Medical Market - Medicina Familiei 2026

Dr. Sandra Adalgiza Alexiu

Președinte AMFB

Dr. Daciana Toma

Vicepreședinte SNMF

Șef Lucrări Dr. Mihaela Daniela Baltă

UMF „Carol Davila”, București

Dr. Mihaela Udrescu

Coordonator Gr. de Lucru DermAlergoMF, SNMF

Dr. Daniela-Ligia Moșneagă

Coordonator Gr. de Lucru GastRo, SNMF

Asist. Univ. Dr. Carmen Liliana Barbacariu

UMF „Grigore T. Popa”, Iași

Dr. Loredana Gabriela Schmelas

Președinte As. Medicilor de Medicină Generală și MF Caraș-Severin

Dr. Ileana Brînză

Vicepreședinte AREPMF

Dr. Andreea Raluca Petre

AIS Clinics & Hospital

Medicina familiei

Boala venoasă cronică a membrelor inferioare: epidemiologie, mecanisme

Editor

Tel: 021.321.61.23

e-mail: redactie@finwatch.ro ISSN 2286 - 3443

„Anul acesta, medicii tineri sunt în centrul atenției noastre!”

Stimată doamnă dr. Sandra Adalgiza Alexiu, vă rugăm să ne comunicați care sunt noutățile tematice ale conferinței de anul acesta? Ce invitați aveți şi cum se va desfăşura acest eveniment?

Suntem la ediția cu numărul 22, ceea ce este și pentru noi o promisiune onorată, o provocare, o permanentă concurență cu propriile noastre realizări. A trece prin douăzeci de ani de conferințe neîntrerupte înseamnă pentru noi o muncă uriașă de adaptare permanentă, de comunicare intensivă cu colegii noștri, pentru a păstra ce s-a dovedit bun, pentru a inova, pentru a aduce mereu ceva inedit.

Avem 5 zile de studiu intensiv, în care se împletesc sesiuni de tip panel, dezbateri, ateliere practice, simpozioane-satelit, discuții fructuoase la standuri, provocări, întrebări și răspunsuri. Conferința durează 4 zile și este urmată de un curs legat de conceptul de „Stil de viață”, atât de prezent în activitatea noastră medicală din ziua de astazi.

Am invitat membri stimați ai comunității medicale, specialiști în educație din catedre, medici cu multă experiență clinică, excelenți vorbitori și am făcut loc tinerilor medici de familie în viețile și cabinetele noastre, prin urmare vor fi și ei prezenți în conferință. Ne axăm anul acesta pe tânăra generație pentru că în acest moment specialitatea noastră este academică și avem datoria să ajutăm la crearea unor specialiști înalt competenți care să îndepărteze miturile existente.

În perioada 25-28 martie, medicii de familie deschid seria întâlnirilor cu o nouă ediție a Conferinței de Medicina Familiei cu participare internațională „Echilibrul delicat între știință, artă și comunicare”. Despre acest prestigios eveniment, precum și despre statutul medicului de familie, stăm de vorbă cu doamna Dr. Sandra Adalgiza Alexiu, Președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov și Coordonatorul conferinței.

AMFB oferă membrilor săi o paletă largă de evenimente medicale, unele dintre ele având o istorie aparte. Vă rugam să ne informați care este calendarul evenimentelor organizate în acest an atât pentru medici cât şi pentru pacienți.

Aveți dreptate, activitatea noastră este diversă și adaptată solicitărilor colegilor noștri. Încercăm permanent să aflăm exact ce au nevoie pentru a croi evenimente educaționale pe nevoile apărute. De aceea, pe lângă evenimentele tradiționale și listate pe pagina noastră de web, acum am conturat evenimente disciplinare dar și evenimente practice, în grupuri mici, la sediul nostru, cu multe schimburi de experiențe.

Suntem deschiși la propunerile tuturor colegilor, de altfel avem și câteva canale de comunicare rapide prin intermediul cărora aplicăm deseori sondaje pentru a afla care sunt nevoile lor de informare și educație medicală continuă.

