Medical Market - Oncologie 2026

Proton Impex 2000 SRL

Președintele SRROM

Prof. Univ. Dr. Laura Mazilu

Scanează QR și ai colecția completă de articole

Prof. Univ. Dr. Laura Rebegea

Oncologie medicală și Radioterapie

Președintele S.N.O.M.R.

Revista profesioniștilor din Sănătate • 2026 - 2027 • Publicație creditată B+ conform Prof. Assoc. Dr. Dana Lucia Stănculeanu

IOB „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu”, Director medical Centrul Oncologic Sanador

Prof. Univ. Dr. Gheorghe Tomoaia

UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, Academia Română de Știinte, București

Conf. Univ. Dr. Bianca Gălățeanu

Președintele Conferinței OncoHub

Șef de lucrări Dr. Liliana Vecerzan Facultatea de Medicină, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Șef de lucrări Dr. Andreea Moga

UMF „Carol Davila” din București

Dr. Mihai C. Stoicea

Medic patolog, Regina Maria

CE OFERĂ PRIME DX

TES TARE GENOMICĂ EX TINS Ă

Ghidează alegerea  opțiunile standard nu  O singură testare care integrează informația genomică, biomarkerii relevanți și 

 secvențiere ARN* 

 15 zile lucrătoare

 Mai multă informație într singură testare

ANALIZĂ GENOMICĂ EXTINSĂ



1021 de gene + secvențiere ARN pentru o imagine moleculară completă: SNV  genice și splicing. ARN pe >20.000 gene, 

 instabilitate genomică (GIS) + gene HRR. L1, HER2, FRα, CLDN18.2, c  

FARMACOGENETICĂ

FLEXIBILITATE ÎN PRACTICĂ

 răspunsului și toxicității la chimioterapice:  aromatază, ciclofosfamidă, metotrexat, pemetrexed, platină, taxani, alcaloizi de 

Din țesut tumoral FFPE, biopsie lichidă   15 zile lucrătoare. Liquid include filtrare CHIP și evaluare ereditară pe 64 





un raport clar și acționabil: terapii onlabel, terapii potențial label, mecanisme de rezistență, opțiuni 

Calculul fracției tumorale prin fragmentomics și deep learning, pe Prime DX Liquid. Ajută la interpretarea rezultatelor negative și la monitorizarea dinamicii bolii  Vezi și acreditările  

ȚESUT SAU SÂNGE  ALEGE ABORDAREA POTRIVITĂ

 Adaptat fiecărui pacient și 







Țesut tumoral FFPE. Analiză completă ADN + ARN, inclusiv IHC și HRD.

 din plasmă. Evaluare non invazivă, cu calcul Tumor Fraction (TF) și filtrare CHIP. Permite evaluare germinală pe 

Țesut + Lichid. Combină  pentru acuratețe sporită și o imagine moleculară completă.

 Acuratețe crescută   avansată  captură hibridă    

CALITATE ȘI ÎNCREDERE   Management al Securității Informației certificat ISO/IEC 

 •



•



•

Tumori cu origine primară necunoscută

•



•

Opțiuni standard limitate sau evaluare moleculară amplă necesară pentru cea mai eficientă strategie

  

Contribuie și la identificarea biomarkerilor predictivi ai răspunsului la imunoterapie.



 

FRα











Imunohistochimia poate fi comandată ca add Prime DX, cu informații suplimentare pentru selecția 

   

Profil genomic complet și status HRD, singură , un avans față de testele care evaluează HRD  Aplicabil și dincolo de cancerul ovarian: sân, pancreas, prostată.

  Testele prime DX respectă ghidurile NCCN și acoperă o gamă largă de biomarkeri relevanți clinic. *Analizele HRD și ARN sunt 

   

72,7% dintre pacienți au o alterare acționabilă.     Ce arată datele recente despre testarea genomică comprehensivă (CGP) și distanța până la terapia țintită potrivită

       național   arată că   pacienții      alterări   relevanță clinică Totuși,                găsi ținta moleculară și     corespunzător,  reală arată  distanță      încă  gestionează





dintre pacienți au alterări acționabile, dar  biomarker (54.185 pacienți, C 

rata de răspuns obiectiv, tratament  informația ajunge la decizia clinică 

Decalajul: identificare frecventă, tratament rar            pacienți                       pacienți    alterări       încă  alterări susținute     și     împreună     evidență clinică   pacienți    puțin   acționabilă Totuși  estimează că              că        rămâne   majoră  și    identificați  acționabili

ROME: ce se schimbă când informația genomică ajunge la decizia clinică    fază        oferă  răspuns parțial  această problemă     pacienți evaluați inițial,    discutați       recomandărilor    pacienți    randomizați   terapeutică adaptată     și    arată diferența       clinică  informației    răspuns       brațul       brațul  Supraviețuirea mediană fără       față             pacienții tratați  brațul    încă fără           

 concordanță cu țesutul tumoral pentru  lichidă și testarea profilului genomic  

Biopsia lichidă: acces la informație, cu fiabilitate comparabilă țesutului

          1.110 pacienți cu cancer metastatic, pe un total de 1.193   lângă          alterări   utilizării     rezistență   analiză limitată   aprobați    genomică tisulară   numărul total de alterări acționabile  Concordanța ridicată observată  lichidă și țesutul corespunzător  susține   clinică    sursă complementară informație genomică Secvențierea simultană  și a        și identificarea      pacienți,  informații  singură  

De la profilul molecular la decizia terapeutică   arată      alterări acționabile  frecventă însă     pacienți     urmă să primească        arată       informația genomică  integrată          lichidă   său arată  această informație   obținută și extinsă    comparabilă    țesutului       convențională   posibilă

Referințe    

Sumar

„Conceptul de „dose painting” este foarte promițător, susținut de evoluția imagisticii funcționale și moleculare, a radiomicii și a tehnicilor avansate de radioterapie” Interviu cu Prof. Univ. Dr. Laura Rebegea

6

„Din perspectiva prevenției, se recomandă să privim riscul oncologic pe întreg parcursul vieții și să acordăm mai multă atenție factorilor de risc modificabili, educației pentru sănătate și identificării persoanelor cu risc crescut” Interviu cu Prof. Univ. Dr. Lara Mazilu

10

Cytogenomic Medical Laboratory

Dr. Biolog Alexandru Marian Bologa Cytogenomic Medical Laboratory; Dep. Genetică - Facultatea de Biologie, București

„Viitorul oncologiei nu va fi definit de o singură moleculă sau de o singură tehnologie, ci de capacitatea noastră de a integra informația clinică, imagistică, patologică, moleculară și imunologică și de a o transforma într-o strategie terapeutică adaptată fiecărui pacient” Interviu cu Prof. Assoc. Dr. Dana Lucia Stănculeanu

14

Mielomul multiplu între deziderat și realitate Dr. Ștefan Vlad Pop, Dr. Anda Adam, Prof. Univ. Dr. Gheorghe Tomoaia

18

Medic specialist Genetică medicală, Cytogenomic Medical Laboratory

OncoHub 2026: inovația devine relevantă atunci când ajunge la pacient Conf. Univ. Dr. Bianca Gălățeanu

24

Dr. Ștefan Vlad Pop

Neoplazii sincrone în era oncologiei de precizie: anatomie comună sau identități moleculare distincte Șef de lucrări Dr. Liliana Vecerzan

26

Managementul multi-modal al neuroblastomului slab diferențiat cu multiple metastaze la pacientul pediatric- prezentare de caz Dr. Bianca Țăpăluș, Șef Lucr. Dr. Andreea Moga

28

Biomarkerii salivari pentru diagnosticul precoce al carcinomului oral cu celule scuamoase: cât de aproape sunt de implementarea în practica clinică? Dr. Iris-Iuliana Adam, Conf. Univ Dr. Alina Ormenișan

32

Neoplaziile asociate endometriozei Dr. Mihai C. Stoicea

34

Limfom non-Hodgkin limfoplasmocitic în remisiune sistemică cu afectare conjunctivală: prezentare de caz și rolul radioterapiei externe în controlul local Dr. Măriuca-Mădălina Acatrinei, Șef. Lucrări Dr. Anca Munteanu

36

Semnificația clinică a unei variante genice – punte între analiza de laborator și practica clinică Dr. Biolog, ErCLG Andreea Țuțulan-Cuniță, Dr. Biolog Alexandru Marian Bologa, Dr. Maria Stratan

40

Copierea fără acordul scris al editurii a oricăror elemente de grafică sau conținut editorial apărute în revistele editurii sunt considerate furt de proprietate intelectuală și intră sub incidența legii.

Trimite email pe adresa redactie@finwatch.ro, solicită un abonament la revista Medical Market și primești 10 puncte EMC.

4

Dr. Biolog, ErCLG Andreea Țuțulan-Cuniță

Dr. Maria Stratan

1medic specialist hematolog, doctor în medicină, Spitalul Județean de Urgență, Satu Mare Dr. Anda Adam Rezident farmacie generală, Spitalul Județean de Urgență, Sibiu Dr. Bianca Țăpăluș Medic rezident Chirurgie Pediatrică, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, București Dr. Iris-Iuliana Adam Spitalul Sf. Constantin, Brașov, Dental Elite, Brașov Conf. Univ Dr. Alina Ormenișan Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș

Consultant medical: Dr. Aurora Bulbuc, medic primar Medicină de familie

Dr. Măriuca-Mădălina Acatrinei

Editor Calea Rahovei, nr. 266-268, Sector 5, Bucureşti, Electromagnetica Business Park, Corp 01, et. 1, cam. 4 Tel: 021.321.61.23 e-mail: redactie@finwatch.ro ISSN 2286 - 3443

Medic resident Radioterapie, Secția Clinică de Radioterapie, Institutul Regional de Oncologie, Iași, România

Oncologie

www.revistamedicalmarket.ro

Ciclofosfamidă Dr. Reddy’s

Concentrat pentru soluție injectabilă/perfuzabilă.

Ciclofosfamidă Dr. Reddy's

Proces de diluare simplificat, pentru un dozaj optim INDICAȚII TERAPEUTICE: Ciclofosfamida poate fi utilizată în monoterapie sau în asociere cu alți agenți chimioterapeutici, în funcție de indicație.

Leucemie limfocitară cronică (LLC) și leucemie limfocitară acută (LLA) Limfom Hodgkin, limfom non-Hodgkin și mielom multiplu Ca tratament de condiționare prealabil unui transplant de măduvă osoasă, în tratamentul leucemiei limfoblastice acute, leucemiei mielogene cronice și leucemiei mielogene acute, în asociere cu iradierea corporală totală sau cu busulfan. Cancer ovarian și mamar metastatic; tratament adjuvant al cancerului mamar Cancer pulmonar cu celule mici (SCLC) Sarcom Ewing Neuroblastom avansat sau metastazic Boli autoimune cu potențial letal: forme progresive severe ale nefritei lupice și ale granulomatozei Wegener.

Ciclofosfamida are un efect citostatic în multe tipuri de tumori. Efectul imunosupresiv al ciclofosfamidei se bazează pe faptul că ciclofosfamida are un efect de inhibare asupra limfocitelor B, limfocitelor T CD4+ și, într-o mai mică măsură, asupra limfocitelor T CD8+.1 Referintă: 1. Ciclofosfamidă Dr. Reddy's, Rezumatul Caracteristicilor Produsului, martie 2022; SCLC = Small Cell Lung Carcinoma (cancer pulmonar cu celule mici)

Înainte de a prescrie CICLOFOSFAMIDĂ, vă rugăm să consultați Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP) Acest material promoţional este destinat profesioniştilor din domeniul sănătaţii. Acest produs se eliberează numai pe bază de prescripție medicală P-RF.

Good Health Can’t Wait. Dr. Reddy’s Laboratories Romania S.R.L. Str. Daniel Danielopolu, nr. 30-32, etaj 5, spațiul 1, sector 1, București, Romania Tel/Fax: +40.21.224.00.32; E-mail: office@drreddys.ro; www.drreddys.ro

R1365000-RO-CO-07072025-0402

Ciclofosfamida este indicată numai la adulți, în tratamentul pentru:

Interviu

„Conceptul de „dose painting” este foarte promițător, susținut de evoluția imagisticii funcționale și moleculare, a radiomicii și a tehnicilor avansate de radioterapie” Interviu realizat cu Doamna Prof. Univ. Dr. Laura Rebegea, Președintele Societății Române de Radioterapie și Oncologie Medicală (SRROM) Stimată Doamnă Prof. Univ. Dr. Laura Rebegea, în calitate de Președinte al SRROM, care este mesajul dvs. la cel de-al 37-lea Congres al Societății Române de Radioterapie și Oncologie Medicală, al 12-lea Congres al Federației Societăților Române de Cancer şi al 32-lea Congres al Societății Române de Radioterapie, ce vor avea loc în perioada 17-19 septembrie 2026 la Poiana Brașov? Este o deosebită onoare și reală bucurie să vă adresez câteva gânduri în calitate de Președinte al Societății Române de Radioterapie și Oncologie Medicală cu prilejul celui de-al 12-lea Congres al Federației Societăților Române de Cancer, al 32-lea Congres al Societății Române de Radioterapie și al 37-lea Congres al Societății Române de Radioterapie și Oncologie Medicală. Congresul nostru reprezintă, an de an, un reper important pentru comunitatea oncologică din România: un spațiu al dialogului profesional, al schimbului de experiență și, mai ales, al colaborării între specialitățile implicate în îngrijirea pacientului oncologic. Trăim o perioadă de transformare profundă a oncologiei, marcată de medicina de precizie, caracterizarea moleculară a tumorilor, imunoterapie, radioterapie de înaltă precizie, imagistică funcțională și integrarea progresivă a inteligenței artificiale. Valoarea acestor progrese este

6

însă definită de capacitatea noastră de a le transpune într-un beneficiu clinic real pentru pacient. Tema Congresului este: „Oncoviziune 2026. Progres prin interdisciplinaritate la convergența dintre știință, tehnologie și umanitate”, exprimă viziunea unei oncologii moderne în care progresul nu mai poate fi conceput în limitele unei singure specialități. Complexitatea bolii oncologice impune integrarea expertizei medicale, a cercetării fundamentale și clinice, a tehnologiilor avansate și a perspectivelor multiple oferite de echipa multidisciplinară. De aceea, interdisciplinaritatea reprezintă mai mult decât o modalitate de colaborare: devine o condiție esențială a progresului. Oncologia viitorului se construiește la intersecția dintre știință și tehnologie, dar își păstrează în centrul său dimensiunea umană. Dincolo de biomarkeri, algoritmi și tehnologii tot mai sofisticate, obiectivul fundamental rămâne același: un tratament cât mai eficient, individualizat și adaptat nevoilor fiecărui pacient. La această ediție ne-am propus să reunim specialiști din radioterapie, oncologie medicală, chirurgie, fizică medicală și

Oncologie

din disciplinele conexe, atât din țară, cât și din străinătate, pentru a dezbate cele mai recente progrese în diagnosticul și tratamentul patologiei oncologice. De la noile strategii terapeutice și medicina personalizată până la evoluțiile tehnologice din radioterapie și abordările multidisciplinare, programul științific va constitui o oportunitate de actualizare a cunoștințelor și de împărtășire a experienței clinice. Dincolo de date, protocoale și inovații științifice, oncologia rămâne, înainte de toate, despre oameni-despre pacienți, familiile lor și despre responsabilitatea pe care o împărtășim ca profesioniști ai sănătății. O atenție specială o acordăm tinerilor medici rezidenți și cercetători, pe care dorim să îi încurajăm să participe activ, să își prezinte rezultatele și să își construiască relații profesionale solide. Viitorul radioterapiei și al oncologiei românești depinde de pregătirea noilor generații, de accesul lor la educație medicală de calitate și de capacitatea noastră de a crea o comunitate profesională deschisă colaborării și inovației. În același timp, congresul este un prilej de a consolida legăturile dintre colegi și dintre centrele oncologice din România. Cred cu tărie că progresul în oncologie se construiește prin multidisciplinaritate, colaborare, educație continuă și schimb de experiență, iar SRROM își asumă în continuare rolul de a susține aceste valori. Acesta este mesajul Oncoviziune 2026: progresul autentic în oncologie se realizează prin integrarea cunoașterii, prin colaborare interdisciplinară și prin utilizarea responsabilă a inovației, păstrând pacientul în centrul fiecărei decizii terapeutice. Îmi doresc ca întâlnirea de la Poiana Brașov să fie nu doar un eveniment științific de înalt nivel, ci și un moment în care să privim împreună spre viitor și să identifi-

www.revistamedicalmarket.ro

Interviu

căm soluții prin care putem oferi pacienților noștri tratamente tot mai eficiente, mai precise și personalizate fiecărui caz. Sper ca cele trei zile de la Poiana Brașov să ne ofere tuturor inspirație, idei noi, colaborări valoroase și, nu în ultimul rând, bucuria revederii.

