Director al Școlii de Pregătire Postuniversitară a SRP
Prof. Univ. Dr. Roxana Maria Nemeș
Copreședinte Conferința “Protecția plămânului pe tot parcursul vieții”
Prof. Univ. Dr. Paraschiva Postolache
Coordonator al Grupului de Lucru de Reabilitare Respiratorie al SRP
Șef Lucrări
Dr. Ioana Munteanu
Președinte al Secțiunii de Somnologie și VNI a SRP
Asist. Univ. Dr. Adriana Socaci
Președinte al Secțiunii de Tuberculoză a SRP
Șef Lucrări
Dr. Mihaela Oros
Centrul de Somnologie Pediatrică Ponderas Academic Hospital București
Prof. Univ. Dr. Claudia Lucia Toma
UMF „Carol Davila“ București
Prof. Univ.
Dr. Mihai Craiu
UMF „Carol Davila“ București
Asist. Univ. Dr. Ion Alexandru Voropanov
UMF „Carol Davila“ București
Pneumologie
FII PROACTIV PENTRU SĂNĂTATEA TA!
Află riscul de cancer pulmonar înainte de a fi prea târziu
Test imunologic pentru screeningul cancerului pulmonar
Nu aștepta să apară simptomele! Depistează riscul de cancer pulmonar cu EarlyCDT® – un test inovator disponibil în premieră la MedLife. Programează-te acum!
„Sănătatea plămânului – limite, progrese, speranțe“ Interviu cu Prof. Univ. Dr. Florin Mihălțan 6
Peste 1 milion de români trăiesc cu astm, dar mulți nu primesc tratamentul corect. Crizele pot fi prevenite, însă accesul și aderența rămân probleme majore
„Protecția plămânului pe tot parcursul vieții“
10
Interviu cu Prof. Univ. Dr. Roxana Maria Nemeș 14
Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv, noi parametri de monitorizare și măsuri preventive și terapeutice de reducere a riscului cardiovascular și creștere a calității vieții Șef Lucrări Dr. Ioana Munteanu 16
Astmul și ritmul circadian: perspective noi cu impact terapeutic Șef de Lucrări Dr. Mihaela Oros
Mini Somnologia respiratorie
Dr. Doina Dumitru-Didiță
Haloterapia în patologia respiratorie – mecanisme și aplicații clinice
Prof. Univ. Dr. Mihai Craiu, Asist. Univ. Dr. Ion Alexandru Voropanov
Tusea convulsivă – un pericol real pentru pacienții cu boli respiratorii cronice
Prof. Univ. Dr. Claudia Lucia Toma
Regulile de igiena somnului - diferențe geografice și culturale între Nord și Sud - țările scandinave și Spania
Dr. Raluca Mihaela Bercea
Importanța recuperării respiratorii în sindromul post-COVID-19
Drd. Dr. Vlad-Florin Oiegar, Drd. Dr. Constantin Ghimuș, Prof. Univ. Habil. Dr. Paraschiva Postolache
Rolul somnului în dezvoltarea cerebrală a copilului mic Dr. Maria Lupu
Tuberculoza în românia: progres epidemiologic semnificativ, dar provocări persistente
Asist. Univ. Dr. Adriana Socaci
Rolul medicului de familie în monitorizarea pacientului cu CPAP
Ileana Brînză
Microbiomul tractului respirator superior și evoluția colonizării agenților patogeni As. Univ. Dr. Anca Elena Duduveche
Dr. Maria Lupu
BodyBox
Soluția de referință pentru diagnosticul pulmonar
BodyBox oferă evaluare pulmonară completă, pentru un diagnostic mai precis și mai rapid. Spre deosebire de metodele clasice, permite evaluarea atât a zonelor ventilate, cât și a celor neventilate, oferind o imagine reală și completă a plămânilor.
Prin integrarea pletismografiei corporale cu spirometria și măsurarea rezistenței căilor aeriene, BodyBox permite evaluarea completă a mecanicii respiratorii. Sistemul asigură determinarea precisă a volumelor pulmonare statice și dinamice, inclusiv a capacității reziduale funcționale (FRC), precum și analiza rezistenței căilor aeriene, contribuind la o caracterizare funcțională detaliată a aparatului respirator.
Moduri de testare
Spirometrie: FVC, SVC, MVV
TGV: Volum gazos toracic
RAW: Rezistența căilor aeriene
ABG: Introducere date gaze sanguine arteriale
Interfață intuitivă și ușor de utilizat
Software automat pentru controlul calității și diagnostic
Export rezultate și integrare în sistemul informatic medical
„Sănătatea plămânului
limite, progrese, speranțe“
Despre principalele riscuri pentru sănătatea respiratorie a populației, precum și despre proiectele SRP, stăm de vorbă cu domnul Prof. Univ. Dr. Florin Mihălțan, Președintele Societății Române de Pneumologie, Președintele celui de-al XXIX-lea Congres al Societății Române de Pneumologie
Stimate domnule profesor, vă rugăm să ne comunicați care sunt provocările unui medic pneumolog în condițiile actuale?
Condițiile actuale înseamnă pentru pneumologul român un set de provocări complexe. În primul rând este vorba de asaltul informațional căruia trebuie să-i facă față. Sunt o multitudine de afecțiuni respiratorii care beneficiază de noi terapii biologice sau de noi variante de intervenții medicamentoase. O altă zonă importantă o reprezintă partea de supraspecializare, care presupune competențe noi precum atestatul de somnologie, de ventilație non invazivă, de paliație, de ecografie toracică, etc. Nu în ultimul rând sunt provocările birocratice, formularele de supraveghere, de inițieri terapeutice care au și acestea o dinamică căreia trebuie să-i facă față pneumologul român. Sper ca electronizarea comunicării medicale să simplifice aceste drumuri.
Subdiagnosticarea bolilor pulmonare rămâne una dintre cele mai grave vulnerabilități ale sistemului medical românesc. Ce politici publice de sănătate cu impact real ar putea avea un rol semnificativ în prevenția acestora?
Când vorbim de subdiagnostic pe “autostrada” boli pulmonare avem câteva afecțiuni respiratorii care de departe se detașează precum: cancerul pulmonar, BPOC-ul, pneumopatiile interstițiale difuze, bronșiectaziile și unele boli rare precum mucoviscidoza. Politicile de sănătate cu impact real în primul rând ar trebui orientate spre bolile respiratorii prevalente cu screeninguri care să fie susținute în regim constant (nu episodic cum procedează SRP-ul în activitățile legate de anumite zile sărbătorite pe plan
mondial), programe care să existe de exemplu pentru BPOC și astm bronșic așa cum sunt cele pentru anumite afecțiuni cardiace. Legat de cancerul pulmonar, așteptăm ca pneumologi, includerea în echipele de program de screening cu “low dose” CT organizate și organizabile pe plan național. La bolile rare trebuie înmulțite centrele de diagnostic țintit și accesul la investigații care sunt foarte specifice. Pe zona de cancer pulmonar unde accesul este dificil la anumite investigații precum bronhoscopia, puncția transtoracică, EBUS se resimte nevoia de a înmulți atât centrele specializate cât și numărul de pneumologi specializați în astfel de servicii.
Fumatul rămâne principalul factor de risc pentru bolile respiratorii. Care este impactul fumatului asupra sănătății populației şi al bugetului din sănătate?
Da, tabagismul este și rămâne factor de risc cauzal sau agravant pentru o listă foarte lungă de boli respiratorii. Bugetul familiei, în special în cazul celor pauperi,
este puternic lovit și afectează alte cheltuieli necesare pentru alimente și întreținerea familiei. Cât despre sănătate, adesea vedem în spitalele și ambulatoriile de stat acești pacienți “îmbibați” în tutun cu forme severe de insuficiență respiratorie cronică sau acută generată de multiple afecțiuni respiratorii cumulate și cu puține soluții terapeutice. În cifre avem 1/3 fumători în continuare în țară, unul din 10 români are bronșită cronică sau emfizem pulmonar și 6% au diferite forme de astm bronșic. Există și un nou concept “harm reduction” puternic susținut de industria tutunului unde avântul luat de țigările electronice și de tutunul încălzit, în condițiile în care tot vorbim de tutun clasic ne deturnează atenția de la viitoarea problemă a noilor generații: patologii respiratorii și nu numai conectate la noile alternative ale tutunului clasic.
Poluarea este unul dintre factorii mereu ignorați de autorități în dezvoltarea anumitor patologii pulmonare. Cum se reflectă aceasta în bolile pulmonare?
Poluarea este un concurent serios ca inducător de patologii pulmonare. Ea este vizibilă în marile orașe și intersecții dar și în mediul rural unde încălzirea se face cu biomasă, lemn, cărbune, etc. Din păcate, în România ne mulțumim cu avertizări discrete după un incendiu, o explozie într-un bloc și nu facem o cuantificare zilnică în buletinele de știri ale acestor vârfuri de expunere la factori poluanți. Poluarea este al doilea factor de risc pentru BPOC și astm și este regăsită între factorii cancerigeni, agravează infecțiile respiratorii, crește circulația virușilor cu tropism pentru aparatul respirator. Ignorarea de către autorități se vede la tot pasul începând de la defrișările necontrolate (vezi parcelele de pădure din jurul Bucureștiului), diminuarea suprafeței ocupate de parcuri
în marile aglomerații urbane, întreruperi ale continuității unor programe de încurajare a cumpărării de mașini electrice și hibrid, a încurajării folosirii energiei verde pentru locuințe, etc.
Anul trecut discutam despre necesitatea unor registre naționale pentru pacienții cu boli pulmonare. Aveți un proiect în acest sens cu şanse reale de reuşită?
Legat de registrele naționale avem două inițiative care pot deschide alte perspective. În proiectul internațional SHARP sunt prezenți cei cu un registru de astm sever. Pregătim un alt registru de astm bronșic național. Există un registru de pneumopatii interstițiale și altul de deficit de alfa 1 antitripsină. Din păcate aceste registre nu ar trebui să fie doar o preocupare a asociațiilor profesionale care trebui să identifice surse de sponsorizare și de motivare a celor care introduc datele. Ele ar trebui să existe într-un program național concertat și organizat, cu obligația motivată financiar de a introduce datele pacienților odată cu depistarea acestuia. Din păcate voluntariatul în pneumologie inclusiv pentru generațiile tinere nu mai este la modă.
SRP continuă tradiția marilor campanii publice dedicate patologiilor respiratorii frecvente. Pe ce s-a pus accentul anul acesta? Ce proiecte dedicate pacienților aveți în desfăşurare?
Anul acesta vom relua screeningurile de spirometrie de la mare. Vom declanșa campanii de informare și educare a potențialului pacient respirator. În același timp am tradus și contribuit prin lideri de opinie români la ghidul ENSP de asistare a fumătorului. Suntem în curs de a lansa competența de tabacologie care va avea veleități de realizare de formatori pentru abordarea avizată și sprijinul celor cu adicții de nicotină. Nu în ultimul rând avem un dialog cu autoritățile pentru compensarea 100% a unor medicații importante pentru cei cu boli respiratorii cronice obstructive dar și pentru o serie de vaccinuri care vizează vârstnicii și copiii.
Colaborarea internațională face ca prezența pneumologiei româneşti să fie tot mai vizibilă. Vă rugăm
să ne spuneți ce proiecte şi cu ce organizații prestigioase aveți parteneriate?
Colaborarea internațională este o prioritate în mandatul meu actul. Am reluat dialogul cu EAACI și suntem printre societățile cu care colaborează, de altă factură decât alergologia. Cel mai bun exemplu l-a constituit conferința “Summer EAACI meeting“ de la Belgrad din martie 2026. Avem o continuitate cu ERS (societatea mamă a pneumologilor) unde suntem incluși în activitățile “International Respiratory Coalition: și cu prezențe la congresele și conferințele acesteia. Nu am întrerupt contactul cu zona francofonă. Prezența regulată la congresul SPLF ca moderatori sau prezentatori este o ocazie unică de revedere a diasporei românești din Franța. Alte participări importante sunt pe zona congreselor americane ATS (al doilea an
când suntem printre asociațiile profesionale naționale evidențiate) și CHEST.
În perioada 11-14 noiembrie se va desfăşura cel de-al XXIX-lea Congres al Societății Române de Pneumologie. Ne puteți oferi câteva detalii despre participare, tematică, program?
Congresul se va desfășura la Poiana Brașov sub sloganul: ”Sănătatea plămânului - limite, progrese, speranțe”. Este o deschidere spre multiple zone de actualizări de informații atât pentru afecțiuni frecvente cât și pentru zone de nișă diagnostică sau terapeutică. Cei 1200 de participanți sper să înțeleagă corect această ofertă a SRP-ului în condițiile unui an de criză economică cu multiple ecouri pe planul serviciilor unde însă continuitatea manifestărilor pneumologice trebuie asigurată.
Peste 1 milion de români trăiesc cu
astm,
dar mulți
nu primesc tratamentul corect. Crizele pot fi prevenite, însă accesul și aderența rămân probleme majore
Astmul bronșic rămâne o problemă majoră de sănătate publică în România, nu doar prin numărul mare de pacienți, ci mai ales prin faptul că boala este adesea subdiagnosticată și insuficient controlată. Deși tratamentele moderne pot preveni majoritatea crizelor, accesul real la acestea și utilizarea corectă rămân provocări importante.
Societatea Română de Pneumologie(SRP) atrage atenția că, în România, peste 1 milion de persoane trăiesc cu astm, iar prevalența este estimată între 4% și 9% din populație. Boala afectează semnificativ copiii – fiind cea mai frecventă afecțiune cronică în rândul acestora, cu o prevalență de peste 10% – iar incidența este în creștere constantă.
„Astmul nu este doar o boală a simptomelor, ci o boală inflamatorie cronică ce trebuie tratată constant. În practică, vedem frecvent pacienți care folosesc doar medicația de urgență și ignoră tratamentul de fond. Această abordare crește semnificativ riscul de crize severe și spitalizări. Accesul la terapii inhalatorii moderne și terapiile biologice nou apărute este esențial pentru controlul eficient al bolii. Compensarea de asemenea este importantă și ajută mult bolnavii din România”, declară prof. dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog, președintele Societății Române de Pneumologie. Problema reală: tratamentul există, dar nu este urmat corect În România, astmul este considerat o boală subdiagnosticată și subtratată. Mulți pacienți ajung la medic abia după episoade severe, iar tratamentul este adesea utilizat incorect sau incomplet.
Deși bronhodilatatoarele cu acțiune rapidă oferă ameliorare imediată, acestea nu tratează cauza bolii. Controlul real al ast-
mului se realizează prin medicamente antiinflamatorii inhalatorii (corticosteroizi), care reduc inflamația și previn crizele.
„Ziua Mondială a Astmului 2026, cu tema Să facem tratamentele antiinflamatoare inhalatorii accesibile pentru toți, readuce în prim-plan o realitate clinică esențială: controlul astmului nu depinde doar de existența terapiei, ci de accesul real, constant și corect la aceasta. Terapiile antiinflamatoare inhalatorii reprezintă fundamentul managementului modern al astmului și o condiție indispensabilă pentru prevenirea exacerbărilor și reducerea poverii bolii. Asigurarea accesibilității lor, fără bariere economice sau sistemice, trebuie să devină o prioritate de sănătate publică.”, subliniază Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu, medic primar pneumolog, Directorul Școlii SRP. Impactul asupra pacienților: de la disconfort zilnic la risc vital Astmul afectează semnificativ calitatea vieții:
• limitează activitățile zilnice și capacitatea de efort
• este o cauză importantă de absenteism școlar și profesional
• poate duce la spitalizări repetate
• în forme severe, poate deveni amenințător de viață
Factorii de risc – alergiile, poluarea, infecțiile respiratorii sau fumatul – contribuie la agravarea bolii, iar lipsa monitorizării
regulate crește riscul de complicații.
Datele epidemiologice arată o evoluție îngrijorătoare:
• prevalența astmului crește cu aproximativ 50% la fiecare 10 ani
• astmul alergic afectează până la 1 din 5 copii
• incidența este mai mare în mediul urban, unde expunerea la poluare este crescută
Aceste cifre confirmă necesitatea unor măsuri susținute de prevenție, diagnostic precoce și educație medicală.
Specialiștii SRP transmit câteva recomandări clare:
• Astmul poate fi controlat dacă este tratat corect
• Nu întrerupeți tratamentul fără recomandarea medicului
• Folosiți corect inhalatorul – tehnica este esențială
• Mergeți periodic la control, chiar dacă vă simțiți bine
Rolul Societății Române de Pneumologie
Societatea Română de Pneumologie continuă să susțină pacienții prin campanii de informare, programe de diagnostic precoce și inițiative care vizează îmbunătățirea accesului la tratamente moderne. Controlul astmului nu înseamnă doar tratament, ci și monitorizare constantă și colaborare între pacient și medic. Prin educație și acces la terapii corecte, putem reduce semnificativ numărul de crize și complicații. Despre Ziua Mondială a Astmului
Ziua Mondială a Astmului, marcată anual sub coordonarea Global Initiative for Asthma (GINA), aduce în prim-plan importanța accesului la tratamentele esențiale. Tema din 2026 – „Acces la inhalatoare antiinflamatorii pentru toți pacienții cu astm – o nevoie încă urgentă” – subliniază faptul că, deși soluțiile există, ele nu ajung încă la toți pacienții care au nevoie.
Astmul poate fi controlat. Provocarea este ca fiecare pacient din România să beneficieze de tratamentul corect, la momentul potrivit.
Credem că soluția îngrijirii medicale de calitate stă într-un furnizor de încredere.
Aparatură medicală pentru:
Explorări funcționale avansate:
• bodypletismografie
Spirometrie computerizată:
• spirometrie
• spirometrie lentă
• spirometrie forțată
Funcție pulmonară și efort cardiopulmonar:
• spirometrie, ergospirometrie
Diagnostic somnologie
• poligrafie
• polisomnografie
Ventilație
• VNI
• invazivă
• CPAP, BiPAP
• măști
Oxigenoterapie
• concentratoare oxigen
„Protecția plămânului pe tot parcursul vieții“
–
subiecte
actualizate în prevenție, diagnostic și tratament
Interviu realizat cu doamna Prof. Univ. Dr. Roxana Maria Nemeș
În perioada 14-16 mai se desfășoară la Sinaia o nouă ediție a Conferinței
„Protecția plămânului pe tot parcursul vieții”. Cu această ocazie, stăm de vorbă cu doamna Prof. Univ. Dr. Roxana Maria Nemeș, copreședintele acestui prestigios eveniment.
Stimata doamnă profesor, vă rugăm să ne comuncați cu ce teme de interes ne întâmpină ediția de anul acesta?
„Protecția plămânului pe tot parcursul vieții” este o manifestare în parteneriat cu Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov (AMFB), reprezentată de colega și prietena mea foarte bună, Dr. Sandra Alexiu.
Suntem onorați că am ajuns la cea de-a treia ediție și vă așteptăm, ca în fiecare an, la Hotel Mara Sinaia, cu provocări deosebite: simpozioane – satelit, ateliere de lucru și sesiuni practice, expoziție medicală.
