu.

!>rca

contrariat ceva ştiut înţeleg,

zise

în timp ce numai de

ea ridea dinsa.

astădată

tot

el.

— Nici nu trebuie, ii răspunse mătuşa Coridvena : supune-ie 1 şi se mută pe alt scaun, lingă el. Supune-ie, adăugă eu. şi fii pru dent. Hepet: eşti un tip interesant, dar nu te înfumura, nu e ce crezi tu, adineaori am glumit, n-aş avea nevoie de dragostea ta. Şi.

apoi,-d(' o rudă, — gata ?

Japt, sînt mai bine Mă

mătuşă, stnl un jel de mătuşă zis, cei^a mai îndepărtată. Eşti

uluieşti,

tanti

doamnă

— Eu te-am întrebat dacă eşti pri-.elor. Atit. Şi, bineînţeles, să fii El poftă sine

ridică din de aventură

că se gîndise

Coridi'ciia.

gata să înfrunţi prudent. Spune,

tatu.,.] \

să

riscul eşti ?

jiu]

sur-1 '\

umeri, insă ochii ii sclipeau de curiozitate sau risc, deşi ii era frică să recunoască faţă o clipă

la ceea

ce dorea

timp, căci atîta timp cit sc abandona pritinţa translaţiei, dar cea mai fragilă tnspăiminta,

a mveslei gata 7

cu atit

mai

şi\ dei

: întoarcerea

în vechiul

reveriei, aproape rază de speranţă

credea arum

m i i / / cu cit îşi dădea

seama

şi mai

j Ini jl|

des-fj

luşit că, între timp, pe faţa ace.-itei doamne .ie petrecuse o schim-'i bare, ea părînd deodată mult mai tinără dar şi mult mai bă- \ trină. Pînă s-o întrebe insă ceva, ea scoase din po.şeta. pe cărei nu se ştia dc ce o adusese cu sine din camera ei, un soi de cerc de .lîrmă subţire cu mai multe noduri, pe care, venind Ungă el,, i-l petrecu în jurul frtinţii. peste tîmple, încheiat la ceafă; iar în] vreme ce el băga de seamă că şi ea are tinul la fel. căruia nu-ij, dăduse importanţă, crezindu-l un .limplu fir carc-i ţinea părwî| cărunt de femeie bătrină. ea acum îl privea drept in ochi, de aproape, şi in cele din urmă, pe măsură ce el simţea o dulcea ameţeală cu înainte de a a'ipi, ea ti spunea aproape in .Hoaptă :] — Dragul meu Dreg. care nici tu nu ştii de ce te ciieamu,l aşa, acum pleci, şi te in.i(4esc numai o parte din drum. dar n-ai] să mă poţi întreba nimic in cursul mişcării, ai putea numai după^ aceea, dar după aceea nu voi mMi fi cu tine. Ascultă-mă bine i acum, cit mai poţi să nu greşeşti: tot ce ştiai că ai vrea şi nu e;j 2Msibil, acum se poate. Nu e vorba atit de fiul tău, cit de tine:', tu te întorci in trecutul tău; trebuie să fii atent la succe.siuneai ini-ersă a virstelor tale pe lingă care vei trece, ca să ştii iinde] Ic opreşti. E destul să te gifideşti acum unde anume vrei să ajungi.ţ dar să nil te gîndeşii la nimic altceva. Spunc-rni. mai ~isc fa] apleciiidii -SC mult peste cl. n-ai să te înspăiniinţi cind ai sa tei intilne.^ti fizic cu tine însuţi, cel care ai fost ? \ El era fascinat de faţa Coridvenei şi răspundă la întrebare, dar zise cutremurat: — liănitiam că dacă s-ar putea ciodată aşa... in paradoxul dublurii, fa.icinantă eşti... doamnă Coridvena.

era

gata

să

in general, nu s-ar parcă uşa i sc sjun::.

uitr pitica . \'(ii.

— Lasă acum asta! zise Coridvena cu severitate. Dacă aş te-aş lua cu mine in timpul fără virstă. unde te-aş putea fiindcă de fapt am venii de acolo penirn tine... p r i n măluşa. jiri laie. dar mătuşa aceea dc fapt a iniiril dc ciiriiid. Ki

o in1rerup.se

—

ştiu

ce-i

să-ij i ni-l cei j vrea,', iubi,!' so-'ţ ^ i

mine,

mi-e

frică

— Linişteşte-te. zise ea. Aî'em tot timpul .lă ne ducem şi' a c o l o : timpul nu e decit un cîmp coexistent cu tot ce e in el.} dar acum n-am răgaz .să-ţi ţin prelegeri matematice; ani înţeles'^ poate mai mult decit dorinţa ta de a face ceva pentru fitd tău,i care e un băiat ca oricare altul, fără să mai aibă nevoie de efor-î tul tău. dorinţa ta de a explora timpul personal, şi iată că-ţi oferi plăcerea

a.sta.

Du-te

şi

uita

unde

trebuie

să le

opreşti.

trebe

Prima dală, amănunte, —

pildă

Dreg dar

.simţi inlrebă

Dacă m-aş opri cel de nouăsprezece

că :

în

nerio.s

faţa adolescentului ani...

şi

.se temu

care

eram

.să în eu,

— Nu e bine, du-te mai adine, mai devreme, să zicem cind aveai zece oui, dă-te drept rudă îndepărtată... Nu uita ! ai nevoia de nişte obiecte preţioase nebătătoare la ochi ; un inel, un ceas, să le vinzi ca să ai banii epocii, deşi n-ai să stal mult, dar tre buie să-i duci un dar... băiaiidui care eşti tu, şi să nu ie divulgi, nici să nu te apropii de el prea mult. Fereşte-te de asta, ar /i dezastru. Pleci inapoi sau în orice timp tot aşa. avind pe jrunle inelul temporal, localizezi cu o concentrare inte]i.sivă a g-ndirii, aula e tot. Hai! ,

Se dezmetici intr-o curte cu liliac alb, injlorit ; era probabil sfîr.şiiul lui aprilie sau începutul lui mai. Hecunoscuse uşor şi strada, .şi curtea, şi, bineiutcivs, casa unde copilărise sau unde co pilărea acum, vi sau c c i r i l a l L . Se aşeză pe o bancă i'erde rămasă de la bunicid său, care zidise şi casa. Nu se gindise prea mult înainte de tran.slaţie. ori era o intîmplare, ori Coridvena ştia in tr-adevăr multe, fiindcă v'.rsta sa de zece ani era potrivită din mai mtdte pun<;te de vedere, chiar şi din acela că de un an mu rise tatăl său, care era un ins suspicios, iar mama, în asemenea stare, putea fi mai le.sne amăgită, fără să se ajungă la cine ştie ce mijloace ori, mai rău. la darea în vileag, dealtfel cu totul impusibllă, a marii taine, ceea ce, nu încăpea îndoială, ar fi fo.st pentru ea tragic. Dreg cel in vîrsiă, călătorul temporal, se aşezase pe banca verde cu un pachet pe genunchi, apucind să cumpere darurile pe care izbutise să-şl aducă aminte că şi le-ar fi dorit a t u n c i şi le mingiia acum, dar de fapt tot atunci, bucurindu-se de ele, contra riat că -ştie şi in acelaşi timp nu ştie ce daruri sînt şt că a ajuns în situaţia bizară de a face cuno.ştinţă cu .sine în,suşi, cunoscindu-se numai unilateral, adică numai din viilor spre trecui. Ii era greu, chiar foarte greu, dar genul de emoţie ii era cu totul necunoscut. •Soluţia găsită putea fi dintre cele mai bune : el semăna mult cu un unchi trăind în alt oraş pe care ţinea minte că nu-l văzu seră decit foarte rar şi orice (m se poate .schimba destul de midt in cîiira ani ; pentru ocolirea cine ştie căror dificidtăţi posibile, mai intii telefonase, aşa că acum era aşteptat, şi se aşezase pe această, bancă verde aiund nevoie dc acomodare, de un filtru al emoţiei şi (.'(' an oarecare plan de conversaţie. In sfirşit se ridică nehotărit de pe bancă şi, ezitind, uşă, dorind .să nn-i deschidă cumva băiatid care fusese ,Şl, intr-udevăr, uşa o deschise mama, mica ei surpriză rată rea

faţă

spate

de —

ţcoală

de o

tulburare. un

glas

Unchiule, !

rudă

oarecare

Se grăbi care-l bine

spre

izbutind

să-i

ea, însă

tocmai

amorţi ai

venit,

o clipă eu

domolească atunci

sună la insmi. netulbu

şi lui fu

strigat

ma din

chiar

acum

ieşit

Şi u n c h i u l simţi că inima îi este apucată de o gheară. Se re dresa greu şi se întoarse pe jumătate spre băiat, necutezlnd să-l privească drept în faţă. Şi apoi nu mai ştiu cum să se împartă intre mama sa care murise demult şi băiatul acela care era el însuşi, însă cu treizeci de ani mai tinăr. Inirînd in casă, simţi şi la maică-sa o stare ciudată, nefirească, la revederea unei oare care rubedenii, iar în el, o duioşie a revederii vii a celei care nu mai era şi o teamă din ce in ce mai cumplită faţă de sine însuşi, acum cind se înfăptuise imposibilul dublării fizice a insu lui s ă u . Şi deodată îl cuprinse o tristă, dureros de tristă, părere de rău că îngăduise realizarea 7inei ispite nebuneşti pe care o dorise numai în timpul .său viitor ca pe un fenomen pe care-l credea ciţ imtinţă numai pentru că .mbconştient ii ştia de fapt nepulinţă. Ar fi vrut acum să dispară, să uite totul, şi călătoria temporală ajunsă în impas barbar, şi pe ciudata mătuşă Corid vena, despre care ştiuse ceva foarte vag, fără să se fi gîndit vreo•xiată cum era cu putinţă secreta coincidenţă de obirşie a numelui său cu numele ei, amindouă de zei celtici, altminteri explicate în cazul ei printr-o ascendenţă într-adevăr celtică, galică adică. poate, cine ştie. dintr-uu neam de druizi pierdut prin două mi lenii şi regăsit i>e •neaşlti'lule, iii cazul Iu':, prin simpla fantezie a na.şului care, la băiiarea in sculilaltiare. işi amin'ise că studiase cindva în străinătate pe druizi. Kt avea do fapt încă u?i nume, dar din umor şi-l păstrase pe acesta. Sfiala Uii părea acolo, în casa părintească, numai o sfială de rudă care rine rar in vizită după drum lung ; emoţia mamei se mai domolise, iar adolescen tul Dreg era prea fraged ca să-.şi facă probleme .şi mai era .şi foarte ocupat cu examinarea ciudatului unchi şi a darurilor sale. zînd Ce

..De ce am venit a i c i ? .se întrebă : Ca să mă reeduc, să determin nerozie..."

,Iar

maică-sa

—

Pari

zise

seaina pierise

surimeu !

schimbat

Işi dete zile, dar ii

în gînd .şi işi răspunse alt destin pentru jiul

e pentru

că nu

că trebuia să mai pofta de reeducare,

te-am

mai

văzut

demult

rămină aici măcar şi atunci, într-o

cîteva . aproape

maladivă uitare de sine, începu să vorbească fără noimă cu maică-.sa şi să se joace cu băiatul, care era celălalt el însuşi, plnă obosi, pină se aşeză la cină să mănînce, pînă ii obosi şi pe ei. Iar după ce mama şi primul stadiu al fiului ei adormiră, el ieşi tiptil ; pe banca verde îşi regăsi o parte din şinele său adidt şi începu să mediteze. De la o vreme cu cit strada .se liniştea şi un aer de noapte adia de răcoare, îşi făcu un oarecare pian. intii sc exam.ină pe sine, căutînd greşelile făcute pînă la vîrsta. de zece ani şi gîndind la modurile de evitare a lor. Apoi intră în casă .şi se culcă, ador mind ciudat de repede. In vorbă mintea

spre

riuri mic

ziua următoare şi în cu băiatul, ii împiedică pentru

decit

tatele aştepta

preocupări

serioase,

viitorul tipsia

păreau

care

imobilă bune,

întoarcerea

altele trei sau patru, stătu cu tact anumite lecturi, îi

dar în

era a

iar în

tuturor

răbdarea viitor.

maică-sa

realitate

trecut

timpurilor lui

era

făcu sau

mult de deschise alte

nu'era

coexistente. greu

încercată

pJani Rezid-

şi

abia

Se hnplinea o săptămină de cind venise aici. M a t avind epocii din ceea ce vinduse, invită la restaurant pe maică-sa celălalt el însuşi, şi în timpul mesei muma spuse deodată

banii şi pe :

—

Nu ştiu dacă faci bine că dezguşii băiatul de fetiţele cu tare stă de vorbă. Eşti bărbat şi-i eşti unchi, aşa că nu cu a s putea să-ţi dau lecţii. Ştiu că eşti burlac, dacă nu cumva te-ai însurat între timp. Dar băiatul trebuie să crească normal, eu l-am ferit de prejudecăţi, noi doi, el şi cu mine, de cînd a murit vărul .<*i(, na purtăm ca doi camarazi. Pe urmă, am văzut că-i bagi în cap nişte lucruri, nişte invenţii de care n-a auzit nimeni. care in fond nici nu există. Băiatul e mic, are timp să-şî aleagă me.seria Jnai tîrziu. Aici,

adultului

Dreg

scăpă

— Nu te îngrijora, eu Astea pe care i le explic —

Şi cine

—

Ba poate mai mult

vorbe,

-ştie

ştiu sînt

o să fie

că eu ştiu, interjecţii,

vorbă

doi

mai bine ce meserii ale in

viitor

peri

trebuie să-şi viitorului.