Aveți o frumoasă conexiune cu medicii pneumologi şi cardiologi, care se oglindeşte prin desfăşurarea a două evenimente de marcă: Conferința „Protecția plămânului pe tot parcursul vieții” şi Cursul Național URGEMED. Cât de importante sunt aceste evenimente în dezvoltarea parteneriatelor cu alte societăți profesionale?

Credem dintotdeauna în interdisciplinaritate: atunci când medicii se așează la aceeași masă pentru a discuta împreună

problemele particularizate ale pacienților lor, concluziile sunt mult mai favorabile, soluțiile comune duc la rezultate remarcabile. Exact pe acest principiu am creat evenimentele interdisciplinare, pentru a aduce pe aceeași masă pacientul, medicul care previne, medicul care depistează și pune diagnosticul, medicul care tratează, medicul care monitorizează, medicul care sintetizează, medicul care coordonează planul de diagnostic și tratament. Niciun membru al echipei nu trebuie să fie singur, iar echipa e necesar să includă și pacientul.

Rezidenții reprezintă viitorul acestei specialități medicale. Ce programe/facilități ați pregătit pentru ei anul acesta?

Anul acesta, medicii tineri sunt în centrul atenției noastre. Numărul mare de medici rezidenți a ridicat necesitatea acestei abordări.

Începând din acest mandat avem din nou un reprezentant al tinerilor MF, conform regulilor WONCA – World Organization of Family Doctors - (tinerii MF sunt medicii rezidenți în medicina familiei și medicii specialiști MF în primii 5 ani de specialitate). Reprezentantul național desemnat de SNMF (Societatea Națională a Medicilor de Familie) este în legătura cu tinerii MF din regiunile României și cu cei care îi reprezintă loco regional. Medicul Andra Cristina Cârlig este reprezentantul regional pentru București – Ilfov. Ea a creat deja un sistem foarte eficient de comunicare pentru tineri, ceea ce ne-a adus mai mulți membri în AMFB (Asociația Medicilor de Familie

SCREENING CANCER PULMONAR DIN PROBE DE SÂNGE

Test imunologic pentru screeningul cancerului pulmonar

București-Ilfov), mai mulți participanți la manifestările noastre.

Mai mult decât atât, recent am organizat la sediul nostru o întâlnire cu medicii de familie care îndrumă rezidenți, pentru a le aduce la cunoștință noile reglementări ale UMF „Carol Davila“ cu privire la instruirea rezidenților, curricullum de pregătire, eventuale resurse bibliografice, dar și pentru a schimba experiențe cu cei care deja au avut medici tineri în cabinete. Stagiul de rural fiind acum obligatoriu, am adus lângă noi și medici din județul Ilfov care îndeplinesc criteriile de a deveni îndrumători.

Pentru tinerii noștri colegi am rezervat în conferință două sesiuni complete și un atelier practic în care vor avea loc schimburi de experiență cu colegii care au fost recent la formul european al medicilor de familie. Credem că a ieși în lume este esențial pentru colegii noștri și pentru reînnoirea permanentă a conceptelor din medicina familiei.

Ce dificultăți întâmpină această specialitate an de an, având în vedere costurile tot mai mari de funcționare şi întreținere ale cabinetelor? Cum reuşeşte medicul de familie să onoreze interesul şi nevoile pacientului?

Specialitatea noastră însăși este o permanentă provocare, pentru că există o discrepanță majoră între conceptualizarea ei, includerea ei în strategii și pe de altă parte, atenția reală și finanțarea de care se bucură în întregul sistem de sănătate. Avem în continuare rupturi importante în relația cu alte specialități medicale, suntem percepuți în continua-

re ca „efectori” de instrumente birocratice, pacienții sunt trimiși la noi pentru a transcrie rețete, pentru recomandări de explorări pe care nici măcar nu avem voie să le recomandăm în sistemul românesc de sănătate.