Pentru partea de explorare funcțională, vom veni cu provocări legate de spirometrie, oscilometrie la copil și adult, dar bineînțeles și cu câteva surprize pe partea de explorare funcțională, cu workshop-uri de vaccinare, de infecții respiratorii și cu multe alte provocări. Considerăm că este o manifestare în care discuțiile care sunt în plen sunt cazuri clinice discutate împreună cu colegii noștri în echipe multidisciplinare și as dori să reamintesc un workshop care a devenit o tradiție, și anume imagistica pulmonară. Aici deschidem cele două valențe mari în practica clinică, partea de radiografie și CT pulmonar, dar și partea de ecografie pulmonară, care este unul din cele mai frumoase instrumente de evaluare pulmonară non-invazivă atât la copii cât și la adult, cu valențele ei speciale. Deci, programul științific abordează probleme actuale provocatoare, axate pe sănătatea plămânului, cu subiecte actualizate în protecție, prevenție, diagnostic și tratament, dezbătute de lideri de opinie cheie în domeniu.
Statisticile internaționale arată că prevalența astmului a crescut. Care sunt cauzele?
În primul și în primul rând, ca să vor-
bim de o prevalență trebuie să vorbim de un diagnostic acurat. Practic suntem datori în această echipă multidisciplinară să asigurăm un diagnostic corect atât pentru copil, adolescent, adult, dar și pentru cei ajunși la senectute, pentru că, așa cum știm, astmul poate fi diagnosticat la orice vârstă și, dacă în mare parte merge pe un teren atopic, avem și astmul care este strict relaționat cu expunere la alți factori de mediu sau declanșat de efortul fizic. Deasemeni, este necesară diagnosticarea precoce, pentru că este o patologie care, practic, în acest moment, permite pacientului să ducă o viață absolut normală, să practice sporturi la nivel de competiție olimpică, să urce pe Everest, dacă își dorește. Avem la dispoziție terapii de ultimă generație, în special cu viză în administrare inhalatorie, cu dispozitive care au devenit miniaturizate, dar și cu valențe deosebite în molecule noi, care aduc o contribuție deosebită în evaluarea, suportul și controlul bolii și, bineînțeles, nu trebuie să uităm că avem și un grup special și vorbim aici de pacienții care, nedorit, ajung în categoria celor cu astm sever. Pentru aceștia există acum terapia biologică, personalizată fiecărui pacient, terapie care contribuie la reducerea numărului de exacerbări, la creșterea calității vieții.
Pacienții cu astm beneficiază de evaluare și monitorizare periodică, care le permite interogarea funcției ventilatorii a plămânului (spirometrie) care așa cum știm, începând de la copilul de 5 ani până la senectute, este cel mai simplu, non-in-
vaziv și nedureros test de explorare funcțională a plămânului și pe care ne dorim să îl aibă la dispoziție toți pacienții diagnosticați cu astm în această țară.
SRP a lansat proiectul “Casa Pneumologilor”.
Cum funcționează?
Cred că este un proiect care a dat drumul unei normalități. Acesta este disponibil pe site-ul www.casapneumologilor.ro. Platforma conține materiale educative ce vin în sprijinul pacientului, dar și Harta pneumologilor români și aplicația Navigator. Toate informațiile de aici sunt validate de specialiști recunoscuţi în patologiile respiratorii. Pacienții pot găsi medicul potrivit chiar în orașul lor sau în cea mai apropiată localitate. De asemenea, se pot programa la o consultație la un medic înscris în platformă la numărul de telefon: 021.9904, în zilele lucrătoare, în intervalul orar 09.00-17.30. Programările se vor putea face atât în centrele de stat, cât și în cele private. În funcţie de relaţia contractuală pe care o are instituția în care lucrează medicul solicitat cu Casa de Asigurări de Sănătate, consultaţia poate fi gratuită (în baza biletului de trimitere eliberat de medicul de familie) sau contracost (dacă instituţia unde lucrează medicul pneumolog nu se află în relaţie contractuală cu CNAS). Toate aceste detalii vor fi comunicate pacientului de către operator.
Sunt peste 1.000.000 de oameni care trăiesc cu boli respiratorii cronice în România care au posibilitatea să se programeze la un medic pneumolog, cel mai aproape de locul unde locuiesc, și peste 400 medici pneumologi din întreaga țară, înscriși în această hartă a pneumologilor. Și acum, spre final, aş dori să ne spuneti părerea dvs. despre telemedicină. Credeți că se potriveşte unui consult pneumologic?
Eu sunt un medic de generație veche, obișnuit să stea față în față cu pacientul, dar pandemia ne-a învățat să practicăm real această telemedicină. A fost un suport pentru pacienții care nu accesau spitalul și pe care i-am susținut de la distanță. Telemedicina a ajutat pacienții diagnosticați cu astm sever să își continue terapia de la distanță, pacienții noștri cu patologii obstructive, astm, BPOC, au făcut același lucru și întotdeauna suntem la un telefon distanță, la un apel video distanță de orice pacient român.
Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv, noi parametri de monitorizare și măsuri preventive și terapeutice de reducere a riscului cardiovascular
și creștere a calității vieții
Apnea de somn este o afecțiune relativ frecventă caracterizată prin oprirea repetată a fluxului aerian oro-nazal pentru mai mult de 10 secunde. Se însoțește în general de desaturare (scăderea saturației oxigenului în aerul atmosferic, măsurată pulsoximetric (SpO2) cu minim 3%) și/sau de o microtrezire generate de „gasping-ul” din timpul somnului sau de senzația de sufocare indusă de apnee(1)
Șef Lucrări Dr. Ioana Munteanu
Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ București, Catedra de fiziologie Facultatea de Medicină Universitatea „Titu Maiorescu“ București, Președinte Secțiunea de Somnologie și VNI a SRP
Există două tipuri de apnee în somn:
Apneea obstructivă în somn (AOS) secundară blocajului parțial sau total al fluxului de aer la nivel laringian.
Apnee centrală în somn (ACS) secundară modului în care creierul controlează căile respiratorii și mișcările muschilor respiratori.
Apnee obstructivă de somn este frecvent diagnosticată, riscul de apariție în populația generală este între 3% la persoanele cu greutate normală și poate ajunge la peste 20% în rândul persoanelor obeze. Prezintă numeroși factori de risc Anumiți factori de risc cum ar fi obiceiurile de viață nesănătoase pot fi modificați, alții precum vârsta și antecedentele familiale nu pot fi modificați.
Principalele afecțiuni ce pot fi cauzate sau agravate de AOS
Boli ale inimii și vaselor de sânge, cum ar fi fibrilația atrială, ateroscleroza, hipertensiunea arterială dificil de controlat, infarctul miocardic, insuficiența cardiacă, hipertensiunea pulmonară și accidentul vascular cerebral
Diabetul de tip 2
Boala de reflux gastroesofagian
Boala cronică de rinichi
Demența la adulții în vârstă
Probleme oculare, cum ar fi glaucomul, ochiul uscat sau keratoconusul
Complicații ale sarcinii: preeclamsie, eclamsie, făt cu greutate mică la naștere
Cancere, cum ar fi cancerul pancreatic, renal și de piele
Agravare astm
Semnele apneei obstructive de somn pot fi deasmenea clasificate în directe și indirecte. Cele directe precum opririle de respirație și sforăitul puternic sunt percepute mai de grabă de partener decât de pacient. Acesta poate relata oboseală inexplicabilă, schimbări de dispozitie, xerostomie matinală sau cefalee matinală secundare nivelurilor scăzute de oxigen sau ridicate de CO2 în timpul somnului. Dacă aceste semne sunt ignorate și pacientul nu este dignosticat și tratat corespunzător ne putem întâlni direct cu consecințele AOS precum: accidentele de mașină în timpul zilei, pierderea productivității la locul de muncă, schimbările de dispoziție, amețeli, adormire în timpul orelor de curs sau diabetul zaharat de tip 2, HTA, accidentul
În tabel sunt trecuți o parte dintre factorii de risc și implicarea lor în AOS.
Vârstă
Poate apărea la orice vârstă, dar mai frecvent odată cu îmbătrânirea și acumularea de țesut adipos la nivelul gâtului.
Istoricul familial și genetic Poate fi moștenită iar determinismul genetic poate influența forma craniului, feței și a căilor respiratorii superioare.
Obezitatea Induce acumularea de depozite adipoase la nivelul gâtului cu blocarea căilor respiratorii superioare.
Modificările hormonale Persoanele cu sindromul ovarelor polichistice, niveluri scăzute de hormoni tiroidieni sau niveluri ridicate de insulină sau hormon de creștere pot prezenta modificări privind dimensiunile și forma feței, limbii și căilor respiratorii superioare.
Sex Bărbații sunt mai predispuși, de la vârste mai tinere, comparativ cu femeile.
Afecțiuni inflamatorii la nivelul gâtului Amigdalele hipertrofice pot bloca căile respiratorii în timpul somnului. Stil de viață Consumul de alcool și fumatul. Alcoolul poate face ca mușchii gurii și gâtului să se relaxeze cu închiderea căilor respiratorii superioare, iar fumatul poate provoca o inflamație suplimentară a acestora.
vascular cerebral, boală cardiacă ischemică, infarct miocardic acut sau fibrilație atrială. Studiile au arătat că în momentul apneei asocierea desaturării provoacă creșterea bruscă a gliceniei, a ritmului cardiac, TA și a hormonilor de stres cu intensități variabile în funcție de gradul de severitate a bolii.
Diagnosticul este stabilit de către un specialist în medicina somnului ce va efectua investigații specifice pentru apreciera calității și cantității somnului, în funcție de simptomele pacientului și comorbiditățile acestuia. Acestea pot fi obiective (poligrafie sau polisomnografie) ce oferă date fiziologice despre somn și metode subiective (scale – Scala Epworth si chestionare) ce surprind percepția personală a pacientului despre somnul său.
Combinarea acestora ajută la identificarea tipului de apnee și a gravității acesteia. Dintre multitudinea de parametri înregistrați prin cele 2 metode, cei mai des utilizați în practică sunt indicele de apnee/ hipopnee (numărul de apnei/hipopnei pe ora de somn) - IA/H, indicele de desaturare – ODI și T90 sau timpul % petrecute de pacient pe parcursul somnului sub SpO2 de 90%. Modul în care sunt cuantificați aceștia conferă heterogenitate și limitări în ceea ce privește aprecierea riscului cardiovascular, cea mai de temut consecință a
acestuia. Principalii parametri și limitările lor sunt trecuți în tabelul următor:
De aceea în ultimul an s-au propus noi parametrii de evaluare a severității și a riscului cardiovascular, unul dintre aceștia fiind încărcătura hipoxică sau hypoxic burden (HB). Este un parametru nou care cuantifică efectul cumulativ al desaturărilor de oxigen nocturne (se calculează pentru toate apneile și hipopneile) reflectând severitatea privării de oxigen în timpul somnului. Se calculează prin determinarea ariei de sub curba de saturație a oxigenului în timpul fiecărui eveniment de desaturare, apoi însumarea acestor arii și împărțirea la timpul total de somn. Terminarea evenimentului respirator se numește „timp zero“ și desaturările sunt sincronizate pentru toate evenimentele respiratorii.
Riscul de mortalitate cardiovasculară este mai mare pe măsură ce HB crește. Un IAH ridicat, dar un HB scăzut nu a fost asociat cu o mortalitate crescută, cu toate
Indicele de apnee/hipopnee (IAH/h)
Nu oferă informații despre durata și intensitatea evenimentelor respiratorii sau a desaturărilor ulterioare
Apneea și hipopneea au o pondere similară în calculul IAH
Definițiile hipopneei sunt heterogene fiind evaluate diferit în funcție de prezența sau absența microtrezirilor sau a desaturărilor
Pragul arbitrar de 10s (și apneile de 9s pot genera desaturări)
Definiția apneei nu deprinde de prezența desaturărilor
Corelație slabă cu simptomele de tip somnolenței diurne, riscului cardiovascular sau a calității vieții
acestea, un HB ridicat cu un IAH scăzut a fost asociat cu o mortalitate crescută, demonstrând că HB este un predictor mai bun al riscului cardiovascular comparativ cu IAH. Pragul HB > 60%min/h (adică 15 minute de desaturații de 4% în fiecare oră) pare să identifice pacienții care prezintă un risc crescut de morbiditate și mortalitate cardiovasculară.
Alegerea tipului de tratament depinde de severitatea bolii și de prezența comorbidităților cardiovascculare și de asocierea sau nu a somnolenței.
Principala optiune terapeutică este un dispozitiv numit CPAP ce introduce aer pe nas/gură cu scopul de a menține căile respiratorii superioare (laringele) deschise pe parcursul somnului, pentru a preveni pauzele în respirație. Presiunea minimă eficientă pentru pacient se stabilește conform recomandărilor GHIDULUI PRIVIND MANAGEMENTUL PACIENTULUI ADULT CU TUL-
Nu există informații privind durata și profunzimea desaturărilor legate de respirație
Praguri arbitrare de 3% sau 4%, în funcție de laboratorul de somnologie sau de studiul de cercetare
Poate include desaturări asociate cu reducerea fluxului de aer care nu îndeplinesc criteriile de scor
Poate cuprinde desaturări datorate altor boli cardio-respiratorii non-ASO sau hipoxemiei nocturne legate de obezitate
Susceptibil la artefacte - Mișcare, potrivire deficitară a sondei, pierdere de semnal etc.
Lipsește context temporal - ODI oferă un număr pe oră, nu modele
BURĂRI RESPIRATORII ÎN TIMPUL SOMNULUI, 2024 prin titrare manuală sub polisomnograf. Alte aparate cu presiune recomandate sunt BPAP ce este similar CPAP dar oferă o presiune diferită în funcție de inspirație sau expirație sau APAP care ajustează automat presiunea aerului în timpul somnului.
Terapia PAP funcționează cel mai bine atunci când sunt asociate cu schimbări sănătoase ale stitlului de viață. Acestea includ activitatea fizică regulată, menținerea unor obiceiuri de somn sănătoase și a unei greutăți corporale sănătoase, limitarea consumului de alcool și cafeină și renunțarea la fumat.
Numeroase studii arată că utilizarea regulată a CPAP reduce tensiunea arterială, scade riscul de AVC sau de IMA, reduce valorile glicemiei și îmbunătățește starea de veghe în timpul zilei, cu alte cuvinte asigură o calitate a vieții îmbunătățită.
De aceea perioda după diagnostic și tratament poate fi de lungă durată iar pacientul trebuie să primească informații despre:
- perioda de acomodare cu aparatul și masca,
- importanța folosirii aparatului pe toate periodele de somn chiar și în timpul unui scurt somn de prânz,
- periodicitatea controalelor,
- nevoia de repetare a studiul de somn dacă crește sau scade în greutate,
- modul de întreținere a măștii și aparatului care să îi asigure un confort în utilizare pentru a putea beneficia de efectele favorabile ale terapiei.
Bibliografie:
Măsoară timpul total de hipoxie, dar nu și frecvența cu care apar desaturările
Măsoară doar desaturările care scad sub un prag arbitrar de 90%
La indivizi, la care desaturările încep de la o valoare pre-eveniment ridicată, cum ar fi 96%, și nu scad niciodată sub 90%, T90 va fi zero
Pe de altă parte, dacă SpO2 inițială este puțin sub 90%, T90 va fi 100%, indiferent de numărul și severitatea desaturărilor
Nu există informații despre cauza desaturărilor
Nu precizează modele de desaturare legate de somn
1. AASM (American Academy of Sleep Medicine) Manual for the Scoring of Sleep and Associated Events 2.0 -2012. www.aasmnet.org
2. Ioana Munteanu Ghid privind managementul pacientului adult cu tulburări respiratorii în timpul somnului 2023 , ed. Altip
3. Miguel A. Martinez-Garcia , Manuel Sánchezde-la-Torre, David P. White ,Ali Azarbarzin Hypoxic Burden in Obstructive Sleep Apnea: Present and Future Archivos de Bronconeumología, 2022
4. McNicholas WT, Bonsignore MR. Sleep apnoea as an independent risk factor for cardiovascular disease: current evidence, basic mechanisms and research priorities. Eur Respir J [Internet]. 2007 Jan [cited 2022 Dec 28];29(1):156–78. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih. gov/17197482/
5. Anita K. Simonds, Wilfried de Backer - ERS handbook: Respiratory Sleep Medicine, 2012
Montaj poligraf
Străluceşte în orice rol şi la orice vârstă
Cu o formulă special concepută din aminoacizi esenţiali şi vitamina B12, TONOTIL-N susţine concentrarea şi rezistenţa la stres, crește tonusul şi grăbește recuperarea la copii, adulţi activi şi vârstnici!
Pulbere și soluție pentru soluție orală
L-fosfotreonină, L-glutamină, clorură de hidroxocobalamină, L-fosfoserină, clorhidrat de arginină
SINGURA COMBINAȚIE
DE AMINOACIZI ȘI VITAMINA B12 ÎNREGISTRATĂ CA MEDICAMENT
Indicat în stări de convalescenţă1:
• După intervenţii chirurgicale
• Ca tonic în stări de slăbiciune, anorexie, anemie, surmenaj fizic şi intelectual (fenomen de Burnout)
• După evenimente vasculare acute
• În dereglări metabolice şi ca adjuvant în terapia angiovasculară
Asigură suportul organismului în boli cronice1:
• Reglează metabolismul celular (toate maladiile sunt cauzate de disfuncţii ale metabolismului celular)
Acest material promoțional este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății.
Acest medicament se poate elibera fără prescripție medicală. Se recomandă citirea cu atenție a prospectului sau a informațiilor de pe ambalaj. Dacă apar manifestări neplăcute, adresați-vă medicului sau farmacistului. Medicamentele expirate și/sau neutilizate se consideră deșeuri periculoase.
Astmul și ritmul circadian: perspective noi cu impact terapeutic
Astmul bronșic prezintă o variabilitate diurnă importantă, care se reflectă atât la nivelul manifestărilor clinice, cât și al mecanismelor implicate. Simptomatologia are tendința de a se accentua pe parcursul nopții sau în primele ore ale dimineții și poate prezenta variații de la o zi la alta, variații sezoniere sau modificări pe termen lung.
LȘef de Lucrări
Dr. Mihaela Oros
Spitalul Ponderas București, Facultatea de Medicină Universitatea
„Titu Maiorescu” București
a baza acestor variații stau o serie de mecanisme, precum obstrucția reversibilă a fluxului aerian, inflamația căilor respiratorii și hiperreactivitatea bronșică. Metodele diagnostice actuale sunt orientate către identificarea uneia sau mai multor dintre aceste caracteristici esențiale ale bolii.
În acest context, dimensiunea temporală, considerată a patra dimensiune în evaluarea bolii, capătă o importanță deosebită în diagnosticul și înțelegerea astmului.