? Nu

ştie

zise el. Apoi ii păru fără noimă.

nimeni

aleagă. nimic

rău şi spuse

citeva

Maică-sa îl privi lung, dar fără să-i dea prea multă impor tanţă. Băiatul se uită la el înlii cu mirare, apoi cu teamă. Şi atunci ii veni in minte, uimit şi el de ea, intenţia neaşteptată de a-l ucide pe acest băiat, dar a])oi îşi zise : „Nn rezolv nimic, fiindcă dacă vreau să mă sinucid eu, ăsta, nu trebuie să încep cu mine, acela. Asta puteam s-o fac fără să mă mai strămut prin timp, poate că omorîndu-l pe băiatul ăsta, care sînt eu, dar este şi altcineva, aş face o crimă şi s-ar putea ca eu să nti mai dispar şi să dispară numai trecutul meu, dar atunci cum aş fi om, fiind un om fără trecut? Habar n-am şi poate nu ştie nici mătuşa aceea bizară. Sau poate că mă anihilez odată cu, moartea lui sau moartea lui nu mă anihilează, in.să îmi schimbă soarta... Nici aşa nu mai ştiu ce o să se mai intimple după ce i-am spus băiatu lui iot ceea ce i-am spus. Văd că băiatul se lasă uşor influenţat..." log.

— La ce El tresări —

Aşa...

—

Dar

nimic

obsedează,

băiatul

— ducem ca

te gîndeşti '.' ii întrerupse maică-sa tăcutul mono .si băgă de seamă că tresare şl băiatul. Zi.se ;

spu.ie

Vnchiide, în viitor.

— .Im tine.

deosebit. zise

Mă

mama.

gindeam

Eşti

şl eu

tare

zise

aproape

răstit;

într-adevăr citit-o... cilit-o...

— Cum ai putid-o citi cind erai ca mine, unchiule băiatul. Cred că o confuzi: „Maşina timpului' a abia acum clţiva ani, aşa am citit in prefaţă. Dreg

cea

cel

—

Da, zise.

—

Atunci

virstă

8—

eram miră scrisă

apoi spuse mai potolit : m!-ar s-o citesc eu. pentru că...

plă

buimac: cred

că am

confundat-o.

povestesc.

— Nu ! se feri el speriat, mai degrabă să mi-o dai

— înţeleg, zise .şcoală şi-am să ţi-o şi in trecut.

cind

să na

7 se fost

privi

ai dreptate, să ţi-o

viitor.

ce bine ar fi dacă am putea Este o carte, nu ştiu dacă ai

citit-o,

ciudat.

băiatul. Am s-o mai împrumut o aduc. Eu cred că se va putea merge ,

dată in

de la viitor...

— Uite, i se adauge politeţii.

fezi, alţi

Dreg

gindi

avea gărgăunii gărgăuni ? zise că

stătuse

lui, la ce mai era neVoie sS. mama, nemulţumită in limitele

destul

trecut,

poate

chiar

prea.

mult. .ştie

..Trebuie s-o .şterg ce boacănă mai

numaidecit jac..."

de aici

işi

; ( . v nervos.

..Cine

Trecutul acesta al său, pe care il cam uitase, nu-i mai plăcea şi nu-i plăceau nici împrejurările, nici cadrul psihic, dar mai ales se mira de sine — ceea ce acum nu mai ţinea minte —, gindindu-se cil de timpuriu dorise aceste călătorii în timp, pentru ca prima dintre ele să-l şi sature de toate celelalte. ..Pesemne, îşi mai zise, omul nu e destinat maidanul ăsta stupid încoace şi încolo, şi mult nu ştie niinic decit despre înaintarea sa înceată 6(7 creadă numai in ea şi în altceva nimic".

să .se plimbe pe mai sănătos e să -şi ireversibilă şi

Pe de altă parte, nu-şî prea făcea iluzii că-şi modificase cit de puţin viitorul numai prin influenţarea de scurtă durată a acestui băiat care fuse.se şi, totodată, era acum el însu.şi : avea senzaţia unei zădărnicii totale, de vreme ce se simţea aii ins faţă de sine însuşi, şi aricit de mult ar fi dorit să se recunoască In băiat, o .senzaţie stăridtoare a unei mari deosebiri îl dezgusta de sine, cel precedent, coexistenţa cu care o realizase aparent atit de simplu... Acum şedeau deauna in ultimele

toţi trei pe zile, spuse

banca intr-o

verde. Dus doară:

— Nepoate, eu. te sfătuiesc să nu mai tr-a.\tea ca călători prin vremuri, cu exploratori i n a j departe. Nu duc la nimic bun. Băiatul

vru

să răspundă,

— Nu trebuie dezvoltă imaginaţia, eşti aşa. de uscat ! chiul

Dar il

nici băiatul contraria :

insă

să descurajezi .supleţea minţii nu

lă.să

interveni

pe ginduri citeşti prosjii temporali

mama

băiaiid, lectura .şi altele. Mă convins,

mai

tot

dinşi aşa

: asta e bună, mir de tine că

uli s eă

acum

— teşte tele.

De ce, unchiule ? Ca pixtte .să strice o carte pe care o toată lumea ! Eu nu citesc cărţi proaste, cu bandiţi, cu Şi dealtfel, la început îmi spuneai că bine fac dacă...

— Cine mai poate să ştie ce e şi ce nu e bine ! oftă Mîine va trebui să plec şi eu, am stat cam prea mult pe vostru.

ci al

Dreg. capul

Maică-.sa pară cu o anumită amabilitate, şi atunci Dreg văzu de.sluşit, cu uimire, cum în fiinţa ei se zbat două tendinţe con trare, deopotrivă de puternice, una de a scăpa de el, alta de a-l reţine. El înţelese ceea ce nu putea înţelege ea şi-şi dete seama că^^soluţia cea mai bună nu putea fi decit plecarea lui neiniirzială. Se sculă şi ixjrni spre camera sa. — Ne parc rău că ne părăseşti, ai mai fi putut sta, zise marna. T e duci să-ţi faci bagajul ? Să te ajute Dreg, nepotul tău! şi deodată tăcu, încurcată. Dar tu nici n-ai bagaj, abia acum mi-am dat .seama că n-ai. E straniu, de obicei veneai la noi altfel, toc mai că şi varul tău, cind trăia, glumea intr-una că umbli cu iin adevărat cufăr după tine... Spune-ml. s-a Iniimplat ceva '.' Nu te jena de noi, dacă ai ceva pe suflet, te pot ajuta...

•9

El 7!u mai ştia ce să răspundă, înţelegînd din imprudenţele sale : de a fi venit numai cu cumpărată in. ultima clipă a i c i , cu o pijama de şi o periuţă de dinţi. Nu se gindise... tren

— Ei, fleacuri! şi n-am mai

gură

Maică-sa pină in

zise cu glas sugrumat. vrut să fac din asta o

îl privi lung. uşa casei.

insoţindu-l

prea tîrziu una'. o servietă iefdnă,; calitate inferioarăî

Mi-au problemă. cu

această

furat Se

valiza intimplă

privire

Ânj !j nesi-^ \

Acum era pe strada sa din viitorul care redevenise prezent. Umbla agale, privind cu atenţie casele, oamenii, pârindu-i-.se că nu recunoaşte unele lucruri pe care era sigur că le ştia- aşa de bine şi mirat că nu intilneşte nici o figură omenească m.ai cu noscută. Se gindi o clipă că se dezobişnuise de tot ce cunoscuse. apoi înţelese că asta nu sc putea, intrucit lipsise prea puţin, apoi se gindi că durata era foarte relativă, intrucit lipsise, într-adevăr, ceva mai mult decit o săptămină, însă pe de altă parte făcu.sc o călătorie intr-o adincinie de trei decenii, aşadar dus şi întors vreo .şaizeci de ani „Cine mai ştie, işi zise, ce socoteală se potriveşte acum .'" Apoi se mai gindi că poate nu reglase bine timpul, dor işi refuză şi această presupunere, de vreme ce strada exista, ca sele in mare parte le recunoştea, aşa că unele detalii putuseră trece altădată neobservate şi-l izbeau acum, aşa cum oamenii intilniţi puteau fi cu totul întimplăior tocmai dintre cel cu figvi nememorate. „Parcă trebuia neapărat să cunosc toate mutrele astea ! îşi zise. Acum probabil sînt prea iritat, asta o fi tot". Cind

ajunse

locuinţa

sa.

.se mai

păru

nimic

ciudat.

cău'ă citeia prin buzunare, n-o găsi. îşi închipui că o uitc.ce ori aici. ori acolo, şi penlî'u cu o cheie nu putea avea prea mare importantă, sună în fond, nu lipsise din timpul obiectiv decit o oră sau două, aşa calcAdase, ca să nu bată la ochi. ti des chise o femeie necunoscută, care-l întrebă pt cine caută. Se în toarse spre curte, văzu pinul bălrîn atît de bine ştiut şi abia acum observă lipsa mesei şi a scaunelor de grădină, dar la urma ur mei putuseră fi mutate in magazie între timp. Işi .spuse numele şi femeia ridică din umeri. Apoi o întrebă dacă aici nu e strada cutare^ numărul cutare, şi cind ea confirmă, zise că nu inţelege şi că unde-î nevastă-sa şi copilul său şi că mai era o doamnă bătrină. mătuşa soţiei, el socotind că Coridvena se întorsese ime diat ca sa nu i.şle bănuieli. Femeia il privi cu ochii bulbucaţi, iar cind el dădu să intre in casă, ea ţipă după ajutor. Veni un bărbat necunoscut, căruia dinsa i se plinse că era gata să fie atacată. Dărbatid sc uită, nu i .se păru nimic .suspect şi îi luă lut Dreg un scurt interogatoriu. Apoi, satisfăcut, rosti către femeia sa : —

Şi

speria,

trînti

uşa

dragă, în

domnul

e sau

beat

nebun

nas.

Dreg nu mai ştia ce are de făcut. Ceva nu era în regulă şi cl nu ştia ce anume. Ieşi pe portiţă, ezită, apoi apucă spre cen trul oraşului şi îl izbi deodată tipul necunoscut al aiitobuzelor care circulau. Se urcă intr-xinul despre care ştiu.se că l-ar fi dus spre sediul central al poştei şi telefoanelor, unde nădăjduia, dintr-o

prezumţie iiispăimintătoare, să ajle adevărul sau r.iăcar o parte din adevăr. Dar ajuns, fără să întrebe pe nimeni, la clădirea dorilă, o recunoscu fireşte, însă văzu că ea adăpostea cu totul altă instituţie. In cele din urmă ii veni in minte să-şi procure un ziar. Neurmărind unul anume, fu .satisfăcut să constate că nu greşise nici anul, nici ziua translaţiei temporale şi că nimerise exact in timpul său, în ceasurile cind plecase. Apoi însă răsfoi puţin zia rul .şi, contrariat din ce in ce mai midi de faptul că evenimen tele şi numele nu erau cele ştiute, .se opri în faţa chioşcului şi citi titlurile tuturor ziarelor afişate : unul singur avea nume cu noscut, dar putea fi o coincidenţă. Umblă dujyă aceea un răstimp prin oraş pină nimeri, dez nădăjduit, în faţa clădirii unde-şi avea slujba şi văzu surprins că era într-adevăr instituţia unde lucra înainte de translaţie. In tră, merse cu fermitate spre biroul său, pătrunse şi acolo, dar doi bărbaţi care lucrau în birou (înainte fusese unul singur) erau doi in.şi necunoscuţi. Fu întrebat ce doreşte şi, prudent, întrebă de numele său. Cei doi ridicară din umeri, neştiind asemenea nume. Cind era gata să plece. întră un altul care se interesă de el, iar Dreg îşi spuse numele şi arătă că lucra acolo şi că nu pri cepe ce s-a petrecut. Uitîndu-se lung la el, noul venit deodată se lumină şi spuse : — Acum înţeleg: dumneata eşti cel care a fost internat pen tru neurastenie, bine ai venit in mijlocul nostru ! Dar ştii că nu te cheamă Dreg şi cum ai mai spus : dumneata eşti, nu se poale chiar să-ţi fi uitat numele de tot ! eşti de fapt Lucian... Dar ce ai colo în jurul capului, o coroniţă de sirmă ? Dreg işi seo.sese, dar Zîmbi jenat,

aminti de discretul aparat temporal, pe care nu scăpase ochilor acestui ingilent iar funcţionarul il bătu pe umăr :

care

nu şi l funcţionar.

— Nu te îngrijora, se intimplă. Fii liniştit, aici nimeni nu-ţi vrea răul. Ţi-adici aminte, cu sînt cutare, şeful .serviciului in care lucrai pînă la îmbolnăvire : o să-ţi dau acum o muncă mai uşoară pină cind îţi revii complet. Dacă vrei, poţi să reîncepi de miine, acum du-te niţel la aer ! Dreg simţi aievea şi.

pie

că, intr-adevăr. mulţumind,

sindromul plecă.

astenic

riscă

Neştiind ce să facă într-o lume necunoscută era a lui şi ncpntindu-şi-o explica, se hotărî să dată inapoi in copilăria sa, fiindcă nu-l mai speria car

paradoxul

Săvirşi mediu de bancă sc mai a

verde. multă

— Bine iot sperat

.semn re-i

de In timp vorbea —

__ _ 11 ,i

Dreg

apro

care era şi nu se mai ducă o acum nici mă

timpului.