Cât de importantă este caracterizarea biologică și moleculară a tumorii în alegerea tratamentului oncologic modern? Caracterizarea biologică și moleculară a tumorii este esențială în oncologia modernă, deoarece ne permite să trecem de la o abordare bazată predominant pe localizarea și aspectul histologic al tumorii la una personalizată, adaptată particularităților biologice ale bolii fiecărui pacient, practic la personalizarea tratamentului. Cunoaștem, la ora actuală că două tumori cu aceeași localizare și același diagnostic histopatologic pot avea profiluri moleculare diferite și, implicit, pot răspunde diferit la același tratament. Identificarea unor biomarkeri, a mutațiilor sau a altor modificări moleculare poate avea valoare prognostică, dar mai ales predictivă, ajutându-ne să selectăm pacienții care au cea mai mare probabilitate de a beneficia de terapii țintite, imunoterapie sau de anumite strategii terapeutice. În același timp, această caracterizare ne poate ajuta să evităm tratamentele cu probabilitate redusă de eficiență și, implicit, toxicitățile inutile. De aceea, testarea moleculară trebuie privită nu ca o investigație izolată, ci ca parte a unui proces complex de decizie, alături de diagnosticul anatomopatologic, stadializare, starea generală a pacientului, comorbidități și preferințele acestuia. Un rol tot mai important îl are și monitorizarea evoluției moleculare a bolii. Cancerul nu este o entitate statică, reprezintă o patologie dinamică, aflată într-o continuă evoluție biologică și moleculară, iar sub presiunea selectivă exercitată de tratament, tumora poate dezvolta mecanisme de adaptare și rezistență terapeutică. În anumite situații, rebiopsierea sau biopsia lichidă ne pot oferi informații relevante pentru adaptarea tratamentului pe parcursul bolii.

Desigur, provocarea actuală nu mai este doar aceea de a identifica tot mai multe modificări moleculare, ci de a stabili care dintre ele sunt cu adevărat relevante clinic și pot conduce la o decizie terapeutică. Aici, colaborarea multidisciplinară și accesul la testări validate și corect interpretate sunt fundamentale. În prezent, decizia terapeutică optimă presupune integrarea datelor clinice, histopatologice și moleculare într-un cadru multidisciplinar, cu obiectivul de a oferi fiecărui pacient tratamentul cu cea mai mare probabilitate de beneficiu clinic. Putem spune că profilul molecular al tumorii a devenit una dintre piesele centrale ale medicinei de precizie: ne ajută să alegem nu doar tratamentul potrivit pentru un anumit tip de cancer, ci, din ce în ce mai mult, tratamentul potrivit pentru pacientul potrivit, la momentul potrivit.

Ce rol are heterogenitatea tumorală în planificarea tratamentului? Este posibil ca diferite zone ale aceleiași tumori să necesite strategii diferite - conceptul de „dose painting”? Heterogenitatea tumorală joacă un rol important în planificarea tratamentului, deoarece o tumoră nu reprezintă o populație celulară uniformă. În cadrul aceleiași leziuni pot coexista subpopulații cu caracteristici biologice și moleculare diferite, cu grade variabile de hipoxie, proliferare tumorală, radiosensibilitate sau rezistență terapeutică. Această variabilitate poate influența atât răspunsul la tratament, cât și riscul de recidivă. În radioterapia modernă, posibilitatea de a identifica imagistic regiuni cu particularități biologice distincte a condus la dezvoltarea conceptului de „dose painting”. Acesta presupune adaptarea distribuției dozei în interiorul volumului tumoral, prin administrarea unor doze mai mari în subvolumele considerate mai radio-rezistente sau cu risc biologic crescut, menținând în același timp protecția țesuturilor sănătoase. Este un concept foarte promițător, susținut de evoluția imagisticii funcționale și moleculare, a radiomicii și a tehnicilor avansate de radioterapie.

Există deja studii clinice relevante privind „dose painting”, dar nivelul dovezilor diferă în funcție de localizarea tumorală și de modul în care definim conceptul: dose painting by contours - escaladarea dozei într-un subvolum tumoral - versus dose painting by numbers (DPBN) - prescrierea dozei la nivel voxel, în funcție de informația imagistică funcțională. Unul dintre cele mai solide exemple este studiul randomizat de fază III FLAME, în cancerul de prostată. Au fost incluși peste 500 de pacienți cu risc intermediar sau înalt, iar leziunile intraprostatice vizibile la RM multiparametric au primit un boost focal de până la 95 Gy, comparativ cu 77 Gy administrat la nivelul întregii prostate. Supraviețuirea la 5 ani fără recidivă biochimică a fost 92% versus 85%, fără o creștere semnificativă a toxicității. În cancerele capului și gâtului, au fost evaluate strategii mai apropiate de conceptul propriu-zis de dose painting by numbers, bazate pe distribuția intratumorală a captării 18F-FDG-PET. Studiile inițiale de fază I au demonstrat fezabilitatea tehnică a radioterapiei adaptive ghidate PET. Mai recent, un studiu randomizat de fază II, publicat în 2024, a comparat DPBN adaptativ ghidat FDGPET cu IMRT standard la 95 de pacienți. Controlul local la 2 ani a fost 88% versus 75%, în favoarea DPBN. Totuși, escaladarea dozei a ridicat și probleme importante de toxicitate mucoasă, ceea ce subliniază necesitatea unei selecții foarte atente a subvolumelor și a limitelor de doză. Implementarea de rutină necesită însă biomarkeri imagistici validați, standardizarea metodelor de delimitare a subvolumelor biologice și demonstrarea unui beneficiu clinic clar. Prin urmare, heterogenitatea tumorală ne conduce către o radioterapie din ce în ce mai individualizată, în care obiectivul nu este doar conformarea dozei la geometria tumorii, ci și adaptarea acesteia la heterogenitatea biologică intratumorală.

Ce rol joacă hipoxia tumorală în rezistența la radioterapie? Hipoxia tumorală reprezintă un determinant biologic major al radio-rezistenței, cu implicații semnificative asupra controlului loco-regional și prognosticu-

Oncologie

7

Interviu

lui oncologic. Din perspectivă radiobiologică, oxigenul contribuie la stabilizarea leziunilor ADN induse de radiațiile ionizante; în condiții de hipoxie, reducerea acestui efect determină o radiosensibilitate tumorală diminuată. Dincolo de acest mecanism radiobiologic clasic, hipoxia induce și adaptări moleculare în microambientul tumoral, în special prin activarea căilor dependente de HIF, favorizând angiogeneza, modificările metabolice, invazivitatea și selecția unor fenotipuri tumorale mai rezistente. Prin urmare, hipoxia nu este doar un factor de radio-rezistență, ci și un element important al heterogenității și evoluției tumorale. Rolul hipoxiei tumorale în radio-rezistență este susținut de date clinice consistente, inclusiv de studiile clinice randomizate DAHANCA 5 și ARCON, care au demonstrat că modificarea hipoxiei poate ameliora controlul tumoral în anumite subgrupuri de pacienți. Cu toate acestea, rezultatele mai recente, precum cele ale studiului NIMRAD, evidențiază faptul că beneficiul nu este uniform și că strategiile de modificare a hipoxiei nu pot fi extrapolate tuturor pacienților. În consecință, cu excepția unor practici specifice, acestea nu reprezintă în prezent un standard generalizat.

8

Strategiile de reducere a efectelor hipoxiei includ creșterea disponibilității oxigenului tumoral, utilizarea radiosensibilizatorilor hipoxici și identificarea selectivă a subvolumelor hipoxice pentru adaptarea tratamentului. Imagistica funcțională, inclusiv PET cu trasori specifici ai hipoxiei, precum ^18F-FMISO, oferă posibilitatea caracterizării distribuției spațiale a hipoxiei și creează premisele unor strategii individualizate de escaladare a dozei prin dose painting. Direcția actuală de cercetare este orientată către identificarea tumorilor relevant hipoxice prin biomarkeri moleculari și imagistică funcțională și către selecția pacienților care ar putea beneficia de radiosensibilizare sau de adaptarea biologică a dozei. Astfel, hipoxia rămâne o țintă importantă pentru dezvoltarea viitoare a radioterapiei de precizie.

Când considerați că o boală metastatică este încă potențial controlabilă prin tratament local? Boala metastatică poate beneficia de o strategie terapeutică locală cu intenție ablativă în situații atent selecționate, în special în contextul bolii oligometastatice, caracterizat printr-un număr limitat de metastaze, uzual între 1-5 metastaze.

Oncologie

Aceasta reprezintă o stare intermediară între boala localizată și diseminarea metastatică extensivă, caracterizată printr-o povară tumorală limitată și prin posibilitatea tratării radicale a tuturor sediilor tumorale cunoscute. Selecția pacienților nu trebuie însă fundamentată exclusiv pe numărul metastazelor, ci pe integrarea mai multor parametri: biologia tumorală și agresivitatea acesteia, volumul și distribuția bolii metastatice, intervalul liber de boală, dinamica evolutivă, caracterul sincron sau metacron al metastazelor, răspunsul la terapia sistemică, controlul tumorii primare și statusul de performanță al pacientului. În acest context, radioterapia stereotactică ablativă, chirurgia și alte tehnici locale ablative pot fi integrate cu tratamentul sistemic, cu obiectivul obținerii unui control tumoral durabil și, la pacienți atent selecționați, al îmbunătățirii rezultatelor oncologice. Astfel, paradigma actuală a bolii oligometastatice depășește criteriul strict numeric și reflectă mai degrabă un fenotip biologic și evolutiv distinct, în care selecția corectă a pacientului poate transforma tratamentul local dintr-o intervenție exclusiv paliativă într-o componentă activă a strategiei de control oncologic pe termen lung.

www.revistamedicalmarket.ro

Interviu

„Din perspectiva prevenției, se recomandă să privim riscul oncologic pe întreg parcursul vieții și să acordăm mai multă atenție factorilor de risc modificabili, educației pentru sănătate și identificării persoanelor cu risc crescut” Interviu realizat cu Doamna Prof. Univ. Dr. Lara Mazilu, Președintele Societății Naționale de Oncologie Medicală din România (S.N.O.M.R.) Stimată Doamnă Prof. Univ. Dr. Laura Mazilu, ce ne puteţi spune despre Congresul Național al Societății Naționale de Oncologie Medicală din România, ce va avea loc în perioada 8-10 octombrie 2026, în Poiana Brașov? Congresul Național SNOMR este, înainte de toate, un spațiu de întâlnire al comunității oncologice, în care încercăm să aducem împreună progresul științific și provocările pe care le întâlnim în practica de zi cu zi. Tema ediției din acest an „Connected Minds, Better Care” reflectă foarte bine realitatea oncologiei actuale. Complexitatea bolii oncologice face ca decizia medicală să nu mai poată fi privită izolat. Avem nevoie de dialog între specialități, dar și între cercetare și practica clinică, între experiența centrelor și generațiile de medici. Programul științific va urmări principalele direcții care schimbă în prezent oncologia, de la noile strategii terapeutice și integrarea biomarkerilor până la managementul toxicităților și îngrijirea pe termen lung a pacienților. În plus, vom avea numeroși invitați din străinătate, colaboratori și prieteni ai noștri, precum și reprezentanți ai organizatiilor internaționale cu care colaborăm. Mi-aș dori însă ca acest Congres să însemne mai mult decât transmiterea unor informații noi. Valoarea unei întâlniri științifice stă și în discuția critică a datelor, schimbul de experiență și capacitatea de a construi parteneriate relevante pentru practica noastră.

Cât de mult s-au modificat astăzi abordarea și perspectiva asupra cancerului pulmonar?

10

Cred că aceasta este schimbarea de perspectivă cea mai importantă: nu mai vorbim despre cancerul pulmonar ca despre o singură boală, ci despre un grup heterogen de tumori, cu biologii diferite și, implicit, cu vulnerabilități terapeutice diferite. În același timp, progresul ne obligă la mai multă rigoare. Cu cât avem mai multe opțiuni, cu atât devin mai importante calitatea diagnosticului, utilizarea corectă a biomarkerilor și alegerea secvenței terapeutice. Medicina personalizată nu înseamnă doar să avem mai multe opţiuni terapeutice, ci să știm pentru cine și în ce moment au cea mai mare valoare. Foarte mult. Cancerul pulmonar este probabil unul dintre cele mai bune exemple ale transformării oncologiei din ultimele două decenii. Am trecut de la o clasificare predominant histologică și de la opțiuni terapeutice relativ limitate la o boală pe care încercăm să o definim din ce în ce mai precis biologic și molecular. În special în cancerul pulmonar non-microcelular, caracterizarea moleculară a devenit esențială pentru identificarea alterărilor acționabile și alegerea tratamentului. Testarea moleculară, terapiile țintite și imunoterapia au modificat profund managementul acestei patologii. S-a schimbat însă și momentul în care intervenim. Terapii pe care le asociam în urmă cu câțiva ani aproape exclusiv cu boala avansată sunt utilizate sau evaluate astăzi în stadii precoce. Imunoterapia a intrat în strategiile perioperatorii, iar terapiile țintite au devenit relevante și în boala rezecabilă pentru anumite subgrupuri moleculare.

Oncologie

Cardio-oncologia este un domeniu relativ nou, dar tot mai important. Cum s-a schimbat viziunea asupra relației dintre cancer și bolile cardiovasculare? Cred că schimbarea fundamentală este faptul că nu mai privim cancerul și boala cardiovasculară ca două patologii complet independente. Știm astăzi că ele pot coexista și că împărtășesc o serie de factori de risc. În același timp, cancerul însuși și unele dintre terapiile oncologice pot influența sistemul cardiovascular, iar riscul unui pacient se poate modifica pe parcursul tratamentului. Ghidurile ESC de cardio-oncologie au consacrat tocmai această abordare integrată, care urmărește sănătatea cardiovasculară înainte, în timpul și după tratamentul oncologic. Această schimbare este importantă și pentru că avem tot mai mulți pacienți care trăiesc mult timp după diagnosticul de cancer. Supraviețuirea nu mai poate fi analizată separat de riscul cardiovascular

www.revistamedicalmarket.ro

Interviu

și de calitatea vieții pe termen lung. De aceea, cardio-oncologia include astăzi atât prevenția și identificarea precoce a toxicității cardiovasculare, cât și supravegherea pe termen lung a supraviețuitorilor cancerului. Scopul nu este să limităm tratamentul oncologic de teama unei posibile toxicități, ci să îi permitem pacientului să primească terapia oncologică optimă în cele mai sigure condiții cardiovasculare posibile. Aceasta presupune evaluarea individuală a riscului și o colaborare reală între oncolog și cardiolog.

Cât de mult poate ajuta monitorizarea moleculară longitudinală în identificarea apariției rezistenței terapeutice? Este una dintre direcțiile foarte interesante ale oncologiei de precizie, pentru că tumora nu este un sistem biologic static. Sub presiunea tratamentului, populațiile clonale se pot modifica, iar în timp pot apărea mecanisme de rezistență. Analiza longitudinală a ADN-ului tumoral circulant - ctDNA - ne oferă posibilitatea de a urmări o parte dintre aceste modificări printr-o metodă minim invazivă. Există situații în care anumite modificări moleculare asociate rezistenței pot

fi identificate înaintea progresiei clinice sau radiologice. Avem deja exemple concrete. În cancerul de sân HR-pozitiv/HER2-negativ metastatic, monitorizarea mutațiilor ESR1 prin ctDNA este una dintre ariile în care datele privind adaptarea precoce a tratamentului au devenit deosebit de relevante. Trebuie însă să distingem între capacitatea de a detecta molecular o schimbare și demonstrarea faptului că modificarea tratamentului pe baza acelei informații îmbunătățește rezultatele pacientului. Monitorizarea serială a ctDNA nu reprezintă încă un standard universal pentru toate tumorile și toate situațiile clinice. Potențialul este foarte mare, dar implementarea trebuie să rămână ghidată de dovezi. Miza nu este doar să detectăm rezistența mai devreme, ci să demonstrăm că putem folosi această informație pentru a influența favorabil evoluția bolii.

Cancerul cu debut precoce devine o preocupare tot mai importantă. Cum definiți acest fenomen raportat la factorii de risc și viitorul prevenției?