La pacienții cu astm simptomele nocturne sunt insoțite de modificări circadiene ale parametrilor funcției pulmonare
• VEMS și PEF pe timpul nopții sunt reduse
• Pacienții care prezintă scăderi mari ale PEF pe parcursul nopții au o hiperreactivitate bronșică crescută în timpul zilei
• Variația diurnă a reversibilității la bronhodilatatoare poate fi semnificativă chiar și la pacienții cu astm bine controlat și complet tratați
• Amplitudinea variabilității diurne a PEF poate crește de până la patru ori în astmul necontrolat comparativ cu o perioadă fără simptome
• Scăderile nocturne ale funcției pulmonare reprezintă un marker obiectiv important pentru controlul bolii
Inflamația căilor respiratorii pe timpul nopții este crescută comparativ cu intervalul diurn:
• Variația diurnă a FeNO în astm a fost demonstrată în mai multe studii. La populația pediatrică s-a arătat că valorile
FeNO variază pe parcursul zilei, cele de dimineață fiind cu aproximativ 14% mai mari decât cele de seară
• Eozinofilia căilor respiratorii prezintă, de asemenea, variabilitate diurnă. Numărul de eozinofile din lavajul bronhoalveolar la ora 04:00 este de două până la trei ori mai mare decât la ora 16:00 la pacienții cu astm (dar nu și la subiecții sănătoși)
Ceasul circadian are rolul de a sincroniza numeroase procese biologice cu variațiile zilnice previzibile ale mediului. La nivel molecular, complexul BMAL1/ CLOCK reglează transcripțional mii de gene, generând o rețea ierarhizată de oscilatori care funcționează coordonat la nivel celular, tisular și al întregului organism.
Diferite strategii terapeutice orientate către modularea acestora sunt în prezent investigate în vederea controlului exacerbărilor astmatice.
Sistemul circadian funcționează ierarhic, fiind coordonat central de nucleul suprachiasmatic (SCN) situat în hipotalamusul anterior. Totodată, ceasuri circadiene periferice există și la nivelul plămânilor, unde controlează oscilațiile zilnice ale unor parametri ai funcției pulmonare, precum rezistența căilor aeriene, capacitatea funcțională reziduală și debitul expirator maxim.
Asocierea dintre ceasurile centrale și periferice duce la activarea diferitelor celule imunitare, care sunt implicate în patogeneza diferitelor boli respiratorii cronice.
Sistemul respirator conține propriul mecanism periferic autonom de ceas biologic. Astfel, liganzi ai factorilor de creștere, receptori, molecule inflamatorii și glande ale căilor respiratorii, prezintă influențe circadiene.
Componentele ceasului circadian interacționează cu elemente esențiale ale funcției barierei epiteliale și ale răspun-
surilor imunitare și reglează procesele biologice într-un ciclu de 24 de ore, în condiții de echilibru. Acest lucru poate reprezenta un mecanism de apărare anticipativ față de fluctuațiile zi–noapte ale expunerii la stimuli nocivi, precum agenții patogeni din mediul înconjurător.
Rolul perturbării circadiene în fiziopatologia bolilor respiratorii este complex. Factorii de mediu, decalajul de fus orar (jet lag), munca în schimburi și infecțiile, pot determina perturbări circadiene, care la rândul lor modifică răspunsurile fiziologice și imune dependente de ritmul circadian.
Câteva exemple vin din rezultatele diferitelor cercetări:
• Ștergerea genei Bmal1 și perturbarea circadiană prin jet lag agravează bronșiolita acută cauzată de virusul gripal A
• La șoarecii cu Bmal1 knockout, s-au observat modificări ale căilor respiratorii asemănătoare astmului, inclusiv creșterea rezistenței căilor respiratorii și producția de mucus, după infecția virală
• Copiii cu bronșiolită cauzată de virusul sincițial respirator, cu wheezing persistent au prezentat, de asemenea, expresie scăzută a BMAL1 în spălăturile nazale
• Muncitorii care lucrează permanent în ture de noapte au avut o probabilitate mai mare de a dezvolta astm și o severitate mai accentuată comparativ cu lucrătorii pe timp de zi
• În contextul bolilor alergice, funcția mastocitelor, bazofilelor și eozinofilelor este reglată circadian
• Există o variație circadiană a nivelurilor totale de IgE
• Răspunsurile macrofagelor, celulelor limfoide înnăscute, celulelor T și celulelor B sunt, de asemenea, controlate de ceasul circadian
Ritmul circadian este susceptibil la modificările generate de stilul de viață și de factorii de mediu, care, la rândul lor,
Messer Medical Home Care Ro este parte a grupului Messer, grup internațional de origine germană cu o vechime de peste 100 de ani și 6.000 de angajați la nivel mondial.
Înființată în 2018, Messer Medical Home Care Ro activează în prezent cu două linii de business. Prima, formată din dispozitivele pentru oxigenoterapie de lungă durată la domiciliu (OLD) – concentratoarele de oxigen, este dedicată persoanelor cu afecțiuni respiratorii. A doua linie de business, ceva mai complexă, este formată atât din echipamente de diagnostic cât și din dispozitive și accesorii pentru tratamentul Sindromului de Apnee în Somn (SAS).
Messer Medical Home Care RO SRL
Str. Drumul între Tarlale nr. 102-112, Corp B1.1. RO-032982, București, Sector 3, România
Tel: +40 21 529 55 65, +40 720 49 99 49
Fax: +40 31 425 35 77
E-mail: mgr@messermedical.ro
influențează apariția și evoluția bolilor metabolice, respiratorii și cardiovasculare. Astfel, stilul de viață joacă un rol esențial în predispoziția indivizilor la aceste afecțiuni, nu doar prin contribuțiile sale „clasice” (precum alimentația și activitatea fizică), ci și prin impactul pe care îl are asupra reglării ritmurilor circadiene.
• Normalizarea stării redox celulare cauzată de disfuncționalitatea mitocondriilor sau îmbunătățirea funcției mitocondriale în sine ar putea reprezenta, de asemenea, o posibilă strategie pentru eliminarea simptomelor subclinice ale dezvoltării bolilor cronice (cronoterapie)
• Medicamentele care acționează asupra căilor de reglare redox ale ceasului circadian pot avea beneficii în diferite afecțiuni declanșate de poluarea aerului și expunerea la zgomotul traficului, cel puțin în modelul preclinic
• Studiile pentru evaluarea unor noi terapii - momentul zilei pentru a îmbunătăți eficacitatea și tolerabilitatea tratamentului
Normalizarea echilibrului redox celular afectat de disfuncția mitocondrială sau, alternativ, îmbunătățirea directă a funcției mitocondriale ar putea constitui o strategie promițătoare pentru reducerea simptomelor subclinice asociate dezvoltării bolilor cronice (cronoterapie). Medicamentele care țintesc căile de reglare redox ale ceasului circadian ar putea avea beneficii în diverse afecțiuni declanșate de poluarea aerului, cel puțin conform studiilor preclinice. Sunt necesare studii suplimentare pentru evaluarea unor noi terapii la pacienții cu astm, inclusiv stabilirea momentului optim al administrării pe parcursul zilei, în vederea creșterii eficacității și tolerabilității tratamentului. Concluzii
• Abordarea terapeutică a astmului în concordanță cu ritmul circadian al pacientului reprezintă încă un pas important spre medicina personalizată și eficientă
• Expresia genelor implicate în mecanismele ceasului biologic, evaluată la nivel sanguin sau tisular, are potențialul de a deveni, în viitorul apropiat, un biomarker util în monitorizarea bolii
• Stilul de viață contemporan este frecvent asociat cu perturbări cronice ale ritmului circadian, care pot influența inclusiv evoluția bolilor alergice. În acest context, intervențiile de tip com-
portamental și terapeutic care urmăresc sincronizarea ceasului circadian endogen cu mediul extern ar putea deveni componente importante ale strategiilor de prevenție și tratament al afecțiunilor alergice în societatea modernă • În același timp, progresele în metodele de diagnostic, monitorizarea la domiciliu și dezvoltarea aplicațiilor digitale creează noi oportunități pentru evaluarea pacienților la diferite momente ale zilei. Aceste evoluții susțin implementarea cronoterapiei, o abordare terapeutică ce integrează ritmicitatea bolii în optimizarea tratamentului.
2. Nakao A (2020) Circadian Regulation of the Biology of Allergic Disease: Clock Disruption Can Promote Allergy. Front. Immunol. 11:1237. doi: 10.3389/ fimmu.2020.01237
3. ANTIOXIDANTS & REDOX SIGNALING, Volume 37, Numbers 10–12, 2022, Mary Ann Liebert, Inc. DOI: 10.1089/ars.2021.0272
4. Wang R, Murray CS, Fowler SJ, et al. Thorax 2021;76:624–631
5. Wilkinson M, Maidstone R, Loudon A, et al. Circadian rhythm of exhaled biomarkers in health and asthma. Eur Respir J 2019; 54: 1901068 [https://doi. org/10.1183/13993003.01068-2019
6. Krakowiak, K., Durrington, H.J. The Role of the Body Clock in Asthma and COPD: Implication for Treatment. Pulm Ther 4, 29–43 (2018). https://doi. org/10.1007/s41030-018-0058-6
Mini Somnologia respiratorie
Abordare integrată pentru medicii de familie și pneumologi
Impactul semnificativ asupra dezvoltării neurocognitive, comportamentale și respiratorii a copilului necesită abordarea interdisciplinară a tulburărilor respiratorii nocturne pediatrice. Dacă evaluarea precoce are la bază medicul de familie, confirmarea diagnosticului se bazează pe medicul pneumolog-pediatru, iar managementul necesită o abordare complexă multidisciplinară.
Dr. Doina Dumitru-Didiță
HUB Somnolog Doctorescu
MiniSomnolog Asociația
Profesioniștilor din Somnologie
Somnul ca instrument clinic
Somnul copilului nu este doar o funcție fiziologică de repaus, ci un proces activ, esențial pentru dezvoltarea neurologică, reglarea metabolică și menținerea echilibrului respirator. În practica curentă însă, somnul rămâne insuficient investigat, deși este unul dintre cei mai sensibili indicatori ai patologiei pediatrice.
În mod paradoxal, medicul vede frecvent consecințele tulburărilor de somn – hiperactivitate, deficit de atenție, infecții respiratorii recurente, astm dificil de controlat – dar nu investighează cauza nocturnă.
Prevalența tulburărilor de somn la copii
Datele din ghidurile AASM și ESRS arată clar că tulburările de somn nu sunt excepții, ci parte din practica zilnică.
0–2 ani
• 20–30%: tulburări de inițiere și menținere a somnului
• 10–20%: treziri nocturne frecvente
Acestea sunt predominant comportamentale, dar pot ascunde și probleme respiratorii.
3–5 ani
• 10–15%: sforăit habitual
• 1–5%: sindrom de apnee obstructivă în timpul somnului (SASO)
Este perioada de vârf pentru prevalența SASO, fiind corelat cu hipertrofia adeno-amigdaliană.
6–12 ani
• 2–5%: SASO
• 5–10%: insomnie
Impact negativ asupra performanței școlare, ambele patologii fiind corelate cu scăderea concentrării.
Adolescenți
• 10–30%: privare cronică de somn
• 5–10%: insomnie
• 2–6%: tulburări circadiene
Se adaugă factorii comportamentali: ecrane, program neregulat.
Tulburările respiratorii din timpul somnului (TRTS)
TRTS reprezintă cea mai importantă categorie de tulburări de somn la copil. Clasificare (AASM)
• sforăit primar
• sindrom de rezistență crescută a căilor aeriene
• sindrom de apnee obstructivă în somn (SAOS)
Date esențiale
• 5–10% dintre copii sforăie frecvent
• 1–5% au SAOS
• AHI >1/h este considerat patologic la copil Manifestări clinice
Spre deosebire de adult, copilul nu prezintă predominant somnolență
Semnele tipice sunt:
• sforăit frecvent
• respirație orală
• pauze respiratorii observate
• somn agitat
• transpirații nocturne
• enurezis secundar
• hiperactivitate și deficit de atenție Hiperactivitatea este echivalentul pediatric al somnolenței. Concluzii:
• deficit de atenție
• performanță școlară scăzută
• comportament tip ADHD
Aceste tipare de comportamente neurocognitive ne atrag atenția că problema nu este doar respiratorie.
În studiul Beebe DW (2006)3 Disfuncție neurală și neurocomportamentală la copiii cu apnee obstructivă în somn, s-a demonstrat, într-un lot de copii cu vârste cuprinse între 6-16 ani că lipsa de somn la copii este asociată cu probleme comportamentale pe timpul zilei și cu performanțe școlare slabe.
Respirația orală
Respirația orală este una dintre cele mai subestimate probleme din pediatrie, deși apare la 10–25% dintre copii.
Aceasta este în principal datorată: hipertrofiei adenoidiane, rinitei alergice și obstrucției nazale cornice.
Impactul nu este unul de neglijat, respectiv cu impact pe:
Funcție respiratorie: ventilație ineficientă, risc crescut de SASO
Somn: fragmentare, scădere calitate somn
Performanță cognitivă: atenție scăzută, oboseală
Patologii pneumologice asociate
Somnul trebuie evaluat în contextul patologiei respiratorii.
Astm bronșic, atunci când simptomele nocturne sunt frecvente, iar markerul de control este slab.
Wheezing recurrent când apare frecvent sub 5 ani și este asociat cu fragmentare somn.
Obezitatea care determină creșterea riscului de SASO de 2–4 ori.
Studiul5 privind Tulburările respiratorii din timpul somnului, obezitatea și inflamația căilor respiratorii la copii și adolescenți ilustrează că atât sforăitul obișnuit, cât și SASO sunt asociate cu creșterea inflamației căilor respiratorii la copiii supraponderali, evaluată prin niveluri mai ridicate de eNO. În plus, s-a demonstrat că obezitatea infantilă, în absența tulburărilor de respirație în timpul somnului, nu este asociată cu creșterea inflamației căilor respiratorii.
Boli neuromusculare cu hipoventilație nocturnă precoce.
Fibroză chistică cu desaturări nocturne precoce.
Protocoalele de screening
Întrebare cheie Copilul sforăie?
Acesta este primul pas care trebuie să înceapă în cabinetul medicului de familie.
Furnizor
Spirometre
Vitalograph
Livrare, Instalare și Instruire
Seringă de Calibrare
Inclusă
Servicii incluse gratuit la achiziția oricărui model de spirometru
Vitalograph
Garanție 5 ani
Revizie Tehnică
Contract de Service
Actualizări Software
Mini screening: sforăit mai mult de 3 nopți/săptămână, pauze respiratorii, simptome diurne specific. Evaluare rapidă
• respirație orală
• amigdale
• facies adenoid
• IMC
Chestionare specifice
Chestionarul Pediatric al Somnului8 (Pediatric Sleep Questionnaire (PSQ), Chervin et al., 2000–2007. Instrument validat clinic cu 22 elemente (respirație, comportament, somn).
EARS Instrument de evaluare a somnului, Owens et al.
Sleep Clinical Record (SCR), Villa et al. ce se bazează pe scor clinic combinat: simptome și examen clinic și include elemente privind: respirație orală, facies adenoid, malocluzie.
Concluziile cheie ale studiului de referință pe prevalență și impact Marcus CL et al., Publicat de American Academy of Pediatrics sunt:
• toți copii trebuie chestionați cu privire la sforăit
• Adenotonsilectomia este recomandată ca tratament de primă linie pentru pacienții cu hipertrofie adenoamigdaliană.
• Polisomnografia de somn ar trebui efectuată la copiii/adolescenții cu sforăit și simptome de SASO; Diagnostic Investigații
• polisomnografie (gold standard)
• poligrafie respiratorie
Polisomnografia este un test de diagnostic important care ajută la confirmarea diagnosticului, determinarea severității și de la excluderea altor cauze posibile. Senzori esențiali: EEG (stadii), EOG (mișcări oculare), EMG (tonus), flux aerian, efort respirator, SpO2, CO2, poziție corporală și specificațiile importante privind senzorii:
• flux: canulă nazală presiune (standard pentru hipopnee) și termistor pentru apnee
• CO2: transcutanat sau end-tidal (obligatoriu pentru hipoventilație)
• SpO2: averaging max. 3 secunde
Este important să se utilizeze criterii de scor și diagnostice pediatrice pentru studiile de somn. O revizuire a regulilor de somn și respiratorii pentru PSG la copii a fost publicată de către Academia Americană de Medicină a Somnului– Marcus et al. Conform acesteia, criteriile importan-
te de diferență față de adulti sunt: AHI >1/ oră de somn are semnificație patologică (la adult pragul e mult mai permisiv), apnee obstructivă este o reducere mai mult de 90% a fluxului aerian și cu o durată mai mare sau egală cu 2 cicluri respiratorii (nu 10 secunde ca la adult) și tot legat de ciclurile respiratorii se scorează și hipopneea, iar RERA (Respiratory Effort Related Arousal) este creșterea progresivă a efortului respirator, finalizată prin arousal. Severitatea AHI la copil Normal <1 eveniment/oră , Ușor 1–5/h , Moderat 5–10/h, Sever 10/h.
Rolul CO2 (esențial și frecvent ignorat) Hipoventilația pediatrică: CO2 >50 mmHg pentru >25% din timpul de somn. Element important în bolile neuromusculare, obezitate și sindroame genetice. Opțiuni terapeutice
• adenotonsilectomie
• CPAP
• Dispozitivele de avansare mandibulară
• tratament alergologic
• control ponderal
• igienă somn
• terapie miofuncțională
Abordarea trebuie să fie multidisciplinară. Terapia miofuncțională
– corecția funcțională
Unul dintre cele mai importante concepte moderne este că tratamentul structural (ex. chirurgie) nu este suficient fără reeducarea funcțională.
Elementele de reeducare neuromusculară:
• limbii
• buzelor
• musculaturii oro-faciale
• tiparului respirator Indicații
• respirație orală cronică
• SAOS ușor–moderat
• post adenotonsilectomie
• malocluzie
• deglutiție infantilă
Obiective
• respirație nazală
• limbă poziționată pe palat
• buzele închise în repaus
• deglutiție corectă
Durată minim 8–12 săptămâni, rezultate stabile: 3–6 luni
Beneficii
• scădere AHI
• reducere sforăit
• prevenire recidivă
Chirurgia deschide calea, pe lângă care
terapia miofuncțională o stabilizează, ceea ce rezultă și din studiul6 Exerciții orofaringiene pentru reducerea simptomelor SAS după adenoamigdalectomie care spune că pot fi considerate terapii complementare la adenoamigdalectomie pentru a trata în mod eficient SASO pediatric.
Conform studiiilor Marcus CL et al., 2013 – NEJM privind amigdalectomia și adenoidectomia la copii (CHAT) și Bhattacharjee et al., 2010 SASO rezidula postadenoidectomie
• tratamentul chirurgical pentru SASO la copiii școlari nu a îmbunătățit semnificativ atenția sau funcția executivă, așa cum a fost măsurată prin teste neuropsihologice, dar a redus simptomele și a îmbunătățit rezultatele secundare legate de comportament, calitatea vieții și rezultatele polisomnografice, oferind astfel dovezi ale efectelor benefice ale adenoidectomiei și amigdalectomiei precoce.