în plină ameţeală

schimbase

să se

Sună deloc, linişte

stradă cele cuvenite .şi subconştienţă, se aproape îi decit

voios

deschise ultima

ai venit! De ce vii aşa să te vadă şi a murit

îl

după un scurt inter buimac în curtea cu

cosei părinteşti,

uşa

maică-sa dată,

şi, trezi care,

privindu-l

pofti

casă

de rar pe la noi ? săracul fără să-i

şi-i

care

acum

spuse

Vărul dai

tău vreun

viaţă. ce femeia brusc înstrăinată, care de tatăl lui, îşi ştergea o lacrimă. n-a

i^enii

încă

şcoală

era niama sa -şi caDreg întrebă voios :

Femeia teamă

—

Care

Dreg zise :

•§i

—

Dreg

pas

Era

inapui.

pririndu-l

Femeia,

Mai

am Ieşind,

unde,

care-l

ştiam...

copii.

să apuce

să leşine,

dar

diseară

în

oraş.

se duse

in.să

decit

oameni

ceasul

tine,

acum

pină

jur-imprejur,

iarba,

că

îl

că

şi

Vai,

să se tină

apot

tare

treabă

primul

colt

la umbra

.străzii

sine.

reiarbă său

portocaliu.

prăfuit,

unuia

cu in şi timpul

ni.sip lent...

orizontul

pentru

cu copaci dori să se necunoscuţi întoarcă

.scrută

se aşeză

se concentra

unui de imens stare ameţealădeşert începu cu

şi

rău

moştenitor

după

acela,

inCunoscuta marginea

borii

cred

pare

sc inrreihiiei

vinătă obiecţie.

Şi-mi

să lase

fel de oază temporal, şi

uluit

numaidecit

oftă: n-au

treziimpulsul într-un

uilă

seama

nezărind

i.şi dădu

Se giindu-şi

cercetă

dintre

şi

izbucni

plins. După

vreme

se auzi

vească

în sus, crezînd

Ridică

ochii

ridvena, poral,

unei

miracol

aurii

mult

sub

irizau

prudenţă

bine

jyărul

nume.

Coridvena năzare

! strigă

—

se năzare.

—

Spune-mi.

mai

el.

ştiuse,

.să o

.stadiu

tem

chiar

şi

nuanţă

cenuşie.

venit dc

sclipi alcătuind

Ochii Părea

intîmpine.

apropiindu-se

albă,

nefirească. s-o

pri dată.

surîzind.

primul

prelungă

aproape

îndrăzni fu strigat

stătea,

din

ea cu farmec. el

mai

lui

ridicîndu-se

zise zise

o ei

aur,

cumplită,

—

faţa

cuno.scută

faţa

Dar

decit

lung

lumină

: în

cea

tinără

stranii,

ţi

mai

frumuseţi

strigat

că e o halucinaţie.

mare

semănind insă

rea

copil...

gata

aici

hui.

fără

trec

noştri

a murit

venit

dar

vecini

mama

să rostească

—

astădată

confund.

era

se simţi

izbuti

din

Vecinii

dorisem

Dreg

să spună,

îl

care

meu

cit îmi

care

da,

Confunzi.

bărbatul

ea.

gura

copil

da.

—

? zise

deschise

conjund...

şi

dădu

ei zină

Spune-mi.

tine.

Coridvena.

unda

sîntem — — — teaî tot.

.'1i-e

împ<,rlanlă că sîntem

Nici asta n-are purificat trecînd

Acum —

vreo

Mu cred

Dar

eşti cum

'.' pe

zise

planeta...

importanţă, prin cîteva

ca. mea.

Spunc-mi,

mai zise variante

aşa e ?

ea. Important ale timpului.

e că Asta-i

aici. s-a

iniimplat

? Nu

înţeleg

mai

nimic.

— Nu mai nimic, pur şi .simplu n i m i c . N-ai avut tăria .să-ţi precizezi pină la capăt traiectele translaţiei. Dar eşti aici. cu mine. şi ăsta-i singurul fapt important.

CEL DE-AL TREILEA C O N C U R S N A T I O N A L DE A N T I C I P A Ţ I E

Depanatorul^ de MIHAI NICOLA CRAIOVA

Capitolul

I —

,lubiie/i.

Bogdan

Xeag'j.

: n i '.' m ă : n ! r e b ; l ^ y b i l l o , cu o

ncstapî-

nilă ciudă in « l a s . I'rubaljil i:a .sa-şi siiljlinieze ostentaţia, îşi luase o

alură

voit

IVivolă,

cu o m i n ă

şold.

spate, aşa ca o întruchipare u unei

cu .silueta

Cainicn

arcuită

din secolul X X ,

mini şi r i n i o ! d c la casa Dii)i-. .lubilc/i. l u i ? T c K Î n d e ş t i numai Ia alţii,

la tiiic

dcl(K',

chiar

dacă

rcfuzaL

cîndva

să zi^oare

tine. Hauul Vasquez spunea că... —

Raoul

spus ceva

odată,

dar

apoi

lucrurile

s-au

rit. Şi de ce — izbucni — il aduci pe el in discuţie ? A m

lămu

observat

!ji c u c ă - ţ i face curte, de aceea... M-a regret

oprit

nuhriirea

constatam

rîpă. l l a u u l

p e care

n u refuzase

«mtreuament

—

rupt

doieli

p u r şi s i m p l u să zboare cu m i n e . L a

calmului

iar

eu, e a

tură''. I-am decît

cind Centrul

simulatcn'ului

meu p e t i m p u l justificată,

să-i p r e i n t î m p i n

spus chiar

cosmonaut,

s e duceau

spt'Cţia lui (Itooul e r a . icrcd. dit,

p(^ faţa S y b i l i e i .

sud-ameri-

— . i m avut u n moment de nestăpînire :

comutator

asupra

citit-o

asia i'U'.e;.e m a i d e m n i ! ,

can (-i'a încă î n J'iji-mare am

că intenţiile m e l e reconciliatoare

şi

lloamne.

zl)or

s-au ivit real.

ee-aş

provocat

..savant

mai

vrut

în

Circum-

dar m i s-a manifestat

temerile,

eă m a i bine rămîn

tleşi...

atvmci

unui

vă

..rup

lalîorator" să

zbor

Consiliul Centrului a avut insă mult tact şi. pe parcurs, eu m i - a m iacut .,norma" de zljor ; ca .să l i u mai l i m p e d e , a c e l e zboruri

listice şi circumterestre de scurtă durată, î n u r m a cărora

căpătai

brevetul

Sybille

nu ştia recare

de astronaut

operaţional.

mare

lucru, eu

asupra

situaţiei.

însumi Aşa

că

Despre

lăsînd avea

dreptate

acea ce devi'uisi- un suliiict di- flecăreală ai noştri, adică tau, încoace —

loalo

acestea

să plutească

o ceaţă

reproşeze

pentru m u l ţ i

cunoscuţi

l'aptul că . . m ă dădusem l a fund", c î n d toţi se agi

şi-ncolo. A m reluat

discuţia

<u piei^auţie :

îmi ipare r ă u c ă ţ i - a m amintit de luioul. O r i c u m . îi doresc

şi lui, şi lui G e r m i , şi celuilalt, lui A b e Shindo, succes în nea

să-mi

lor.

Chiar

oportunitatea

dacă

abordării

exprimat

Lunii

în

cîteva

momentul

obiecţii acesta,

misiu

privire

eram

condus

de cele m a i bune (Intenţii şi sper că v o r î n ţ e l e g e acest hicru aşa 13 cum V i unul se dintre cuvine. cei Şeful c a r e - mlotului i împărtăşesc d e piloţi, păr(M londonezul iIc. Doogsberty,

D u p ă roşecila crcscîndă do pe s e a m a că se înfuria şi mai mult :

chipul

Sybiliei

îmi

dădeam

— Iţi închipui că a m să iau drept bune toate astea? I r i t a rea îi risipise puţin armonia chipului ei creol. A r u n c ă grăbită o p r i v i r e în j u r pentru a se asigura că nu fusese auzită şi că gazda noastră, profesorul Iliescu, nu ne-a observat. Continuă c e v a mai domolită, dar fără a-şi ascunde amărăciunea : B o g d a n e , m-aş detesta dacă aş fi geloasă. N u , nu .sînt, nu te cred în stare să faci cuiva rău. Totuşi... e ciudat, de atîta timp te porţi în aşa f e l încît toţi prietenii noştri nu-ţi mai spun decit „ a s c e t u l " , iar p a l a v r a g i u l ăla d e iRenc, alaltăieri, la ziua lui N a o m i , ţi-a găsit o poreclă şi mai pitorească ; ,,schivnicul". Fii fără teamă, s-a făcut haz nespus!... Şi atunci L u c i i l e F l u n d c r şi-a ridicat glasul peste toată Karva noastră şi a spus — mi se părea că se uita spre m i n e , deşi n-ai f i putut spune unde i se oprea p r i v i r e a — a spus că schivnicia ta e doar un paravan... vocea ei insinua jnai multe, dar a m î n c e r c a t să nu v ă d asta. î n ţ e l e g i . B o g d a n e , m - a m simţit umilită. A v e a m impresia că invcibtează totul ca să mă necăjească şi nu î n ţ e l e g de ce, doar am fost colege cîndva. Puţin a lipsit să nu-mi pierd răbdarea... •|'ă;-eam, gindindu-mă ce liinc ar fi fost ca S y b b i l e să-i dea o lecţie colegei sale. L u c i i l e f'lunder are u plăcere diabolică de a stirni zîzanie între oameni — asta e disiracţia ei. Iar Ueno n-avea decît să i n v e n t e z e orice, a d e v ă r u l era altul. S y b i l l e părea că nu observă tăcerea mea. Se întorsese şi m î n g î i a r a m u r a unei magnolii. Eu nu m-am. grăbit să înnod discuţia. Fără să vreau, am început să mă gînde.sc iar la ceea ce se î n t î m p l a s e d e cînd ea se reîntorsese la laboratorul ei din Montevideo... Centrul spaţial sud-american îşi elabora p r i m e l e planuri d<' perspectivă. Ca la toate C e n t r e l e continentale, v e n e a u din întreaga lumo cercetători, savanţi, profesori şi foarte mulţi piloţi .selecţionaţi. Congresul M o n d i a l pentru Securitate şi P a c e deschi.sese în sfirşit uşile unei ere d e înţelegere şi avînt în toate d o m e n i i l e . Ca să se facă o oinogenizare a potenţialului ştiinţific către C e n t r e l e continentale începuseră să afluieze o a m e n i din toate colţurile lumii. D e la noi, la Centrul sud-american am plecat eu împreună cu profesorul Şte fan Iliescu şi colegul meu de p r o m o ţ i e . I i l e Dincă. Profesorul nostru era un reputat specialist în studiul mecanicii corpurilor cereşti, iar eu şi Dincă studiasem pe larg transmiterea energiei la distanţe cos mice. De fapt, ca şi la începuturi, astronautica te silea să te speciali zezi în mai multe domenii. N u mai luarăm de Ia capăt v e c h i l e e x p e r i e n ţ e . A c u m , cînd M a r t e şi V e n u s fuseseră atinse d e e x p e d i ţ i i cu oameni la bord, ne g i n d e a m — de fapt. era diri'Cţia M a r e l u i consiliu coordonator — să a b o r d ă m p r o b l e m a vizitării P l a n e t e i X din sistemul solar. N u era chiar o sarcină uşoară. P l a n e t a nu fusese încă identificată optic (datorită proiectării sale p e f i r m a m e n t u l Căii L a c t e e ) , dar calculele şi radarul o situau cu certitudine dincolo de Pluton, la 8,8 m i l i a r d e kilometri de Soare. M a r j a de siguranţă a zborului trebuia deci să depăşească orice obstacol neprevăzut. S-a stabilit cu prioritate ca în construcţia trenului spaţial să se folosească o gamă de aliaje noi, a v î n d proprietăţi t e r m o d i n a m i c e deosebite. P r o b e l e — făcute la laboratorul din M o n t e v i d e o , care prelua chestiunea — , la început 14