Suntem puși permanent în situația de a „repara” sarcinile administrative lăsate incomplete la externarea pacienților noștri din spitale sau din camerele de gardă pentru că există percepția greșită în sistem că doar noi trebuie să scriem rețete compensate, bilete de trimitere, referate, scrisori medicale, rapoarte, adeverințe, scutiri, când de fapt, fiecare medic care îngrijește un pacient trebuie să își finalizeze actul medical. Asta îi și învățăm pe colegii noștri tineri, în clinicile în care se întorc pentru stagii să sădeasca adevărul în activitatea colegilor din clinici, să reparăm aceste mituri care ne ocupă timpul inutil, în dauna unor consulturi corecte, complete, preventive sau curative, în folosul pacienților noștri.

Fondurile insuficiete acordate medicinii de familie laolaltă cu activitatea mult subdimensionată și incomplet percepută de colegii de alte specialități și de politicieni ne fac să fim évident permanent frustrați, lucru la care se adaugă permanenta spină iritativă care o reprezintă sistemul informatic, atât de învechit. Nu știu dacă mai găsim suficientă energie sau speranță pentru viitorul apropiat.

Ce progrese s-au făcut în valorizarea profesiei medicale?

Care este statutul medicului de familie în anul 2026?

Aici nu sunt mari schimbări, cum spuneam și mai înainte.

Avem din fericire, din anul care toc-

mai s-a încheiat, în sfârșit câțiva colegi profesori universitari și conferențiari care sunt chiar medici de familie practicieni, nu medici de alte specialități care să nu cunoască practic specialitatea din interior așa cum este ea în realitate. Avem un număr mare de rezidenți care se pregătesc practic și care sper să și rămână aici, pentru că văd generații dornice de a face practic ce văd la noi, copii buni care învață, citesc, caută. Avem în derulare programul de dotare și renovare prin PNRR care ne-a adus multe bucurii dar și multe probleme, prin birocrația uriașă și tergiversările de câțiva ani, nici până acum lucrurile nu s-au încheiat… Avem în opoziție cu optimismul de mai sus o populație de medici de familie îmbătrânită, împuținată numeric, supraaglomerată și cu numeroase frustrari acumulate din cauza condițiilor în care lucrează, o finanțare mereu sub nevoile reale care iată acum, în noile cifre de buget, a scăzut din nou. Avem sistemul informatic din sănătate, cu erori grave, căderi constante, sursă de întârzieri, plăți incorecte, servicii efectuate și niciodată recunoscute sau decontate, o permanentă luptă pentru fiecare leu care să ajute funcționarea cabinetului. Și în plus acuze nefondate, dar rostogolite rapid în spațiul public, care ajung să denigreze deseori medicina de familie, fără posibilitatea de reparare a prestigiului ei.

Rămânem totuși, din fericire, în vârfurile sondajelor de opinie în ceea ce privește încrederea investită de pacienții noștri. Ei se întorc mereu la noi, pentru îndrumare, ajutor, corecții, navigare în sistem, pentru o vorbă bună, un diagnostic rapid și soluții adaptate nevoilor lor. Și asta pentru noi este sursa noastră de apă vie.

utilizat cu sau fără sistemul de ventilație BIBERONUL Anti-Colici

Folosind sistemul intern de ventilație, beneficiile sunt:

• Ajută la reducerea problemelor legate de hrănire

Biberoanele noastre sunt recunoscute pentru reducerea colicilor, eructatului, espectoratului și gazelor

• Dovedit că ajută la conservarea nutrienților din lapte*

Vitaminele C, A și E sunt esențiale pentru creșterea sănătoasă în copilărie

• Hrănirea fără vid ajută digestia

O bună digestie este esențială pentru copii, în special pentru nou-născuți

• Design complet ventilat al biberonului

Asemănător cu hrănirea la sân

• Sistemul de ventilare internă și tetina din silicon funcționează împreună

Flux controlat, astfel încât bebelușii se hrănesc în propriul ritm

• Ajută la digestie pentru un somn mai bun

* În urma unui studiu universitar. Aflați mai multe aici: drbrownsbaby.com/nutrient-study

Dar, este minunat să avem opțiuni atunci când

hrănirea bebelușului se dezvoltă

• Puteți să eliminați sistemul de ventilație - nu este necesar să introduceți alte biberoane

• Experiența de hrănire este similară cu cea a majorității biberoanelor ventilate prin tetină