Concluzii
Copilul care sforăie, respiră pe gură, este hiperactiv, doarme agitat, are o disfuncție integrată de somn și respirație. Dacă tratam doar una dintre componente, problema revine. Dacă le integrăm, schimbăm și evoluția copilului pe termen lung.
Bibliografie
1.Diagnosis and Management of Childhood Obstructive Sleep Apnea Syndrome Free - Carole L. Marcus, MBBCh; Lee Jay Brooks, MD; Kari A. Draper, MD; David Gozal, MD; Ann Carol Halbower, MD; Jacqueline Jones, MD; Michael S. Schechter, MD; Stephen Howard Sheldon, DO; Karen Spruyt, PhD; Sally Davidson Ward, MD; Christopher Lehmann, MD; Richard N. Shiffman, MD, Pediatrics (2012) 130 (3): 576–584., https://doi. org/10.1542/peds.2012-1671
2.A Randomized Trial of Adenotonsillectomy for Childhood Sleep Apnea Carole L. Marcus, M.B., B.Ch., Reneé H. Moore, Ph.D., Carol L. Rosen, M.D., Bruno Giordani, Ph.D., Susan L. Garetz, M.D., H. Gerry Taylor, Ph.D., Ron B. Mitchell, M.D., Raouf Amin, M.D., Eliot S. Katz, M.D., Raanan Arens, M.D., Shalini Paruthi, M.D., Hiren Muzumdar, M.D., David Gozal, M.D., Nina Hattiangadi Thomas, Ph.D., Janice Ware, Ph.D., Dean Beebe, Ph.D., Karen Snyder, M.S., Lisa Elden, M.D., Robert C. Sprecher, M.D., Paul Willging, M.D., Dwight Jones, M.D., John P. Bent, M.D., Timothy Hoban, M.D., Ronald D. Chervin, M.D., Susan S. Ellenberg, Ph.D., and Susan Redline, M.D., M.P.H., for the Childhood Adenotonsillectomy Trial (CHAT A Randomized Trial of Adenotonsillectomy for Childhood Sleep Apnea
3.Beebe DW (2006) Neural and Neurobehavioral Dysfunction in Children with Obstructive Sleep Apnea. PLoS Med 3(8): e323. https://doi.org/10.1371/journal.pmed.0030323 - Neural and Neurobehavioral Dysfunction in Children with Obstructive Sleep Apnea | PLOS Medicine
4.Sleep-Disordered Breathing and School Performance in Children Available to Purchase
David Gozal, MD
Reprint requests to (D.G.) Section of Pediatric Pulmonology, Department of Pediatrics, SL-37, Tulane University School of Medicine, 1430 Tulane Ave, New Orleans, LA 70112. Pediatrics (1998) 102 (3): 616–620. https://doi.org/10.1542/peds.102.3.616
Sleep-Disordered Breathing and School Performance in Children | Pediatrics | American Academy of Pediatrics
Haloterapia în patologia respiratorie – mecanisme și aplicații clinice
Haloterapia, definită ca inhalarea controlată de aerosoli salini uscați într-un mediu standardizat, care reproduce proprietățile aerului din salinele naturale, reprezintă o metodă terapeutică adjuvantă derivată din speleoterapie. În ultimele două decenii, interesul pentru terapiile complementare în patologia respiratorie a crescut semnificativ, atât în populația pediatrică, cât și la adulți, mai ales în contextul bolilor cronice care necesită tratamente de lungă durată.
AProf. Univ. Dr. Mihai Craiu
Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului
„Alessandrescu-Rusescu”, București, UMF „Carol Davila”, București
Asist. Univ. Dr. Ion Alexandru Voropanov
Institutul de Pneumoftiziologie
„Marius Nasta”, sectia IX Pneumologie pediatrică, București, UMF „Carol Davila”, București
stmul bronșic este o afecțiune inflamatorie cronică a căilor respiratorii, caracterizată prin hiperreactivitate bronșică și obstrucție variabilă a fluxului aerian. În majoritatea cazurilor, mecanismul patogenic implică un răspuns exagerat la alergeni sau factori iritanți, cu apariția inflamației mucoasei, edemului și bronhoconstricției. Clinic, pacienții prezintă episoade recurente de tuse, wheezing, dispnee și senzație de constricție toracică, cu variabilitate simptomatică în timp. În acest context, haloterapia este utilizată ca intervenție adjuvantă, având ca mecanism principal creșterea osmolarității la nivelul lichidului periciliar. Aceasta determină mobilizarea apei din mucoasă, cu reducerea edemului și creșterea diametrului căilor aeriene. Concomitent, se produce scăderea vâscozității secrețiilor și îmbunătățirea clearance-ului mucociliar, facilitând eliminarea mucusului și reducând staza bronșică [1]
Pe lângă aceste efecte fizico-chimice, sunt descrise și mecanisme biologice suplimentare. Există argumente că haloterapia ar putea avea și efecte antibacteriene, prin activarea neutrofilelor și modularea activității fagozomilor [2]. Acest proces apare ca urmare a activării mieloperoxi-
dazei, care produce un agent biocid puternic, acidul hipocloros (HOCl) [3,4] .
Studiile pediatrice asupra rolului haloterapiei documentează un profil bun de siguranță și o eficiență terapeutică potențială chiar și la vârste mici, fiind descrise utilizări inclusiv la nou-născuții cu displazie bronhopulmonară [5] .
Absența bronhospasmului și tendința de îmbunătățire a parametrilor funcționali sugerează un potențial rol adjuvant al acestei terapii. Literatura de specialitate susține beneficiile expunerii la aerosoli salini în diverse patologii respiratorii cronice [6], inclusiv astm bronșic și BPOC [7] Administrarea soluțiilor saline izotone și hipertone prin nebulizare este deja integrată în protocoale pediatrice naționale [8] și internaționale, pentru cazuri selectate.
O analiză sistematică a dovezilor publicate în literatură până în anul 2021 [9] documentează existența a 18 articole privind potențialul efect benefic al haloterapiei la pacienții cu astm, dintre care 6 sunt studii pediatrice. Un studiu recent [10], efectuat în Israel, sugerează un posibil efect benefic la copiii cu astm bronșic non-sever. Rezultatele preliminare ale studiului CompAS, desfășurat în două centre de pneumologie pediatrică din București, susțin aceste observații. În cadrul acestui studiu, haloterapia a demonstrat un profil de siguranță favorabil, fără apariția bronhospasmului acut și fără evenimente adverse semnificative. Toți pacienții incluși au tolerat procedura, iar datele sugerează o tendință de îmbunătățire a parametrilor funcționali respiratori. Aceste rezultate sunt în concordanță cu alte studii pediatrice și consolidează ipoteza unui efect benefic adjuvant. Comparativ cu nebulizarea soluțiilor saline hipertone, care pot induce bronhoconstricție la anumiți pacienți, haloterapia pare să prezinte o tolerabilitate superioară, aspect relevant în special la
pacienții cu hiperreactivitate bronșică. În concluzie, haloterapia reprezintă o metodă adjuvantă cu profil de siguranță favorabil și mecanisme fiziopatologice plauzibile, care pot susține utilizarea sa în bolile respiratorii cronice. Deși datele actuale sunt încurajatoare, sunt necesare studii suplimentare, controlate, pe loturi mai mari, pentru a defini indicațiile precise, protocoalele optime și impactul pe termen lung asupra evoluției acestor afecțiuni.
Bibliografie
1. Wasik AA, Tuuminen T. Salt Therapy as a Complementary Method for the Treatment of Respiratory Tract Diseases, With a Focus on Mold-Related Illness. Altern Ther Health Med. 2021 Oct;27(S1):223-239.
2. Wang G, Nauseef WM. Salt, chloride, bleach, and innate host defense. J Leukoc Biol. 2015 Aug;98(2):16372. doi: 10.1189/jlb.4RU0315-109R.
3. Wang G. Chloride flux in phagocytes. Immunol Rev. 2016 Sep;273(1):219-31. doi: 10.1111/imr.12438.
4. Raut SK, Singh K, Sanghvi S, Loyo-Celis V, Varghese L, Singh ER, Gururaja Rao S, Singh H. Chloride ions in health and disease. Biosci Rep. 2024 May 29;44(5):BSR20240029. doi: 10.1042/BSR20240029.
5. Nine L, Carstoveanu CG et al - Inhaled dry salt micro particles in the treatment of bronchopulmonary dysplasia: a five case series report. Signa Vitae 2017;13(2):85-9.
6. Barber D, Malyshev Y, Oluyadi F, Andreev A, Sahni S. Halotherapy for Chronic Respiratory Disorders: From the Cave to the Clinical. Altern Ther Health Med. 2022 Mar;28(3):52-56.
7. Zhang C, Zhu W, Meng Q, Lian N, Wu J, Liu B, Wang H, Wang X, Gu S, Wen J, Shen X, Li Y, Qi X. Halotherapy relieves chronic obstructive pulmonary disease by alleviating NLRP3 inflammasome-mediated pyroptosis. Ann Transl Med. 2022 Dec;10(23):1279. doi: 10.21037/atm-22-5632.
8. Man S C – Bronsioloita acuta in Capitolul 2 Aparatul Respirator, Protocoale in Pediatrie. Coordonator Prof Dr Doina Anca Plesca, editia 2026, Editura Amaltea, pag 134-41. ISBN 978-973-162-254-5
9. Crisan-Dabija R, Sandu IG, Popa IV, Scripcariu DV, Covic A, Burlacu A. Halotherapy-An Ancient Natural Ally in the Management of Asthma: A Comprehensive Review. Healthcare (Basel). 2021 Nov 22;9(11):1604. doi: 10.3390/healthcare9111604.
10. Bar-Yoseph R, Kugelman N, Livnat G, Gur M, Hakim F, Nir V, Bentur L. Halotherapy as asthma treatment in children: A randomized, controlled, prospective pilot study. Pediatr Pulmonol. 2017 May;52(5):580-587. doi: 10.1002/ppul.23621.
Tusea convulsivă – un pericol real pentru pacienții cu boli respiratorii cronice
România se confruntă cu o situație epidemiologică îngrijorătoare în ceea ce privește bolile care pot fi prevenite prin vaccinare, inclusiv tusea convulsivă (Pertussis). În perioada 2024-2025, au fost înregistrate un număr total de 3.479 cazuri de tuse convulsivă și 7 decese la copii prea mici pentru a fi vaccinați1,2.
TInstitutul de Pneumoftiziologie
usea convulsivă („tusea de 100 de zile”) este o boală infecțioasă acută a căilor respiratorii cauzată de Bordetella pertussis. Aceasta se caracterizează prin episoade severe de tuse, care pot dura săptămâni sau chiar luni. Aceasta duce la un impact fizic și emoţional, afectând calitatea vieții acestor pacienți. Este o boală extrem de contagioasă, riscul de infecţie la cei nevaccinaţi după contactul cu un bolnav fiind de până la 90%3 (locul 2 după rujeolă).
Tusea convulsivă, adesea considerată o boală a copilăriei, afectează toate categoriile de vârstă, inclusiv adulții și vârstnicii3. La aceste categorii de pacienți boala îmbracă deseori un tablou clinic nespecific și în absența unei confimări bacteriologice, rămâne nediagnosticată, fapt ce conduce inevitabil la o subestimare a bolii la adulți (la aceasta contribuie și faptul că medicii au pierdut obișnuinţa de a se gândi la tusea convulsivă atunci când consultă un adult). Datele din literatura de specialitate internațională sugerează că la fiecare caz diagnosticat de tuse convulsivă la adult, există aproximativ 33.000 de cazuri nediagnosticate și nereportate4
Vulnerabilitatea pacienților cu boli respiratorii cronice
Pacienții cu boli respiratorii cronice-BPOC, astm, bronșiectazii, fibroză pulmonară idiopatică și alte pneumopatii interstițiale difuze-constituie categoria cu cel mai înalt risc de evoluție severă și uneori fatală în contextul infecției cu Bordetella pertussis. Această populație se caracterizează printr-o inflamație bronșică cronică de fond, o rezervă funcțională respiratorie deja compromi-
să, un clearance mucociliar deficitar și, frecvent, un răspuns imun redus, secundar bolii cronice sau terapiei cortizonice sau imunosupresoare de lungă durată. Acești factori se potențează reciproc în contextul infecţiei cu Bordetella pertussis, transformând o boală autolimitată la adultul sănătos, într-o urgență medicală cu risc vital real la pacienții cu boli respiratorii cronice.
Infecția cu B. pertussis determină leziuni directe ale epiteliului respirator ciliat, cu perturbarea clearance-ului mucociliar pentru săptămâni sau luni după vindecarea infecției. La pacienții cu BPOC sau bronșiectazii, această disfuncție suplimentară a clearance-ului mucociliar poate accelera colonizarea bacteriană secundară și poate contribui la un declin funcțional accelerat, cu impact negativ pe termen lung asupra prognosticului bolii și a calității vieții.
La pacienții cu rezervă funcțională respiratorie diminuată, infecția cu B. pertussis poate determina complicații grave5,6:
• Pneumonie cu B. Pertussis-cu evoluție severă și uneori necesitate de ventilație mecanică;
• Pneumotorax spontan sau pneumomediastin-secundar acceselor de tuse paroxistică cu creșterea presiunii intratoracice;
• Fracturi costale-complicație frecvent subestimată la pacienții vârstnici cu osteoporoză asociată;
• Sincope tusigene-cu risc de traumatisme și complicații cardiovasculare;
• Insuficiență respiratorie acută-precipitată de rezerva ventilatorie redusă
• Exacerbări severe ale bolii respiratorii cronice-cu necesitate de spitalizare și suport ventilator.
Importanța vaccinării Tdap în contextul bolilor respiratorii cronice
Vaccinul dTpa7 (Adacel) (toxoid tetanic, difteric și pertussis acelular) oferă protecție împotriva a trei infecții respira-
torii cu potential sever: tuse convulsivă, tetanos și difterie.
Vaccinarea cu vaccin dTpa a adulților cu boli respiratorii preexistente reprezintă o intervenție de sănătate publică cu raport beneficiu-risc extrem de favorabil. Într-o țară cu prevalență ridicată a bolilor respiratorii cronice și cu o acoperire vaccinală a adultului tradițional suboptimală, compensarea integrală a vaccinului dTpa oferă o oportunitate unică de a reduce povara morbidității și mortalității asociate infecțiilor respiratorii care pot fi prevenite prin vaccinare.
Astfel, din decembrie 2023, vaccinul dTpa (Adacel) este compensat 100% pentru toti adulții, cu rapel din 10 în 10 ani cât și pentru femeile gravide, la fiecare sarcină, în intervalul dintre săptămânile 27 - 368 Orice medic în contract cu CNAS, indiferent de specialitate, poate elibera o rețetă compensată 100% de vaccin dTpa (Adacel) unui pacient asigurat8. Din păcate, în forma actuală a cadrului de implementare a Programului Național de Vaccinare a adulților din România, medicii specialiști pneumologi nu se regăsesc în rândul medicilor vaccinatori (în absența deținerii unui atestat de vaccinologie) și nu pot înregistra pacienții în Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV). Sperăm ca acest program să beneficieze de o actualizare în viitorul apropiat, care să includă și medicii pneumologi, având în vedere că aceștia se numără printre specialiștii profund convinși de utilitatea și impactul major al vaccinării în prevenția bolilor respiratorii și a complicațiilor asociate. Recomandări internaționale privind vaccinarea cu vaccin
Tdap în bolile respiratorii cronice Mai multe organizații internaționale recunosc importanța vaccinării cu Tdap la pacienții cu boli respiratorii cronice, inclusiv astm și BPOC, în contextul riscului crescut de complicații infecțioase și
Prof. Univ. Dr. Claudia Lucia Toma
„Marius Nasta”, București
introduc aceste recomandări în protocoalele de prevenție și terapie.
1. Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease (GOLD) recomandă, alături de vaccinarea antigripală și antipneumococică, administrarea vaccinului Tdap la pacienții cu BPOC, ca parte a strategiei de prevenție a exacerbărilor și spitalizărilor9. De asemenea, sunt recomandate vaccinările împotriva virusului sinciţial respirator și a virusului herpes-zoster (în special la vârstnici).
2. Immunization Action Coalition (IAC) recomandă vaccin Tdap pentru pacienții cu boli respiratorii cronice pentru prevenirea infecțiilor severe și reducerea riscului de exacerbări acute10
3. Centers for Disease Control and Prevention (CDC) susține vaccinarea cu Tdap pentru toți adulții, cu o atenție specială pentru cei cu comorbidități respiratorii, ca măsură cheie de sănătate publică11
4. European Respiratory Society (ERS) include vaccinarea împotriva tusei convulsive în planul de management pentru pacienții cu BPOC, având în vedere riscul crescut de infecții respiratorii severe și exacerbări12
Rolul decisiv al medicului specialist în protejarea pacienților cu afecțiuni respiratorii cronice prin vaccinarea dTap
Pacienții cu boli cronice respiratorii reprezintă o categorie cu risc crescut în fața infecției cu Bordetella pertussis, iar integrarea vaccinării cu Tdap în strategia individualizată de prevenție nu este o opțiune, este o responsabilitate medicală. Deși vaccinul este compensat 100%, gradul de conștientizare al pacienților asupra pericolelor reale ale tusei convulsive și asupra beneficiilor imunizării rămâne alarmant de scăzut, în special în rândul celor cu funcție pulmonară deja compromisă. În acest context, medicul este cel care face diferența.
Pneumologul și medicul de familie sunt, adesea, singurul filtru între pacient și o complicație severă, potențial fatală. Recomandarea activă, argumentată și personalizată a vaccinării Tdap este unul dintre cele mai eficiente instrumente de prevenție pe care medicul le are la dispoziție:
Fiecare consultație este o oportunitate. Fiecare pacient nevaccinat este un risc evitabil. Medicul specialist are puterea și datoria de a schimba acest tablou.
Referințe
1. Analiza date supraveghere – Institutul Național de Sănătate Publică Tuse convulsivă anul 2025 analiză
2. Analiza date supraveghere – Institutul Național de Sănătate Publică, Tuse covulsivă anul 2024 analiză
3. Goodenough D, et al. Antimicrob Agents Chemother. 2016;60(5):3051-3056
6. Buck PO, Meyers JL, Gordon L-D, et al. Economic burden of diagnosed pertussis among individuals with asthma or chronic obstructive pulmonary disease in the USA: an analysis of administrative claims. Epidemiol Infect. 2017;145:2109-2121
7. Adacel - Rezumatul caracteristicilor produsului Adacel, data revizuiriii textului Aprilie 2025
8. Ordin 5135 din2024-10-11 / 1766 din 2024-10-15, MO PI 1054/2024-10-2127
9. Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease. Global Strategy for the Diagnosis, Management and Prevention of Chronic Obstructive Pulmonary disease (2021 Report). https://goldcopd.org/wpcontent/uploads/2020/11/GOLD-REPORT-2021v1.1-25Nov20_WMV.pdf. Accessed May, 2025.