Prin early-onset cancer ne referim, în general, la cancere diagnosticate înainte

de vârsta de 50 de ani. Este important însă să nu generalizăm: creșterea incidenței este observată pentru anumite tipuri de cancer și diferă între populații. Cauzele sunt probabil multifactoriale. Predispoziția genetică explică o parte dintre cazuri, dar sunt investigate tot mai mult și expunerile acumulate de-a lungul vieții – factorii metabolici, alimentația, consumul de alcool, sedentarismul, factorii de mediu sau modificările microbiomului. Din perspectiva prevenției, acest fenomen ne obligă să privim riscul oncologic pe întreg parcursul vieții, nu doar după o anumită vârstă. Înseamnă să acordăm mai multă atenție factorilor de risc modificabili, educației pentru sănătate și identificării persoanelor cu risc crescut. Este și direcția pe care SNOMR a dorit să o aducă mai aproape de public și pacienți prin campania #CuUnPasInainte, dedicată prevenției afecțiunilor oncologice și lansată la ediția precedentă a Congresului. Mesajul rămâne foarte actual: progresul în oncologie nu înseamnă doar să tratăm mai bine cancerul, ci și să facem mai mult pentru a preveni boala și pentru a o identifica într-un stadiu cât mai precoce.

Oncologie

11

Interviu

„Viitorul oncologiei nu va fi definit de o singură moleculă sau de o singură tehnologie, ci de capacitatea noastră de a integra informația clinică, imagistică, patologică, moleculară și imunologică și de a o transforma într-o strategie terapeutică adaptată fiecărui pacient” Interviu realizat cu Doamna Prof. Assoc. Dr. Dana Lucia Stănculeanu, Medic Primar Oncologie, Institutul Oncologic București „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu”, Director medical Centrul Oncologic Sanador Cât de mult s-a schimbat perspectiva medicinei asupra cancerului în ultimii ani și unde ne aflăm astăzi în lupta împotriva acestei boli? Cancerul rămâne o boală gravă, dar perspectiva asupra lui s-a schimbat fundamental în ultimele două decenii. Astăzi, dincolo de localizarea anatomică și de examenul histopatologic, înțelegem tot mai bine biologia proprie a fiecărei tumori și modul în care aceasta influențează evoluția bolii și răspunsul la tratament. Această înțelegere a schimbat profund și modul în care alegem tratamentul. Profilul molecular și biomarkerii predictivi au devenit parte integrantă a deciziei terapeutice, iar terapiile țintite, imunoterapia și, mai recent, conjugatele anticorp-medicament ne permit să alegem tratamentul corespunzător. În același timp, cred că una dintre cele mai importante transformări privește obiectivul terapeutic. Pentru tot mai multe tumori diagnosticate în stadii precoce, încercăm să creștem probabilitatea vindecării, iar în boala metastatică, acolo unde vindecarea nu este încă posibilă, obiectivul devine transformarea cancerului într-o boală controlabilă pe termen cât mai lung, menținând în același timp calitatea vieții. Nu putem spune că am câștigat lupta împotriva cancerului, pentru că există încă tumori cu prognostic nefavorabil și mecanisme de rezistență pe care nu le controlăm suficient. Dar putem spune că oncologia a intrat într-o etapă în care tratăm din ce în ce mai puțin un diagnostic și din ce în ce mai mult biologia particulară a bolii fiecărui pacient. Cred că aceasta este una dintre cele mai importante schimbări de paradigmă ale medicinei moderne.

14

Boala oncologică este o boală multicauzală. Cum poate echipa multidisciplinară să transforme plurivalența informațională într-o decizie coerentă și aplicabilă pentru pacient? Complexitatea cancerului face imposibilă, în opinia mea, o oncologie modernă practicată izolat. Avem astăzi un volum extraordinar de informații: imagistică, anatomopatologie, imunohistochimie, date moleculare și genetice, factori prognostici și predictivi, dar și informații legate de comorbidități, fragilitate, preferințele pacientului și calitatea vieții. Provocarea nu mai este doar obținerea acestor informații, ci integrarea lor și transformarea lor într-o decizie clinică coerentă. Aici intervine rolul real al echipei multidisciplinare. Tumor board-ul nu trebuie să fie o simplă validare formală a unei indicații terapeutice, ci locul în care chirur-

Oncologie

gul, oncologul medical, radioterapeutul, anatomopatologul, radiologul, geneticianul și, atunci când este necesar, specialiști din alte discipline construiesc împreună strategia terapeutică. În oncologia de precizie apare și un nivel suplimentar de complexitate: tumor boardul molecular. Identificarea unei modificări moleculare nu înseamnă automat că aceasta este acționabilă sau că tratamentul corespunzător reprezintă cea mai bună alegere pentru pacient. Rezultatul trebuie interpretat în contextul bolii, al nivelului de evidență, al opțiunilor terapeutice disponibile și al accesului la tratament sau la studii clinice. În final, multidisciplinaritatea adevărată înseamnă mai mult decât participarea mai multor specialiști. Înseamnă o singură strategie, construită din perspective diferite și centrată pe pacient. Iar pacientul trebuie să rămână parte a acestei decizii, pentru că medicina personalizată nu înseamnă numai personalizarea moleculară a tratamentului, ci și adaptarea lui la omul pe care îl tratăm.

Cancerul de sân este astăzi abordat din ce în ce mai mult prin prisma heterogenității sale biologice. Cât de mult a reușit practica clinică să transpună complexitatea moleculară în decizii terapeutice personalizate? Cancerul de sân este probabil unul dintre cele mai bune exemple ale modului în care biologia moleculară a schimbat practica oncologică. Astăzi știm foarte clar că nu tratăm o singură boală, ci mai multe boli reunite sub aceeași localizare anatomică. Clasificarea în tumori hormonodependente, HER2-pozitive și triplu negative rămâne fundamentală, dar în interiorul fiecărei categorii există o heterogenitate biologică importantă. În boala HR-poziti-

www.revistamedicalmarket.ro

Interviu

vă/HER2-negativă, de exemplu, utilizarea semnăturilor genomice în anumite situații ne permite să estimăm mai bine riscul de recurență și să evităm chimioterapia atunci când beneficiul acesteia este foarte redus. În boala metastatică, identificarea unor modificări precum PIK3CA, ESR1, BRCA1/2 sau a unor alterări ale căii AKT poate influența direct alegerea și secvențierea tratamentului. În tumorile HER2-pozitive, evoluția terapiilor anti-HER2 a modificat spectaculos prognosticul, iar conceptul de HER2-low și dezvoltarea conjugatelor anticorp-medicament au arătat că inclusiv clasificări pe care le consideram stabile pot fi redefinite odată cu apariția unor noi posibilități terapeutice. În cancerul de sân triplu negativ, integrarea expresiei PD-L1, a statusului BRCA și a imunoterapiei, alături de dezvoltarea rapidă a conjugatelor anticorp-medicament, a creat posibilități terapeutice pe care nu le aveam în urmă cu doar câțiva ani. Datele recente arată cât de rapid continuă să evolueze strategiile care combină imunoterapia și conjugatele anticorp-medicament. Cred însă că următoarea etapă va fi și mai interesantă: să nu mai privim profilul molecular al tumorii ca pe o fotografie realizată o singură dată, la diagnostic. Tumora evoluează sub presiunea tratamentului. Biopsia lichidă, ctDNA și reevaluarea moleculară la progresie ne pot ajuta să surprindem această evoluție și să adaptăm tratamentul în timp real. Aș spune, așadar, că în cancerul mamar medicina personalizată este deja o realitate clinică, dar o realitate dinamică. Următorul pas este trecerea de la medicina personalizată la medicina adaptativă, capabilă să urmărească evoluția biologică a tumorii pe parcursul bolii.

Care sunt în prezent principalele provocări în managementul cancerului ovarian, de la diagnosticul adesea tardiv până la prevenirea și gestionarea recurenței? Cancerul ovarian rămâne una dintre cele mai dificile patologii din oncologia ginecologică. Prima provocare este diagnosticul. Simptomatologia inițială de obicei nespecifică, iar în absența unei metode eficiente de screening populațional, o proporție importantă dintre paciente sunt diagnosticate în stadii avansate. A doua provocare este obținerea unui

tratament inițial optim. În cancerul ovarian avansat, calitatea chirurgiei citoreductive, selecția corectă între chirurgia primară și chimioterapia neoadjuvantă și accesul la centre cu experiență sunt elemente care pot influența prognosticul. În ultimii ani, testarea moleculară a devenit obligatorie. Statusul BRCA1/2 și deficitul de recombinare omoloagă (HRD) au transformat tratamentul de întreținere și au permis identificarea pacientelor care pot beneficia în mod particular de inhibitori PARP. În același timp, trebuie să înțelegem că beneficiul terapiilor de întreținere trebuie individualizat în funcție de biologia tumorii, răspunsul la tratamentul inițial, riscul de recurență și terapiile anterioare. Marea problemă rămâne însă riscul de recurență. Cancerul ovarian are o remarcabilă capacitate de adaptare biologică, iar terapiile utilizate selectează progresiv clone rezistente. De aceea, la recurență trebuie să evaluăm durata răspunsului anterior, histologia, profilul molecular, tratamentele deja administrate, toxicitatea cumulativă și starea clinică a pacientei. O direcție foarte importantă este dezvoltarea terapiilor ghidate de noi biomarkeri și a conjugatelor anticorp-medicament, care extind opțiunile terapeutice pentru anumite subgrupuri de paciente. În paralel, studiile încearcă să definească mai clar rolul imunoterapiei și al combinațiilor terapeutice capabile să modifice microambientul tumoral. Cred că viitorul managementului cancerului ovarian va depinde de capacitatea noastră de a interveni mai precoce, mai selectiv și mai eficient asupra mecanismelor de rezistență, nu doar de a succeda diferite linii de tratament.

Microambientul tumoral, sistemul imun și interacțiunile dintre celulele tumorale devin tot mai importante în managementul cancerului. Se poate defini intervenția terapeutică asupra acestor relații într-un mod predictibil? Aceasta este, probabil, una dintre cele mai fascinante întrebări ale oncologiei actuale. Mult timp am privit tumora predominant ca pe o populație de celule maligne. Astăzi știm că tumora este mai degrabă un ecosistem complex, în care celulele tumorale coexistă și comunică permanent cu limfocitele, macrofagele, fibroblastele,

celulele endoteliale, matricea extracelulară și numeroși mediatori moleculari. Microambientul poate favoriza sau poate inhiba răspunsul imun și poate influența sensibilitatea sau rezistența la tratament. Imunoterapia ne-a demonstrat poate cel mai clar acest lucru: nu este suficient să existe o țintă terapeutică; trebuie să existe și un context biologic care să permită sistemului imun să recunoască și să controleze tumora. Inhibitorii punctelor de control imun reprezintă dovada clinică a acestui concept. Cu toate acestea predictibilitatea este încă imperfectă. PD-L1, instabilitatea microsatelitară, deficitul MMR sau încărcătura mutațională tumorală sunt biomarkeri utili în anumite contexte, însă niciunul nu poate descrie singur complexitatea răspunsului imun antitumoral. Cred că viitorul va aparține biomarkerilor compuși, care integrează informații din genomică, transcriptomică, proteomică, caracteristicile infiltratului imun, imagistică și biopsie lichidă. Cu ajutorul inteligenței artificiale, această integrare ne-ar putea oferi o imagine mult mai dinamică a ecosistemului tumoral. În plus, trebuie să înțelegem mai bine rezistența la imunoterapie. Unele tumori sunt rezistente de la început, altele dobândesc rezistență după un răspuns inițial. Tocmai de aceea sunt investigate combinații între imunoterapie și terapii țintite, conjugatele anticorp-medicament, agenți antiangiogenici sau alte strategii capabile să remodeleze microambientul tumoral. Aș spune că suntem într-un moment de tranziție: am demonstrat că putem interveni asupra relației dintre tumoare și sistemul imun, dar încă învățăm la cine, când și prin ce combinație trebuie să intervenim. Când vom putea răspunde predictibil acestor trei întrebări, vom face probabil următorul mare pas al oncologiei de precizie. Dacă ar fi să sintetizez direcția în care se îndreaptă oncologia, aș spune că viitorul nu va fi definit de o singură moleculă sau de o singură tehnologie. Va fi definit de capacitatea noastră de a integra informația clinică, imagistică, patologică, moleculară și imunologică și de a o transforma într-o strategie terapeutică adaptată fiecărui pacient. Pentru mine, aceasta este esența oncologiei moderne: să tratăm nu doar tumora, ci pacientul cu tumora sa particulară, în dinamica biologică a bolii sale.

Oncologie

15

AUDIT SERVICES: succeSRS & succeSBRT

RTsafe offers dosimetry services which incorporate phantoms built from real patient anatomical data by combining proven expertise in medical physics with highly accurate 3D printing technology. Point, 2D or 3D dosimetry can be implemented using these dosimetry phantoms. Planning CT scanning, Treatment Planning, Set-up/ Immobilization, Image Guidance and Treatment delivery are applied to the RTsafe phantoms as if they are real living patients. This approach results in a true End-to-End QA testing that incorporates all links of the treatment chain.

ACCURIS MEDICAL SRL distribuitor autorizat RTSafe office@accuris.ro

Articole de specialitate

Mielomul multiplu între deziderat și realitate Multiple myeloma between desire and reality Multiple myeloma (MM) is a hematological neoplasm characterized by the malignant proliferation of clonal plasma cells in the bone marrow (1), associated with excessive production of monoclonal immunoglobulins. Although therapeutic advances in the last two decades have significantly changed the prognosis of this condition, MM remains an incurable disease, with recurrent evolution and with a major impact on the patient’s quality of life (2). The incidence is estimated at approximately 4–6 cases/100,000 inhabitants/year, with a mean age at diagnosis of 65–70 years. Risk factors include exposure to radiation, pesticides, chronic viral infections (HCV) and genetic predisposition. The aim of this paper is to analyze the current clinical and therapeutic aspects of multiple myeloma, balancing scientific desiderata and practical realities in the medical system. Dr. Ștefan Vlad Pop 1medic specialist hematolog, doctor în medicină, Spitalul Județean de Urgență, Satu Mare

Dr. Anda Adam Rezident farmacie generală, Spitalul Județean de Urgență, Sibiu

Prof. Univ. Dr. Gheorghe Tomoaia UMF „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, Academia Română de Știinte, București

Considerații generale și patogeneză Mielomul multiplu se dezvoltă din transformarea malignă a unor celule plasmatice, care proliferează în mod necontrolat și secretă imunoglobuline monoclonale (IgG, IgA sau, mai rar, doar lanțuri ușoare κ sau λ). Patogeneza implică o succesiune de evenimente genetice: translocații la nivelul genei IgH (14q32), deleția 17p (TP53), amplificarea 1q21 și mutații care afectează căile RAS/MAPK, NF-κB și JAK/STAT. Microambientul medular joacă un rol crucial prin secreția de interleukine (IL-6, IL-10) și factori de creștere care susțin proliferarea și rezistența la apoptoză a celulelor maligne. Manifestările clinice derivă din infiltrarea medulară și din efectele proteinelor

18

monoclonale: anemie, insuficiență renală, hipercalcemie și leziuni osteolitice – rezumate în acronimul CRAB (Calcium ↑, Renal failure, Anemia, Bone lesions)(3).

Diagnostic și stadializare Diagnosticul de MM se bazează pe criteriile International Myeloma Working Group (IMWG, 2014): • celule plasmatice clonale ≥10% în măduva osoasă sau plasmocitom confirmat histologic; • prezența proteinei monoclonale în ser/ urină sau a lanțurilor ușoare libere serice; • cel puțin un criteriu (CRAB) sau biomarker de risc crescut (≥60% plasmocite clonale, raport lanțuri ușoare libere ≥100, >1 leziune focală RMN)(4). Explorările esențiale includ: • electroforeza serică și imunofixarea, pentru tipul de Ig monoclonal; • analiza lanțurilor ușoare libere serice (FLC); • biopsie medulară pentru evaluarea procentului de plasmocite; • imagistică avansată: RMN whole-body, PET-CT, whole body low dose, pentru detecția leziunilor osoase; • citogenetică și FISH, pentru clasificarea riscului(4). Stadializarea se face conform Revised International Staging System (R-ISS), care include: β2-microglobulina, albumina, LDH și anomaliile genetice (t(4;14), t(14;16), del17p)(4).