controversate, acreditară pînă la urmă un aliaj bazat pe combinarea duraluminiului cu un izotop rar întîlnit al titanului, prelucrarea urm î n d a avea loc în condiţii de v i d înaintat. D a r izotopul de titan n u era practic de găsit pe P ă m î n t , şi producerea lui în cantităţi i n dustriale ar fi cerut cel puţin cinci ani de cercetare, investiţii şi construcţii. Şi atunci se impuse soluţia cea mai temerară, dar sin gura la îndemînă — m e t a l u r g i a selenară. T e o r e t i c chestiunea nu era nouă, practic însă abia urma să facă p r i m i i paşi, pentru că pînă atunci în construcţia n a v e l o r cosmice P ă m î n t u l oferise tot ceea ce era necesar. P e n t r u a stabili tehnologia noului aliaj se ceru ajuto rul unei staţii orbitale circumterestre. O navetă transportă acolo un grup de savanţi şi un m i n i m u m d e utilaje şi m i n e r a l e ; după cîteva e x p e r i e n ţ e se confirmă obţinerea aliajului, dăr în condiţiile staţiei lucrul nu s-ar fi putut face decît în proporţii farmaceutice. Cu aprobarea Marelui consiliu coordonator atenţia noastră se îndreptă către bătrîna Selcne, de care, v r î n d - n e v r î n d , ne reîndrăgostirăm din interes. în depozite stoctn-ile de n a v e şi modiduri lu nare fură scoase de la „ n a f t a l i n ă " şi lustruite cu osîrdie. Se pregăti în grabă o p r i m ă e x p e d i ţ i e care să încerce amenaja rea primului atelier metalurgic pe- Lună. în zona craterului A r i starh, unde, încă din 1961, astronomul Nilvolai K o z î r e v observase ceva ce părea a fi o activitate vulcanică. S-a răsfoit şi numărul din d e c e m b r i e 1963 al revistc-i ,,Sky and T c l e s c e p o " în care observatorul L o w e l l confirma detectarea a două pc>to dc lumină, de un roşu aprins, la nord de craterul Herodot, apoi, grupate într-o f o r m a ţ i e ovală, pe marginea sudică a craterului A r i s t a r h . S-a presupus că dacă avusese loc aici o activitate vulcanică se v a găsi şi titanul i z o topic necesar pentru fabricarea navei noastre , , M i n e r v a " *. U r m a deci să se v e r i f i c e acolo, pe Lună, un f l u x tehnologic p r i m a r de nietaluirgie cosmică. Aipoi, dacă reznitatele p r o m i t e a u , un ..convoi" de Irci-palru nave urmau să debarce şi să f i e instalate acolo o tur nătorie şi un bluming lunar, în care să se construiască modulul oi-bital şi transbordai pentru P l a n e t a X . N i c i nu bănuiam e x a c t cite alunizări ne erau necesare ; nu era vorija de a turna în v i i t o a rea uzină selenară nişte carcase ; e\v tr(>l)uiau polizate, şlefuite, prelueral<', anu-najate, dar a le aduce pc- P ă m î n t pentru aceste operaţiuni era cu toiul imposibil. N i c i transportul aliajului brut nu era rentabil şi cu putinţă de efectuat, (jricîte cheltuieli ne-am fi permis, pentru că tocmai turnarea sa în condiţiile vidului cosmic şi ale lipsei cîmpului magn(-tic în corelaţie cu alţi factori consti tuiau o cerinţă de neînlocuit. In fine, soluţia nu putea fi alta decît să fie instalat aparatajul pentru prelucrarea trenului spaţial „Mineriva" direct pe Lună. I^a fel 'urmau să fie aduse e c h i p a m e n tele ; în parte acestea erau „i-econdiţionate" chiar de pe moduluril'e lunare, c a r e şi aşa a v e a u să f i o abandonate. Şi ceea ce era foarte im.poi-tant. Luna avea să devină acum baza operaţională de lansări de expediţii siderale, un proiect iarăşi vechi, dar abia acum luat în considerare **. « Nici una dintre planetele sistemului nosti-u solar n-a fost botezată „ M i n e i v a " . N e - a m gîndit ca prima navă ce va vizita Planeta x să poarte un nume ce simbolizează înţelepciunea. P î n ă acum se făceau asamblări şi lansări pe orbite circumtejestre.

• 15

P e m i n e fantezia şi îndrăzneala pionierilor cosmici m-au fasci nat întotdeauna. Cînd însă se trece, eCectiv, la lucru nu e tocmai uişor şi atimici se ivesc d i v e r g e n ţ e şi obic^cţii d e tot felul. L a corul unora m-am alăturat şi eu, pentru considerente pe care le-am făcut imediat cunoscute. In principal, am argumentat că, la un a s e menea trafic selenar intens care se anunţa, nu se putea concepe să nu existe şi un echipament autonom de depanare în caz de a v a r i i . Istoria zborurilor cosmice înregistrase şi cîteva ,.accidente" care ne puneau pe ginduri, iar dacă de atîţia şi atiţia ani se construiseră trenuri spaţiale interplanetare perfecţionate şi puternice, tehnica de debarcare selenară nu mai fusese obiectul vreunei străduinţe dc dezvoltare. î n plus, considerăm că trimiterea modulului „ A r g o " nu era oportună în această epocă. Avecim toate m o t i v e l e să cred că Jilicek şi Duchamps aveau dreptate. G r e g o r Jilicek şi Atitoine D u champs de Ia Centrul spaţial antarctic stabiliseră că în traiectoria asteroidului pătruns în sisteinul solar în toamna anului trecut s u r v e niseră abateri care î l conduceau la o ciocnire iminentă cu un corp sid(;ral captat în urmă cu mulţi ani de Pâmint. U r m a deci o e x p l o z i e de neînlăturat, a cărei p r i m ă u r m a r e ar fi fost o ploaie d e f r a g m e n t e ce avea să ..măture" vaste porţiuni din suprafaţa L u n i i . Dar numeroşi .specialişti negau această posibilitate, aşa că cei de la Centrul spaţial aprobaseră lansarea misiunii. L a toate strigătele m e l e , dirijorii de zbor îmi arăta.seră pur şi simplu uşa. I - a m dat dracului, spunîndu-mi cel puţin că nu eu voi avea remuşcări, dar presimţeam că amărăciunea care mă copleşea va fi fără leac. „ A r g o " aselenizase, şi Raoul Vasquez. Rcnato Ciermi şi A b e Shindo, un trio internaţional (sud-american, italian, .iaponez), îşi începuseră misiimea. Dar, în acela-şi timp, asteroidul a e x p l o d a t şi haite de meteoriţi au început să bîntuiască spaţiile nesfîrşite. î m bătaţi de faptul că prima şarjă de metalurgie selenară răspunsese aşteptărilor, controlorii de zbor prelungiseră sejurul, iar cei de la echipa de ..semnal v e r d e " acceptaseră cu o uşurinţă de-a dreptul... Ei bine, cînd Ic-iim spus-o şi pe-asta, m u l t e fălci au scrîşnit, iar ale m e l e puţin a lipsit să nu fie mutate din loc. A m fost, cum s-ar spune, trimis Ia p l i m b a r e . Dar faptul era consumat, aşa că n-avea rost să mă zbucium. In « f ă r ă de asta, a v e a m şi necazurile mele personale. A c c e p t î n d iniţial prudenţa mea, specialiştii responsabili de zbor mă autorizaseră să mă ocup de dirijarea uiuii subprogram pentru construcţia ansamblului operaţional de depanare. Era un modul c o m p l e x , cu instalaţii de elevaţie, acţionate hidraulic, de sudură în spaţiul cosmic ; a v e a m chiar un mic c o m p l e x de aşchiere în trusa de- utilaje. R e z e r v e l e de combustibil îmi permiteau decolări şi asalenizări succesive, mutarea dintr-un loc în altul, cu o a u t o n o m i e asigurată pentru cel puţin .') kilome-tri pătraţi. Exe-cuţia ansam blului (jperaţional, pe care din reverenţă faţă de gazdele noastre l a t i n o - a m e r i c a n e l - a m botezat folosind ceva din mitologia l o r — " I n c a » —, mi-a răpit m u l t timp. mai ales în ultimul timp, cînd făcusem ui ti mede puneri Ia punct. S y b i l l e , pc care n-o văzusem de două luni, a crezut la un m o m e n t dat că nu vreau s-o mai întîlnesc. C u m se întîmplă atunci cînd amîni să scrii cuiva o scri.soare şi pe urmă nu mai îndrăzneşti s-o trimiţi, tot astfel se nimerise să nu-mi Iac t i m p să schimb cu S y b i l l e măcar două v o r b e . Bine, ea era p l e cată la M o n t e v i d e o , dar asta nu scuza totul. P r i e t e n i a noastră t r e IC .4

cea prin clipe grele. A ş a că. pînă la urmă. oricum pierzînd eu lupta pe „ i r o n t u l c o s m i c " , a m socotit că trebuie că mă îngrijesc puţin şi de soarta mea şi să î m p i e d i c ca între m i n e ^ S y b i l l e să se petreacă ceva ireparabil. A m aranjai să plecăm împreună la R i o de Janeiro, în vizită la profesorul meu. Ştefan Iliescu. In ziua aceea, profesorul avea o m u l ţ i m e a e invitaţi, în general amici de-ai noştri. S y b i l l e îl cunoştea pe mentorul meu ; la recomandarea mea. îl consultase într-o v r e m e asupra unor p r o b l e m e de cercetare. Discuţia mea cu S y b i l l e se închegase greu. Protocolul v i z i t e i ne-a oferit o ieşire, dar cum profesorul Iliescu şi soţia sa nu-şi o b o seau oaspeţii (de obicei, şi-i ,.pierdeau" prin întinsa v i l ă înconjurată de un parc frumos), m - a m regăsit iarăşi cu S y b i l l e pe o terasăadumbrită, avînd v e d e r e a spre aleea principală. Era supărată încă. O auzise pe L u c i i l e Flunder povestind cîte c e v a din „ c u l i s e l e " C e n trului şi slrecurînd cu abilitate că mă văzuse de cîteva ori în socie tate. Pentru mine asta nu însemna nimic, S y b i l l e însă se agăţa de „ f i t i l " . I n t r - o pauză deschisesem radioul şi ascultam buletinul de ştiri. Se anunţa că e x p e d i ţ i a „ A r g o " proceda la elaborarea c<'lei de-a doua şarje. P r o b a b i l că, imaginîndu-mi-i pe cosmonauţi lucrînd, a m z î m b i t involuntar, în orice caz de aceea m ă înirebase S y b i l l e dc ce jubilam... Mi-a părut rău dc necazurile ei ; dintr-o dată m-a cuprins un val d f înduioşare, pc care l-am ascuns p r i v i n d fix, clipe îndelungate. la m a g n o l i a sub care şedeam şi pe r a m u r i l e căreia izbucniseră f l ă cările singerii ale florilor. A m înghiţit nddul ce mă sugruma şi m - a m întors. Şi S y b i l l e se domolise, şi pc chipul ei se aşterneau iarăşi blîndeţca şi o e x p r e s i e de îngîndurarc, ca de oViicei. I-am zîmi)it şi mi-a răspuns. A p o i a m spus : — Aş

vrea

să mă

înţelegi, Sybille.

...\sLe'iisniu!"

an n mi

de circumstanţă ; ştii că v r e a u să zbor. — Cum ? fostul

tău echipaj

e pe

— V o r fi şi alte e x p e d i ţ i i . A f a r ă

Limâ. de asta. a m

căpătat

rizaţia să z b o r în caz d c pericol cu ansainblul depanator Doogsberty, şeful am

făcut

totul

lotului d e ca

să-ml

astronauţi, m-a ajutat

termin

auto «Inca».

mult, iar

pregătirile. A v e a m

temeri

cu se

rioase şi, iată-le, ai aflat şi tu de pericolul mctcoritic pe Ltină. — Ştiu, te-nţeleg

acum. Insă

— Şi imde, mă rog ? !

Luciile

spunea că te-a

Doogsberty acasă. N u

văzut...

l-am

refu

zat de ziua lui, altădată a m a v u t de discutat cu ol. şi c-ra acolo toată socieUitea doamnelor... A c o l o mi s-a spus ..ascetul". Eu a m rîs şi a m uitat totul... — Bogdane, p r o b a b i l

m-am

pripit

judeca'.a

mea.

.adevă

rul e că aş fi avut n e v o i e de tine, de sfatul tău. fci ou a m avut mult

lucru.

Raoul. N-a

Noi

elaborat

tehnologia

aplicată

acum

fost p r e a uşor, dar iată că, în' mare. ipoteza

noastră

se v e r i f i c ă . — Credeam de control din — Nu

că ai

să asişti la exnerienţă

de la

monitoarele

Centrul spaţial...

ctinoşti obiceiul

meu ?

Cînd

se face

experienţa

cru

cială, mă ascund d e toată lumea. S-au dus în schimb mulţi tre

colegii

m.ei. Dealtfel, e u

lucrat

numai

la partea

din

teore

tică. Era o v e c h e i d e e a mea : turnarea în c î m p torsionai şi v i d provotică inversiunea ndiţiunii submoleenlare. î n aliajele

nînaintat

friabile fenomenul duce în final Ia obţinerea unor structuri r e zistente de tipul celor din meteoriţii solarieni. T e h n o l o g i a este foarte c o m p l e x ă şi migăloasă, dar ce-ţi îndrug eu ţie ? le ştii bine şi tu ! — C î n d am studiat eu fizica moleculară nu se descoperi seră toate astea. Şi cînd v o r b e ş t e învăţattil d i n tine, draga mea învăţată, te-ar asculta, cu sufletul la gură o întreagă academie. — C u m se spune în l i m b a ta : „ţi-au murit i ă u d ă t o r i i " sau cam aşa ceva, nu ? Sau, stai, te-am auzit cîndva : „ M a i scurtează coada v u l p i i " — pe asta o î n ţ e l e g mai bine. A ş a că la.să laudele şi mai bine gîndeste-te cum te v e i distra aici. E\i mă duc .să discut cu lumea. N-aş vrea să mi se spună... „ s c h i v nica''.