10. Immunization Action Coalition. Vaccination for Adults with Lung Disease. https://www.immunize. org/catg.d/p4045.pdf. Accessed May, 2025
11. CDC. Lung Disease including Asthma and Adult Vaccination. February 3, 2019. https://www.cdc. gov/vaccines/adults/rec-vac/health-conditions/ lung-disease.html. Accessed May, 2025.
12. European Lung Foundation. Protect your lungs: get vaccinated. https://europeanlung.org/wp-content/uploads/2021/01/Vaccination-2021.pdf. Accessed May, 2025.
Regulile de igiena somnului - diferențe geografice și
culturale între Nord și Sud - țările scandinave și Spania
Igiena somnului reprezintă un set de practici comportamentale și de mediu menite să optimizeze calitatea și durata somnului. Deși mecanismele biologice ale somnului sunt universale, modul în care acestea sunt implementate la nivel comportamental variază semnificativ între regiuni geografice și contexte culturale. Articolul de față analizează comparativ țările scandinave și Spania, evidențiind modul în care factorii geografici (latitudine, lumină, temperatură) și cei culturali (stil de viață, organizarea timpului, norme sociale) influențează igiena somnului. Rezultatele sugerează existența unor modele distincte: un model nordic, caracterizat prin regularitate și control al mediului, și un model mediteranean, adaptativ și flexibil.
Medic primar Pneumologie, Medic specialist
Medicină Internă, Doctor în Medicină, Competență Somnologie și Ventilație Non-invazivă, Șef secție
Somnul este un proces biologic fundamental, reglat de ritmul circadian și de mecanisme homeostatice (Borbély, 1982). În ultimele decenii, conceptul de igienă a somnului a devenit central în prevenția tulburărilor de somn, incluzând recomandări precum menținerea unui program regulat, optimizarea mediului de dormit și evitarea stimulilor înainte de culcare (Irish et al., 2015). Cu toate acestea, cercetările recente arată că practicile de somn sunt profund influențate de factori socio-culturali și geografici (Roenneberg et al., 2007). În acest context, comparația dintre țările scandinave și Spania oferă un cadru relevant pentru analizarea modului în care mediul și cultura modelează comportamentele legate de somn. Articolul de față expune utilizarea unei metode calitative, bazată pe analiza comparativă a literaturii de specialitate din domeniile cronobiologie, psihologie cultural, sănătate publică. Au fost selectate studii relevante privind comportamentele de somn în Europa, cu accent pe diferențele regionale.
Diferențele geografice și culturale între țările scandinave și Spania în ceea ce privește igiena somnului reprezintă un subiect de interes major în domeniul
sănătății publice și al cronobiologiei, întrucât evidențiază modul în care factorii de mediu și normele sociale influențează un proces biologic fundamental. Somnul este reglat de ritmul circadian și de mecanisme homeostatice, însă manifestarea concretă a comportamentelor de somn diferă semnificativ în funcție de contextul geografic și cultural. În acest sens, comparația dintre țările scandinave, precum Norvegia, Suedia, Danemarca și Finlanda, și Spania oferă un cadru relevant pentru analiza acestor variații.
Ritmul circadian este sincronizat în principal de ciclul lumină–întuneric, dar este influențat și de temperatură, activitate socială și obiceiuri culturale (Czeisler et al., 1999). Expunerea la lumină naturală joacă un rol esențial în reglarea secreției de melatonină. Igiena somnului include regularitatea orelor de culcare și trezire, controlul luminii și temperaturii, reducerea stimulilor cognitivi și emoționali, crearea unui mediu propice odihnei. Aceste recomandări sunt însă aplicate diferit în funcție de contextul cultural (Stepanski & Wyatt, 2003).
Din punct de vedere geografic, una dintre cele mai importante diferențe este reprezentată de latitudine și de variațiile fotoperioadei. Țările scandinave sunt situate la latitudini ridicate, ceea ce determină variații extreme ale duratei zilei pe parcursul anului. În timpul verii, zilele sunt foarte lungi, iar în unele regiuni lumina naturală este prezentă aproape continuu, în timp ce iarna se caracterizează prin perioade prelungite de întuneric. Aceste condiții afectează în mod direct ritmul circadian, care este sincronizat în principal de alternanța lumină-întuneric. Expunerea prelungită la lumină în sezonul cald poate întârzia secreția de melatonină, hormon esențial pentru inducerea
somnului, ceea ce conduce la dificultăți în inițierea somnului. În sezonul rece, lipsa luminii naturale poate determina somnolență excesivă și dereglări ale ritmului biologic. Ca urmare, populațiile nordice au dezvoltat strategii specifice de igienă a somnului, care includ utilizarea draperiilor opace pentru blocarea luminii și a surselor artificiale de lumină pentru reglarea ritmului circadian.
În contrast, Spania beneficiază de o poziționare geografică în zona mediteraneană, unde variațiile duratei zilei sunt mai reduse, iar lumina naturală este mai constantă pe parcursul anului. Cu toate acestea, există un element particular care influențează programul de somn, și anume decalajul dintre ora oficială și ora solară, ceea ce contribuie la întârzierea activităților zilnice și, implicit, a orei de culcare. Astfel, deși condițiile naturale sunt mai stabile, organizarea socială a timpului generează un model de somn diferit față de cel nordic. Un alt factor geografic relevant este temperatura ambientală. Climatul rece din țările scandinave favorizează menținerea unui mediu de somn controlat, caracterizat prin temperaturi scăzute și constante, considerate optime pentru odihnă. În aceste condiții, igiena somnului pune accent pe ventilarea adecvată a spațiului și pe confortul termic. În schimb, climatul mediteranean din Spania, caracterizat prin veri călduroase, determină adaptări comportamentale specifice. Una dintre cele mai cunoscute este siesta, care reprezintă o perioadă de somn în timpul zilei, de obicei după-amiaza, menită să compenseze disconfortul termic și să optimizeze funcționarea organismului. Această practică contribuie la un model de somn bifazic, diferit de modelul monofazic predominant în țările nordice. (Dinges, 1989)
Dr. Raluca Mihaela Bercea
Din punct de vedere cultural, diferențele sunt la fel de semnificative. În țările scandinave, programul zilnic este caracterizat prin regularitate și predictibilitate. Activitățile profesionale și sociale sunt organizate astfel încât să permită menținerea unui program stabil de somn, iar respectarea regulilor de igienă a somnului este considerată esențială pentru sănătate. Ora de culcare este relativ devreme, iar rutina de seară include activități relaxante, precum lectura sau reducerea expunerii la ecrane. Această abordare reflectă o cultură orientată spre prevenție și echilibru între viața profesională și cea personală.
În Spania, organizarea timpului social este diferită, fiind caracterizată printr-un program întârziat. Mesele sunt consumate la ore mai târzii, iar activitățile sociale se desfășoară frecvent seara. Ca urmare, ora de culcare este adesea după miezul nopții, ceea ce influențează structura somnului. În acest context, igiena somnului nu este neapărat ignorată, ci adaptată la un stil de viață specific. Siesta, implicit un model de somn bifazic, joacă un rol important în compensarea somnului nocturn mai scurt, contribuind la menținerea performanței cognitive și a stării de bine. (Roenneberg et al., 2007)
Diferențele dintre cele două regiuni pot fi interpretate prin conceptul de cronotip cultural, care sugerează că preferințele privind momentul somnului sunt influențate nu doar biologic, ci și social. În timp ce în Scandinavia predomină un cronotip matinal, în Spania este mai frecvent un cronotip vesperal. Aceste di-
În concluzie, igiena somnului nu poate fi abordată ca un set universal de reguli, ci trebuie înțeleasă în raport cu factorii geografici și culturali. Diferențele dintre țările scandinave și Spania demonstrează că practicile de somn sunt rezultatul unei interacțiuni complexe între biologie, mediu și cultură. În acest sens, dezvoltarea unor recomandări eficiente pentru îmbunătățirea somnului trebuie să țină cont de specificul regional și de diversitatea comportamentelor umane.
ferențe nu indică neapărat o calitate mai bună sau mai slabă a somnului, ci reflectă adaptarea la condițiile de mediu și la normele sociale.
În ceea ce privește atititudinea față de somn, în cultura scandinavă, somnul este perceput ca o componentă esențială a sănătății, fiind integrat în politici sociale privind echilibrul muncă–viață. Pe de altă parte, în Spania, somnul este mai flexibil și adaptat stilului de viață social, ceea ce poate duce la variabilitate în respectarea regulilor de igienă a somnului.
Analiza comparativă evidențiază existența a două modele distincte de igienă a somnului. Modelul nordic se caracterizează prin disciplină, regularitate și controlul mediului, fiind apropiat de recomandările clasice din literatura de specialitate. Modelul mediteranean este mai flexibil și adaptativ, integrând somnul în dinamica vieții sociale și în condițiile climatice. Ambele modele au avantaje și limitări, iar eficiența lor depinde de contextul în care sunt aplicate. (Yetish et al., 2015)
Bibliografie
Borbély, A. A. 1982. A two process model of sleep regulation. Human Neurobiology, 1(3), 195–204.
Czeisler, C. A., et al. 1999. Stability, precision, and near 24 hour period of the human circadian pacemaker. Science, 284(5423), 2177–2181.
Dinges, D. F. 1989. The nature of sleepiness: Causes, contexts, and consequences. Irish, L. A., Kline, C. E., Gunn, H. E., Buysse, D. J., Hall, M. H. 2015. The role of sleep hygiene in promoting public health. Sleep Medicine Reviews, 22, 23–36.
Roenneberg, T., Kumar, C. J., Merrow, M. 2007. The human circadian clock entrains to sun time. Current Biology, 17(2), R44–R45.
Stepanski, E. J., Wyatt, J. K. 2003. Use of sleep hygiene in the treatment of insomnia. Sleep Medicine Reviews, 7(3), 215–225.
Yetish, G., et al. 2015. Natural sleep and its seasonal variations. Current Biology, 25(21), 2862–2868.
Testați inflamația bronșică prin FeNO cu tehnologia NIOX
Prima tehnologie patentată în lume pentru determinarea FeNO, lideră în domeniu și care
și-a demonstrat fiabilitatea timp de 25 de ani, prin cele peste 50 de milioane de teste efectuate.
NIOX VERO este primul aparat de măsurare a FeNO care:
• are controlul calității asigurat la fiecare test: 1 test à 1 rezultat exact în 50 sec.
• destinat atât copiilor cât și adulților,
• soft integrat care asistă pacientul la efectuarea testului și soft pentru bază de date pacienți
• fără costuri ascunse, contract de service sau mentenanță post-vânzare
• calibrare automată
Avantajele includerii FeNO în diagnosticul și managementul astmului alergic/eozinofilic
• Identifică pacienții potențial responsivi la corticoterapia inhalatorie
• Permite ajustarea dozelor de corticosteroizi inhalatori
• Monitorizează aderența la terapia inhalatorie
• Identifică pacienții posibil candidați pentru terapia biologică
• Reduce riscul exacerbărilor prin supravegherea periodică a valorilor FeNO NIOX VERO prezent în România de 15 ani prin:
www.niox.ro
niox@alergomed.ro
Importanța recuperării respiratorii
în sindromul post-COVID-19
Boala produsă de noul coronavirus (COVID-19) a afectat peste 510 milioane de persoane și a provocat mai mult de 6,2 milioane de decese la nivel global(1). O proporție semnificativă dintre cei infectați dezvoltă simptome persistente dincolo de 12 săptămâni, entitate cunoscută sub denumirea de sindrom post-COVID-19 sau Long COVID. Prevalența globală estimată a sindromului este de aproximativ 43%, sugerând că peste 300 de milioane de persoane ar putea fi afectate la nivel mondial(2).
Drd. Dr. Vlad-Florin Oiegar
UMF ”Grigore T. Popa”, Iași
Drd. Dr. Constantin Ghimuș
UMF ”Grigore T. Popa”, Iași
Prof. Univ. Habil.
Dr. Paraschiva Postolache
UMF ”Grigore T. Popa”, Iași
Sindromul post-COVID reprezintă o condiție clinică eterogenă, caracterizată prin raportarea a peste 200 de simptome diferite. Pacienții ale căror simptome persistă dincolo de șase luni raportează frecvent o mediană de 14 manifestări concurente, fatigabilitatea și dispneea fiind cele mai răspândite și invalidante. Aceste simptome coexistă adesea cu anxietatea, depresia și reducerea calității vieții legate de sănătate (HRQoL), persistând luni sau chiar ani de zile. Limitările funcționale sunt frecvente în rândul pacienților cu sindrom post-COVID(3).
Un studiu a evidențiat faptul că aproape 70% dintre supraviețuitorii de COVID-19 prezentau, la un an de la externare, distanțe parcurse la testul de mers de șase minute (6MWD) sub valorile prezise(4), în timp ce alte cercetări au raportat o reducere de 33% a 6MWD comparativ cu grupurile de control sănătoase, în timpul perioadei de monitorizare de 2–6 luni(5). Mai mult, până la 56% dintre pacienții cu o formă inițială severă a infecției prezintă o afectare a capacității de difuzie pulmonară, care persistă până la un an. Aceste deficite fizice sunt adesea însoțite de suferință psihologică, precum anxietatea și depresia, prezente la aproximativ 23% dintre pacienți, reducând semnificativ HRQoL-ul acestora(6). Diagnosticul sindromului post-COVID-19
Nu există teste diagnostice specific, stabilirea acestuia se bazează pe o evaluare integrată a antecedentelor medicale, a manifestărilor clinice persistente, a exa-
menului obiectiv și a investigațiilor paraclinice, având ca scop excluderea altor etiologii responsabile de tabloul clinic. Pacienții pot evidenția anomalii funcționale, imagistice și serologice, printre care:
• Disfuncție pulmonară reziduală: reducerea volumului pulmonar total (CPT) și a difuziunii monoxidului de carbon prin membrana alveolo-capilară (DLCO);
• Scăderea capacității de efort: scădere 6MWD cu până la 20%, respectiv diminuarea consumului maxim de oxigen (VO2max) cu până la 30% din valoarea prezisă utilizând testul de efort cardio-pulmonar (CPET)(7);
• Modificări radiologice detectate prin tomografie computerizată de înaltă rezoluție (HRCT) toracică: consolidări pulmonare, opacități în geam mat (leziunea cea mai frecventă), reticulații, distorsiuni arhitecturale alveolare, care progresează până la fibroză pulmonară;
• Modificări serologice și hematologice: hiperinflamație marcată prin creșterea proteinei C-reactive (PCR), interleukinei-6 (IL-6), D-dimerilor, feritinei și lactat dehidrogenazei (LDH); limfopenie, trombocitopenie, anemie cu modificări morfofuncționale eritrocitare etc.(8);
• Persistența antigenelor virale SARSCoV-2 (proteina spike, antigeni nucleocapsidici) în plasmă, scaun, mucoasa intestinală, parenchimul pulmonar, țesutul muscular, ochi, creier, ficat etc.(9). Rolul recuperării respiratorii în sindromul post-COVID-19
Tratamentului sindromului post-COVID implică o abordare complexă, care presupune recuperare respiratorie, tratament farmacologic și implementarea unor strategii de terapie ocupațională. Tratamentul farmacologic vizează managementul simptomatic, administrarea agenților antifibrotici în prezența fibrozei pulmonare confirmate imagistic și vaccinarea antiSARS-CoV-2, studiile recente indicând un
potențial efect protector și terapeutic asupra cohortei de pacienți afectați, nerecomandându-se administrarea profilactică de rutină a anticoagulantelor(10). Echipa multidisciplinară de recuperare respiratorie este coordonată de medicul de medicină fizică și de reabilitare, alături de care este implicat și pneumologul, cardiologul, exploraționistul, medicul de familie, farmacistul, fiziototerapeutul, nutriționistul, asistentul medical și social, psihologul, bioinginerul și, nu în ultimul rând, terapeutul ocupațional(11)
Studiile efectuate, atât pe populații cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), cât și pe cele afectate de COVID-19, susțin eficacitatea recuperării respiratorii în restabilirea funcției fizice și reducerea poverii psihologice(12)
Evaluarea pacienților în vederea includerii în programul de recuperare respiratorie include anamneză și istoric medical, examen obiectiv, măsurarea saturației oxigenului în sangele arterial periferic (SaO2), a tensiunii arteriale, a frecvenței cardiace și respiratorii, evaluarea capacității de efort prin testul de mers de 6 minute (6MWT) și utilizând ergospirometrul (CPET), analiza severității simptomatologiei (dispnee, fatigabilitate etc.), evaluarea psiho-afectivă și a necesității informaționale asupra bolii, percepția pacientului asupra calității vieții, probele respiratorii funcționale simple și complexe, testarea forței mușchilor respiratori, inspiratori și expiratori (PImax, PEmax), testarea forței mușchilor periferici, evaluarea impactului bolii asupra activităților cotidiene etc. La nevoie, se poate recomanda consult cardiologic, neurologic, psihiatric, hematologic sau gastroenterologic, în funcție de comorbiditățile pacientului(13).
Programul de recuperare respiratorie include: educație medicală, antrenament fizic al musculaturii scheletice și al musculaturii respiratorii, tehnici de respirație, consiliere nutrițională, suport psihologic și social, terapie ocupațională, tehnici de
conservare a energiei și de relaxare, strategii de întrerupere a consumului de tutun(14). Programul se învață într-un centru specializat, în cel mult două săptămâni, durata optimă a programelor fiind de 6-8 săptămâni, cu o frecvență zilnică sau cel puțin 3 ședințe pe săptămână, însă există și dovezi că intervenții mai scurte (4–5 săptămâni) pot aduce beneficii semnificative, mai ales dacă sunt susținute prin autoantrenament ghidat(15). Este recomandată continuarea programului permanent, cu evaluări periodice și învățarea de noi tehnici, este recomandată.
• Antrenamentul aerobic: sesiuni supravegheate, adaptate capacității pacientului, la cicloergometru sau pe banda rulantă, la 40-80% din capacitatea maximă de efort obținută la testarea capacității de efort, în scopul îmbunătățirii condiției cardiorespiratorii(16, 17) .