Tratament actual și perspective terapeutice Tratamentul MM s-a revoluționat în

Oncologie

ultimii ani prin introducerea agenților țintiți și imunoterapiilor. Scopul principal este obținerea unui răspuns profund și prelungirea supraviețuirii fără boală(5). a) Tratamentul de inducție Pentru pacienții eligibili pentru transplant autolog de celule stem (ASCT), schema standard este daratumumab + bortezomib + talidomidă + dexametazonă (DVTd). Alte opțiuni includ carfilzomib în combinație tripletă sau quadrupletă. b) Transplantul autolog de celule stem ASCT rămâne standardul de aur la pacienții <70 ani fără comorbidități majore. Se realizează după inducție și este urmat de consolidare și întreținere (lenalidomidă)(6-8). c) Terapia de întreținere Lenalidomida este cel mai utilizat agent de întreținere, prelungind semnificativ supraviețuirea globală (OS). În cazurile cu risc înalt se asociază bortezomib(9). d) Pacienți neeligibili pentru transplant Pentru vârstnici sau cu comorbidități severe: regimuri precum daratumumab + lenalidomidă + dexametazonă (DRd) sau daratumumab + bortezomib + melphalan + prednison (DVMP). e) Noile terapii și direcții de cercetare • Anticorpi monoclonali (daratumumab, isatuximab, elotuzumab (anti-SLAMF7) • Terapie CAR-T (idecabtagene vicleucel, ciltacabtagene autoleucel) – cu rate de răspuns >80% în forme refractare; • Anticorpi bispecifici (BsAbs) Teclistamab (anti-BCMA/CD3); Elranatamab, Talquetamab (anti-GPRC5D/CD3); • Terapie cu conjugate anticorp–medicament (ADC) - Belantamab mafodotin(7, 8, 10) .

www.revistamedicalmarket.ro

Mai eficient, mai flexibil, mai personalizat

& și mai inteligent mod de a bate cacerul. Cu terapia Ethos™, puteți adapta zilnic planurile de tratament astfel transformând complet lupta împotriva cancerului. Terapia Ethos este soluția noastră holistică bazată pe inteligență artificială, care vă permite să alegeți cea mai potrivită opțiune de tratament pe baza modificărilor zilnice ale anatomiei pacientului. De asemenea, oferă un tratament complet adaptativ într-un interval de timp tipic de 15 minute, de la configurare până la livrare. Redefinește modul în care lupți împotriva cancerului — experimentează terapia Ethos la varian.com/ethos astăzi.

Informații de siguranță: Radiațiile pot provoca efecte secundare și pot să nu fie adecvate pentru toate tipurile de cancer. © 2020-2023 Varian Medical Systems, Inc. Varian este o marcă înregistrată a Varian Medical Systems, Inc.

Articole de specialitate

Analiză critică: între deziderat și realitate

• sprijin psihologic și social pentru pacienți Viitorul aparține medicinei personalizate, unde tratamentul se va adapta profilului genetic și imunologic al fiecărui pacient, transformând mielomul multiplu într-o boală controlabilă pe termen lung.

Dezideratul medical actual constă în transformarea mielomului multiplu într-o boală cronică controlabilă, cu supraviețuire îndelungată și calitate bună a vieții. Realitatea, însă, este marcată de discrepanțe între progresele științifice și implementarea lor clinică. În țările dezvoltate, accesul la terapii inovatoare (CAR-T, anticorpi bispecifici) este în expansiune (Dimopoulos et al., 2023), însă în România și alte state europene cu resurse limitate, disponibilitatea acestor tratamente este redusă(13, 14) . Costurile ridicate, logistica complexă și timpul lung până la aprobare limitează aplicarea standardelor internaționale. De asemenea, diagnosticul precoce rămâne o provocare: numeroși pacienți sunt diagnosticați tardiv, în stadiul simptomatic avansat. Lipsa programelor de screening hematologic, precum și numărul redus de centre specializate, afectează prognosticul. În plus, calitatea vieții pacienților este adesea compromisă de toxicitățile cumulative (neuropatie, infecții, oboseală cronică) și de impactul psihosocial al unei boli incurabile. Astfel, între dezideratul științific (controlul complet și durabil al bolii ) și realitatea clinică (recăderi succesive și acces limitat la terapii) persistă o diferență semnificativă(12, 15).

Bibliografie 1. Palumbo A, Anderson K. Multiple myeloma. N Engl J Med. 2011;364(11):1046-60. 2. Rajkumar SV. Multiple myeloma: 2024 update on diagnosis, risk-stratification, and management. Am J Hematol. 2024;99(9):1802-24. 3. Nakaya A, Fujita S, Satake A, Nakanishi T, Azuma Y, Tsubokura Y, et al. Impact of CRAB Symptoms in Survival of Patients with Symptomatic Myeloma in Novel Agent Era. Hematol Rep. 2017;9(1):6887. 4. Rajkumar SV, Dimopoulos MA, Palumbo A, Blade J, Merlini G, Mateos MV, et al. International Myeloma Working Group updated criteria for the diagnosis of multiple myeloma. Lancet Oncol. 2014;15(12):e538-48. 5. Moreau P, San Miguel J, Sonneveld P, Mateos MV, Zamagni E, Avet-Loiseau H, et al. Multiple myeloma: ESMO Clinical Practice Guidelines for diagnosis, treatment and follow-up. Ann Oncol. 2017;28(suppl_4):iv52-iv61. 6. Huskey JL, Heilman RL, Khamash H, Fonseca R. Kidney Transplant in the Era of Modern Therapy for Multiple Myeloma. Transplantation. 2018;102(12):1994-2001. 7. Jin C, Chen R, Fu S, Zhang M, Teng Y, Yang T, et al. Long-term follow-up of BCMA CAR-T cell therapy in patients with relapsed/refractory multiple myeloma. J Immunother Cancer. 2025;13(3).

Deși terapiile moderne aduc supraviețuiri medii de peste 8–10 ani, MM rămâne incurabil, cu recăderi inevitabile și costuri terapeutice ridicate(11, 12).

8. Usmani SZ, Garfall AL, van de Donk N, Nahi H, San-Miguel JF, Oriol A, et al. Teclistamab, a B-cell maturation antigen × CD3 bispecific antibody, in patients with relapsed or refractory multiple myeloma (MajesTEC-1): a multicentre, open-label, single-arm, phase 1 study. Lancet. 2021;398(10301):665-74. 9. Mian H, Costa LJ. Maintenance Therapy in the Era of Quadruplets for Multiple Myeloma: When, What, and for How Long? Am J Hematol. 2025;100(9):1483-5. 10. Almodovar Diaz AA, Alouch SS, Chawla Y, Gonsalves WI. The Antibody Drug Conjugate, Belantamab-Mafodotin, in the Treatment of Multiple Myeloma: A Comprehensive Review. Blood Lymphat Cancer. 2024;14:71-87. 11. Pop VS, Iancu M, Țigu AB, Adam A, Tomoaia G, Farcas AD, et al. The Impact of Modern Bone Markers in Multiple Myeloma: Prospective Analyses Pre and Post-First Line Treatment. Current Issues in Molecular Biology. 2024;46(9):9330-41. 12. Vrtis MC. Multiple Myeloma. Home Healthc Now. 2024;42(3):140-9. 13. Engelhardt M, Kortüm KM, Goldschmidt H, Merz M. Functional cure and longterm survival in multiple myeloma: how to challenge the previously impossible. Haematologica. 2024;109(8):2420-35. 14. Vincent L, Decaux O, Perrot A, Royer B, Chalopin T, Bobin A, et al. Real-World Outcomes of Newly Diagnosed Multiple Myeloma Patients Treated Before the Era of Anti-CD38 Antibodies: The EMMY Cohort From 2017 to 2020. Cancer Med. 2025;14(6):e70619. 15. Ghobrial IM, Chabrun F. Is it time to screen for multiple myeloma? Blood. 2025;145(3):253-5.

Concluzii Mielomul multiplu rămâne o provocare majoră a hematologiei moderne. Deși progresul terapeutic este spectaculos, cu extinderea supraviețuirii și îmbunătățirea răspunsurilor, boala nu este încă vindecabilă. Pentru a reduce decalajul între deziderat și realitate, sunt necesare: • extinderea accesului la terapii inovatoare în sistemul public; • implementarea registrului național al mielomului multiplu; • educarea medicilor de familie pentru diagnostic precoce;

20

Oncologie

www.revistamedicalmarket.ro

SCREENING CANCER PULMONAR DIN PROBE DE SÂNGE

EARLYCDT

®

Test imunologic pentru screeningul cancerului pulmonar

SĂNĂTATEA TA CONTEAZĂ! Acordă-ți o șansă! Află dacă ești bine!

PENTRU CĂ

TOTUL ÎNCEPE CU TINE CITOLOGIA ÎN MEDIU LICHID

Noul standard de calitate pentru sănătatea femeii.

Un singur recipient mai multe teste

TESTUL BABES PAPANICOLAU HPV genotipare HPV ARNmesager E6/E7 Clamydia trachomatis

Trichomonas vaginallis Mycoplasma genitalium Neisseria Gonorrhoeae

O singură recoltare mai multe rezultate.

Articole de specialitate

OncoHub 2026: inovația devine relevantă atunci când ajunge la pacient Oncologia se află într-un moment în care progresul științific este spectaculos, dar valoarea lui reală se măsoară la patul pacientului. Secvențierea de nouă generație, biopsia lichidă, imunoterapia, radioterapia de înaltă precizie, patologia digitală și inteligența artificială oferă o cantitate fără precedent de informație. Provocarea este să o transformăm în decizii clinice validate, accesibile și responsabile. Din această nevoie s-a născut OncoHub: un spațiu în care profesii diferite construiesc împreună același traseu terapeutic. Conf. Univ. Dr. Bianca Gălățeanu Facultatea de Biologie, Universitatea din București

Î

n perioada 25-27 noiembrie 2026, cea de-a VI-a ediție a Conferinței Naționale OncoHub va reuni medici, cercetători, biologi, biochimiști, farmaciști, fizicieni medicali, ingineri, specialiști în date și reprezentanți ai pacienților. Misiunea conferinței este crearea unui limbaj comun între cercetare și practica medicală. Clinicianul aduce întrebarea și nevoia neacoperită, cercetătorul explică mecanismele și identifică biomarkeri, iar pacientul readuce procesul la rezultate care contează: supraviețuire, controlul simptomelor, toxicitate redusă și calitatea vieții. Programul este construit în jurul cancerelor uroteliale și de prostată, hepato-bilio-pancreatice, ginecologice, colorectale, mamare, pulmonare și esofagiene și va integra perspectiva tumorilor endocrine și neuroendocrine. Cancerele tiroidiene și suprarenaliene, precum și tumorile neuroendocrine gastro-entero-pancreatice ilustrează nevoia unei conduite

24

coordonate: diagnosticul molecular, imagistica, medicina nucleară, chirurgia, endocrinologia, oncologia medicală și radioterapia nu pot funcționa izolat. Pentru oncologul clinician, una dintre temele centrale este medicina de precizie. Profilarea moleculară poate identifica mutații, amplificări, fuziuni și biomarkeri agnostici, dar rezultatul genomic nu trebuie tratat ca o listă de variante. Utilitatea lui depinde de calitatea probei, contextul clinic, interpretarea multidisciplinară și accesul la tratament. În România, programele publice au extins testarea, dar accesul rămâne neuniform. Sunt necesare trasee clare, laboratoare cu standarde de calitate, raportare unitară, consiliere genetică și rețele funcționale de tumor board molecular. Radioterapia ocupă un loc esențial în această arhitectură. Planificarea modernă, ghidajul imagistic și tehnicile precise permit adaptarea tratamentului la anatomia și vulnerabilitățile pacientului. Biomarkerii, radiomica și datele clinice pot susține selecția și secvențierea tratamentelor, estimarea răspunsului și reducerea toxicității. Dialogul dintre oncologul medical, radioterapeut, chirurg, anatomopatolog, imagist și biolog este indispensabil când terapiile locale și sistemice

Oncologie

sunt combinate. Viitorul aparține echipei care știe când și pentru cine să folosească tehnologia. Cercetarea biomedicală și transferul responsabil al inovației reprezintă un alt nucleu al ediției. Biopsia lichidă poate surprinde evoluția bolii și rezistența, iar tehnologiile single-cell și transcriptomica spațială descriu heterogenitatea tumorală. OncoHub va aborda inteligența artificială, patologia digitală, printarea 3D, realitatea extinsă, registrele și datele. Algoritmii pot integra informații clinice, imagistice, anatomopatologice și moleculare, dar trebuie validați extern și auditați pentru erori și bias. Responsabilitatea deciziei rămâne a echipei medicale. Noutatea devine progres numai după ce demonstrează un beneficiu real. Conferința privește cancerul și dincolo de tratamentul antitumoral. Navigarea pacientului, comunicarea veștilor dificile, suportul psiho-oncologic, nutriția și îngrijirea integrată definesc, la rândul lor, calitatea actului medical. Un sistem performant trebuie să conducă pacientul, fără rupturi și întârzieri evitabile, de la suspiciune și diagnostic până la tratament, monitorizare, supraviețuire sau îngrijire paliativă. Tehnologia trebuie să susțină această continuitate, nu să îndepărteze medicina de relația umană. O investiție strategică a OncoHub este formarea noii generații. Tinerii au nevoie de competențe clinice, alfabetizare moleculară și digitală, metodologie, etică și comunicare, dar și de mentori care să le ofere timp, feedback și acces la infrastructură. Sesiunea Young Scientists & Physicians deschide o comunitate în care colaborarea continuă după conferință. Mesajul OncoHub 2026 este unul de responsabilitate comună: progresul nu mai poate fi individual sau monodisciplinar.

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Neoplazii sincrone în era oncologiei de precizie: anatomie comună sau identități moleculare distincte Neoplaziile sincrone impun diferențierea tumorilor independente de diseminarea metastatică. Integrarea histopatologiei și genomicii poate modifica stadializarea și tratamentul. Neoplaziile primare multiple includ cel puțin două malignități independente; sunt sincrone dacă diagnosticul este simultan sau la ≤6 luni, conform IACR/IARC [1]. Distincția față de metastaze modifică TNM și intenția terapeutică. ` în raport cu puritatea, ploidia și numărul de copii. Absența variantelor comune nu exclude clonitatea în heterogenitate, subclonalitate sau țesut insuficient. Artefactele FFPE și platformele diferite pot produce discordanțe false; este obligatorie corelația morfologică și imunohistochimică.

Șef de lucrări Dr. Liliana Vecerzan

Facultatea de Medicină, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu; Oncologie genomică Medicală, Spitalul Clinic Militar Profilarea de Urgență „Dr. Alexandru Augustin” Sibiu

comparativă

Ambele leziuni se analizează separat, prin aceeași platformă NGS, integrând SNV/indel, numărul de copii, rearanjările și fuziunile. Concordanța variantelor rare și a alterărilor truncale susține originea comună; profilurile discordante favorizează primare independente. Un driver recurent izolat, precum TP53, KRAS sau PIK3CA, nu demonstrează clonalitatea. La 32 de pacienți cu 69 de adenocarcinoame pulmonare, un panel de 409 gene a clasificat 97,6% dintre perechile tumorale [2].

Cerințe tehnice și limite Validitatea depinde de celularitatea tumorală, macrodisecție, profunzime și dimensiunea panelului. VAF se interpretează

26

Testarea germinală și ctDNA Secvențierea pereche tumoră-țesut normal diferențiază variantele somatice de cele constituționale. Variantele din BRCA1/2, TP53, PTEN sau MLH1/MSH2/ MSH6/PMS2 necesită confirmare din ADN non-neoplazic și consiliere [3]. ctDNA agregă material din ambele tumori, fără atribuire tisulară certă. Negativitatea poate reflecta shedding redus, iar hematopoieza clonală poate genera rezultate fals pozitive, necesitând analiza leucocitară pereche [4].

Implicații terapeutice Profilarea moleculară poate transforma diagnosticul diferențial într-o decizie terapeutică. Alterările identificate trebuie însă interpretate în contextul fiecărei neoplazii, iar acționabilitatea lor poate

Oncologie

fi ierarhizată prin ESCAT. În cancerele avansate, NGS este relevant atunci când rezultatul poate modifica tratamentul sau poate identifica biomarkeri tumor-agnostici. În neoplaziile sincrone independente, fiecare tumoră necesită o evaluare terapeutică distinctă, integrând histologia, stadiul și profilul molecular, ideal în cadrul unui tumor board molecular.

Concluzii Profilarea comparativă completează anatomia patologică. Utilitatea clinică depinde de calitatea probelor, interpretarea bioinformatică și integrarea multidisciplinară. Bibliografie: 1. Vogt A, Schmid S, Heinimann K, et al. Multiple primary tumours: challenges and approaches, a review. ESMO Open. 2017;2:e000172. doi:10.1136/esmoopen-2017-000172. 2. Yang CY, Yeh YC, Wang LC, et al. Genomic profiling with large-scale next-generation sequencing panels distinguishes separate primary lung adenocarcinomas from intrapulmonary metastases. Mod Pathol. 2023;36:100047. doi:10.1016/j.modpat.2022.100047. 3. Tung N, Ricker C, Messersmith H, et al. Selection of germline genetic testing panels in patients with cancer: ASCO guideline. J Clin Oncol. 2024;42:2599– 2615. doi:10.1200/JCO.24.00662. 4. Pascual J, Attard G, Bidard FC, et al. ESMO recommendations on the use of circulating tumour DNA assays for patients with cancer. Ann Oncol. 2022;33:750– 768. doi:10.1016/j.annonc.2022.05.520. 5. Mosele MF, Westphalen CB, Stenzinger A, et al. Recommendations for the use of next-generation sequencing for patients with advanced cancer in 2024: a report from the ESMO Precision Medicine Working Group. Ann Oncol. 2024;35:588–606. doi:10.1016/j. annonc.2024.04.005.