S y b i l l e se oprise în salonul cel mare, unde partea

feminină

a societăţii îiicin.sese o discuţie, desigur mondenă, dar din care bărbaţii erau excluşi. A c e ş t i a .se adunaseră grupuri-grupuri sau colindau solitari printre arbuştii şi florile din parcul vilei. T o a t ă lumea se simţea bine. O r u m o a r e nu prea puternică plutea pe deasupra capelelor. Şi eu mă simţeam bine. A c u m nu mai mă supăra nici faptul că L u c i i l e l ' l u n d e r era acolo şi, ca de obic?i, î n c e r c a să p o l a r i z e z e atenţia în jurul ei printr-o c o m p o r t a r e des tul d e extrava,g;wtă. O i g n o r a m . A ş fi v r u t să mă alătur v r e u nuia dintre lîrupuri, dar l e n e v e a m pe un fotoliu de răchită, m î n gîiat de adierea răcoroasă, pe terasa unde mă lăsase Sybille. R e n e avusese dreptate : d e v e n e a m un anahoret, însă tot nu mă hotă r â m să m ă mişc din loc. M i - a m lăsat p r i v i r i l e de-a lungul a l e a parcului, străjuit de arbori. Era multă v e r d e a ţ ă acasă la p r o f e sorul Iliescu, iar prin frunzişul des şi risipa de flori parcă se estompa şi zgomotul n e î n t r e r u p t de pe şoseaua ce trecea în a p r o piere. De fapt, era o şosea marginală, ce-şi vărsa aglomeraţia în puhoiul m o t o r i z a t de p e magistrala sudică, la v r e o pali-u m i l o mai încolo. P r i v i n d aşa, m - a m pierdut în gînduri pînă la uitarea de sine. în jur, invitaţii forfoteau molcom, se auzeau zumzetul n e contenit al vocilor, clinchet de pahai-e. Eu am cerut un pahar de I'hy and s o d a * si a m începui să-l sorb pe îndelete, cu p r i v i r e a agăţată d e funigeii care pluteau pe întortocheatele cărări ale adierii căldicel»... ... Era lot aş'3, o zi călduţă d e toamnă aurie şi p r i v e a m un zbor jucăuş de funigei p? albastrul nepătat al cerului. M ă tolănisem pe o scoarţă de lînâ TTioale, po c a r e mi-o întinsese m a m a sub băti-inul tei de la fîntînă. In Ijoareo de v î n t î m i flutura în mînâ o o năframă în ti-ei culori ţesută de mama ; m i - o dăruise şi avea să fie talismanu! rneu de c a r e nu mă despărţeam. Uşor, susurul D u nării şi cile o p ă r e r e de sirenă de v a p o r îini ajungeau la ureche, dar eu e r a m atent la trebăluiala m a m e i prin casă ; cîteodată se o p r e a în prag şi ridica glasul ca s-o aud : — Să nu uiţi să ne scrii mai des, chiar dacă eşti la capătul l u m i i . Taică-tău şi aşa zice că ne-ai,uitat... * Sirop de fitoplancton

cu siion.

Oprindu-se din pufăitul lulelei, tata adăuga uşor răguşit: — Măi băiete, o să ai treabă multă. Cînd vei avea timp, ne-oi scrie, iar noi n e - o m bucura.,. T o c m a i mă g î n d e a m că nu prea îmi respectasem p r o m i s i unea, dar o să găsesc eu leac şi pentru asta. C î n d cineva din casă j se opri lîngă mine, eu încă v i s a m cu ochi deschişi. L a început, nici nu l-am auzit; apoi a m înţeles că sînt căutat la telefon. M - a m î n dreptat încet spre măsuţa pe care sta telefonul şi am ridicat a g a l e receptorul. D a r după o clipă a m uitat şi p e ce l u m e trăiam.

Capitolul

Sybille Şi eU mă simţeam bine. Dealtfel. în ultimul timp şi la noi fusese e n o r m de lucru. A v e a m o meserie de bărbat — spe cialist în metalurgie. Oboseala dispărea acum estompată de bucuria împăcării cu Bogdan şi de satisfacţia faptului că adusesem şi par tea mea de contribuţie la întemeierea metalurgiei selenare, un teren care era acum în vogă. Profesorul Iliescu nu mă slăbea cu felicitările, dar, la insistenţele melc, a încetat s-o m a i facă. B ă trînul era înţelegător şi şi-a dat seama că actun a v e a m poftă să stau în societate, printre prietenele mele, să mă destind. A s t a a m şi făcut-o ; în salonul nostru, al f e m e i l o r , doamna iliescu trona ca o regină mereu zîmbîtoare, dar rămasă pe undeva î n afara noas tră, a tineretului. A ş a că pînă la urmă, tonul conversaţiei era dat tot de noi. subiectele impuse de noi şi întoarse pe toate feţele, cum ne era voia. N u era deloc o discuţie f r i v o l ă ; în prezenţa gazdei, chiar şi L u c i i l e F'lunder — ce naiba a m ' c u ea, nu ş t i u ? ! — nu îndrăznea să debiteze aiureli. Dealtfel, nu era fată proastă şi cînd v o i a m s-o înţeleg îmi spuneam că poate era nefericită şi încerca şi ea, tocmai f r a p î n d pe cei din jur, să ascundă faptul că nu-şi găsea un loc pe lume. D e a l t m i n t o r i . n-avusese o copilărie senină şi n-aş fi putut-o bănui că a fost răsfăţată de viaţă. P r i n tre noi pătrunsese datorită fratelui ei, un specialist capabil în construcţia rachetelor, şi se specializase la rîndul ei în medicina cosmică. Dar, de fapt, nu do ea mă ocupam acum. L a un m o m e n t dat, doamna Iliescu îmi făcu semn discret s i mă aşez lîngă ea. M - a m dus acolo şi a m rămas amîndouă tăcni.^, fără să î n c e r c ă m să t u l b u r ă m discuţia aprinsă a f e l e l o r . D i n v r e m e în v r e m e , doamna Iliescu, cu ve.?nicu-i suris p e buze, mă p r i v e a dintr-o parte, şi m î n a ei se odihnea o clipă pe părul meu rebel. N u n e - a m spus n i m i c şi-n p r e a j m a ei mă s i m ţ e a m şi mai liniştită. A m început „să t o r c " gînduri. să depăn a m i n t i r i . . ...Ningea. Ieşisem din laborator şi o luasem p e L i b e r t a d A v e n l d a să fac cumpărături. Specialistul acela român, c a r e fusele la m i n e dimineaţa, stătea în faţa unei v i t r i n e cu jucării şi se distra p r i v i n d un carusel m e c a n i c de pitici dansînd în jurul unei fetiţe, ştrengăreşte legată la cap cu un batic alb. — Interesant, seîîor N e a g u ? aşa vă cheamă, da ? a m reţinut b i n e ? D e fapt, a m avut şl eu j u c ă r i i l e copilăriei m e l e , dar nu-mi amintesc figurile... ; ^ — 19

— E un i m p o r t din basmul european, domnişoară S y b i l l e , n-aveţi de unde să ştiţi. „ A l b ă - c a - z ă p a d a şi cei 7 p i t i c i " . Dacă v r e ţ i , v ă spun şi basmul... M i 1-a spus tn t i m p ce b e a m un ceai f i e r b i n t e într-un b a r micuţ şi liniştit. P e masă se rotea caruselul o m u l e ţ i l o r de t i n i chea vopsită şi haine do plastic. Mi-1 cumpărase N e a g u , iar eu m ă bucuram ca o fetiţă p r i v i n d u - l . M a i tîrziu. B o g d a n — acum î i proni.inţam corect numele, iar :;i mai tîrziu a v e a m s-o rup binişor româneşte — a v e n i t iarăşi ia M o n t e v i d e o . Construia un ansamblu d e depanare cosmică, ceva mai aparte, cu caracteristici funcţionale m u l t mai c o m p l e x e . Era o n a v ă de salvare, pentru cazuri d e accidente în Cosmos. I - a m arătat şi eu proiectele m e l e ; mai tîrziu a m coopccat la d e z i n tegratorul laser şi a m fost buni camarazi, în sensul ol)işnuit al cuvintului. Iarna nu se sfîrşiso cind ne-am întîlnit la o c o n f e rinţă ştiinţifică în Asuncion. î n t r - o zi ne-am p l i m b a t în r e z e r v a ţ i a naturală, p e sub c e t i n i l e încărcate cu g h i r l a n d e d e m a r m u r ă p u foasă. A m rîs, n e - a m bătut cu zăpadă, a m alergat şi, într-un tîrziu, am obosit. N e - a m o p r i t să răsuflăm şi m - a m întijrs să-i propun un grog fierbinte la m o t e l u l indian. A m rămas o clipă a m î n d o i uitîndu-ne unul la altul, printr-un spaţiu fulgerat de căderea cristalelor de zăpadă. N - a m mai v ă z u t depărtarea sau apropierea, căci atunci am înţeles amîndoi c e simţeam... data

Doamna Iliescu î m i punea iarăşi p a l m a pe creştet, dar ac(~asta mă legăna uşor. M - a m întors întrebătoare spre

i mi-a

arătat

din

ochi

uşa

salonului. B o g d a n , foarte

agitat

do ea cu

fonul în mînă, î m i făcea semn să mă duc la el... Doamne, ce plecare a mai f o s t ! A b i a mai tîrziu a m întelcs-o ; atunci î m i pierdusem cumpătul. T r e b u i a însă să mă stăpînesc, lumea era cu ochii la m i n e . A m încercat şi poate am reuşit să zîmbesc. Cînd a lăsat .telefonul, ajunsesem l î n g ă el. In trecere, am văzut-o în salonaşul î n v e c i n a t p e L u c i i l e lîngă un alt t e l e f o n şi — stupid — in-a fulgerat ideea că ea 1-a chemat pe fir. A m înotat prin lumea po care am simţit-o ca pe o apă î n v ă l u i t o a r e şi am ajuns lîngă Bogdan, care tocmai aşezase receptorul. — T r e b u i e să plec imediat ! a spus ol foarte g r a v . V r e a u .<:ă ne luăm râmas-bun ! Eu încă nu p r i c e p e a m — Ei, asta-i ! Doar I-am -

simţit

nimic.:

nu pleci în

răsuflarea

aproape

Lună... şi căldura

buzelor. A r d e a !

Ei ?!

— Chiar aşa ! i-'kx: în Lună. a s p u s el, şi, l u î n d u - m i braţul, ne-am îndreptat spre ieşii-e. T o a t ă lumea devenise dealtfel v a g neliniştită. D e afară se auzeau sirenele, Ztimzetul v o c i l o r scăzu d i n t r - o dată. L u c i i l e — a m v ă z u t - o î n t î m p l ă t o r — se aranja în faţa unei oglinzi p e palier. — Hei Io, darling. P l e c a ţ i ? —

Numai

— Nu .SybilU-...?

eu, aruncă B o g d a n

vrei

s-aştep1i ?

peste

merge

umăr, şi

eu,

îmi

dai

voie,

nu,

— P o f t i m , le rog ! a m z î m b i t eu acru, dar destul de tare oa .-ă audă toţi. D e afară20se auzeau sirenele şi mai strident. M a ş i n i l e poliţiei intraseră pe alee şi goneau spre peronul dc la picioarele scării.

B o g d a n m-a îmbrăţişat pentru ultima oară, şi-a luat rămasbun fugar de \,\ toţi şi a sărit pe trepte î n jos. U n ofiţer a deschis portiera maşinii a doua, salutînd, şi î n clipa următoare, toate c e l e , trei l i m u z i n e au demarat nebuneşte spre şosea, urlîn'd şi f u l g e - ' rînd m e r e u din f a r u r i l e rotitoare. A b i a atunci am observat că toată circulaţia fusese blocată. M a ş i n i l e poliţiei patrulau în sus şi-n jos. Grupul î n care era B(jgdaii a pornit în t r o m b ă spre m a gistrală. L a Un t i m p nu i-am mai văzut. L u m e a care se î n g r ă mădise pe t r e p t e l e de la intrare s-a înapoiat în salon. — Co-i —

asta ? A r e s t a r e ? întrebă

cineva.

Ei, aş I P e n t r u ce... ?

— Sigur...

se face

atîta

tapa.]...

e lume

— Pisica nu-şi pune zurgălăi cînd v î n e a z ă

doar... şoareci.

— Mdaa ! — N u u ! lîomânului existînd un motiv... — Vezi —• Nu, altceva.

ăstuia

nu-i

place să facă

senzaţie. O

bine. dcjmaule.

n-ai

\'â/ut '.' T o a t e

maşinile

dre.ipta. V.

— .Să ştii e ă trebuia să ajun.gă omul r e p e d e undeva Şi numai poliţia te poate scoate din în.glK-suielile astea. După cîteva minute a picat N a o m i . După ce a salutat în dreapta şi-n stînga, a făcut spre m i n e c î ţ i v a paşi, iar toată l u m(-a a înţeles că are să-mi spună ceva. di-ept can- tonul discnţiiloi- a scăzut Ijruse. — Vai. fc-lelor ! — N a o m i spimea ,,vai fetelor" chiar cînd îşi v o i b e a sieşi — ce-am mai aşteptat. P o l i ţ i a a măturat toate m a şinile de pe magistrală v r e o cîţiva l^ilomctri... daa. ne-a dat afară pe gazon... şi. auziţi fetelor, n aterizat i m e d i a t nn lurbojet... au v e n i i alte maşini urlind. din tma s-a dat jos — c i n » c r e d e ţ i ? — s.vbille. tu ştii ? era chiai- liogdan... —• Spune o dată ! o repezi

cineva

Naomi.