• Antrenamentul musculaturii respiratorii (RMT) implică utilizarea dispozitivelor precum Threshold, Oxygen-dual valve sau a unor dispozitive specifice antrenamentului mușchilor inspiratori (IMT), precum dispozitivele Powerbreathe, și expiratori (Shaker plus etc.), pentru ameliorarea funcției respiratorii și consolidarea forței musculaturii inspiratorii și expiratorii(18, 19)
• Exercițiile și tehnicile de respirație: strategiile vizează optimizarea eficacității ventilatorii prin respirație diafragmatică, respirație cu buze pensate și exerciții de expansiune toracică etc.(20)
• Creșterea forței musculare periferice prin antrenamentul de forță țintit, pentru membrele superioare și inferioare, utilizând gantere, manșoane ponderale sau benzi elastice, combătând astfel decondiționarea fizică(21)
• Educația și autogestiunea constă în instruire privind afecțiunea, măsurile de prevenție și de tratament farmacologic, tehnicile de respirație și expectorație, conservare energetică, pacing pentru managementul fatigabilității după efort, recomandări nutriționale și optimizarea oxigenoterapiei(22)
• Suportul psihosocial: evaluare și consiliere pentru anxietate, depresie și disfuncție cognitivă frecvent asociate sindromului post-COVID-19. Participarea la grupuri de suport duce la creșterea aderenței pacienților la programele de recuperare(23)
• Managementul nutrițional: menținerea greutății optime și intervenții dieteti-
ce (aport adecvat de proteine, consum de carbohidrați cu indice glicemic mic, creșterea consumului de fibre, suplimentare cu arginină, glutamină, vitamina D) în vederea combaterii malnutrției, pierderii de masă non-adipoasă și a inflamației caracteristică sindromului(24)
• Monitorizarea și evaluarea: apreciere periodică a saturației oxigenului în sângele arterial periferic, a frecvenței cardiace și respiratorii, a fatigabilității și a dispneei utilizând scale validate, precum cea Borg modificată, pentru ajustarea intensității exercițiilor din programul recuperator. Dovezi științifice
Impactul recuperării respiratorii asupra capacității de efort și a performanței musculare
Unul dintre beneficiile cele mai documentate ale programelor de recuperare este creșterea rezistenței la efort fizic. Parametrul de referință, distanța parcursă la testul de mers de 6 minute (6MWT), reflectă capacitatea organismului de a susține activitățile cotidiene. Studiile clinice au demonstrat ameliorări superioare pragului de importanță clinică minimă:
• În cadrul studiului coordonat de Gomes dos santos(25), pacienții care au urmat un protocol de recuperare timp de 6 săptămâni au înregistrat o creștere a distanței la 6MWT cu aproximativ 199 de metri (p=0,032).
• Studiul coordonat de Elyazed et al. (26) a relevat un progres important în grupul activ, de la o medie inițială de 270 m la 439 m post-intervenție (p<0,001).
• Programul TERECO(27) a confirmat sustenabilitatea acestor câștiguri, raportând o diferență intergrup de 65,4 m la 6 săptămâni, menținută la evaluarea de 28 de săptămâni.
Influența asupra calității vieții și reducerea poverii simptomatologiei
Calitatea vieții legată de sănătate (HRQoL) este sever afectată în perioada post-virală, scorurile acesteia la pacienții cu sindrom post COVID-19 fiind sub normele populaționale. Intervențiile de recuperare induc o translație a beneficiilor fiziologice în ameliorări subiective marcate: • Statusul funcțional: Scara Statusului Funcțional Post-COVID-19 (PCFS) a evidențiat o migrare semnificativă a pacienților către categorii de dizabilitate minimă sau absentă în urma antrenamentului supravegheat, în studiul condus de Jimeno-Alamazin et al.(28).
• Domeniile fizice: Utilizarea chestionarelor Short Form-36 (SF-36) și SF-12 a relevat creșteri statistice în vitalitate și funcționare fizică. Programul REGAIN(29) a demonstrat că un protocol de 8 săptămâni produce beneficii sustenabile pe termen lung (12 luni), în special prin atenuarea oboselii și a interferenței durerii.
• Impactul psihologic: Dispneea este intrinsec legată de stările de anxietate și depresie. Prin optimizarea controlului respirator și creșterea încrederii în propria capacitate fizică, programele de recuperare (inclusiv cele bazate pe realitate virtuală sau tehnici de canto) au redus semnificativ scorurile de anxietate și depresie evaluate cu Hospital Anxiety and Depression Scale (HADS)(30, 31) .
Siguranța și modalitățile de livrare a programelor de recuperare respiratorie
Programele de recuperare respiratorie s-au dovedit a fi extrem de sigure, cu o incidență neglijabilă a evenimentelor adverse serioase(32). O atenție deosebită este acordată monitorizării exacerbării simptomelor post-efort, intensitatea exercițiilor fiind ajustată individual în funcție de scala Borg a efortului perceput. Mai mult, eficacitatea recuperării la domiciliu (prin tele-recuperare) a fost validată ca fiind comparabilă cu cea realizată în mediul spitalicesc. Acest aspect este crucial pentru accesibilitatea la scară largă a tratamentului, reducând costurile și presiunea asupra infrastructurii sanitare(33, 34, 35, 36) . Concluzii
Sindromul post-COVID este o entitate clinică complexă și eterogenă, caracterizată prin persistența ≥12 săptămâni a simptomelor multisistemice, cu o prevalență globală de 43%, determinând dizabilități funcționale semnificative și impact major asupra calității vieții. Diagnosticul se bazează pe evaluarea clinică integrată și pe investigațiile paraclinice, care evidențiază atât afectarea structurală prin modificările radiologice (fibroză pulmonară, bronșiectazii de tracțiune etc.), cât și disfuncții funcționale (reducerea DLCO), hiperinflamație, persistența antigenelor virale, ceea ce necesită abordări diferențiate. Recuperarea respiratorie multidisciplinară (educație, antrenament fizic, suport psihologic etc.) reprezintă o intervenție cheie în ameliorarea toleranței la efort, a funcției pulmonare și a calității vieții, demonstrându-și eficacitatea în sindromul post-COVID-19.
Bibliografie pe: revistamedicalmarket.ro
Ergospirometru PISTON PRE-101
Testul de efort cardiopulmonar asigură o evaluare globală a răspunsurilor la exercițiul integrativ ce implică sistemele pulmonar și cardiovascular
Controlul bicicletei și al bandei de alergat:
• Protocoale de exercițiu pe bicicletă cu creștere progresivă, Step și Ramp (la pas și în rampă)
• Protocoale cu creștere maximă pentru banda de alergat
• Protocol de intensitate constantă a ac tivității
• Protocol de creștere discontinuă
Opţiuni:
• PRE-101/c – analizor chimic ultra rapid cu celulă de oxigen
• PRE-101/pm – analizor de oxigen paramagnetic ne- epuizant
• PRE-101/ew – tensiometru și ECG wireless
• PPC-1250 – cărucior pentru PC cu supor t dublu pentru monitor, elec trod pentru braț, supor t balon de gaz și transformator de separație
Spirometru PISTON PDD-301/sh
Pletismograf complet PISTON PDT-111/p Dispozitivul asigură măsurarea parametrilor mecanici ai sistemului respirator
• Constanta de timp dublă a cabinei asigură efectuarea de teste la frecvență normală de respirat și de asemenea cu respirație îngreunată
• Optional: Cabină spațioasă cu patru pereți transparenți și acoperiș din sticlă securizată
• Închidere elec tromagnetică
• Metronom audiovizual programabil
• Corec ție BTPS automatică bazată pe temperatura, umiditatea și presiunea măsurate în cabină
• Test complet de calibrare automată și de scurgere
• Sistem de comunicare cu microfon și difuzor incorporat
• Optional: Test de capacitate pulmonară difuză: metode de masurare Single Breath, Intra Breath
Modalități de măsurare: Volumul de gaz toracic, toate componentele rezistenței aeriene, complianța dinamică și statică (opțional), test de capacitate pulmonară difuză (opțional), presiunea de ocluzie maximă, inspirație și expirație forțată, capacitate vitală statică, ventilare voluntară maximă.
Spirometrul este dispozitivul de bază în diagnosticarea bolilor pulmonare Este inevitabil în detectarea problemelor timpurii ale sistemului respirator: COPD, astm, bronșită cronică, tulburare obstructivă a ventilației, emfizem
• Modalități de măsurare: Inspirare și expirare for țată, Capacitate vitală statică, Ventilație voluntară maximă
• Design aerodinamic de prindere în mână cu debitmetru PinkFlow*. Inter fața USB când este conec tată la un laptop conferă por tabilitate completă.
ERS (European Respirator y Journal 2005). Este insensibil la condens și vapori și nu necesită recalibrare după schimbare.
Piston PDD-111/d
Sistem computerizat pentru determinarea capacității de difuzie. Dispozitivul poate fi utilizat pentru a măsura capacitatea de difuzie a plămânilor, capacitatea de asimilare a oxigenului și capacitatea reziduală funcțională.
Supapă de dozaj de mare capacitate cu presiune de deschidere extrem de scăzută
Circuit pacient ușor dezinfectabil
Analiza directa gaze (fara balon de mostre )
Calibrare complet automată și autotestare
Testele se găsesc în farmaciile din țară și mai ales în farmaciile Tei și Bebe Tei
Test Rapid Combinat Antigen COVID-19, Gripă A&B, Virusul Sincițial Respirator (VSR) – 4 în 1
Este un imunotest cu flux lateral care utilizează anticorpi monoclonali de înaltă sensibilitate, specifici pentru antigenele gripale de tip A și B, COVID-19 și
Virusul Sincițial Respirator (VSR)
Acest test este specific pentru antigenele gripale de tip A și B, COVID-19 și
Virusul Sincițial Respirator (VSR), fără reactivitate încrucișată cunoscută cu flora normală sau alți patogeni respiratori cunoscuți.
Testul este destinat utilizării cu probe de exsudat nazofaringian și exsudat nazal.
Rezultatul testului trebuie citit la 10–15 minute.
Nu interpretați rezultatul după 15 minute.
Numai pentru uz profesional – Diagnostic in vitro (IVD).
Gripă A
Sensibilitate = 94.40%
(95% CI = 88.80% to 97.72%) *
Specificitate = 98.28%
(95% CI = 95.66% to 99.53%) *
Acuratețe = 96.93% (95% CI = 94.57% to 98.46%) *
Gripă B
Sensibilitate = 91.82%
(95% CI = 85.04% to 96.19%) *
Specificitate = 99.63% (95% CI = 97.95% to 99.99%)
Acuratețe = 97.37% (95% CI = 95.21% to 98.73%)
COVID-19 VRS
Sensibilitate = 97.52%
(95% CI = 93.76% to 99.32%)
Specificitate = 99.13% (95% CI = 96.89% to 99.89%)
Acuratețe = 98.47% (95% CI = 96.69% to 99.43%)
Sensibilitate = 97.30% (95% CI = 85.84% to 99.93%)
Specificitate = 97.94% (95% CI = 92.75% to 99.75%)
Este un imunotest cu flux lateral care utilizează anticorpi monoclonali de înaltă sensibilitate, specifici pentru antigenele gripale de tip A și B, COVID-19, Virusul Sincițial Respirator (VSR) și adenovirus
Acest test este specific pentru antigenele gripale de tip A și B, COVID-19, Virusul Sincițial Respirator (VSR) și adenovirus, fără reactivitate încrucișată cunoscută cu flora normală sau alți patogeni respiratori cunoscuți.
Testul este destinat utilizării cu probe de exsudat nazofaringian și exsudat nazal.
Rezultatul testului trebuie citit la 10–15 minute.
Nu interpretați rezultatul după 15 minute.
Numai pentru uz profesional – Diagnostic in vitro (IVD).
Gripă A Gripă B
Sensibilitate = 94.40%
(95% CI = 88.80% to 97.72%) *
Specificitate = 98.28% (95% CI = 95.66% to 99.53%) *
Acuratețe = 96.93% (95% CI = 94.57% to 98.46%) *
Sensibilitate = 91.82% (95% CI = 85.04% to 96.19%) *
Specificitate = 99.63% (95% CI = 97.95% to 99.99%)
Acuratețe = 97.37% (95% CI = 95.21% to 98.73%)
Sensibilitate = 97.52%
(95% CI = 93.76% to 99.32%)
Specificitate = 99.13% (95% CI = 96.89% to 99.89%)
Acuratețe = 98.47% (95% CI = 96.69% to 99.43%)
Sensibilitate = 97.30% (95% CI = 85.84% to 99.93%)
Specificitate = 97.94% (95% CI = 92.75% to 99.75%)
Acuratețe = 97.76% (95% CI = 93.60% to 99.54%)
Sensibilitate = 98.70% (95% CI = 92.98% to 99.97%)
Specificitate = 98.25% (95% CI = 93.81% to 99.79%)
Acuratețe = 98.43% (95% CI = 95.48% to 99.67%)
Dispozitiv de Testare Rapidă Antigen Gripă A&B, COVID-19, Virusul Sincițial Respirator (VSR), Adenovirus, Mycoplasma pneumoniae (MP)-6 în 1
Este un imunotest cu flux lateral care utilizează anticorpi monoclonali de înaltă sensibilitate, specifici pentru antigenele gripale de tip A și B, COVID-19, Virusul Sincițial Respirator (VSR),Adenovirus și Mycoplasma pneumoniae (MP). Acest test este specific pentru antigenele gripale de tip A și B, COVID-19, Virusul Sincițial Respirator (VSR), Adenovirusși Mycoplasma pneumoniae (MP), fără reactivitate încrucișată cunoscută cu flora normală sau alți patogeni respiratori cunoscuți. Testul este destinat utilizării cu probe de exsudat nazofaringian și exsudat nazal. Rezultatul testului trebuie citit la 10-15 minute. Nu interpretați rezultatul după 15 minute. Numai pentru uz profesional – Diagnostic in vitro (IVD)
Sensibilitate = 94.40% (95% CI = 88.80% to 97.72%) * Specificitate = 98.28% (95% CI = 95.66% to 99.53%) * Acuratețe = 96.93% (95% CI = 94.57% to 98.46%) *
Sensibilitate = 94.40% (95% CI = 88.80% to 97.72%) * Specificitate = 98.28% (95% CI = 95.66% to 99.53%) *
Acuratețe = 96.93% (95% CI = 94.57% to 98.46%) *
Sensibilitate = 97.52% (95% CI = 93.76% to 99.32%)
Specificitate = 99.13% (95% CI = 96.89% to 99.89%)
Acuratețe = 98.47% (95% CI = 96.69% to 99.43%)
Sensibilitate = 97.30% (95% CI = 85.84% to 99.93%)
Specificitate = 97.94% (95% CI = 92.75% to 99.75%)
Acuratețe = 97.76% (95% CI = 93.60% to 99.54%)
Sensibilitate = 98.70% (95% CI = 92.98% to 99.97%)
Specificitate = 98.25% (95% CI = 93.81% to 99.79%)
Acuratețe = 98.43% (95% CI = 95.48% to 99.67%)
Sensibilitate = 96.67% (95% CI = 92.39% to 98.91%) Specificitate = 99.33% (95% CI = 97.61% to 99.92%) Acuratețe = 98.44% (95% CI = 96.82% to 99.37%)
suplimentare, comenzi: www.farma-mall.ro • E-mail: office@montanamed.ro Mobil: 0729600073 • Importator și distribuitor: Montana Med
COVID-19
VRS
ADENO
Avantaje Olioseptil: tolerabilitate perfectă, tehnologie brevetată, complex de uleiuri esențiale, 100% pure, 100% naturale, protejate de capsule vegetale L-Vcaps™.
Producător: Laboratoires INELDEA / Franța Informații suplimentare, comenzi: www.farma-mall.ro • E-mail: office@montanamed.ro Mobil: 0729600073 • Importator și distribuitor: Montana Med
Rolul somnului în dezvoltarea
cerebrală a copilului mic
Somnul a fascinat omenirea din cele mai vechi timpuri. A fost privit ca un teritoriu misterios, aflat la granița dintre real și imaginar, dintre conștient și inconștient, inspirând mituri, reflecții filosofice și opere de artă. Odată cu progresul științei, somnul a devenit un subiect de interes medical major, studiat în detaliu, etapă cu etapă, undă cu undă.
PDr. Maria Lupu
Medic specialist
Neurologie pediatrică, Spitalul
Sf. Constantin, Brașov
entru mulți părinți ai copiilor mici, somnul a depășit sfera curiozității și a devenit o sursă constantă de anxietate, frustrare și epuizare. Întrebările legate de durata somnului, trezirile nocturne, somnul de zi sau dificultățile de adormire sunt frecvent însoțite de sentimentul că „ceva nu este în regulă”, iar somnul ajunge să fie perceput mai degrabă ca o problemă de gestionat decât ca un proces biologic firesc. În acest context, înțelegerea rolului somnului în dezvoltarea cerebrală a copilului mic devine esențială, atât pentru părinți, cât și pentru medicii care îi ghidează.
Somnul nu este pauza creierului, este o perioadă de intensă activitate
Cercetările ne-au arătat că somnul nu reprezintă o întrerupere a activității cerebrale, ci o perioadă de activitate intensă și extrem de bine organizată. Mai ales în primii ani de viață, când creierul se află într-un ritm accelerat de dezvoltare, somnul devine un context esențial de organizare a rețelelor neuronale, de maturizare a circuitelor cerebrale și de consolidare a achizițiilor cognitive, motorii și emoționale.
În timpul somnului, informațiile acumulate pe parcursul stării de veghe sunt integrate, conexiunile neuronale sunt selectate și optimizate, iar arhitectura funcțională a creierului se rafinează progresiv. Creierul copilului mic nu „se oprește” atunci când acesta doarme, ci funcționează într-un mod diferit de starea de veghe, dar esențial pentru dezvoltarea sa neurocognitivă. Din această perspectivă,
somnul devine nu doar o nevoie fiziologică, ci un adevărat semn vital al dezvoltării cerebrale armonioase în copilăria mică.
Cum arată somnul „normal” la copilul mic
Această activitate cerebrală intensă se reflectă în modul particular în care este organizat somnul copilului mic. Somnul din perioada de nou-născut și sugar nu prezintă diferențiere complet maturată a stadiilor REM și non-REM. În această etapă, somnul este descris prin alternanța dintre somnul liniștit, considerat echivalentul funcțional al somnului non-REM, și somnul activ, echivalentul funcțional al somnului REM.
Ciclurile de somn sunt mai scurte decât la adult, având o durată de aproximativ 50–60 de minute, și se succed frecvent pe parcursul celor 24 de ore. Somnul activ este predominant în primele luni de viață și se asociază cu activitate cerebrală intensă, variabilitate respiratorie și mișcări spontane (confundate frecvent de părinți cu treziri sau reflex Moro), în timp ce somnul liniștit prezintă o activitate mai stabilă și constituie baza pentru organizarea ulterioară a somnului profund. Pe măsură ce maturizarea cerebrală progresează, somnul capătă o structură din ce în ce mai bine definită, cu diferențierea clară a stadiilor REM și non-REM și cu apariția tiparelor electroencefalografice caracteristice. Aceste transformări reflectă procese normale de maturizare ale rețelelor neuronale implicate în reglarea somnului.
Tranziția somnului: de la polifazic la monofazic
Această organizare progresivă a somnului continuă dincolo de perioada de sugar și devine deosebit de vizibilă în copilăria mică. Dacă în primele luni somnul este distribuit pe parcursul întregii zile și nopți, odată cu creșterea copilului se conturează
treptat un ritm mai coerent, cu perioade mai lungi de somn nocturn și cu menținerea somnului de zi sub forma siestei.
Intervalul cuprins între 3 și 5 ani reprezintă o etapă particulară, în care mulți copii fac tranziția de la un somn bifazic, cu somn de prânz și somn nocturn, către un somn predominant nocturn, monofazic. Această tranziție nu este însă uniformă și nici strict dependentă de vârstă. Durata și persistența somnului de zi sunt influențate de mai mulți factori, inclusiv organizarea rutinelor zilnice, programul familial, contextul socio-economic și mediul educațional. Din perspectiva neurodezvoltării, renunțarea treptată la siestă reflectă capacitatea crescândă a creierului de a susține perioade mai lungi de veghe și de a consolida informația acumulată pe parcursul zilei în timpul somnului nocturn.