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Managementul multi-modal al neuroblastomului slab diferențiat cu multiple metastaze la pacientul pediatric - prezentare de caz Multi-modal management of poorly differentiated neuroblastoma with multiple metastases in a pediatric patient - case presentation

Neuroblastoma is one of the most common solid malignant tumors of childhood and the most common extracranial tumor in infants. Its clinical course is heterogeneous, ranging from spontaneous regression to aggressive forms with extensive metastatic dissemination. Dr. Bianca Țăpăluș Medic rezident Chirurgie Pediatrică, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, București

Șef Lucr. Dr. Andreea Moga

P

Medic primar Chirurgie Pediatrică, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, București, UMF „Carol Davila” din București

rezentăm cazul unui pacient de sex masculin, în vârstă de 4 ani, diagnosticat cu neuroblastom slab diferențiat, cu indice MKI scăzut și boală metastatică extinsă, incluzând determinări secundare osoase, medulare, ganglionare, pleurale și intracraniene. Pacientul a beneficiat de tratament multimodal, constând în chimioterapie neoadjuvantă, rezecție chirurgicală completă a tumorii primare și continuarea tratamentului oncologic conform protocoalelor terapeutice actuale.

se pot maturiza ori pot prezenta un fenotip foarte agresiv. Neuroblastomul își are originea în celulele crestei neurale, ce se găsesc în medulosuprarenală și în ganglionii simpatici paravertebrali. Poate apărea oriunde, de la nivelul regiunii cervicale, până în pelvis. Tratamentul neuroblastomului necesită o echipă multidisciplinară și ia în calcul factorii de risc în ceea ce privește evoluția și eventual, recurența.

Prezentare de caz În această prezentare de caz vom aduce în atenție un pacient de sex masculin, în vârstă de 4 ani, din mediul rural, care s-a internat în serviciul nostru în data de 02.03.2026 prin transfer de la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță”, Cluj, unde se afla în evidență pentru neuroblastom subtip nediferențiat, MKI scăzut

Introducere Neuroblastomul este una dintre cele mai frecvente tumori maligne solide în populația pediatrică. Incidența globală a neuroblastomului este de aproximativ 1 caz la 100.000 de copii, reprezentând astfel 7–10% dintre toate tumorile maligne diagnosticate la pacienții cu vârsta sub 15 ani, fiind responsabil pentru aproximativ 15% dintre decesele cauzate de patologii oncologice în copilărie. Neuroblastomul este o boală heterogenă. Tumorile pot regresa spontan sau

28

Fig. 1 - Secțiune coronară, CT inițial (sept 2025)

Oncologie

(grup histologic nefavorabil), N-MYC nedeterminat, cu metastaze la nivel osos, în măduva osoasă hematogenă și la nivelul durei mater, încadrat în grupa de risc înalt (high risk), biopsiat și chimiotratat. Se internează pentru continuarea investigațiilor și a tratamentului de specialitate. Antecedentele heredocolaterale și personale patologice au fost nesemnificative pentru patologia actuală. Din istoricul afecțiunii am aflat că suferința actuală datează din august 2025, când a debutat cu fatigabilitate și somnolență, pentru care s-a prezentat la medicul pediatru, care a stabilit diagnosticul de anemie carențială și a indicat tratament cu preparate de fier per os. În evoluție, simptomatologia nu se ameliorează și se asociază cu exoftalmie, edem palpebral și tulburări de vedere. Se prezintă la UPU din cadrul Spitalului Județean Oradea, unde se constată anemie severă și se efectuează o ecografie abdominală ce decelează o formațiune tumorală abdominală de mari dimensiuni. În contextul prezentării clinice, s-a efectuat în regim de urgență o examinare CT cranio-toraco-abdomino-pelvină, care a evidențiat o formațiune tumorală retroperitoneală voluminoasă, cu probabilă origine suprarenaliană dreaptă, având dimensiuni de aproximativ 17 × 13 × 22 cm, cu extensie loco-regională importantă și efect de masă asupra organelor și structurilor vasculare adiacente. Au fost identificate multiple determinări secundare la nivel intracranian, osos, pleural și ganglionar, incluzând leziuni epidurale craniene, leziuni osteolitice ale bazei craniului și scheletului, adenopatii laterocervicale și mediastinale, precum și

www.revistamedicalmarket.ro

Un progres în prevenirea și tratamentul radiodermitelor Sân1 - Înainte de radioterapie, pacienta a primit 4 cicluri de Adriamicină și ciclofosfamidă + 12 cicluri de chimioterapie cu paclitaxel

7 zile după radioterapie. Începerea tratamentului cu StrataXRT

După 72h de tratament cu StrataXRT

După 10 zile de tratament cu StrataXRT

Cap şi gât2 - Tratamentul în timpul chimioterapiei și radioterapiei concomitente

Sesiunea 17 de radioterapie. Începerea tratamentului cu StrataXRT

Sesiunea 26 de Sesiunea 30 de radioterapie. radioterapie. După 14 zile de tratament După 21 zile de tratament cu StrataXRT cu StrataXRT

Indicat de la doza inițială de radiații pe durata radioterapiei până la recuperarea completă a pielii

ro.strataxrt.com Un gel nesteroidian pentru gestionarea pielii uscate și a erupțiilor cutanate Leziuni cutanate legate de adezivii medicali (MARSI)3

Începerea tratamentului cu StrataCTX

După 5 zile de tratament cu StrataCTX

Plăci eritematoase cu cruste și ulcerații4

Începerea tratamentului cu StrataCTX

Indicat pentru utilizarea pe toate tipurile de răni, piele toxică și compromisă, inclusiv: • Dermatită asociată incontinenței • Piele pruriginoasă și xerotică • Reacții cutanate • Leziuni cutanate legate de adezivii medicali (MARSI) • Reacție la perfuzie • Sindromul mână-picior

După 14 zile de tratament cu StrataCTX

ro.stratactx.com StrataXRT, StrataCTX sunt dispozitive medicale de clasa IIa, cu marcaj CE pentru Europa, înregistrate TGA și FDA.

SX-CT-RO-051-1-0923

Fabricat de: Stratpharma AG, Aeschenvorstadt 57, CH-4051 Basel, Elveția Referinţe: 1. Date la dosar, 2015 (Hospital Universitario de Fuenlabrada, Hospital Ruber Internacional. Madrid, Spania. Stratpharma AG. 2. Villandiego, IA. (2018). Journal of Cancer Therapy, 9, pp. 1048-1056. 3. Shergold, J., Poster prezentat la reuniunea științifică anuală a Grupului de hematologie/oncologie pentru copii din Australia și Noua Zeelandă (ANZCHOG), iunie 15-17, 2017, Adelaide, Australia. 4. Cubiró Raventós X. et al. (2018). SKINmed, 17, pp. 298-304.

Articole de specialitate

Fig. 2- Reprezentarea grafică a formațiunii tumorale primare (6) și a leziunilor asociate

leziuni pleurale asociate cu revărsat pleural bilateral. Pacientul este transferat către Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță”, Cluj-Napoca, unde se decide efectuarea biopsiei formațiunii tumorale și a unei puncții medulare. Examenul histopatologic, coroborat cu aspectul morfologic și datele clinice, stabilește diagnosticul de neuroblastom slab diferențiat, cu indice MKI redus (grup histologic nefavorabil). Examenul citologic al aspiratului medular evidențiază interesare medulară în cadrul unei neoplazii non-hematologice, sugestivă pentru neuroblastom. Diagnosticul, prognosticul și opțiunile terapeutice au fost discutate cu aparținătorul legal al pacientului. După obținerea consimțământului informat, s-a decis inițierea tratamentului chimioterapic. În perioada 10.09.2025–20.11.2025, pacientul a urmat tratament chimioterapic conform protocolului SIOPEN/ESCP High-Risk Neuroblastoma – COJEC. Reevaluarea imagistică CT a evidențiat regresia dimensională a formațiunii suprarenaliene, a adenopatiilor și a blocurilor adenopatice laterocervicale, paravertebrale, retroperitoneale și pelvine. De asemenea, s-a constatat regresia metasta-

30

zelor osoase și a extensiilor extraosoase, unele leziuni nemaifiind identificabile imagistic. Nu au fost evidențiate noi determinări secundare. Având în vedere răspunsul favorabil la tratament, s-a decis continuarea chimioterapiei cu un ciclu TVD, urmat de o cură de mobilizare cu Topotecan și Ciclofosfamidă. Se decide și se efectuează 2 proceduri de recoltare de celule stem hematopoetice. Examinarea CT din 20.02.2026 a confirmat continuarea regresiei dimensionale tumorale, inclusiv a blocului adenopatic supraclavicular stâng. Persistau determinări secundare paravertebrale etajate, metastaze osoase costale cu extensie pleurală, precum și adenopatii retroperitoneale și pelvine. Formațiunea retroperitoneală era mai bine delimitată și semnificativ redusă dimensional, măsurând aproximativ 78 × 110 mm, comparativ cu dimensiunile inițiale de 220 × 130 × 170 mm. Aceasta continua să înglobeze vena cavă inferioară, aorta infrarenală, vasele renale bilateral, artera mezenterică inferioară proximală, trunchiul celiac, emergența arterei mezenterice superioare și vasele iliace comune. Nu au fost evidențiate determinări secundare pulmonare În acest context, s-a decis transferul pacientului în clinica noastră pentru con-

Oncologie

tinuarea tratamentului și a investigațiilor de specialitate. Cazul a fost analizat în cadrul unei echipe multidisciplinare alcătuite din medic oncolog pediatru, chirurg pediatru, medic pediatru și medic anestezist-terapist intensiv. După completarea investigațiilor clinice și imagistice, precum și a consulturilor interdisciplinare, s-a stabilit indicația chirurgicală și momentul optim al intervenției. După o pregătire adecvată, s-a intervenit chirurgical, practicându-se laparotomie exploratorie, excizia formațiunii tumorale retroperitoneale drepte și drenaj local. Intraoperator s-a evidențiat o glandă suprarenală dreaptă mărită de volum prin prezența unei formațiuni tumorale de aproximativ 11 × 8 cm, cu contur neregulat, aspect roșu-violaceu, consistență fermă și vascularizație bogată. Tumora era intens aderentă la peritoneul parietal, fața viscerală a segmentelor hepatice V–VI și vena cavă inferioară, fără semne de invazie locală, înglobând vasele suprarenaliene. S-a practicat disecția laborioasă a formațiunii tumorale, fără evidențierea unui plan de clivaj la nivelul venei cave inferioare. În acest context, s-a realizat clampajul temporar al venei cave inferi-

www.revistamedicalmarket.ro

INOVAȚIE ȘI ERGONOMIE Scaunele Medicale LEMI Scaunele medicale joacă un rol esențial în asigurarea confortului pacienților și a eficienței procedurilor medicale. Printre cele mai renumite branduri din domeniu se află LEMI, un lider global în proiectarea și fabricarea de mobilier medical de înaltă calitate, cu o experiență de peste trei decenii. Originară din Italia, compania se remarcă prin excelența designului, durabilitate și funcționalitate. LEMI în domeniul medical Scaunele medicale LEMI sunt proiectate să întâmpine cerințele specifice mai multor domenii, inclusiv estetică, ginecologie, dermatologie și stomatologie. Acestea sunt concepute pentru a optimiza fluxul de lucru al medicilor, oferind în același timp confort maxim pacienților. Designul ergonomic reduce oboseala întâlnită în timpul procedurilor prelungite, iar materialele de înaltă calitate asigură durabilitatea pe termen lung. Caracteristici cheie 1. Ergonomie superioară: Scaunele LEMI sunt reglabile în multiple direcții, adaptându-se perfect nevoilor medicilor și pacienților. 2. Materiale premium: Tapițeriile sunt realizate din materiale rezistente la uzură și ușor de curățat, respectând cele mai înalte standarde de igienă. 3. Tehnologie avansată: Modelele sunt dotate cu sisteme electrice de reglare, telecomenzi intuitive și funcții automate pentru memorarea pozițiilor utilizate frecvent. 4. Design personalizabil: Scaunele pot fi configurate în funcție de cerințele specifice ale cabinetului, cu o gamă variată de culori și accesorii disponibile. De ce să alegeți LEMI? Investiția într-un scaun medical LEMI este o alegere strategică pentru orice profesionist din domeniul medical. Aceste scaune nu doar că îmbunătățesc experiența pacienților, dar contribuie și la eficientizarea activităților zilnice. Designul italian, cunoscut pentru eleganță și funcționalitate, înseamnă că fiecare scaun LEMI este o combinație perfectă între estetică și performanță. Concluzie Scaunele medicale LEMI reprezintă un standard de excelență în domeniul medical, oferind soluții inovatoare pentru nevoile profesioniștilor. Dacă sunteți în căutarea unui produs care să asigure calitate, confort și durabilitate, LEMI este alegerea ideală. Distribuție în România Scaunele medicale LEMI sunt distribuite în exclusivitate în România de către GR Estetica Distribution SRL. Pentru mai multe informații, comenzi sau detalii despre produse, ne puteți contacta la: - Email: office@grestetica.ro - Telefon: 0722.183.231 - Website: www.lemi-romania.ro Explorați gama completă de scaune LEMI și transformați-vă practica medicală cu ajutorul tehnologiei de ultimă generație!

Articole de specialitate

monitorizare și continuare a tratamentului oncologic, urmând să beneficieze de radioterapie și imunoterapie cu Dinutuximab beta (5 cure), intercalate cu tratament de diferențiere tumorală cu acid 13-cis-retinoic (6 cure), conform protocolului terapeutic.

Discuții

Fig. 3 - Secțiune coronară CT preoperator

oare cu pensă Satinsky, urmat de excizia completă a formațiunii tumorale și sutură. Examenul histopatologic al piesei de rezecție a evidențiat o proliferare tumorală dezvoltată la nivelul glandei suprarenale, alcătuită predominant din celule ganglionare mature, asociate focal cu componente neuroblastice reziduale dispuse izolat sau în mici agregate. Activitatea mitotică și indicele de cariorexis la nivelul componentei neuroblastice au fost reduse (<2%). Au fost identificate multiple modificări post-terapeutice, sugestive pentru un răspuns favorabil la chimioterapie. Proliferarea tumorală era delimitată de o capsulă fibroasă fără depășirea acesteia, excizia fiind completă, cu margini de rezecție negative (rezecție R0). Postoperator, pacientul a fost transferat în Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, unde a beneficiat de monitorizare și tratament de specialitate timp de 48 de ore, evoluția imediată fiind favorabilă. Evoluția postoperatorie a fost lipsită de complicații. În ziua a 5-a postoperator s-au suprimat drenajele peritoneale, iar la 7 zile de la intervenția chirurgicală pacientul a fost externat din clinica noastră în stare generală bună. Ulterior, pacientul a continuat tratamentul oncologic conform protocolului terapeutic. La 21 de zile postoperator a fost inițiată chimioterapia de condiționare conform protocolului Bu-Mel (Busulfan–Melphalan). În zilele 28 și 29 postoperator s-a efectuat administrarea celulelor stem hematopoietice autologe (CSH), utilizând grefon crioprezervat, procedura desfășurându-se fără incidente. În prezent, pacientul se află în curs de

32

Tratamentul neuroblastomului cu risc înalt la pacientul pediatric este unul multimodal, incluzând chimioterapie, imunoterapie, radioterapia și intervenție chirurgicală. Cei mai importanți factori prognostici clinici sunt vârsta la diagnostic și stadiul bolii, iar dintre factorii biologici se remarcă statusul genei MYCN și clasificarea histopatologică a tumorii. Pentru pacienții încadrați în categoria de risc înalt, chimioterapia reprezintă elementul central al tratamentului. Neuroblastomul este o tumoră chimiosensibilă, iar schemele multidrog permit obținerea unui răspuns tumoral semnificativ la majoritatea copiilor cu boală metastatică. Cu toate acestea, prognosticul rămâne rezervat, întrucât vindecarea este dificil de obținut în această categorie de pacienți, iar dezvoltarea chimiorezistenței și apariția recăderilor constituie provocări majore terapeutice. Managementul actual al neuroblastomului high-risk presupune administrarea unei chimioterapii intensive de inducție, urmată de consolidare prin chimioterapie mieloablativă și tratament țintit pentru boala reziduală. Recoltarea celulelor stem, necesare restabilirii funcției hematopoietice prin transplant autolog, se realizează, de regulă, după primele cicluri de chimioterapie de inducție. Rezectia chirurgicală a tumorii primare și a determinărilor secundare macroscopice este, în general, abordată după obținerea unui răspuns favorabil la tratamentul sistemic, de obicei după aproximativ cinci cicluri de chimioterapie. Toți pacienții cu risc crescut primesc 13-cis-retinoic acid per os de doua ori pe zi timp de 2 săptămâni, în total 6 cicluri la interval de 2 săptămâni (6 luni în total). În ultimii ani, imunoterapia bazată pe anticorpi monoclonali anti-GD2, antigen exprimat pe suprafața celulelor tumorale, a demonstrat rezultate promițătoare în tratamentul formelor avansate de boală. Eficacitatea acesteia poate fi amplificată prin asocierea factorului de stimulare a

Oncologie

coloniilor granulocito-macrofagice (GMCSF) și a interleukinei-2 (IL-2). Prognosticul pacientului prezentat rămâne rezervat, având în vedere diagnosticul de neuroblastom slab diferențiat cu risc înalt, asociat cu metastaze osoase, medulare, ganglionare, pleurale și intracraniene. Cu toate acestea, tratamentul chimioterapic administrat anterior intervenției chirurgicale a determinat o regresie semnificativă a tumorii primare și a majorității determinărilor secundare, permițând efectuarea unei rezecții complete (R0). Particularitatea cazului constă în debutul nespecific al bolii, manifestat prin fatigabilitate și somnolență, simptomatologie atribuită inițial unei anemii carențiale. La momentul stabilirii diagnosticului, pacientul prezenta însă o formațiune tumorală retroperitoneală de dimensiuni impresionante, asociată cu multiple determinări secundare, ilustrând caracterul agresiv și potențialul metastatic crescut al neuroblastomului cu risc înalt.