— N i m i c , s-a urcai în a v i o n şi-au decolat imediat,

.Asta-i to'

A ş a au ţinut-o un timp. eu a m plecat în altă pai-le. Doamna Iliescu şi-a dat ,seama că am n e v o i e dc hnişle şi m-a condus î n tr-o can-ieră. A rămas cu m i n e şi au mai v e n i t şi a l t e două pL-i(>tene. Răsuceam toate astea pe toate feţele... m i e tot mi se părea un fel de şotie... N u bănuiam totuşi nimic... în salon, c i n e v a a deschis m a i tîrziu televizorul. După un t i m p . o manşetă a apărut pe ecran anunţînd „ A C C I D E N T IN C O S M O S " , dar ninieni nu i-a dat v r e o i m p c r U n ţ ă . Erau cu toţii suprasatiu-aţi de f i l m e l e d e aventuri. A p o i a apărut crainicul şi. cînd nc-om dat .sc-ama că era Raphat-l t^rielo, i-omenta.toi-ul şti inţific de T\', am amnl.il c:u loţii ; „...comunicat asironauţijor Raoul Vasquc: ş! Abe Shiiulo eă o ploaie de meteoriţi, nedeiectată în timp util de staţiile pămintene de suprai-eghere, evoluează în roi către zona Pra Mauro şi regiuni cu o latitudine mai mare. Lunauţii au primit ordin să se adăpostească în modidnl «Argo». aflat la citeva zeci de metri depărtare. In acel moment, Abe Shindo a scăpat vinclid creuze tului, şi acesta l-a lovit peste picioare. Shindo nu s-a mai pu tut ridica. A început o agitaţie groaznică la Centrul spaţial şi în

zona de debarcare de pe Lună. Vasquez a manevrat lunoinobilul pină in apropierea lui Stiindo, pe care l-a urcat cu mare greutate in scaunid din dreapta.. Din cauza efortului, pulsid lui Vasquez a atins ISO de bătăi pe minut. l\ledicii de la Centru au ordonat un repaus forţat de cinci minute. Apoi jeep-ul s-a îndreptat spre modul. Shindo a fost urcat in el, de către Vas quez, la capătul unei ore şi jumătate da străduinţe .supraome neşti şi ajutat de soluţiile transmise da la sol. La ora lt),49 mo dulul a fost mesurizat. in acel moment, modidul de comandă şi <abina '^e afiâu pe orbită, pe partea invizibilă a Lunii. S-a or donat de ia Centru decolarea şi intilnirea pe orbită la ora 11 .şi 14 minute. Cind insă nava apărea la terminator, roiul de me teoriţi a făcur. impactul cu I.una. •«Argo»

a fost

lovit

! «Argo»

a fost

lovit

Cind norul de praf s-a depus, s-a observat că două suporturile telescopice ale treptei inferioare au fost dislrutie, treg sistemul alcătuit din cele două etaje fiind aplecat la un unghi de 78 de grade. Etajul de ascensiune nu mai decola în aceste condiţii. Se a.şteaptă restabilirea legăturilor cu nava naufragiată. Henaio Cierml rămîne pe orbită, in Lunii, pînă la noi ordine. La Centru se pregăteşte lansarea navei de salvare pilotată cosmonaiUul de origine română Bogdan Neagu. Decolarea loc peste 57 de minute. Numărătoarea inversă a început...".

N-am mai auzit nimic. In tăcerea de gheaţă, aşternută îrt toată casa, n-am mai simţit decît alunecarea

Capitolul IlI

mea

în

dintre în acum poale radio jurul de are

n(-ştiinţâ...

Bogdan Neagu;

Cînd cele cinci motoai-e K-I au început să versel ia.dul lor de foc în tunehd de scnrgei-e a g a / e l o r de la rampa de | lan,sar(\ rnm(-ni nu putea spune- dacă plecam pe L u n ă pentru a î aduce ultimele onoruri ,.pămînteşti" lui V a s q u e z şi Shindo sau să-i 3 ajut să ajungă v i i acasă. .'\m plecat în ,,tir direct", fără să i-fectuez l aşteptarea de două oi-e pe orbita de parcare. I^a o r e l e 18,49 a m j păi-ăsit rampa, şi după o jumătate de r e v o l u ţ i e în jurul T e r r e i a m ; ieşit la traiectoria hmară. A m pierdut prilejui să gust senzaţiile | lansării şi ale acc(-leraţiei fantastice, care m-a împins în două mi-:| nut(- şi j u m ă t a t e la- o î n ă l ţ i m e de 67 000 metri, prin consumarea J primei trepte a colosului <-Inca». N i c i n - a m avut timp .să p r i - . vesc Ten-a : şi ar fi trebuit s-o fac : era pentru prima oară cînd ; a v e a m acest prilej, atît de jinduit de alţii, şi apoi o părăs(-am, iar • atunci cînd pleci und(-va, chiar şi la vecini, e de datoria ta să-ţi | mai priveşti o dată casa. 'j O v r e m e a m avut o a r e c a r e necazuri cu starea dc i m p o n d e r a - i bilitate. .Xparalul v(-stibular mi-a fast dintru început făcut K. O. ; i n - a v e a m i d e e dacă merg, unde m e r g şi î n ce fel merg, : 22 î

Mi-a liebuit. eilva t i m p ca să pricep că Centna' inii n'i&ă ceva şi i K i l ceva nu era ce s i m ţ e a m eu, ci se rel'erea la lucruri peniru .care mai aveai n e v o i e şi de cap : evoluţia navc-i, starea sistemelor de bord, presurizarea rezervoarelor... N u era să rămîn o veşnicie ^ u b i m p e r i u l p r i m e l o r impresii, aşa că am r e v e n i t cu „picioarele pe p ă m î n t " , adică m i - a m reluat locul î n faţa tablourilor de bord, căci era de lucru din plin. C o n v o r b i r i l e cu Centrul s-;iu legat mai coerente, şi pi'ste cîtva timp l-am auzit în cască chiar pe V a s quez. Do u i m i r e cred că am scos un sunet neobişnuit. — N u este o iluzie, a spus de la Centru Doogsberty, după două-trei minute de bruia.i. A u z i în Ciiscă semnale de pe «Argo». Vasquez a restabilit legătura. A b e Shindo trăieşte. A r e o l u x a ţ i e femurală. V a s q u e z a ieşit din ><Argo» şi a plantat o antenă d i rs cţională. P o ţ i să-i auzi direct. A u fost recunoaşteri mişcătoare prin radio. I-am felicitat pe băieţi şi l e - a m urat noroc. Vasquez a spus că r e v i n e peste cîteva minute cu un raport asupra stării navei, pe care tocmai o inspecta. L a Centru e o i i v o r b i r i l c au fost preluate de Doogsberty. .Şi avea să vină repede prima eclipsă a brumei noastre de entuziasm. Raoul Vasquez a raportat că treapta de ascensiune n-are stricăciuni, dar r e z e r v e l e de o x i g e n nu v o r a.iunge decît pentru 12 ore. Meteoritul a l o v i t primul etaj, spărgînd un r e z e r v o r cu t e t r a o x i d de azot, compartimentul bateriilor de 400 W h şi compartimentul r e z e r v e i de o x i g e n , care putea fi transferată în etajul de ascensiune în caz de necesitate. Deci încă 12 ore de viaţă ; în plus, 2 ore de a.gonie, peijtru că sistemele portabile de supi-avieluire erau aproape epuizate şi nu puteau fi reîncărcate in lipsă de curent şi o x i g e n . Doar G e r m i , pe postul ,.marelui singuratic" în ' izbucnit la auzul veştii ; îi

cabina-mamă,

era cu neputinţă de înţeles că el,

1*. la cîţiva k i l o m e t r i , arc ia bord suficiente r e z e r v e pentru ca . ) U l şi A b e să trăiască două săptămîni, dar toate astea îi r ă m î n numai lui. „Sînt cel mai bogat o m din U n i v e r s şi cel mai n e n o rocit totodată", spuse sfiişit G e r m i . — Centrul ordonă tuturor calm ! N e voin gîndi la o soluţie, lună Doogsb{-rty. B o g d a n să e x t r a g ă din carenajul rachetei purtă toare modulul de salvare şi să se desolidai-izeze de ultima treaptă. Control din camera TX'. lîcpidă. -Inca>-! A m repetat. — Perfect, spuse Doogsberty. Raoul se întoşrce în -.Argo» şi face presurizarea. Se sistează toată alim.entarea sistemului de bord, cu excepţia biodotării. Comunicaţii radio — din oră în oră — şi i i initate ! — Nici să spui că mori nu e v o i e ! interveni

Ciermi.

— N u e x a g e r a ! V o r avea n e v o i e de fiecare strop de curent. Bogdane, cum m e r g e joncţiunea cu modulul ? M e r g e . Restructurarea navei se termină î n mai puţin de 20 de minute ; Centrul comandă ca motorul modulului de serviciu să fie pus î n funcţiime t i m p de 3 secunde ; traiectoria se m o d i fică uşor şi scap de „ u r m ă r i t o r " : racheta purtătoare, acum inu tilă, lîşi ia drumul s p r e Lună. u n d e v a cădea ca un bolovan. N u comentez însă nimic. Raoul transmite că nimic nu s-a schimbat.

, 23

rcfâ; ut

limpede. mat

calculele.

Trebuia

Centrul

şi modulul

dar el n-avea

Era

singura

să r e a l i z ă m

acordul

soluţie

po.stbilă,

tuturor

părţilor.

« A t g o » . Germi

a intrat

era

şi el în

che

circuit,

cum să ne ajute.

•

—

Fiaoul, ai e n e r g i c pentru o depresurizare ? a m întrebat eu.

—

ce ? i n t e r v i n e

Centrul.

Nici

o mişcare

în

p i e r d e o parte din o x i g e n la depresurizare. N e g a t i v , —

.\scultă,

—

Doo.gsberty,

—

Să le ia dracu ! A l t f e l

—

-Ştiam asta. dar ce vi'ci, s-o facă mai

—

Aţi

Nimic.

—

Doo.gsberty,

S-au

Veţi

spus, trebuie .s-o facă I

sînt pierduţi ! repede ?

.găsiţ. t e v a ?

—

fac

plus !

«Argo».

trebuie. Interzic !

trebuie

să

mă

a.sculţi.

Raoul

.'\m un pian ; nu cred că mai poate fi altceva de le

asta Am

cuplat

şi

şi circuitele

o schiţă

în

faţa

de r e z e r v ă

camerei.

radio

T V . Aveam

şi

.Şi m i - a m

asemene i.

făcut.

derulat

ideea.

să La

-firşit, Raoul a oftat adine, Doog.sberty a rămas p e gînduri, doar t iermi, cel

mai vorbăreţ,

Mai

\este.

—

spune-o o

Las^'i-ne

a strigat : „ I a t ă

cea mai

frumoasă

po-

dată."

timp

să v e r i f i c ă m ,

s-a

hotărît

în

cele

din

urmă

Centrul. După Un sfert de ceas, directorul dc z b o r a spus : —

Pozitiv.

Ideea ri la. ai

i.e-am ia

ilin

era

prea

ai'ălat

că

afara

bii a ; - ; l,ii!ă.

Recapitulăm.

modulului

oxigen

tj'i-buia

.generatorul

:':il'.Nit

p(>ntru

ia;ii'i'

,,;irderea

de p r e p a r a r e

pentru

doi

pentru

<r;ta o sursă

s a u aveau

.are. . :io|)icâ oirsum

iiuii.

iciiccil

şi

mai

prea

şi

durti

Generatorul

l;i mult

una încă.

fostul

cea-

eliberat

şantierul

mefusese

dintre era

ope-

suficient

Trebuia

şantier

în componenţa

depro

zis,

d<- l i v r a r e

curent. <'.\i'go» şi puţin. D a r

bine

două

determina

găsea

.Shindo.

Delntul

pulea

urmă

pulea

rezolvate

mai

flacără"

;i aliajului.

impulsori. ;i

iJiin

ridicat,

însă

mai

ob-

staţiei

organizaiea

impulsor

staţiei,

ajuta.

Iti

care

n-avi-a

ehberarea,

unei e n e r g i i de pînă la 100 W h . U n braţ telecomandă

impulsorul

l'lnergia

care

făi'ă

Una

sau,

riguros

nelipsită d e la orice navă selenară, exista o sursă rtidioprea

!!e\^n

•ei val

oameni

elecU-ică.

Va.^criuez

trebuia

Trebuiau

fabricat

catali.<ă.

alxindon.it

dar

iiaufragiaţilor

--Argo».

şi e n e r g i e

c).\ig(-iud

•alnr,(;ie

complicală. salvarea

Centru,

schimba

un de

mecanic, acest

in-

uzat şi introducea un tdlul : erau în total zece.