Ce face somnul pentru creier: plasticitate sinaptică, reorganizare, eficientizare
Această evoluție a somnului reflectă rolurile diferite pe care somnul le are asupra creierului aflat în dezvoltare. În primii ani de viață, somnul reprezintă un context esențial pentru plasticitatea cerebrală, perioadă în care creierul reorganizează activ conexiunile neuronale formate în timpul stării de veghe. Informațiile noi sunt integrate, sinapsele implicate în învățare sunt consolidate, iar rețelele neuronale sunt ajustate pentru a susține achizițiile cognitive, motorii și emoționale.
Pe măsură ce creierul se maturizează, rolul somnului se diversifică, crescând ponderea proceselor de eficientizare, de menținere a echilibrului sinaptic și de eliminare a conexiunilor redundante. Somnul contribuie nu doar la acumularea de informație, ci și la rafinarea funcționării cerebrale, facilitând tranziția de la un creier extrem de plastic la unul mai stabil, și totodată mai eficient. Din această perspectivă,
somnul se conturează ca unul dintre mecanismele centrale prin care creierul copilului se structurează și se optimizează în timp.
Rolul somnului REM vs. non-REM în neurodezvoltare: rețele vizuale, motorii, conectivitate timpurie
În acest context al plasticității crescute, somnul REM, respectiv somnul activ în primele luni de viață, ocupă un loc central în dezvoltarea cerebrală timpurie. Proporția ridicată a acestui tip de somn reflectă nevoia creierului imatur de a-și calibra rețelele senzoriale și motorii într-o perioadă de dezvoltare accelerată, pentru că în această perioadă sugarii trec printr-un “BUM” în ceea ce privește achizițiile pe toate planurile.
Datele experimentale și observaționale sugerează că somnul REM joacă un rol important în maturizarea cortexului vizual și în organizarea circuitelor motorii. Mișcările scurte și involuntare caracteristice somnului activ, cunoscute sub denumirea de mioclonus benign de somn, nu reprezintă manifestări ale unui somn superficial, ci sunt considerate semnale care contribuie la dezvoltarea și rafinarea circuitelor sensorimotorii. Pe măsură ce copilul crește și experiențele senzoriale și motorii devin mai bine integrate în starea de veghe, ponderea somnului REM scade progresiv, sugerând că rolul său este deosebit de important în etapele timpurii, atunci când se pun bazele funcționale ale creierului.
Dacă somnul REM este implicat predominant în calibrarea timpurie a rețelelor senzoriale și motorii, somnul nonREM îndeplinește un rol complementar, esențial pentru stabilizarea și eficientizarea funcționării cerebrale. El este strâns legat de consolidarea informațiilor, reorganizarea sinaptică și optimizarea rețelelor neuronale, contribuind la transformarea unui creier extrem de plastic într-unul mai eficient și mai bine structurat.
Somnul de zi: când ajută învățarea și când devine marker de imaturitate neurocognitivă
Aceste mecanisme devin vizibile clinic mai ales în ceea ce privește somnul de zi, unul dintre cele mai frecvente subiecte de îngrijorare pentru părinți. În copilăria mică, siesta nu reprezintă un obicei arbitrar, ci o expresie a nevoii creierului de a
consolida informația acumulată pe parcursul stării de veghe.
Numeroase studii au arătat că somnul de zi poate susține învățarea și memoria prin procese de consolidare dependente de somn, în special la copiii mici, al căror creier nu este încă pregătit să susțină perioade lungi de veghe fără pierderi funcționale. Pe de altă parte, persistența siestei la vârste mai mari nu trebuie interpretată automat ca fiind benefică sau problematică. În unele situații, aceasta reflectă diferențe individuale de maturizare neurocognitivă sau nevoi homeostatice crescute, iar în altele este influențată de factori de context, precum organizarea rutinei zilnice sau mediul educațional. Din perspectivă clinică, somnul de zi trebuie evaluat în raport cu vârsta copilului, durata totală a somnului pe 24 de ore și funcționarea diurnă.
Ce vedem când somnul este insuficient: comportament, sănătătate mentală și cogniție
Atunci când aceste mecanisme sunt perturbate, iar somnul devine insuficient sau fragmentat în mod cronic, efectele nu se limitează la oboseală sau iritabilitate tranzitorie. Studiile longitudinale arată că somnul insuficient se asociază cu modificări vizibile ale comportamentului, sănătății mentale și funcționării cognitive. Copiii care dorm constant mai puțin decât este recomandat prezintă mai frecvent impulsivitate, dificultăți de reglare emoțională, simptome de anxietate și depresie, nivel crescut de stres și comportamente agresive.
În paralel, sunt afectate funcții cognitive esențiale, precum memoria de lucru, capacitatea de rezolvare a problemelor, luarea deciziilor și procesul de învățare. Din perspectivă clinică, aceste manifestări pot mima sau amplifica tablouri frecvent întâlnite în practica pediatrică, de la tulburări de atenție până la dificultăți de adaptare școlară.
Somnul insuficient și „amprenta” cerebrală
Dincolo de manifestările clinice, există studii care arată că somnul insuficient se poate asocia și cu modificări detectabile imagistic la nivel cerebral. Copiii care dorm constant sub durata recomandată pentru vârstă prezintă diferențe structurale și funcționale în anumite regiuni
cerebrale, în special în ariile implicate în atenție, memorie și control inhibitor, evidențiate printr-un volum mai redus de substanță cenușie. Un aspect important este persistența acestor diferențe la reevaluarea efectuată după doi ani. Este esențial de subliniat faptul că aceste date reflectă asocieri și nu permit stabilirea unei relații cauzale directe. Rămâne deschisă întrebarea dacă somnul insuficient contribuie activ la aceste modificări sau dacă anumite particularități de neurodezvoltare predispun simultan la un somn mai scurt și la diferențe structurale cerebrale. Chiar și în acest context în care interpretăm prudent, mesajul clinic rămâne clar: somnul se corelează cu organizarea și funcționarea creierului în moduri care pot fi obiectivate imagistic.
Rolul pediatrului
Toate aceste date subliniază necesitatea evaluării active a somnului în practica pediatrică curentă. Un screening orientativ poate fi realizat rapid prin câteva întrebări-cheie legate de durata totală a somnului pe 24 de ore, regularitatea orelor de culcare și trezire, frecvența trezirilor nocturne, prezența sforăitului sau a pauzelor respiratorii, nivelul de somnolență sau iritabilitate diurnă, impactul somnului asupra comportamentului și atenției, expunerea la ecrane seara și rolul somnului de zi.
Pe lângă screening, pediatrul are un rol esențial în educația familiei, ajutând părinții să înțeleagă că somnul nu este doar o problemă de rutină sau disciplină, ci un proces biologic strâns legat de dezvoltarea cerebrală. Semnalele de alarmă care impun evaluare suplimentară includ suspiciunea de tulburări respiratorii în somn, parasomniile, regresul în achiziții, episoadele nocturne sugestive pentru crize epileptice, precum și asocierea somnului perturbat cu tulburări de neurodezvoltare.
Concluzii: somnul, o intervenție minoră cu randament mare
Somnul se conturează ca una dintre puținele intervenții non-farmacologice cu impact transversal asupra dezvoltării copilului, influențând simultan organizarea cerebrală, reglarea comportamentală și funcționarea cognitivă. Dincolo de recomandări și rutine, somnul rămâne unul dintre cei mai importanți aliați ai dezvoltării cerebrale sănătoase în copilăria mică. Bibliografie pe www.revistamedicalmarket.ro
Amestec de lizate bacteriene sub formă de picături, cu administrare sublinguală, destinat prevenirii infecțiilor recurente ale tractului respirator (ITR) superior1,2
Obține și menține o protecție adecvată pe tot parcursul sezonului rece, atât la adulți cât și la copii începând cu vârsta de 3 luni1,2
Activitate imunomodulatoare prin stimularea în salivă a producției de anticorpi IgA împotriva tulpinilor bacteriene specifice și protecția împotriva infecțiilor respiratorii.2-5
Reduce numărul episoadelor recurente ale infecțiilor tractului respirator superior2,3,6
Îmbunătățește evoluția clinică a ITR recurente atât la copii cât și la adulți2,3,6
Reduce necesitatea utilizării tratamentului cu antibiotice2,3,6
Util de administrat la pacienții cu adenoidite, faringoamigdalite, rinosinuzite, astm bronșic, BPOC, patologie oncologică, pentru a preveni episoade acute infecțioase respiratorii, care pot genera complicații ale bolii de bază.
Un ml picături orale, suspensie opalescentă, conţine extracte antigenice de:
Staphylococcus aureus
Streptococcus pyogenes grup A
Streptococcus pneumonia tip 3
Haemophylus influenzae tip b
Branhamella catarrhalis
Klebsiella pneumoniae
Fiecare mililitru picături orale suspensie conţine 23 de picături.
Referințe:
Shadrin: Solutii in problematica cresterii contactelor si afectiunilor respiratorii recurente la copii: Numarul
3. A. Chen et al. Efficacy of sublingual polyvalent bacterial vaccine (Lantigen B) in children with recurrent respiratory
Copii între 3 luni-10 ani: o presare de picurător ( 7-8 picături) dimineața înainte de masă și seara înainte de culcare sau 15 picături în priză unică pe zi; se pot administra sublingual sau la copii mici ori necooperanți în timpul somnului în șanțul gingivo-labial >10 ani, adulți, seniori: 2 presări de picurător (15 picături) administrate sublingual, dimineața înainte de masă și seara înainte de culcare. Picăturile se mențin sublingual câteva minute, pentru un contact mai bun cu mucoasa orală, apoi se înghit.
Durata tratamentului cu Lantigen B:
- la copii între 3 luni-10 ani: pentru un ciclu de tratament, se administrează 1 flacon (aproximatv 4 săptămâni), apoi pauză 2-3 săptămâni, după care se mai administrează Lantigen B încă o jumătate de flacon (2 săptămâni).
>10 ani, adulți, seniori: pentru un ciclu de tratament se administrează 2 flacoane (aproximativ 4 săptămâni), apoi pauză 2-3 săptămâni, după care se continuă administrarea a încă unui flacon (2 săptămâni)
- În ultimele cercetări, Pizzimenti &colab, 7*, demonstrează că Lantigen B, administrat la doze terapeutice, scade nivelul ECA 2* din mucoasa orofaringiană, având un rol activ și sinergic cu vaccinurile și terapiile specifice în reducerea numărului de celule potențial infectate cu SARS-CoV-2 de la acel nivel și prin urmare o reducere a efectelor infecției SARS-CoV-2 în organism.
Producător și deținător al APP: Bruschettini S.R.L., Isonzo nr.6, 16147 - Genova, Italia
Reprezentant în România: MED RPB Consultanta&Management SRL, Str. Matei Voievod, nr.29, Birou E 3.14, sect.2, București,021545, tel/fax: +40217945183, email: office@medrpb.ro
Tuberculoza în România: progres epidemiologic semnificativ, dar provocări persistente
Reducerea semnificativă a incidenței tuberculozei în România în ultimele două decenii confirmă eficiența intervențiilor de sănătate publică. Cu toate acestea, menținerea celei mai ridicate incidențe din Uniunea Europeană, alături de persistența tuberculozei multidrog-rezistente și de abordarea insuficientă a infecției tuberculoase latente, indică faptul că progresul actual nu este încă suficient pentru atingerea obiectivului de eliminare.
Abstract
Asist. Univ. Dr. Adriana Socaci
Medic primar Pneumologie, Doctor în medicină, Cadru didactic asociat, Președinte Secțiunea de Tuberculoză a SRP, Coordonator tehnic județean PNPSCT Timiș
Tuberculosis (TB) remains a major global public health issue despite substantial progress in reducing incidence and mortality. Romania has achieved a significant decline in TB burden over the past two decades, yet continues to report the highest incidence in the European Union. This article provides a critical analysis of epidemiological trends, structural vulnerabilities, regional disparities, and the growing impact of multidrug-resistant TB. It emphasizes that further progress requires not only medical interventions but also systemic reforms and targeted public health strategies.
Introducere: între succes epidemiologic și vulnerabilitate sistemică
Tuberculoza rămâne una dintre principalele cauze de mortalitate prin boli infecțioase la nivel global, în ciuda existenței unor instrumente eficiente de diagnostic și tratament(1). Evoluția recentă, marcată de impactul pandemiei COVID-19 asupra serviciilor de sănătate, a demonstrat cât de rapid pot fi reversibile progresele în controlul acestei boli(1,2).
În România, reducerea incidenței este frecvent prezentată ca un succes major al politicilor de sănătate publică. Deși acest progres este real, analiza din practică relevă o realitate mai complexă. Scăderea incidenței reflectă în mare măsură eficiența tratamentului cazurilor diagnosticate, dar nu garantează controlul transmiterii în comunitate.
Tuberculoza nu mai este doar o boală infecțioasă; ea reprezintă un indicator al performanței sistemului de sănătate și al inegalităților sociale.
Această realitate impune o schimbare de perspectivă: de la evaluarea succesului prin scăderea incidenței la evaluarea sustenabilității controlului bolii.
Progresul epidemiologic: cât de robust este?
Reducerea incidenței tuberculozei în România de la peste 140 de cazuri la 100.000 de locuitori la începutul anilor 2000 la aproximativ 40 de cazuri la 100.000 de locuitori în prezent reprezintă unul dintre cele mai importante progrese înregistrate în domeniul sănătății publice(4). Această evoluție este rezultatul implementării programelor naționale de control, al îmbunătățirii accesului la tratament și al alinierii la recomandările internaționale(2,5)
În paralel, scăderea mortalității prin tuberculoză reflectă o eficiență crescută a managementului cazurilor, iar reducerea incidenței la copii este considerată un indicator indirect al diminuării transmiterii recente în comunitate(4). Aceste rezultate sugerează că intervențiile aplicate au avut un impact real asupra evoluției bolii.
Cu toate acestea, interpretarea acestor progrese necesită o analiză critică. România continuă să înregistreze cea mai mare incidență a tuberculozei din Uniunea Europeană, ceea ce indică existența unor factori persistenți care limitează eficiența intervențiilor(3).
În plus, ritmul de scădere a incidenței a încetinit în ultimii ani, sugerând atingerea unui prag de eficiență al strategiilor actuale. Acest fenomen este frecvent observat în epidemiologia bolilor infecțioase, unde intervențiile standard produc
inițial un impact major, urmat de o fază de stagnare în absența unor măsuri suplimentare adaptate contextului local.
Un alt element important este heterogenitatea distribuției teritoriale. Diferențele semnificative între regiuni indică faptul că progresul nu este uniform și că intervențiile nu au același impact în toate zonele(4)
În acest context, reducerea incidenței trebuie interpretată cu prudență. În absența unei depistări active eficiente și a unei acoperiri uniforme a serviciilor medicale, incidența raportată poate subestima dimensiunea reală a bolii, în special în comunitățile vulnerabile.
Disparitățile regionale: tuberculoza ca marker social
Distribuția tuberculozei în România este puternic influențată de determinanții sociali și economici. Regiunile cu incidență crescută coincid frecvent cu zone caracterizate prin nivel socio-economic scăzut, condiții de locuire precare și acces limitat la servicii medicale(4)
Această distribuție evidențiază faptul că tuberculoza nu este doar o problemă medicală, ci și una socială. Factorii precum supraaglomerarea locuințelor, malnutriția și accesul întârziat la îngrijiri medicale contribuie la creșterea riscului de transmitere și la întârzierea diagnosticului.
Un indicator deosebit de relevant este incidența la copii, care reflectă transmiterea recentă în comunitate. Prezența cazurilor pediatrice indică existența unor focare active și evidențiază limitele intervențiilor de prevenție(4).
În acest context, intervențiile exclusiv medicale sunt insuficiente. Reducerea incidenței pe termen lung necesită integrarea măsurilor de sănătate publică cu intervenții sociale, orientate către reducerea vulnerabilităților structurale.
Infecția tuberculoasă latentă: rezervorul ignorat
Infecția tuberculoasă latentă (ITBL) reprezintă o verigă esențială în epidemiologia tuberculozei,. Se estimează că aproximativ 25% din populația globală este infectată, constituind un rezervor important pentru apariția cazurilor active(1)
În România, abordarea infecției tuberculoase este limitată, fiind concentrată în principal pe contacți și pe anumite grupuri de risc. Screeningul nu este implementat sistematic, iar utilizarea tratamentului profilactic este variabilă. Această situație reduce semnificativ impactul strategiilor de control. În absența intervențiilor asupra rezervorului de infecție, reducerea incidenței este dependentă exclusiv de tratamentul cazurilor active, ceea ce limitează progresul pe termen lung.
Integrarea screeningului pentru infecția tuberculosă și a tratamentului profilactic în strategiile naționale reprezintă o condiție esențială pentru trecerea de la control la eliminare(2)
Tuberculoza multidrogrezistentă: testul sistemului
Tuberculoza multidrog-rezistentă (MDR-TB) reprezintă una dintre cele mai importante provocări actuale în controlul bolii. Aceasta este asociată cu tratamente de lungă durată, efecte adverse semnificative și costuri crescute, precum și cu rate de succes terapeutic mai reduse comparativ cu formele sensibile(7,8).
În România, managementul MDR-TB evidențiază limitele sistemului de sănătate. Problemele nu sunt doar clinice, ci și organizaționale: întârzieri în inițierea tratamentului, acces variabil la terapii moderne și dificultăți în menținerea aderenței. Aceste aspecte transformă MDR-TB într-un indicator al performanței sistemului de control al tuberculozei. Reducerea impactului acestei forme de boală necesită nu doar tratamente eficiente, ci și o organizare optimă a serviciilor medicale(7)
Diagnosticul precoce: unde se pierde controlul
Diagnosticul precoce este unul dintre pilonii fundamentali ai controlului tuberculozei(2). Identificarea rapidă a cazurilor permite inițierea tratamentului și reducerea transmiterii în comunitate.
Cu toate acestea, în practică persistă întârzieri semnificative. Acestea sunt determinate de prezentarea tardivă a pa-
cienților, accesul limitat la investigații și fragmentarea circuitului medical.
În practică, întârzierea diagnosticului rămâne una dintre cele mai importante verigi slabe ale controlului tuberculozei; nu din lipsa testelor rapide, ci din incapacitatea sistemului de a le utiliza la timp acolo unde este cel mai mare nevoie.
Circuitul pacientului este adesea neclar și ineficient, ceea ce contribuie la prelungirea timpului până la confirmarea diagnosticului. Integrarea serviciilor și optimizarea traseului pacientului reprezintă elemente esențiale pentru îmbunătățirea controlului bolii.