Concluzii Prezentăm cazul unui pacient de sex masculin, în vârstă de 4 ani, diagnosticat cu neuroblastom slab diferențiat, cu indice MKI scăzut (grup histologic nefavorabil), status MYCN nedeterminat și boală metastatică extinsă. Administrarea tratamentului chimioterapic neoadjuvant a determinat o regresie semnificativă a tumorii primare și a determinărilor secundare, permițând efectuarea unei rezecții chirurgicale complete (R0). Evoluția postoperatorie a fost favorabilă, pacientul aflându-se în prezent în cursul tratamentului oncologic adjuvant. Acest caz evidențiază importanța diagnosticului precoce, a abordării multidisciplinare și a tratamentului multimodal în managementul neuroblastomului pediatric cu risc înalt. Bibliografie 1. Coran AG, Adzick NS, Krummel TM, Laberge JM, Shamberger RC, Caldamone AA, editors. Pediatric Surgery. 7th ed. Philadelphia: Elsevier; 2012. 2. Holcomb GW III, Murphy JP, St. Peter SD, editors. Ashcraft’s Pediatric Surgery. 6th ed. Philadelphia: Elsevier Saunders; 2014. 3. Hayat MA. Pediatric Cancer: Neuroblastoma. Dordrecht: Springer; 2012.

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Oncologie

33

Articole de specialitate

Biomarkerii salivari pentru diagnosticul precoce al carcinomului oral cu celule scuamoase: cât de aproape sunt de implementarea în practica clinică? Carcinomul oral cu celule scuamoase (OSCC) reprezintă cea mai frecventă neoplazie malignă a cavității orale și continuă să fie diagnosticat predominant în stadii avansate, ceea ce influențează negativ prognosticul și supraviețuirea pacienților. Deși examenul histopatologic rămâne standardul de aur pentru confirmarea diagnosticului, caracterul său invaziv limitează utilizarea în programele de screening. În ultimul deceniu, saliva a devenit una dintre cele mai promițătoare surse pentru identificarea biomarkerilor non-invazivi capabili să detecteze precoce modificările asociate transformării maligne. Numeroase studii au investigat microARN-uri, citokine inflamatorii, proteine, markeri epigenetici, vezicule extracelulare și componente ale microbiomului oral, raportând performanțe diagnostice variabile. Prezentul articol sintetizează dovezile actuale privind biomarkerii salivari cu cel mai mare potențial de implementare clinică și analizează principalele obstacole care împiedică integrarea acestora în practica medicală curentă. Deși biomarkerii individuali au demonstrat rezultate promițătoare, cele mai bune performanțe sunt obținute prin paneluri multimarker și prin integrarea tehnicilor moleculare moderne. Standardizarea procedurilor de recoltare, validarea multicentrică și definirea unor praguri diagnostice comune reprezintă pași esențiali înainte de introducerea acestor teste în practica clinică. Dr. Iris-Iuliana Adam Spitalul Sf. Constantin, Brașov, Dental Elite, Brașov

Conf. Univ Dr. Alina Ormenișan

C

Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș

arcinomul oral cu celule scuamoase (oral squamous cell carcinoma – OSCC) reprezintă aproximativ 90% dintre toate tumorile maligne ale cavității orale și constituie o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial. În ciuda progreselor înregistrate în chirurgie, radioterapie și terapiile sistemice, supraviețuirea globală la cinci ani rămâne relativ redusă, în principal deoarece majoritatea cazurilor sunt diagnosticate în stadii avansate. În aceste situații, tratamentul presupune intervenții chirurgicale extinse și terapii multimodale, asociate frecvent cu afectarea funcțională și estetică a pacientului. Diagnosticul precoce reprezintă unul dintre cei mai importanți factori care influențează prognosticul. Atunci când tumora este identificată în stadiile incipiente, rata de supraviețuire poate depăși

34

80%, iar tratamentul este considerabil mai puțin agresiv. Cu toate acestea, multe leziuni potențial maligne orale sunt asimptomatice sau prezintă manifestări clinice nespecifice, ceea ce întârzie prezentarea pacientului la medic și implicit stabilirea diagnosticului. În prezent, biopsia urmată de examen histopatologic reprezintă standardul de aur pentru confirmarea diagnosticului de OSCC. Deși această metodă oferă o acuratețe ridicată, caracterul său invaziv, costurile asociate și imposibilitatea utilizării în screeningul populațional au stimulat dezvoltarea unor metode alternative de diagnostic precoce. În acest context, saliva a atras un interes considerabil datorită avantajelor sale evidente. Recoltarea este simplă, rapidă, nedureroasă și poate fi repetată ori de câte ori este necesar, fără disconfort pentru pacient. În plus, saliva reflectă atât modificările locale produse de tumora orală, cât și numeroase modificări sistemice, conținând proteine, acizi nucleici, metaboliți, citokine și vezicule extracelulare care pot servi drept biomarkeri ai carcinogenezei. În ultimii ani au fost publicate numeroase studii privind utilizarea biomarkerilor salivari în diagnosticul precoce al OSCC. Cu toate acestea, rezultatele sunt adesea heterogene, iar foarte puțini biomarkeri au demonstrat performanțe suficiente pentru a putea fi integrați în practica clinică. În prezent, tendința cercetării se orientează către utilizarea panelurilor

Oncologie

multimarker și a algoritmilor de inteligență artificială, care permit combinarea mai multor biomarkeri pentru creșterea sensibilității și specificității diagnostice. Scopul prezentului articol este de a analiza critic biomarkerii salivari care beneficiază în prezent de cele mai solide dovezi științifice și de a evidenția perspectivele implementării acestora în diagnosticul precoce al carcinomului oral cu celule scuamoase.

Material și metodă: A fost realizată o analiză narativă a literaturii de specialitate privind biomarkerii salivari utilizați în diagnosticul precoce al carcinomului oral cu celule scuamoase. Au fost incluse meta-analize, review-uri sistematice și studii clinice publicate în ultimii ani, care au evaluat performanța diagnostică a biomarkerilor salivari prin indicatori precum sensibilitatea, specificitatea și aria de sub curba ROC (AUC). Analiza s-a concentrat asupra biomarkerilor cu cel mai ridicat nivel de evidență și cu cel mai mare potențial de implementare clinică, fiind excluși markerii exclusiv prognostici sau cei aflați într-un stadiu incipient de cercetare.

Rezultate și discuții: Analiza literaturii evidențiază faptul că biomarkerii salivari reprezintă o alter-

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

nativă promițătoare pentru diagnosticul precoce al carcinomului oral cu celule scuamoase (OSCC), datorită caracterului lor neinvaziv și posibilității de repetare a recoltării. Cu toate acestea, performanța diagnostică diferă între categoriile de biomarkeri investigate, iar până în prezent niciun marker individual nu a fost validat pentru utilizarea clinică de rutină. Citokinele inflamatorii, în special IL-6, IL-8 și TNF-α, sunt printre cei mai bine studiați biomarkeri salivari. Creșterea concentrațiilor acestora reflectă răspunsul inflamator asociat carcinogenezei și a fost raportată constant la pacienții cu OSCC. Dintre acestea, TNF-α a demonstrat cea mai mare specificitate diagnostică, în timp ce IL-6 și IL-8 au prezentat un echilibru favorabil între sensibilitate și specificitate. Totuși, valorile lor pot fi influențate de afecțiuni inflamatorii ale cavității orale, ceea ce limitează utilizarea lor ca teste independente. MicroARN-urile reprezintă una dintre cele mai promițătoare direcții de cercetare. Studiile analizate arată că panelurile de microARN oferă performanțe diagnostice superioare markerilor individuali, atingând în unele cazuri valori AUC de peste 0,95. În mod similar, biomarkerii bazați pe ARN mesager (mRNA), determinați prin tehnici PCR, au demonstrat sensibilitate și specificitate ridicate, confirmând potențialul lor pentru depistarea modificărilor moleculare precoce. Rezultate încurajatoare au fost raportate și pentru biomarkerii proteici, precum AHSG, AZGP1, KRT6C și BPIFB2, precum și pentru biomarkerii emergenți, inclusiv veziculele extracelulare și microbiomul oral. Cu toate acestea, dovezile disponibile provin în principal din studii cu loturi reduse și metodologii heterogene, ceea ce limitează comparabilitatea rezultatelor. Un aspect evidențiat în majoritatea studiilor este superioritatea panelurilor multimarker comparativ cu biomarkerii individuali. Combinarea citokinelor, microARN-urilor și proteinelor salivare determină o creștere semnificativă a performanței diagnostice și poate reduce numărul rezultatelor fals pozitive. În plus, integrarea acestor biomarkeri cu metode moderne de analiză și algoritmi de inteligență artificială reprezintă una dintre cele mai promițătoare direcții pentru dezvoltarea unor teste de screening eficiente.

În ciuda rezultatelor favorabile, implementarea clinică este încă limitată de lipsa standardizării procedurilor de recoltare și analiză, de absența unor valori prag universal acceptate și de numărul redus al studiilor prospective multicentrice. Prin urmare, biomarkerii salivari trebuie considerați în prezent instrumente complementare examenului clinic ți histopatologic, cu un potențial important pentru îmbunătățirea diagnosticului precoce al OSCC, dar care necesită validare suplimentară înainte de utilizarea de rutină.

Concluzii: Biomarkerii salivari reprezintă o direcție promițătoare pentru diagnosticul precoce al carcinomului oral cu celule scuamoase, datorită caracterului lor non-invaziv și potențialului de a identifica modificările moleculare asociate carcinogenezei. Dintre biomarkerii analizați, citokinele inflamatorii, microARN-urile și panelurile multimarker au demonstrat cele mai bune performanțe diagnostice. Cu toate acestea, heterogenitatea studiilor, lipsa standardizării metodelor de analiză și absența validării prospective multicentrice împiedică, în prezent, implementarea lor în practica clinică de rutină. Dezvoltarea unor paneluri multimarker standardizate și validarea acestora în studii clinice de amploare ar putea facilita introducerea unor teste salivare fiabile, contribuind la depistarea precoce a OSCC și la îmbunătățirea managementului pacienților. Cuvinte-cheie: carcinom oral cu celule scuamoase, OSCC, salivă, biomarkeri, diagnostic precoce, screening Bibliografie: 1. Sung H, Ferlay J, Siegel RL, et al. Global Cancer Statistics 2020: GLOBOCAN estimates of incidence and mortality worldwide for 36 cancers in 185 countries. CA Cancer J Clin. 2021;71(3):209-249. 2. Bray F, Laversanne M, Sung H, et al. Global cancer statistics 2022: GLOBOCAN estimates of incidence and mortality worldwide. CA Cancer J Clin. 2024. 3. Warnakulasuriya S. Oral potentially malignant disorders: A comprehensive review. Oral Oncol. 2020;102:104550. 4. Elashoff D, Zhou H, Reiss J, et al. Prevalidation of salivary biomarkers for

oral cancer detection. Cancer Epidemiol Biomarkers Prev. 2012;21:664-672. 5. Yakob M, Fuentes L, Wang MB, et al. Salivary biomarkers for detection of oral squamous cell carcinoma – current state and recent advances. Curr Oral Health Rep. 2014;1:133-141. 6. Khurshid Z, Zafar MS, Khan E, et al. Role of salivary biomarkers in oral cancer detection. Adv Clin Chem. 2021;102:205-239. 7. Rapado-González O, Majem B, Muinelo-Romay L, et al. Salivary biomarkers for cancer diagnosis: current evidence and future challenges. Cancer Lett. 2020;469:125-143. 8. Rivera C. Essentials of oral cancer. Int J Clin Exp Pathol. 2015;8:11884-11894. 9. Nagler RM. Saliva as a tool for oral cancer diagnosis and prognosis. Oral Oncol. 2009;45:1006-1010. 10. Javaid MA, Ahmed AS, Durand R, Tran SD. Saliva as a diagnostic tool for oral and systemic diseases. J Oral Biol Craniofac Res. 2016;6:66-75. 11. Lingen MW, Kalmar JR, Karrison T, Speight PM. Critical evaluation of diagnostic aids for oral cancer detection. Oral Oncol. 2008;44:10-22. 12. Yakob M, et al. Salivary biomarkers in oral squamous cell carcinoma. J Oral Pathol Med. 2014. 13. Rapado-González O, et al. Salivary extracellular vesicles in oral cancer. Cancers. 2021. 14. Momen-Heravi F, Bala S. Emerging role of extracellular vesicles in oral cancer diagnosis. Oral Oncol. 2018. 15. Momen-Heravi F, et al. Current methods for isolation of salivary exosomes. J Transl Med. 2013. 16. Adeola HA, et al. Salivary proteomics in oral cancer biomarker discovery. Proteomics Clin Appl. 2021. 17. Nagi R, et al. Salivary biomarkers for early diagnosis of oral squamous cell carcinoma: a systematic review. J Oral Maxillofac Pathol. 2021. 18. Kaur J, Jacobs R, Huang Y, et al. Salivary biomarkers for oral cancer and oral potentially malignant disorders. Diagnostics. 2023. 19. Walsh T, et al. Clinical utility of salivary biomarkers in oral cancer screening. Oral Dis. 2023. 20. Thomson PJ. Perspectives on oral cancer screening and early diagnosis. Br Dent J. 2018.

Oncologie

35

SOLUȚII AVANSATE PENTRU DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT ÎN ONCOLOGIE Dozator automat de citostatice Pharmoduct

Beneficii: • Siguranță totală: Dozare în mediu steril și decontaminare automată cu ozon pentru prevenirea contaminării încrucișate. • Protecția personalului: Pregătire 100% automatizată a tratamentelor oncologice, eliminând expunerea directă la substanțe citotoxice. • Control & Precizie: Identificare prin cod de bare și verificare gravimetrică în timp real pentru trasabilitate completă. • Eficiență sporită: Reconstituire, etichetare personalizată și sortare automată. Indicatori cheie: • 35 dozări / oră • 300+ tipuri de medicamente gestionate • 100% trasabilitate și verificare a dozei

Sistem RMN deschis 0.3T OPENMARK III

Special conceput pentru a oferi un nivel ridicat de confort pacienților, reducând semnificativ senzația de claustrofobie și facilitând examinarea pacienților pediatrici, geriatrici sau cu nevoi speciale. OPENMARK III reprezintă o alegere echilibrată între performanță, confortul pacientului și eficiența investiției, fiind potrivit atât pentru centre noi de imagistică, cât și pentru extinderea capacităților existente. Avantaje: ✔ Design deschis pentru confort sporit al pacientului ✔ Magnet permanent de 0.3 Tesla cu costuri reduse de operare și mentenanță ✔ Calitate excelentă a imaginii pentru o gamă largă de aplicații clinice ✔ Flux de lucru eficient și interfață intuitivă pentru operatori ✔ Soluție accesibilă pentru clinici și spitale care doresc să își extindă serviciile de imagistică

Computer tomograf InsitumCT 768, Sinovision

Sistem CT de 128 slice-uri, cu apertură de 76 cm, conceput pentru o calitate excelentă a imaginii, flux de lucru eficient și doze reduse de radiații.