21 . ———— ,

eliberată

timp

prin

dezintegrarea

izotcjpiloj-

rtidioaclivi

putea

i-eş1e d e irei-patru ori, dacă d e z a g r e g a r e a nucleelor şl accelera re-•. p,alicul(dor sporea. Iar aceasta nu e r a greu de f ă c u t : t r e i ) i i i a rc<;us numărul panourilor de frînare. T o t u l era o treabă de f- i•ea r i-me-.anic. late. (oe.•.nn Du:n !şispentru u I-urma bl.-ui îmna tcel . peevident, şă aducerea o amult care ir- edepre.surizeze fişi to R e.30 ramult m oră o generatorului uide nl asă tominute. mai opulea efectueze x imodulul, g erepede. n uEra face. l de din operaţiile. ora să ctitaliză Centrul Ucabină. n 1deschidă impulsor şi 16 lîngă aT Cu ocalculat minute. a tdouă trapa e a«vA deerap gore loLde să ala »a-,

pentru atingerea staţiei urmau să se facă cu r o v e r - u l rămas in bună stare de funcţionale. L a staţie, Raoul modifica r e g i m u l surs( i l a d i o i z o t o p i c e prin eliminarea ;i trei semipanouri de frî nare, deconecta cele cinci înrcgistralixu'o şi folosea cablul din tre « A r g o » şi creuzetul de la atelierul metalurgic pentru a ra corda sursa d e curent. De fiecare dată. cu zece minute înaintea încheierii intervalului de 5 ore şi 30 de minute. Haoul avea să depresurizeze caliina şi să facă o ,,cursă" de cîtev.i zeci d e me tri pînă la staţie pentru schimbarea impulsorului. — De ce să n-o facă prin telecomandă cei de la Centru ? înij-idîă Germi. S-ar putea ca bi-aţid mecanic să si- înţepeneas că — a m convenit eu toţii, după o clipă de g î n d i r e — , şi atunci depresurizarea ar afecta slabele r e z e r v e de la bord. Repetată de cîteva ori, neşansa aceasta ar face imposibilă chiar depresuriza rea însăşi. C î t e v a m i n u t e de sistare a dega.iării oxigenului ar fi un d e z n o d ă m î n t fatal sigur. U l t i m u l impulsor avea să a s i s - i i r c e n e r g i e pină la a treia zi, la orele 14,00, iar modulul d e salvare « I n c a » ar fi urmat să aselenizezc la orele 13,48. Din resurse propri* — de bord şi din sistemele portabile d e supravieţuire, care v o r fi fost între t i m p folosite în decursul tuturor depresiu-izărilor — , Raoul şi A b e a v e a u să aibă doar o r e z e r v ă de 4 minute. ...l-am rugat pe Doogsberty, R a o u l şi A b e să mă scuze pen tru ariditatea şi precipitarea tonului cu care l e - a m povestit toate acestea. A u urmat apoi întrebări, mai mult puse de Gei-mi. so litarul cîrcumlunar. fi

— De ce nu se ia sursa radioizotopică în <'abină ? N - a r mai n e v o i e de depresurizări ?

— D e acord, G e r m i , dar n - a v e m încotro. N - a r fi chiar a,-,a de g r a v că sursa infectează totuşi r a d i o a c t i v la cîţiva metri in .jur, ceea ce nu le-ar p r i a d e deloc bine prietenilor noştri, dar ener gia trebuie să treacă prin blocul do transformare, şi racordul acestuia e în afara cabinei, în eta.iul inferior. C u m ai să strecori Un cablu printr-o uşă e r m e t i c închisă 7 — Iertaţi-mă, sînt aşa d e bucuros, încît asta. T r e b u i e s-o ştie şi un ţînc... — Alte

întrebări, G e r m i ? a excimnat

— D e ce nu i-a v e n i t ideea

niai

m-am

gîndit

Doogsberty.

înainte?!

— Se respinge întrebar(-a. Ideea d e v i n e operaţională a.'i I:i O r e l e 7,00. La o r e l e 6,00 toate staţiile se cuplează pentru o ultimă Eecapitulare. P î n ă atunci — toate echipa.jele la culcare.' .\bia după ce împreună cu Raoul , u i i repus modulul --.Xrgo» la verticală, apt de acum pentru rondez-\ous-ul spaţial eu nava sa mamă, am avut răgaz să privesc bine în jur. Craterul era o p î l n i e circulară, de dimensiuni e n o r m e . D e fapt, nici n-o pu tusem v e d e a bine decît atunci cînd a m survolat-o. A c u m , aşezat a p r o a p e pe fundul ei, nu z ă r e a m decît o vastă deschidere e l i p tică ce î m i închidea orizontul într-o parte. N u era o p î l n i e cu pereţi polizaţi, şlefuiţi, cum părea de sus, ci uşor văluriţi, ca un drot. Clinuri cenuşii-albastre defilau d o m o l spre orizontulcare rămăsese mult deasupra, dar atît de d e p a r t e încît nu s e s i z a i , 23

cu uşurinţă ridicarea terenului. Puteai să mergi zeci de metri pe porţiuni netede ca-n palmă : puneai piciorul pe un mal, aşa cum te-ai urca pe o brazdă, şi hoinăreai iarăşi pe un tăpşan î n tins. După citeva „ b r a z d e " te uitai de unde ai plecat şi erai sur prins să-ţi dai seama c ă . ai urcat cu cîţiva metri pe verticală. In partea cealaltă, orizontul se oprea brusc în panta unui Con muntos plantat chiar pe fundul craterului. N u te ispitea să te urci pe el. V i n e groase de piatră cădeau spre bază. încîlci!e şi contorsionate ca şuvoaiele unei cascade a cărei cur,gere ar amuţi deodată. îngheţînd. Şi parcă o cascadă adevărată le spă lase doar cu o clipă mai înainte. L u m i n a t de soare, acest imens dom de piatră .se etala p r i v i r i i ou o linxpezime de vitraliu, cu splendide irizări pe muchiile colţoase şi cu pete de negură, for me ascuţite, ca o oglindă neagră. s|jarlă î n cioburi, acolo im.io jocul împietririi lavei făcuse goluri in care razele nu cădeau. Colosul părea abia l i m p e z i i de o ploaie, şi a m întins mîna să strîng în căuş prelingerea de lumină. Mănuşa costumului de scaratidru nu m-a lăsat să a m fiorul tactil şi alunecarea ei pe pia tră m-a făcut să cred că stînca era î n v e l i t ă într-o peliculă sub ţire de sticlă transparentă. M i c u l buldozer al lui Raoul şi A b e muşcase timid din vîna solidificată, d e z v e l i n d nervuri ascun,r;e în duritatea pietrei. Bolidul hoinar venit din alte lumi nu lovise direct modulul. I,-am găsit mai departe, masiv, colţuros, aruncat pe o latură, (.1 (\ dihanie ancestrală săgetată de moarte. Îşi risipise puterea lovindu-se de un promontoriu stîncos pe cart- l-a făcut bucăţi. Una dintre ele lovise reazemele mesagerului metalic ce purta cu el oameni, iar ecenil dureros al loviturii răsunase ca un ţipăt î n inimile no.asire. acolo, p e globul acela albastru... (CONTINUAIIE.V ÎN NUMĂRUL VIITOR)

Kelvin-Rubliov" Tarkovski cfe DOREL DORiÂM

meinorabilul

..Rubliov",

o m însetat

să

înţeleagă, să afle, să cuprindă — atît cît este. omeneşte — adevărul, p r i v i s e în jurul său. Dezamăgit, a m u ţ i s e . Dar nu pentru a-şi tăinui revelaţiile, ci pentru că, în absenţa cuvîntului, plînsul lui se auzea — şi .s-a auzit ! — mult mai bine,. In „ S o l a r i s " , un o m se întoarce cu faţa spre sine însuşi şi — meditînd asupra propriei sale condiţii umane, reevaluîndu-şi culpele, retrăindu-le cu intensitatea unui prezent straniu, înceti nit doar prin ralenti-ul propriu retrăirilor dureroase (şi remu.şcăr i l o r ) — reînvaţă, în sfirşit, că nimic n-are sens, nici pătrun derea în nucleu, nici cucerirea spaţiului cosmic şi nici un alt zbor al inteligenţei umane, dacă toate aceste căutări şi zboruri şi prestigioase victorii nu înseamnă în t i m p (aceasta fiind în fapt şi justificarea lor ultimă) o restabilire şi o r e a f i r m a r e prin cutre murătoare interogări interioare, prin noi şi noi înţelegeri ale propriei noastre condiţii umane. Dar a reuşit acest lucru .,>Solaris" ? K u ştiu... D a r eu i-am auzit pe R u b l i o v şi pe K e l v i n plîngînd.

Cu o îndîrjire demnă d e o cauză î n v e d e r a t mai bună, n e întrebăm dacă acest ,.Solaris" semnat de A n d r e i Tarlcovski nu l-a „ t r ă d a t " pe acel p r i m şi strălucit „ S o l a r i s " imaginat de L e m . ' Dar important ar fi. mi se p a r e — dincolo de orice priorităţi discutabile şi ierarhizări superdocte — să ne i m a g i n ă m , precum K e l v i n şi Snaut (sau ca acel doctor chiar în stare să ne d e z i n t e g r e z e pînă şi remuşcările), să ne i m a g i n ă m , spun, propriul nostru „ S o l a r i s " . Şi recreînd în noi acel potenţial de resurecţie etică cu care acţiona şi „ m a r e l e ocean g î n d i t o r " inventat de L e m şi r e i n v e n l a t de T a r k o v s k i , să ne întrebăm : C e ştim despre noi înşine ? Şi, revenind la film, de ce să ne lăsăm furaţi de aventura ştiinţei şi de fantasticul implicaţiilor ei, înainte d e a fi încercat să p ă trundem spre zonele mai de adînc ale propriei noastre conştiinţe ? Sau, poate — precum o demonstrează adevărata literatură S F — nici nu călătorim spre l u m i l e ficţiunii şi ale unor alte milenii, decît pentru a medita m a i adînc, cu b i n e v e n i t e distanţări, asupra acelui îndepărtat.,. 197.3, cînd un L e m , un Tarlcovski şi un R o g o z ne invitau să discutăm, nu atît despre un anume „ S o l a r i s " , cît despre un posibil „ S o l a r i s " din noi, 27

Şi, în sfirşit, pentru că Tarl^ovsld a .-itabilit el însuşi absolutei sincerităţi :

regula

D e ce acest film, pe c a r e continui să-l cred excelent, nu a cîştigat adeziunea (poate, mai bine spus, simpatia) unui public mai larg ? P e n t r u că filmul acesta implică o stare de spirit aparte şi o disponibilitate spre m e d i t a ţ i e ? Poate. Pentru că ne-am prea obişnuit cu f i l m u l de acţiune, cu un anume „suspense", cu f i l m u l care ne invită — aproape totdeauna — să-i j u d e c ă m p e ceilalţi şi nu pe noi înşine ? P o a t e , Pentru că în puţinele clipe în care resimţim, totuşi, această disponibilitate matură spre introspecţie şi meditaţie, nu v r e m în jurul nostru pe nimeni ? V o i spune iarăşi. poate... Să nu fi ştiut tiisă T a r k o v s k i eă o asemenea temă g r a v ă este prin excelenţă mai proprie cărţii şi. implicit, lecturii ? Sau poate că ştiind, î n t r e v ă z î n d şi o eventuală neaudienţă a filmului, simţise totuşi nevoia acestei interogaţii dramatice : D e ce mereu spre Lună. spre M a r t e . spre Venus ? D e ce nu, în sfîrşit, spre „ S o l a i i s " ? Spectatorul, chiar şi răspunsul. N i c i nu era că. într-o zi, călătorind ocean gînditor... Pentru peste timp '. Şi să nu

cel care a receptat întrebarea, şi-a amînat n e v o i e de un răspuns imediat. D a r poate spre „ S o l a r i s " şi ajungînd în faţa acelui că există o audienţă (şi aplauze) care v i n omitem din calcul acest timp- v i i l o r !

î n a i n t e de a fi un film, ..Solaris" r ă m î n e o invitaţie şi oi premisă. Să d ă m curs invitaţiei, deci, şi să acceptăm ca o atrăgă-| toare şi fascinantă premisă, această c u l p ă - t i l m - m e d i t a ţ i e a unui| m n r e maestru KeJvin-Rubliov-TarliLOVski.

Cronică (en passant fantastică) a şahului de EMANUEL REICHER XXVIII. Cronologia celor mai importante evenimente

1948 — Un, excepţional succes i'omânesc într-un inedit d o m e niu al eşichierului — campiona tul m o n d i a l al d e z l e g ă r i l o r de p r o b l e m e este cîştigat de echipa ţării noasti e : Paul Diaconescu, Emilian Dobrescu, Kugcn Rusenescu. Petre Seimeanii, Radu Voia ş.a. — Budapesta : I. L. Szabo, I I . G l i g o r i c i , I I I . Foltys, IV—V. P a c h m a n n şi T a r t a k o w e r . Pri m i i doi clasaţi v o r d e v e n i p r o tagonişti ai m a r i l o r turnee. — Buenos Aires : I. N a j d o r f , I I . Stahlberg. U n „ d u o " prezent de acum înainte în bătălia p e n tru s u p r e i » a ţ i e . — Veneţia : I. Na.jdorf. U n nou t r o l e u în panoplia bătăio sului argentinian. — Saltjobaden : Pi'inud inter zonal al c a m p i o n a l a l u i mon dial. S-au calilicat piailrn tur neul candidaţilor : I. Bronstcin, I I . L. Szabo', I I I . Boleslavski, IV. Kotov, V . IJlicnthal, V I — I X . Bondarevski, Flohr, N a j d o r f şi Stahlberg. î n v i n g ă t o r u l şi-a început temerara sa a v e n t u r ă (20 de participanţi). 1949 — Hastings : I. l-iossolimo. — Bcverwijk : 1. 'l'.artakower (62 de a n i ! ) . Clasic(>Ie „festiva l u r i " îşi aduc nota .aparte între compOtiţj,ile deceniului, prin pi torescul participărilor şi rezul tate surprinzătoare.