De la strategie la implementare: unde se pierde progresul
România dispune de un cadru strategic aliniat la recomandările internaționale, inclusiv Strategia End TB și documentele naționale de control al tuberculozei(2,5). Cu toate acestea, diferența dintre existența strategiei și impactul acesteia în teren rămâne semnificativă.
Principalele limitări sunt legate de implementare: aplicarea neuniformă a intervențiilor, variații regionale în accesul la servicii și lipsa unor mecanisme eficiente de monitorizare și evaluare. În absența unor indicatori operaționali utilizați în timp real, capacitatea de corecție rapidă a intervențiilor este redusă.
Integrarea serviciilor reprezintă o altă problemă majoră. Fragmentarea între medicina primară, serviciile de pneumologie, laboratoarele de diagnostic și componentele de sănătate publică duce la întârzieri în diagnostic și tratament. În plus, lipsa unei abordări integrate cu serviciile sociale limitează eficiența intervențiilor în comunitățile vulnerabile. Digitalizarea sistemelor de monitorizare și utilizarea registrelor electronice ar putea îmbunătăți semnificativ urmărirea pacienților și evaluarea rezultatelor (2). În același timp, responsabilizarea instituțională și alocarea adecvată a resurselor sunt esențiale pentru transformarea strategiilor în rezultate concrete.
În acest context, problema nu mai este lipsa cunoștințelor sau a ghidurilor, ci capacitatea sistemului de a le aplica coerent și uniform.
Concluzii: de la control la eliminare România a înregistrat progrese semnificative în controlul tuberculozei, reflecta-
te prin reducerea incidenței și a mortalității. Aceste rezultate demonstrează eficiența intervențiilor implementate și capacitatea sistemului de a produce impact atunci când măsurile sunt aplicate consecvent(4) Cu toate acestea, menținerea celei mai ridicate incidențe din Uniunea Europeană, persistența tuberculozei multidrog-rezistente și existența unor disparități regionale importante indică faptul că progresul actual este insuficient pentru atingerea obiectivului de eliminare(3,7). În forma actuală, controlul tuberculozei rămâne predominant reactiv, orientat către tratamentul cazurilor active. Fără intervenții sistematice asupra infecției tuberculoase latente și fără îmbunătățirea depistării precoce, reducerea incidenței va continua să încetinească(1,2)
Am demonstrat că putem reduce tuberculoza; ceea ce nu am demonstrat încă este că o putem elimina.
Pentru atingerea acestui obiectiv este necesară o schimbare de paradigmă:
• de la intervenții uniforme la intervenții țintite
• de la reacție la prevenție activă
• de la abordare exclusiv medicală la abordare integrată
Integrarea determinantelor sociale, optimizarea circuitului pacientului și consolidarea intervențiilor asupra infecției tuberculoase reprezintă direcții esențiale pentru următoarea etapă a controlului tuberculozei.
Bibliografie
1. World Health Organization. Global tuberculosis report 2025. Geneva: WHO; 2025.
2. World Health Organization. End TB Strategy. Geneva: WHO; 2015.
3. European Centre for Disease Prevention and Control. Tuberculosis surveillance and monitoring in Europe 2025. Stockholm: ECDC; 2025.
4. Institutul Național de Sănătate Publică. Raport TB România 2025. București; 2026.
5. Ministerul Sănătății. Strategia Națională de Control al Tuberculozei 2022–2030. București; 2022.
7. Societatea Română de Pneumologie. Ghid TB drog-rezistentă. București; 2023.
8. European Centre for Disease Prevention and Control. Drug-resistant TB management. Stockholm; 2023.
Str. Nisipari, nr. 27, sector 1, București; tel/fax 021.317.91.88/89, e-mail: office@vavian.ro
Rolul medicului de familie în monitorizarea pacientului cu CPAP
SASO este asociat cu diverse probleme de sănătate care afectează negativ performanța profesională și academică dar și calitatea și durata activă a vieții pacientului.
Dr. Ileana Brînză
Medic primar MF, Vicepreședinte AREPMF, Președinte de Onoare APMF Brăila
Medicul de familie
are rol în:
1) Identificarea precoce a factorilor de risc pentru SASO deoarece:
a. MF cunoaște antecedentele personale patologice ale pacienților,
b. MF, indiferent de motivul consultației, poate dirija, țintit, anamneza în cazul celor cu boli cronice cardio-vasculare, diabet zaharat, depresie, ... mai ales dacă au și factori de risc adiționali sau antecedente heredocolaterale sugestive,
c. MF poate folosi cu ușurință scala EPWORTH, chestionarul STOP BANG și scorul Mallampati. În acest fel suspiciunea de SASO se poate face cu ușurință.
2) Îndrumarea precoce a pacienților către medicul pneumolog, atestat în somnologie pentru evaluare și tratament. Presiunea pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP) fiind principalul tratament.
3) Monitorizarea și consilierea permanentă a pacienților aflați în tratament pentru SASO, ținând cont de comorbiditățile pacientului sau de eventualele decompensări ale acestor patologii.
a. MF este în mod constant mentor și consilier al stilului de viață cu privire la - nutriție și scădere în greutate (ex.):
• mese mici și dese (3 mese principale și 2-3 gustări); evitați consumul de alimente cu 2-3 ore înainte de culcare (digestia are timp să se realizeze și crește calitatea somnului); ...
• scăderea cu 10% din G duce la o scădere semnificativă clinic a Indicelui de
Apnee Hipopnee 0,78 evenimente/oră pentru fiecare kilogram de greutate pierdut.
- recomandările de efort fizic (ex.)
• exercițiile fizice se fac: la distanță de 4 ore de la ultima masa important, la 2,5 ore de la ultima gustare, *de preferat ca pacientul să nu fumeze sau să consume stimulente cu o oră înaintea programului de exerciții.
- recomandările de igiena somnului (ex.)
• nu faceți din dormitor o cameră multifuncţională!
• liniște, întuneric, temperatură 18-21°C. b. MF poate contribui la evaluarea acceptării și conformității CPAP, prin implicarea lui în echipa multidisciplinară care îngrijește această stare particulară de sănătate prin adresarea câtorva întrebări simple despre satisfacția și aderența pacientului la terapia CPAP:
• S-au înregistrat îmbunătățiri ale somnului?
• Mai aveți somnolență diurnă?
• S-au înregistrat îmbunătățiri ale calității vieții?
• Câte zile pe săptămână utilizați aparatul CPAP?
• Câte ore pe noapte utilizați aparatul CPAP?
c. MF facilitează transmiterea omogenă a informațiilor și tuturor recomandărilor medicale ajutând pacientul să se implice în gestionarea pe termen lung a stării lui de sănătate.
Concluzii
• Un sistem de comunicăre funcțional într-o echipă multidisciplinară înseamnă:
- optimizarea priorităților medicale ale pacienților noștri,
- abordarea personalizată, adaptată nevoilor medicale ale pacientului,
- scăderea costurilor îngrijirilor medicale la pacienții cu SASO.
• În acest context este adecvat reevaluarea rolului MF în creșterea eficienței echipei medicale interdisciplinare în vederea reduceri costurilor asociate îngrijirilor medicale ale pacienților cu SASO.
Bibliografie
1) Ghid metodologic privind managementul pacientului cu tulburări respiratorii în timpul somnului 2023 https:// marius-nasta.ro/wp-content/uploads/2024/02/Ghid%20somn-cu%20 ISBN.pdf
2) Management of obstructive sleep apnoea in primary care Claire M Ellender Andrew Vakulin Nigel Stocks Ching Li Chai-Coetzer CLINICAL Volume 53, Issue 6, June 2024 doi: 10.31128/AJGP08-23-6933 https://www1.racgp.org. au/ajgp/2024/june/management-of-obstructive-sleep-apnoea-in-primary
3) The Management of Obstructive Sleep Apnea in Primary Care Monitoring Editor: Alexander Muacevic and John R Adler. Gokul Paidi, Anju Beesetty, Marie Jean, Farrah P Aziz Greye, Taha Siyam, Maria F Fleming, Joshua Nealy, Lisa Kop, and Ranbir Sandhu Cureus. 2022 Jul; 14(7): e26805 doi: 10.7759/cureus.26805 https://www.ncbi.nlm.nih. gov/pmc/articles/PMC9373878/
4) Primary Care Physicians Can Comprehensively Manage Patients with Sleep Apnea. A Noninferiority Randomized Controlled Trial M. Ángeles Sánchez-Quiroga, Jaime Corral, Francisco J. Gómez-de-Terreros, Carmen Carmona-Bernal, M. Isabel Asensio-Cruz, Marta Cabello, M. Ángeles Martínez-Martínez, Carlos J. Egea, Estrella Ordax, Ferran Barbe, Javier Barca, and Show All...+ Author Affiliations American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine https:// doi.org/10.1164/rccm.201710-2061OC https://www.atsjournals.org/doi/10.1164/ rccm.201710-2061OC
Echipamente medicale radiologice digitale fixe și mobile Sisteme de digitalizare și consumabile radiologice Service și asistență tehnică de specialitate
GCC – Partener exclusiv autorizat în România și Republica Moldova pentru Grafie Digitală fixă, mobilă și fluoroscopie: VISARIS, LANMAGE, PERLOVE
VISION V (Visaris)
Sistem premium de Radiologie Digitală fixă ce produce o calitate excelentă a imaginii, caracterizat de funcționalitate ridicată, design impresionant, operare simplă și logică.
AKSO PREMIUM (Lanmage)
Sistem de Radiologie Digitală mobilă suplu și foarte ușor de manevrat, cu poziționare flexibilă, vizibilitate maximă, inteligent, versatil, cu autonomie mare a bateriei și semnal neobstrucționat până la 15 m.
PLX 118F (Perlove)
C-arm mobil cu detector plan, imagini ultra-clare la doză minimă de radiații. Ideal pentru ortopedie, chirurgie spinală și traumatologie. Performanță avansată, design compact, eficiență clinică crescută.
GCC – Partener exclusiv autorizat SWISSRAY pentru Service și Distribuție în România și Republica Moldova
Mentenanță optimă pentru echipamente radiologice de înaltă clasă Asigurăm servicii specializate și autorizate de reparații, mentenanță, intervenții la cerere și întreținere preventivă pentru sistemele radiologice SWISSRAY instalate în orice unitate medicală din România sau Republica Moldova.
Concepute cu precizie, servisate cu mare grijă Înțelegem importanța funcționării optime a echipamentelor SWISSRAY care sunt esențiale pentru siguranța pacienților și a utilizatorilor. O întreținere regulată și profesionistă este crucială pentru a asigura rezultate radiologice precise și un diagnostic corect.
Când pacientul este pe primul loc, Timpul Contează Echipa noastră de experți garantează răspuns prompt și soluționare rapidă oriunde în România sau Republica Moldova, folosind piese originale și tehnici avansate, astfel încât echipamentele dumneavoastră radiologice SWISSRAY să funcționeze la parametri maximi în mod continuu.
Alegându-ne pe noi, alegeți siguranța, eficiența și excelența în domeniul radiologiei Noi ne focalizăm experiența pe funcționarea optimă a echipamentelor radiologice SWISSRAY, pentru ca dumneavoastră să vă puteți focaliza expertiza pe ceea ce contează cel mai mult – sănătatea pacientului.
GREENBERG & COHEN CONSULT: www.greenberg.ro Str. Giuseppe Garibaldi nr. 8-10, Bucureşti, Telefon 021-4116063, Email office@greenberg.ro
Microbiomul tractului respirator superior și evoluția colonizării agenților patogeni
Medic specialist boli infecțioase, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova
Tractul respirator superior cuprinde cavitatea nazală, sinusurile paranazale, nazofaringele, orofaringele și adăpostește un ecosistem microbian complex și dinamic. Spre deosebire de locurile sterile, cum ar fi tractul respirator inferior, tractul respirator superior menține o comunitate microbiană diversă care există într-un echilibru delicat cu sistemul imunitar al gazdei. Acest consorțiu microbian joacă un rol crucial în rezistența la colonizare împotriva organismelor patogene, dezvoltarea sistemului imunitar și menținerea funcției barierei mucoase. Întreruperea acestui echilibru microbian, denumită disbioză, a fost din ce în ce mai implicată în patogeneza diferitelor boli infecțioase care afectează tractul respirator superior, inclusiv otita medie acută, rinosinuzita cronică și infecțiile recurente ale tractului respirator superior.
Semnificația clinică a microbiomului se extinde dincolo de simpla prezență microbiană, cuprinzând interacțiuni complexe gazdă-microb și microb-microb care influențează susceptibilitatea la boli, eficacitatea tratamentului și rezultatele clinice. Înțelegerea acestor relații este esențială pentru dezvoltarea intervențiilor terapeutice direcționate către microbiom și optimizarea practicilor de gestionare a antimicrobienelor.
Compoziția microbiomului tractului respirator superior prezintă o variabilitate interindividuală semnificativă, influențată de factori multipli. Vârsta reprezintă unul dintre cei mai importanți determinanți, cu stabilirea progresivă a microbiomului în primii ani de viață, urmată de modificări continue pe parcursul adolescenței și maturității. Nou-născuții prezintă inițial o diversitate microbiană redusă, dominată de specii achiziții din mediul maternal și din mediul imediat postnatal. Factorii de mediu, incluzând clima, poluarea atmosferică, expunerea la fumat pasiv și condițiile de trai, exercită influențe considerabile asupra echilibrului microbian.
De asemenea, utilizarea antibioticelor, în special în primii ani de viață, poate determina perturbări durabile ale microbiomului, cu consecințe asupra susceptibilității la colonizarea patogenă. Starea imunitară a gazdei, prezența bolilor cronice și factori genetici contribuie, de asemenea, la modelarea profilului microbian individual.
Microbiomul exercită o rezistență la colonizare prin multiple mecanisme, incluzând competiția directă pentru nutrienți esențiali și producția de metaboliți inhibitori. Streptococcus pneumoniae, unul dintre cei mai importanți patogeni respiratori, demonstrează strategii sofisticate de evaziune a acestei rezistențe microbiene. Bacteria utilizează sisteme de comunicare quorum sensing pentru a detecta densitatea populației bacteriene existente și pentru a modula expresia genelor de virulență în funcție de condițiile locale. De asemenea, S. pneumoniae poate forma biofilmuri complexe în nazofaringe, oferind protecție împotriva factorilor de apărare ai gazdei și facilitând persistența pe termen lung.
Perturbările acute sau cronice ale microbiomului comensal creează oportunități pentru colonizarea și proliferarea agenților patogeni. Infecțiile virale ale tractului respirator superior, în special cele cauzate de rinovirusuri, virusul gripal sau virusul sincițial respirator, determină modificări semnificative ale compoziției microbiene prin mecanisme directe și indirecte. Răspunsul inflamator la infecția virală induce modificări ale mediului local, incluzând alterarea pH-ului, creșterea permeabilității epiteliale și eliberarea de nutrienți celulari, creând condiții favorabile pentru patogenii oportuniști.
Utilizarea antibioticelor reprezintă o altă cauză majoră de perturbație a microbiomului, cu efecte ce pot persista săptămâni sau luni după încetarea tratamentului. Antibioticele cu spectru larg determină reducerea diversității microbiene și eliminarea unor specii cu rol protectiv, permițând expansiunea patogenilor rezistenți sau a microorganismelor cu potențial patogen redus în condiții normale. Studiile efectuate pe populații pediatrice demonstrează că expunerea la antibiotice cu spectru larg modifică semnificativ
compoziția microbiomului nazofaringian și crește riscul ulterior de otită medie acută și infecții ale tractului respirator. Rinosinuzita cronică exemplifică relația complexă dintre disbioza microbiomului și patogeneza bolii. Acești pacienți demonstrează în mod constant o diversitate redusă a microbiomului sinusal în comparație cu grupul de control sănătos, cu abundențe relative crescute de agenți potențial patogeni, inclusiv Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa și bacterii anaerobe. Infecțiile respiratorii virale servesc drept factori declanșatori importanți pentru perturbarea microbiomului și infecțiile bacteriene secundare. Pandemia de SARS-CoV-2 a evidențiat importanța interacțiunilor virale-bacteriene, pacienții cu COVID-19 demonstrând modificări semnificative ale compoziției microbiomului respirator, asociate cu severitatea și prognosticul bolii.
Înțelegerea rolului protectiv al microbiomului comensal deschide perspective noi pentru dezvoltarea strategiilor de prevenție a infecțiilor respiratorii. Conceptul de „probiotice respiratorii” câștigă teren în cercetarea clinică, cu studii preliminare demonstrând eficacitatea administrării unor tulpini specifice de Streptococcus salivarius sau Lactobacillus rhamnosus în reducerea incidenței infecțiilor tractului respirator superior la copii (1)
Vaccinarea anti-pneumococică reprezintă un exemplu de succes al intervențiilor care modifică indirect microbiomul prin eliminarea unor serotipuri patogene specifice. Cu toate acestea, fenomenul de „înlocuire serotipică” observat după introducerea vaccinurilor conjugate demonstrează complexitatea interacțiunilor microbiene și necesitatea unei abordări ecologice în designul strategic de vaccinare (2)
Caracterizarea microbiomului individual poate contribui la optimizarea terapiei antibiotice, prin identificarea pacienților cu risc crescut de colonizare patogenă sau cu susceptibilitate particulară la perturbările microbiene. Dezvoltarea unor paneluri de diagnostic rapid care să includă analiza microbiomului alături de identificarea patogenilor poate ghida selecția antibioticelor cu impact minim asupra florei comensale benefice.
As. Univ. Dr. Anca Elena Duduveche
Echipamente pentru anestezie, ventilație, reanimare, terapie intensivă și urgență
Stații de anestezie (portabile, fixe, compatibile RMN), ventilatoare pulmonare (pentru ATI, hiperbarice, portabile), echipamente pentru urgență, monitoare funcții vitale.
Sisteme
de distribuție pentru gaze medicale
Generatoare PSA de oxigen medical
Medical Logistic Mall asigură servicii complete de consultanță în vederea dimensionării, proiectare, instalare, punere în funcțiune, service în garanție și post-garanție pentru stații complete de producere a oxigenului medical (PSA) cu debite cuprinse între 1.2 și 144 mc/oră.
Articole și sisteme de distribuție, vacuum și evacuare gaze anestezice, console cap-pat și console de tavan pentru UPU, săli de operaţii, ATI și saloane pacient, sisteme modulare pentru separare pacient.
Instalații complete de producere și distribuție a gazelor medicale
Articole și sisteme de gaze medicale, vacuum și gaze anestezice, unităţi terminale de distribuţie și evacuare, sisteme de monitorizare și alarmare, umidificatoare sterile preumplute, accesorii.
București, Str. Giuseppe Garibaldi
nr. 8-10 sector 2, 020223
Tel.: +40 314 250226/27
Fax: +40 372 560250
office@medicalmall.ro www.medicalmall.ro
Timișoara, Str. Martir Cernăianu, nr. 18, jud. Timiş, 300361
Tel.: +40 720 393269
Fax: +40 356 110233
office@medicalmall.ro www.medicalmall.ro
Iași, Str. Pepinierii nr. 36C, bloc C1, parter, loc. Valea Adâncă, 707317