Diagnostic oncologic mamar avansat cu Planmed Clarity+ Planmed Clarity+™ reprezintă a treia generație a acestei familii de mamografe digitale, fiind o evoluție directă a modelului clasic Planmed Clarity™ Versiunea Clarity+ aduce îmbunătățiri majore axate pe diagnostic avansat, viteză de scanare și o flexibilitate extinsă: ✔ Diagnostic superior pentru sâni denși: Introducerea tehnologiei dualenergy pentru substanța de contrast (CEM) ajută la delimitarea mult mai clară a tumorilor prin evidențierea vascularizației crescute. ✔ Flux de lucru accelerat: Reconstrucțiile 3D și procesarea sunt optimizate pentru ca radiologul să poată analiza rapid volumele de țesut obținute în timp record.

Proton Impex 2000 SRL

Proton Impex 2000 SRL Str. Ionel Teodoreanu 5, 077190, Voluntari, Ilfov 0728.193.391 • 021.224.52.81 http://proton.com.ro www.oncomedglobal.com

Articole de specialitate

Neoplaziile asociate endometriozei Povestea endometriozei începe în 1690 cu raportarea unor leziuni peritoneale hemoragice la femei efectuată de către medicul german Daniel Schrön; patologului Karl von Rokitansky îi aparţine prima descriere microscopică a prezenţei ţesutului endometrial în localizări ectopice, în 1860. Termenul endometrioză a fost creat de ginecologul John A. Sampson în 19201. Deşi există cca 62.000 de raportări de caz şi articole indexate în literatura medicală, endometrioza rămâne semnificativ subdiagnosticată. Datele OMS relevă faptul că această patologie cronică afectează cca 10% din femeile aflate în perioadă activă sexual la nivel mondial, i.e. cca 190 de milioane de persoane2, diagnosticul fiind stabilit după cca 7-10 ani de la debutul simptomelor, cu frecvente agravări şi complicaţii care impactează direct calitatea vieţii. Eforturile de conştientizare şi reducere a timpului până la diagnostic şi de diminuare a complicaţiilor nu sunt suficiente în acest moment: analizele predictive indică o tendiţă crescătoare semnificativă a acestora până în 20503. Dr. Mihai C. Stoicea Medic patolog, Regina Maria

E

ndometrioza nu este o afecţiune tumorală, ci o formă de ectopie particulară care colonizează diferite ţesuturi, cu ciclicitate evolutivă, care, spre deosebire de alte ectopii, antrenează modificări inflamatorii cronice, stres oxidativ important şi fibroză. Endometrioza localizată la nivelul peretelui abdominal, frecvent asociată cicatricelor postlaparatomie, este adesea o leziune singulară; alteori însă, poate asocia leziuni diseminate, profunde, la nivel pelvin (e.g. ovare, ligamente uterine, sept rectovaginal, peritoneu pelvin, col uterin, salpinge) sau extrapelvin (e.g. tract gastrointestinal, torace, cerebrum, testicul)4. Endometrioza profundă asociază frecvent adenomioză, cu diferite variante de metaplazie epitelială (e.g. eosinofilă, tubară, în „cui de tapiţer”, scuamoasă), metaplazie tubo-endometrială a epiteliului endocervical; de asemenea, aspecte invazive limfo-vasculare, diseminare ganglionară, ocazional cu hiperplazie de resturi mezonefrice, paramezonefrice, sindrom de duct paramezonefric persistent4,5. Endometrioza profundă prezintă adeseori aspect imagistic pseudotumoral, cu invazie în rect şi vezica urinară; la nivel vezical, pot fi înâlnite aspecte pseudotumorale cu glande cu epiteliu mixt, i.e. endometrial, endosalpingian şi endocervical, prezentare încadrată ca müllerianoză6. În context gestaţional şi perigestaţional, una dintre prezentările

38

pseudotumorale este alcătuită din enclave stromale endometriale ectopice cu decidualizare extensivă, denumită deciduoză7. Denumirea clinică de endometriom nu constituie un proces neoplazic, ci o leziune endometriozică chistică, cu localizare frecvent ovariană, pentru care încadrarea patologică este de chist endometriozic. Procesul inflamator cronic asociat endometriozei, frecvent corelat cu hiperestrogenism endogen sau exogen, poate conduce, în timp, prin activarea de oncogene şi inhibarea de gene supresoare tumorale la aparitţia de atipii (i.e. endometrioză ati-

Figura 1. Embol endometriozic intravenular. HE, 50X. © MC Stoicea, Alina Grigore

Figura 2. Endometrioză ganglionară perirectală. HE, 10X şi 200X. © MC Stoicea, Alina Grigore

Figura 3. Micronoduli tumorali cu aspect de adenosarcom şi carcinom endometrioid. HE, 10X şi 20X. © MC Stoicea, Alina Grigore

Oncologie

pică) cu posibilitate de conversie tumorală. Atipiile epiteliale asociate cu cele arhitecturale, asemănătoare hiperplaziei endometriale atipice, sunt întâlnite în 1,7-4,4% din leziunile endometriozice, în majoritatea cazurilor la nivel ovarian8. Endometrioza atipică, deşi morfologic similară hiperplaziei endometriale atipice, nu este codificabilă cu acelaşi cod ICD-O, întrucât reprezintă un proces distinct considerat benign cu potenţial pre-malign; endometrioza atipică este întâlnită în 12% din tumorile maligne asociate endometriozei ovariene9, cu un risc de transformare malignă de 0,3-1%10. Endometrioza tumorigenă acoperă un spectru larg de leziuni, unele benigne (e.g. chistadenom endometrioid, chistadenofibrom endometrioid, adenofibrom endometrioid, adenomiom polipoid atipic), altele borderline (e.g. tumoră endometrioidă borderline, tumoră seromucinoasă borderline), sau, cel mai frecvent, maligne (e.g. carcinom endometrioid, carcinom cu celule clare, carcinom seros, carcinom scuamocelular, carcinom nediferenţiat, carcinosarcom, adenosarcom, sarcom stromal endometrioid)8. Riscul de malignizare a leziunilor endometriozice este scăzut, cca 2-5%, însă riscul de a dezvolta cancere ovariene este de 4,2 ori mare comparativ cu populaţia generală, şi de 9,7 ori mai mare în cazul endometriozei profunde, în special cu localizare ovariană11,12. Predomină carcinoamele ovariene de tip endometrioid şi cu celule clare, mai rar mucinoase şi seroase de grad înalt12. Endometrioza profundă poate asocia malignităţi non-ginecologice: e.g. carcinoame colorectale, carcinoame mamare, melanom, carcinoame bazocelulare, limfoame non-Hodgkin11. Text integral: scanează QR de pe copertă

www.revistamedicalmarket.ro

Intrarea Școala Herăstrău nr. 13, Sector 1, Bucureşti; tel/fax 021.317.91.88/89, e-mail: office@vavian.ro

Articole de specialitate

Limfom non-Hodgkin limfoplasmocitic în remisiune sistemică cu afectare conjunctivală: prezentare de caz și rolul radioterapiei externe în controlul local Limfomul limfoplasmocitic (LLP) este o entitate rară de limfom B cu evoluție indolentă, dar cu potențial de diseminare sistemică și complicații paraneoplazice. Prezentăm un caz clinic complex, cu diagnostic histopatologic inițial la nivelul peretelui abdominal, răspuns complet la chimioterapia sistemică, urmat de apariție tardivă a unei leziuni conjunctivale tratate prin radioterapie externă. Prezentare caz: Pacientă in varsta de 52 de ani, cu debut clinic în 2019, diagnosticată în 2020 cu LMNH limfoplasmocitic stadiul IVB, IPI = 2. A primit 5 cure R CHOP cu remisie completă imagistică, chimioterapia fiind oprită după un accident vascular ischemic. Ulterior, în 2025, s a documentat o leziune conjunctivală dreaptă cu suspiciune de implicare limfomatoasă; examenul anatomopatologic și imunohistochimic au sugerat un limfom B de grad scăzut, posibil MALT cu diferențiere plasmocitară sau limfom limfoplasmocitic. S a efectuat radioterapie externă IMRT pe PTV conjunctival drept, 24 Gy în 12 fracții; tratamentul a fost bine tolerat, cu păstrarea funcției vizuale la controlul ulterior. Dr. Măriuca-Mădălina Acatrinei Medic resident Radioterapie, Secția Clinică de Radioterapie, Institutul Regional de Oncologie, Iași, România

Șef. Lucrări Dr. Anca Munteanu Medic primar Radioterapie, Universitatea de Medicină și farmacie Grigore T. Popa, Iași, Institutul Regional de Oncologie, Iași

C

azul subliniază importanța supravegherii pe termen lung a pacienților cu limfoame B indolente, posibilitatea apariției unor localizări extraganglionare tardive și utilitatea radioterapiei locale în controlul unei leziuni conjunctivale, în absența unei boli sistemice detectabile. Cuvinte-cheie: limfom non-Hodgkin, limfom limfoplasmocitic, limfom MALT, conjunctivă, radioterapie, IMRT, recidivă tardivă, tratament local

Introducere Limfoamele non-Hodgkin cu celulă B de grad scăzut și diferențiere plasmocitară reprezintă o categorie complexă de neoplazii limfoide, în care integrarea datelor clinice, imagistice, anatomopatologice și imunohistochimice este esențială pentru stabilirea diagnosticului corect. În

40

practica clinică pot exista situații în care particularitățile morfologice nu permit diferențierea completă între un limfom limfoplasmocitic și alte limfoame B indolente, în special limfoamele din zona marginală cu diferențiere plasmocitară. Particularitatea cazului prezent constă atât în evoluția îndelungată a bolii, cu obținerea unei remisiuni sistemice după tratamentul inițial, cât și în apariția, la câțiva ani distanță, a unei leziuni conjunctivale care a ridicat problema unei noi localizări limfomatoase. În absența unor adenopatii semnificative sau a altor determinări tumorale evidențiabile imagistic, conduita a fost orientată către tratament local prin radioterapie externă. Afectarea conjunctivală de etiologie limfomatoasă poate reprezenta o situație clinică dificilă, deoarece simptomatologia inițială poate fi discretă, iar diagnosticul diferențial include atât leziuni reactive, cât și alte neoplazii hematologice. În acest context, examenul histopatologic coroborat cu imunohistochimia și, atunci când este necesar, cu investigații de biologie moleculară, au un rol esențial. Prezentăm în continuare evoluția clinică, diagnosticul și tratamentul unei paciente cu limfom B de grad scăzut cu diferențiere plasmocitară, cu apariția unei leziuni conjunctivale la aproximativ cinci ani după diagnosticul inițial și tratarea acesteia prin radioterapie externă cu tehnică IMRT.

Oncologie

Prezentarea cazului Pacienta, în vârstă de 52 ani, fumătoare, fără antecedente patologice personale cunoscute la momentul diagnosticului, a prezentat debutul aparent al bolii în cursul anului 2019, prin tumefiere și dureri localizate la nivelul fosei iliace drepte, asociate cu astenie fizică, fatigabilitate și scădere ponderală de aproximativ 10 kg. În urma unei examinări ecografice de rutină au fost identificate adenopatii inghinale și o formațiune tumorală la nivelul peretelui abdominal în fosa iliacă dreaptă. Evaluarea imagistică ulterioară prin tomografie computerizată și imagistică prin rezonanță magnetică abdominală a evidențiat adenopatii iliace bilaterale, mai voluminoase pe partea dreaptă, cu formarea unui conglomerat adenopatic de aproximativ 55/16/40 mm. În fosa iliacă dreaptă a fost descrisă și o formațiune tumorală biconvexă, de aproximativ 36/21/86 mm, situată la nivelul dermului profund, în contact cu planul muscular superficial, fără semne imagistice de invazie. Au fost identificate, de asemenea, multiple formațiuni similare, de dimensiuni mai mici, în fosa iliacă stângă, paravertebral și fesier stâng. Nu au fost evidențiate adenopatii supradiafragmatice, iar ficatul și splina prezentau aspect normal. Pentru stabilirea diagnosticului, pacienta s-a adresat serviciului de Chirurgie al Institutului Regional de Oncologie, fiind efectuată biopsia formațiunii tumora-

www.revistamedicalmarket.ro

Echipamente medicale radiologice digitale fixe și mobile Sisteme de digitalizare și consumabile radiologice Service și asistență tehnică de specialitate GCC – Partener exclusiv autorizat în România și Republica Moldova pentru Grafie Digitală fixă, mobilă și fluoroscopie: VISARIS, LANMAGE, PERLOVE

VISION V (Visaris) Sistem premium de Radiologie Digitală fixă ce produce o calitate excelentă a imaginii, caracterizat de funcționalitate ridicată, design impresionant, operare simplă și logică.

AKSO PREMIUM (Lanmage) Sistem de Radiologie Digitală mobilă suplu și foarte ușor de manevrat, cu poziționare flexibilă, vizibilitate maximă, inteligent, versatil, cu autonomie mare a bateriei și semnal neobstrucționat până la 15 m.

PLX 118F (Perlove) C-arm mobil cu detector plan, imagini ultra-clare la doză minimă de radiații. Ideal pentru ortopedie, chirurgie spinală și traumatologie. Performanță avansată, design compact, eficiență clinică crescută.

GCC – Partener exclusiv autorizat SWISSRAY pentru Service și Distribuție în România și Republica Moldova Mentenanță optimă pentru echipamente radiologice de înaltă clasă Asigurăm servicii specializate și autorizate de reparații, mentenanță, intervenții la cerere și întreținere preventivă pentru sistemele radiologice SWISSRAY instalate în orice unitate medicală din România sau Republica Moldova.

Concepute cu precizie, servisate cu mare grijă Înțelegem importanța funcționării optime a echipamentelor SWISSRAY care sunt esențiale pentru siguranța pacienților și a utilizatorilor. O întreținere regulată și profesionistă este crucială pentru a asigura rezultate radiologice precise și un diagnostic corect.

Când pacientul este pe primul loc, Timpul Contează Echipa noastră de experți garantează răspuns prompt și soluționare rapidă oriunde în România sau Republica Moldova, folosind piese originale și tehnici avansate, astfel încât echipamentele dumneavoastră radiologice SWISSRAY să funcționeze la parametri maximi în mod continuu.

Alegându-ne pe noi, alegeți siguranța, eficiența și excelența în domeniul radiologiei Noi ne focalizăm experiența pe funcționarea optimă a echipamentelor radiologice SWISSRAY, pentru ca dumneavoastră să vă puteți focaliza expertiza pe ceea ce contează cel mai mult – sănătatea pacientului. GREENBERG & COHEN CONSULT: www.greenberg.ro Str. Giuseppe Garibaldi nr. 8-10, București, Telefon 021-4116063, Email office@greenberg.ro

Articole de specialitate

le de la nivelul peretelui abdominal drept la data de 05.05.2020. Examenul anatomopatologic și imunohistochimic inițial a susținut diagnosticul de limfom non-Hodgkin de zonă marginală, cu expresie CD20, CD79, CD38, PAX5 și MUM1, cu indice proliferativ Ki-67 de aproximativ 30%. Descrierea histopatologică a biopsiei a consemnat un aspect sugestiv pentru un limfom B cu celulă mică, de grad scăzut, cu diferențiere plasmocitară, fiind considerată posibilitatea unui limfom limfoplasmocitic în cazul excluderii unui limfom MALT cu diferențiere plasmocitară. La prima internare, în data de 18.05.2020, clinic se obiectiva o adenopatie inghinală dreaptă dureroasă, de aproximativ 2 cm, precum și o formațiune tumorală palpabilă în fosa iliacă dreaptă, de aproximativ 5/6 cm, nedureroasă și mobilă. Din punct de vedere biologic, hemograma a fost în limite, cu excepția unei trombocitopenii discrete. Parametrii hepatici și renali, sideremia, fibrinogenul și proteina C reactivă au fost în limite normale. Proteinograma evidenția un nivel al proteinelor totale de 8,76 g/dL, iar imunoglobulinele evidențiau IgM 1040 mg/ dL și IgA 1320 mg/dL, cu prezența unui pic monoclonal în regiunea beta, cuantificat la aproximativ 4,2%. VSH a fost de 40 mm/1h. Bilanțul viral, incluzând Ag HBs, anticorpi anti-HBc, anticorpi anti-HCV și HIV, a fost negativ. Pe baza tabloului clinico-biologic și a datelor anatomopatologice, s-a stabilit diagnosticul de limfom non-Hodgkin limfoplasmocitic, stadiul IVB, IPI=2. S-a indicat tratament sistemic cu imunochimioterapie de tip R-CHOP, planificat pentru opt cure, cu reevaluare imagistică după primele patru și după opt cicluri.