—

New York : I. Fine, I I . N a j

dorf,

I I I — I V . E u w e şi

Pilnik.

V i c t o r i e a marelui „ui)sent" de la meci-turnoul

Haga-lVIoscova

(1948). —

Veneţia : I. L. .Szabo.

—

L o d z : I.

—

Tremianskc

Bcnko. Teplice, m e

morialul Heti : I. Stahlberg, I I — I I I . P a c h m a n n şi L. Szabo. —

Bucureşti: Primul

turneu

internaţional al României a c o n . stituit

o manifestare

prestigi

oasă : I . P a c h m a n n , I I . B e n k o , I I I . Sajtar, I V — V . Troiancscu şi Florian, V I . Jency, V I I . P l a t e r , VIII—XIII.

Bălanei,

l>:rdciy,

Flondor, Seimeanu, N c i k i r c l i

şi

Opocensky (20 de participanţi). IiK50 — Hastings : I. U. Szaljo, I I . Uos.solimo. —

Beverwijk : I. Donner. I I -

I I I . E u w e şi Ilossolimo. —

IMoscova. început

în

ulti

m e l e zile a l e anului precedent, turneul feminin moartea

pentru

titlul

i-ămas Verei

mondial

vacant

prin

IVIenchik a fost

dominat de .şahistele sovietice : I. Liudniila Rudcnko. I I . R u b ţova, I I I — I V . Borisenko ( B e 2» l o v a ) şi B î k o v a , V . K e l l e r - H e r m a n n (16 participante). — Budapesta, primul turneu al Boleslavski a cînd M condus e ccandidaţilor: i ual fost de pînă baraj, ega înl a t tei'minîndii-<;e ultima de Bronşlein. rundă

egalitate ( 1 - 5 ; — 5 ; = 14), după ce cu numai două runde îna inte de finiş challengerul c o n ducea cu un punct. — A n g l i a : In trei oraşe s-a desfăşurat m e m o r i a l u l Staunton, sărbătorindu-se şi centenarul i s toricului turneu de la L o n d r a — mn. I. G l i g o r i c i , I I — I V . P i r e , T r i f u n o v i c i şi Stahlberg. C o n f i r m a r e a progresului continuu al şcolii iugoslave. — Birniingliani : P r i m u l c a m . pionat mondial de juniori. î n v i n g ă t o r u l ( I v k o v ) va fi în n u -

L. RUDENKO CU scoi-iil 6 — 6, a contiiuial pînă la priui\il j o c d e c i s . /\ cîştigat Br(jnşleia partida a 14-a şi a d e v e n i t astfel challenger oficial Clasament final : I. Bronştein, II. B(jleslavsl-;i. I I I . Smîslov, l\ . K e r e s , V . Najdorf, V I . K o t o v . — Sczăwno Zdroj : I. K e r e s , I I — I V . Barcza, 1,. Szabo şi T a i m a n o v , V — V I . Bondarevski şi Gheller. — V e n e ţ i a : I. K o t o v , I I . S m î s lov, I I I . Rossolimo, IV. Pa chmann.

SVETOZAR

GLIGORICI

— Dubrovnik. Cea dc a I X - a mai cîţiva ani un reputat mare

O l i m p i a d ă (16 ţări participante) s-a terminat cu victoria g a z d e lor : I. Iugoslavia, I I . A r g e n t i n a , I I I . R.F.G., I V . S.U.A., V . Olanda.

maestru.

— Bled : I. Najdorf, nik, I I I . O-Kelly.

II. Pil

— Bucureşti: Al doilea tur neu internaţional al României

— Amsterdam : I. Najdorf, I I . Reshevsky, I I I . Stahlberg, I V — V . G l i g o r i c i şi P i r e , V I — V I I . E u w e şi P i l n i k , V I I I . Ros solimo. M o m e n t de v î r f pentru cari(>ra lui D o n M i g u e l . 19.^1 — Hastings : I. U n z i k e r , I I — I I I . O ' K c l l y şi Rossolimo.

prilejuieşte afirmarea lui Ştefan Szabo clasat pe locul I I , după M i l e v . în continuare, III—IV. Troiancscu şi Florian, V — V I . G. Alcxandrescu şi Pietsch, V I I . Pogats, V I I I — X . Reiciier. K a r a s t o i c e v şi M o l n a r (15 p a r ticipanţi). 1952 — Hastings : I. G l i g o r i c i , I I . D. A . Janofski.

— Beverwijk : I. O'Kclly.

Pilnik,

II.

— Moscova : Dramaticul meci pentru titlul suprem între B o t v i n n i k şi Bronştein terminat la 30

. — New Y o r k : I. Reshevsky, II—III. N a j d o r f şi E u w e , I V . Fine.

— Beverwijk : I. E u w e , O'Kelly.

II.

— Havana, m e m o r i a l u l C a p a Manca : I — I I . Reshevsky şi N a j dorf, I I I . G l i g o r i c i . — Budapesta, memorialul Maroczy, mia dintre m a r i l e l)ătălii ale deceniului : I. K e r e s , I I . Gheller, I I I — V . Uotvinnik, S m î s l o v şi SUihlberg, V I . L. Szabo, V I I — V I I I . Petrosian şi P i l n i k , I X . O ' K e l l y . .^1 doilea c!a.siat se impune în elita m o n dială (18 participanU). — Mlc'd/.y-ZdroJe, imi^ortant succes al şahului i-omânesc : I —

1953 —

Hastings:

lombek,

Medina,

I—IV.

Go-

Penrose

şi

D. A . Janofsl<y. —

Beverwijk : I.

Rossolimo,

II. O'Kelly.

— Bucureşti: A I treilea tur neu internaţional a! lioniâniei a adunat la startul său un lot se lect

de jucători,

din care au

făcut parte nu m a i puţin

trei v i i t o r i campioni ai l u m i i ! 1. Toluş, I I . Petrosian, I I I . S m î s lov,

I V — V I . Boleslavski,

ski (16 a n i )

Spas-

si L. Szabo,

VII.

Barcza, V I I I — I X . Şt. Szabo

şi

O ' K e l l y (20 de participanţi). —

M a r del Plata : I. G l i g o r i c i ,

I I . Najdorf. M a r e l e argentinian înfrînt chiar în „ b î r l o g u l " lui ! ION

—

BALANEL

II. Ion Bălanei şi Milev, I I I — I V . Szily şi M a k a r c z i k , V. Tarnowsky,

V I . Şt. Szabo

(16

participanţi).

—

Helsinki :

Cea de-a X - a

O l i m p i a d ă a întrunit 25 de ţări şi s-a terminat cu victoria echi pei U.R.S.S., urmată de A r g e n tina, Iugoslavia, Cehoslovacia si S.U.A. — Stocklioim, al doilea con curs interzonal (22 de partici panţi) : I. K o t o v (trei puncte avans ! ) , I I — I I I . Petrosian şi T a i m a n o v , I V . Gheller, V — V I I I . A v e r b a c h , Gligorici, L. Szabo şi Stahlberg. — Moscova, o premieră — turneul candidatelor : I. B î k o v a , I I — i u . I g n a t i c v a şi l i e e m s k e r k (16 participante). P r i m a clasată d e v i n e pretendenta oficială la titlul mondial. — Hollywood : I. G l i g o r i c i , II. P o m a r (două neobişnuite stele în citadela c i n e m a t o g r a fiei).

Rio de Janeiro : I. G l i g o

rici. —

Montevideo :

Gligorici.

Irezistil)ilul iugoslav uimeşte lu mea şahisLă sud-americană. —

Vicna : I. Bisguier.

—

Copenhaga, al doilea c a m

pionat mondial de juniori : I — II. Panno

şi Darga. T i t l u l i-a

revenit primului pe baza siste mului Sonneborn. —

Ziiririi : A l doilea

al candidaţilor

turneu

consacră

stilul

singular al lui Smîslov, care s-a detaşat la două puncte do Bronştein, K e r e s şi Rcslievsky (clasaţi pe locurile II—IV). V . Petrosian, V I — V I I .

Gheller

şi N a j d o r f {Ui participanţi).

— Leningrad : Elisaveta

Bî

kova d e v i n e a treia campioană a lumii, dispunînd de R u d e n k o la scorul : 1-7 ; —.') ; = 2. 1954 — Hastings : I — I I . A l e xandcr şi Bronştein. Unul din tre rarele succese31ale „insula r i l o r " la Ilastin-gs. — Beverwijk : I — I I . 15o\vmeester şi P i r e . îneu aunuia originali n v— făcut i n ginternaţional Bucureşti ădintre t ocunoscut rjucători u l concursului. cei : Al mai contemporani, lumii al patrulea talentaţi României numele I. Ktur o rşi-

— Beverwijk ; I. M i l i c i , I I — I I I . B o w m e e s t e r şi Donner.

—

M a r del Plata : I. Ivkov,

I I . Najdorf, I I I . G l i g o r i c i . — Buenos Aires : I. Ivkov. II. G l i g o r i c i . Fostul campion m o n d i a l de juniori a reuşit „fcvcntul" argentinian. — Hamburg : I. M a t a n o v i c i . I I . Darga, I I I . P i r e . Succese în serie ale şaliiştilor iugoslavi. — Antwerpen. Cel de al trei lea campionat m o n d i a l de j u niori r e v i n e , după o cursă „ s o litară", lui Boris Spasski. — Goteborg. A l treilea inter zonal a p r o m o v a t în faza supcE. I. B i K O V A

oinui, II. Nc-jmctcUnov, III— IV. F i l i p şi H o l m o v , V . K l u g e r , V I — V I I . Furman şi P a c h m a n n , VIII. O'Kt-lly. I X . Stahlberg (18 p a r t i c i p a n ţ i ) . — Moscova : Dupt'i o luptă epuizantă, Botvinnilc îşi păs trează titlul în fata lui S m î s l o v , cart" însă nu şi-a spus ultimul cuvînt.

Scor

l^iiiiil :

-(-7 ;

—7 ;

= 10. — .'\msterdam. Cea dc a X i - a Olimpiadă confirmă ierarhia stabilită cu doi ani m a i înainte : I. U.R.S.S., II. Argentina, I I I . Iugoslavia, I V . Cehoslovacia (-6 de ţări participante). —

Montevideo : Z i de g l o r i e chilianul TiOtclier, î n v i n -

pentru

icr

înaintea

lui

Najdorf

şi

islcin !

• H e l g r a d , turneu „ d u r " care a scos în e v i d e n ţ ă forţa de şoc a primului clasat : I . Bronştein. II. M a t a n o v i c i , I I I . Trifuno vici, I V — V . I v k o v şi PetrosiaH, VI—VII. Gligorici şi Pilnik (20 de p a r t i c i p a n ţ i ) . 1955 — Hastings. A l X X X - l e a festival s-a bucurat de o puter nică participare. I — I I . K e r e s şi Smîslov, I I I — I V . P a c h m a n n şi L i Szabo.

EORISLAV

IVKOV

rioară : I. Dronştein, II. KcreS. I I I . P a n n o , l\". I'clrosian, V — V I . Gheller şi L. Szabo, V I I — I X . F i l i p . P i l n i k şi Spasski (21 dc participanţi). — Moscova, turneul candida telor : I. Rubţova, I I . V o l p c r l . IU. Keller-Hermann. — Zagreb : P e n t r u specia lişti, rezultatul a fost o antici p a r e a v i i t o a r e l o r .succese a l e învingătorului. I. S m î s l o v , I I — I I I . I v k o v şi M a t a n o v i c i , I V — V . G h e l l e r şi G l i g o r i c i .

Tiparul executat la Combinatul poligrafic „Casa Scînteii"

SeGolul20

FANTASTICUL INTRE TEORIE ŞI

EXPRESIE-Rocot CAILLOIS CARACATIŢA IN JAPONIA (K» in t>eiuii>.[i(« •>s*<oiiii

ffiRM La SCIEMCE FICTION • Arocolc d« Victor Uanovid. Vir|il TliUM ti R i i o n TtodorMcu

LOVECRAFT JIE PCTIQN $1 FANTASTIC'CULOAREA CAZUTĂ QIN CER. nu«<lt * Articol* ..

franţoii Truthaui. C«rird Kl*in. M<r

N I V E L E A L E F A N T A S T I C U L U I • N u - t l . it Andr* P i . , r . <1< M . n d i » r | u « . Ri^ 8'.dbur, D.phn*

- r,. deAWTONiO BUCRO VALLIJO:

CU CĂRŢILE PE FAjÂ ' *MORII iONÎSCU v.ll,,o „ ,..b.l..,r"

EDOUARD PICSNON• PicruRi s. RivoLurtE. LITERATURA ROMÂNĂ PESTE HOTARE-P'.EUGEN jCBELEANU - PREZINTE ROHANKTI . HENRI H. CATARGI • i-.i - - <• OA

COLECŢIA „POVESTIRI ŞTIINŢIFICO-FANTASTICE'

S E P T E M B R I E

P R E Ţ U L

1973

L E U

41007