Tratamentul sistemic și evoluția bolii La data de 03.06.2020 pacienta s-a prezentat pentru inițierea tratamentului. Tabloul clinic și biologic a permis administrarea primei cure R-CHOP, cu toleranță favorabilă. Au fost administrate în total cinci cure R-CHOP, cu toleranță hematologică favorabilă. Evoluția a fost însă complicată de apariția unui accident vascular cerebral ischemic, soldat cu hemipareză stângă. În

42

acest context, tratamentul chimioterapic a fost sistat, pacienta urmând ulterior un program de recuperare medicală în perioada noiembrie 2020 – mai 2021. Recuperarea deficitului motor a fost parțială. Un examen CT cranio-cerebral efectuat la 09.06.2020 nu evidențiase leziuni focale cerebrale infra- sau supratentoriale. Evaluarea imagistică după cinci cure de R-CHOP a evidențiat răspuns complet. Examenul CT torace-abdomen-pelvis din 03.11.2020 nu a evidențiat determinări tumorale ganglionare în volumul scanat. În consecință, cazul a fost discutat în cadrul comisiei hemato-oncologice, fiind decisă supravegherea clinică și imagistică periodică. În februarie 2021 pacienta a descris apariția unor dureri la nivelul umărului stâng. Evaluarea radiologică efectuată la acest nivel a evidențiat două leziuni osteolitice la nivelul capului humeral, modificări care au impus monitorizare. La reevaluarea clinico-biologică din 12.05.2021, evaluarea medulară cu imunofenotipare a certificat menținerea remisiunii complete. Ulterior, pacienta a continuat supravegherea hematologică și imagistică. Examenule CT torace-abdomen-pelvis efectuate la interval de 6 luni nu au evidențiat leziuni noi suspecte în volumul investigat. Evoluția globală până în 2025 a fost, prin urmare, compatibilă cu menținerea unui control sistemic foarte bun al bolii, fără evidențierea unei progresii sistemice manifeste.

Apariția leziunii conjunctivale În cursul anului 2025, pacienta a efectuat o evaluare oftalmologică determinată de apariția unui disconfort la nivelul conjunctivei drepte. Biopsia oculară efectuată la data de 07.05.2025 a evidențiat inițial un infiltrat limfocitar de tip reactiv, cu fenotip predominant B. Totuși, ținând cont de antecedentul oncologic, s-a recomandat completarea investigațiilor prin teste de biologie moleculară pentru identificarea unei eventuale monoclonalități limfoide. Examenul imunohistochimic a evidențiat CD20 pozitiv difuz în aproximativ 85% dintre celulele infiltratului, corespunzătoare limfocitelor B, CD3 pozitiv în rare limfocite T, reprezentând aproxima-

Oncologie

tiv 15%, și un indice proliferativ Ki-67 de aproximativ 3%. Recitirea lamelor la data de 08.05.2025 a modificat interpretarea inițială, aspectele morfologice și imunohistochimice fiind considerate în favoarea unui limfom B de grad scăzut, posibil limfom MALT cu diferențiere plasmocitară extensivă, cu menținerea diagnosticului diferențial față de limfomul limfoplasmocitic, în funcție de corelarea cu tabloul clinic și istoricul personal. Importanța acestui rezultat constă în caracterul său particular: infiltratul conjunctival prezenta un fenotip B predominant și un indice proliferativ redus, caracteristici compatibile cu o proliferare limfoidă indolentă. În același timp, istoricul de limfom limfoplasmocitic ridica posibilitatea unei manifestări tardive a bolii inițiale sau, alternativ, a unei localizări cu caracteristici morfologice suprapuse unei alte entități din spectrul limfoamelor B indolente.

Evaluarea imagistică înaintea radioterapiei În vederea reevaluării statusului oncologic, a fost efectuat examen CT torace-abdomen-pelvis la data de 12.05.2025. Nu au fost identificate adenopatii cu semnificație oncologică, iar segmentele osoase evaluate nu prezentau leziuni suspecte de malignitate. Examenul IRM cranio-cerebral și de orbite, efectuat la data de 22.09.2025 la IRO Iași, nu a evidențiat leziuni suspecte de diseminare secundară intracraniană și nici leziuni suspecte la nivelul orbitei drepte. Astfel, în momentul evaluării pentru tratament radioterapic, pacienta nu prezenta dovezi imagistice pentru o recidivă sistemică extinsă, iar afectarea conjunctivală reprezenta principalul element activ documentat clinic și anatomopatologic.

Tratamentul radioterapic Pacienta s-a adresat serviciului de Radioterapie pentru continuarea tratamentului de specialitate. În perioada 01.10.2025–16.10.2025 a efectuat radioterapie externă la acceleratorul Clinac iX10, utilizând tehnica de radioterapie cu intensitate modulată – IMRT. Text integral: scanează QR de pe copertă

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Semnificația clinică a unei variante genice – punte între analiza de laborator și practica clinică Dr. Biolog, ErCLG Andreea Țuțulan-Cuniță Cytogenomic Medical Laboratory

Dr. Biolog Alexandru Marian Bologa Cytogenomic Medical Laboratory; Dep. Genetică - Facultatea de Biologie, București

Dr. Maria Stratan

P

Medic specialist Genetică medicală, Cytogenomic Medical Laboratory

rotocoalele de îngrijire medicală a pacienților oncologici includ teste genomice în scopul stratificării, al stabilirii prognosticului și al orientării tratamentului. Aceste teste implică identificarea variantelor - de linie germinală sau somatice (dobândite) - printr-o tehnică adecvată, urmată de interpretarea semnificației clinice a acestora. Deși au fost publicate mai multe ghiduri pentru clasificarea ambelor tipuri de variante, nu există, încă, o abordare unitar standardizată. Sistemul de clasificare cel mai răspândit, propus de ghidul American College of Medical Genetics and Genomics (ACMG) - Association for Molecular Pathology (AMP), este dedicat, în principal, liniei germinale, deși recent i s-a adăugat un set de criterii specifice variantelor somatice. Trebuie menționat că acest sistem are și criterii de clasificare specifice pentru un număr în creștere de gene, unele dintre ele asociate cu cancerul ereditar. În paralel, în Marea Britanie a fost dezvoltat sistemul propus de Association of Clinical Genomic Science - UK somatic variant interpretation group (SVIG-UK). De asemenea, mai există și alte propuneri de sisteme alternative. Totuși, în timp ce interpretarea variantelor germinale în cazul bolilor rare, în general, și al cancerului, în particular, este bine integrată în practica clinică, interpretarea semnificației variantelor somatice este încă la început de drum.

44

Oncogeneza este rezultatul acumulării secvențiale de alterări genomice „determinante” („driver”) în celulele tumorale, alterări definite ca fiind localizate în gene asociate cu ciclul celular, conferind un avantaj proliferativ1. În contrast, mutațiile „pasager” sunt prezente în celulele canceroase însă, istoric vorbind, au fost considerate a fi produse incidentale ale instabilității genomice. Astfel, un număr limitat de mutații „driver” - în medie 1-10 per pacient - determină orientarea spre carcinogeneză (ex.: ~1 per pacient în cancerul testicular, tiroidian sau în sarcom, ~4 per pacient în cancerul de vezică urinară, endometrial sau colorectal), pe când mutațiile „pasager” pot fi de ordinul sutelor sau miilor, cu un impact minor. Totuși, acest model simplifică mult complexitatea oncogenezei. În plus, până la 10% dintre pacienți nu prezintă mutații „driver” și, mai mult, mutații „driver” se întâlnesc în țesuturi sănătoase, proporția lor crescând cu vârsta pacientului. Studii recente arată că mutațiile „pasager” pot influența progresia cancerului, iar „semnătura” mutațională și profilul arhitectural subclonal pot avea efecte agregate în tumorigeneză2. În interpretarea semnificației clinice a variantelor implicate în oncogeneză este evaluat potențialul oncogen al acestora și relevanța lor clinică în contextul unui tip tumoral specific. Ambele evaluări sunt necesare în context diagnostic. În conformitate cu sistemul descris de Horak et al.3 și preluat de ACGS - SVIG-UK, variante-

Clasificarea variantei Oncogenică

Probabilitate Scor posterioara pentru a fi ≥10 cauzativă 99%

Probabil oncogenică -probabil oncogenică

Incertă

- incertă

6-9

90% 4-5

67,5% 2-3

32,5% -probabil benignă

0-1

10%

Probabil benignă

-1 - -6

Benignă

≤-7

0,1%

Fig. 1

le sunt descrise a avea semnificație clinică oncogenică, probabil oncogenică, cu semnificație incertă, probabil benignă și benignă (Fig. 1), pe baza unor criterii bine definite (Tabel 1), traduse în scoruri numerice. Variantele oncogenice și probabil oncogenice sunt apoi evaluate pentru acționabilitate conform ghidurilor și recomandărilor specifice fiecărui tip tumoral și încadrate în unul dintre nivelurile descrise de ghidul AMP4: nivelul I - variantă cu semnificație clinică puternică, nivelul II - variantă cu semnificație clinică potențială, nivelul III - variantă cu semnificație clinică necunoscută, nivelul IV - variantă benignă sau probabil benignă. Text integral: scanează QR de pe copertă

Tabel 1. Sumarul criteriilor pentru onco-genicitate* (cf. Burghel et al. J Med Genet 2026;63:147) Cod Criteriu O1 Variantă prezentă în lista variantelor canonice SVIK-UK O2 Variantă nulă într-o genă tumor supre-soare (pe baza studiilor ARN) O3 Absentă sau foarte rară în populația generală (ex.: în ba-za de date gno-mAD) O4 Prevalență crescută în bazele de date pentru variante so-matice (comparativ cu prezența în lotur-ile control)

Categorie De sine stătătoare (stand alone) – oncogenică Very strong (+8)**, Strong (+4), Moderate (+2), Supporting (+1) Moderate (+2), Supporting (+1) Strong (+4), Moderate (+2), Supporting (+1) Moderate (+2), Supporting (+1) Supporting (+1)

O5 Existența unor vari-ante care au aceeași localizare și/sau au un impact similar O6 Parametri com-putaționali care susțin un efect dăunător asupra ge-nei sau produsului genei (parametri de conservare, evolu-tivi, de impact asupra splicing-ului etc.) O7 Localizată într-un hot-spot mutațional și/sau domeniu funcțional bine-stabilit sau critic (ex.: situs activ al unei Strong (+4), Moderate (+2), enzime), fără variație benignă Supporting (+1) O8 Constrângeri de var-iație a mutațiilor cu schimbare de sens (missense) la nivel de genă sau de regi-une, în Supporting (+1) cazul genel-or ale căror variante missense sunt me-canism patogen O9 Modificări de lungime a proteinei ca urmare a unor deleții / inserții in-frame în regiuni nerepetitive, vari-ante Moderate (+2), Supporting (+1) stop-loss sau variante care trun-chiază ultimul exon al unei oncogene, cu predicția unui câștig de funcție O10 Studii funcționale bine stabilite in vitro/vivo care demonstrează un rezultat anormal, concordant cu meVery strong (+8), Strong (+4), canismul patogen al bolii Moderate (+2), Supporting (+1) O11 Fenotipul tumoral Moderate (+2), Supporting (+1) * criterii similare există și pentru semnificația clinică benignă (ibid.) ** punctele se acordă la clasificare în funcție de subcriterii, la aprecierea expertului. Prin totalizarea punctelor, se stabilește nivelul de patogenicitate al unei variante.

Oncologie

www.revistamedicalmarket.ro

Echipamente medicale și infrastructură Instrumentar și consumabile Consultanță specializată OVERTOUR – TROLIU MEDICAL Un concept unic, un veritabil aliat al personalului medical prin ergonomie și siguranță. Troliul este extrem de mobil, manevrabil cu lejeritate, ușor și rapid de curățat și dezinfectat, sigur la manipulare, compact și rezistent. O soluție optimă pentru orice nevoie din aria de medicație și tratament. Dispune de o gamă largă de accesorii interschimbabile și configurabile potrivit oricărui scop medical. Conceput special pentru eficientizarea spațiului de lucru și a spațiului de stocare. Caracteristici: Rezistență și Durabilitate: troliu monobloc compact, fără componente libere, cu durabilitate mecanică crescută și rezistență mare la factori chimici, cu structură din polietilenă Ergonomie: mobilitate crescută și fără efort, stabilitate și manevrabilitate excepționale, compact și cu mâner de împingere integrat, silențios, ușor, deplasabil cu lejeritate Siguranță: fără colțuri, fără muchii ascuțite, fără componente detașabile, cu protecții perimetrale anticoliziune, rezistent la impact, garantează protecția conținutului Configurabilitate: utilizare diversă, sertare disponibile în patru dimensiuni, gamă largă de accesorii interschimbabile Eficiență: spațiu de stocare generos, acces facil la materiale, capacitate de stocare 100 kg Control optim al infecțiilor: ușor de spălat și cu dezinfectare rapidă; prezintă riscuri minime la utilizare datorate designului fără colțuri, muchii ascuțite, îmbinări sau părți libere Sustenabilitate: confecționat din material 100% reciclabil

FOTOLIU DE TRATAMENT Fotoliul cu 4 motoare conceput pentru utilizare în aria oncologică, este unul dintre cele mai bine echipate modele de pe piață. Conceput pentru a asigura poziții confortabile de relaxare și somn, pe lângă pozițiile medicale clasice de stat în șezut, CPR și (anti)Trendelenburg. Fotoliul este sigur și ușor de manevrat indiferent de unghiul de înclinare a spătarului. Dotat cu pernă suplimentară visco, pentru confort sporit în tratamentele de lungă durată. Dispune de telecomandă pentru reglări electrice line ale tuturor secțiunilor, inclusiv a înălțimii, și accesorii adaptate tipului de tratament. Caracteristici tehnice și dotări: • Spătarul, suportul de picioare, înălțimea, poziția de urgență pentru CPR și (anti)Trendelenburg ajustabile electric • Roți pivotante 360⁰ cu blocare centralizată • Spătar reglabil în orice unghi, cu pernă pentru cap detașabilă și ajustabilă • Fotoliul poate fi reglat și în poziție

orizontală (pat) • Posibilitate de blocare a poziției spătarului, pentru a face fotoliul manevrabil indiferent de poziția spătarului • Capitonat cu spumă poliuretanică și tapițat cu piele artificială • Pernă suplimentară pentru șezut din material visco 5 cm, pentru tratamente de lungă durată, pentru un confort

sporit în șezut și în somn • Suport de brațe capitonat și detașabil, reglabil stânga-dreapta și sus-jos • Tapițerie fără cusături • Suport perfuzie cu înălțime reglabilă • Mânere de împingere din oțel inoxidabil • Extensie de 20 cm pentru suportul de picioare • Telecomandă și baterie

București, Str. Giuseppe Garibaldi nr. 8-10 sector 2, 020223 Tel.: +40 314 250226/27 Fax: +40 372 560250 office@medicalmall.ro www.medicalmall.ro

Timișoara, Str. Martir Cernăianu, nr. 18, jud. Timiș, 300361 Tel.: +40 720 393269 Fax: +40 356 110233 office@medicalmall.ro www.medicalmall.ro

Iași, Str. Pepinierii nr. 36C, bloc C1, parter, loc. Valea Adâncă, 707317 Tel: +40 725 119393 Fax: +40 372 560250 office@medicalmall.ro www.medicalmall.ro

Easypump® II Terapie în mișcare pentru pacienţii dumneavoastră! SISTEM DE POMPĂ ELASTOMERICĂ PENTRU PERFUZIE PE TERMEN SCURT SAU LUNG Dispozitiv medical Clasa de risc IIb Producator: B. Braun Melsungen AG Germania Citiţi cu atenţie instrucţiunile de utilizare Acest material este dedicat exclusiv profesioniștilor din domeniul sănătăţii. Pentru raportarea evenimentelor adverse vă rugăm să utilizaţi urmatoarele date de contact: +40722591065/+40723550017 sau Email: pharmacovigilance.ro@bbraun.com

www.magazin-bbraun.ro | www.bbraun.ro | contact.ro@bbraun.com | https://www.facebook.com/bbraunRO/

HC/0323/213_1

Easypump® II este acum gata pentru a fi conectată la dispozitivul de acces vascular al oricărui pacient. Pastraţi Easypump® II în Borseta pentru transport în cazul în care conectarea nu se face imediat.