Pediatrician Recommended i gnedtogrowwithba al e

Dovedit clinic că reduce colicii, eructatul, espectoratul și gazele

Sistemul intern de ventilație

Aerul intră prin gulerul biberonului și este direcționat prin sistemul intern de ventilație

Aerul circulă prin tubul sistemului ocolind laptele, până în capătul biberonului

Sistemul elimină vidul și bulele din lapte, presiunea negativă și strângerea tetinei

Bebelușul se hrănește mai confortabil, în timp ce laptele curge liber prin tetină, asemănător alăptării

Vezi cum funcționează aici: drbrownsbaby.com 1 2 3 4

Sistemul intern de ventilație

Dr. Brown’s® elimină bulele de aer din lapte, astfel se minimizează oxidarea, ajută la păstrarea substanțelor nutritive din lapte.

Vitamina C în laptele matern

Afla mai mult: nutrientstudy.com

Biberonul cu Gat Larg Dr. Brown’s® Opțions + ™ dispune de un nou model al tetinei, similar cu mamelonul, pentru a încuraja hrănirea la sân, comportamentul alimentar natural. Împrumutat de la natură, designul corect conturat ajută în alăptare. Copilul se atașează confortabil și se evită confuzia mamelonului.

Medicament inclus în lista C3, cu procent de compensare 100% din prețul de referință

Screening-ul pentru cancerul

colorectal – calea către supraviețuire

În raportul OECD pentru anul 2020, România avea cea mai ridicată rată de mortalitate prevenibilă din Europa (358 decese/100.000 locuitori față de media europeană de 180 de decese/100.000 locuitori), respectiv cea mai mare rată de mortalitate datorată cauzelor tratabile (235 decese/100.000 locuitori, față de media europeană de 92 de decese/100.000 locuitori), iar dintre principalele cauze, pe primul loc sunt afecțiunile cardio-vasculare, urmate pe locul 2 de cancere (pulmonar, colorectal, sân – primele 3 tipuri ca prevalență).

Medic primar MF, Coordonator Medici de Familie în proiectul ROCCAS 4, Vicepreședinte SNMF

În februarie 2026, OMS declară faptul că, la nivel mondial, cancerul colorectal reprezintă al treilea cel mai frecvent tip de cancer, responsabil pentru 10% din totalul cazurilor de cancer, cu prevalență mai mare peste 50 de ani.

Cancerul colorectal

prezintă câteva

particularități care ne obligă ca profesioniști

să intervenim:

• poate fi prevenit, factorii de risc sunt unii frecvent întâlniți: consumul de carne procesată, consumul scăzut de legume și fructe, obezitatea, sedentarismul, consumul excesiv de alcool, fumatul.

• diagnosticat precoce este vindecabil în proporție de peste 90 %, screeningul poate depista leziunile precanceroase.

• metoda de screening este foarte facilă, de exemplu testul FIT (test imunochimic fecal), care se recomandă anual după vârsta de 50 de ani, confrom U.S. Preventive Services Task Force.

Cu toate că poate fi prevenit deoarece există metode simple de screening, că depistat în stadii precoce poate fi vindecat, cancerul colorectal rămâne o problemă de sănătate importantă pentru populația din România.

În decembrie 2024 s-a încheiat primul proiect de screening pentru cancerul colorectal din București-Ilfov, iar datele au fost impresionante. Au fost oferite teste FIT unui număr de aproape 48.000 de persoane, iar 5,09% dintre testele prelucrate au fost pozitive. 710 persoane au fost identificate cu risc crescut și au primit direct indicația de colonoscopie.

Dintre persoanele care au primit indicația de colonoscopie (cei având rezultat pozitiv la teste FIT sau identificați ca având risc crescut în urma completării chestionarului de risc) 45 % au refuzat efectuarea colonoscopiei, în condițiile în care aceasta se făcea în mod gratuit, iar pacientul avea asigurată navigarea în tot ceea ce era necesar până la efectuarea procedurii. Acest procent de refuz ne indică nevoia de informare a populației și de creștere a gradului de conștientizare asupra riscului pe care îl prezintă cancerul colorectal.

În contextul celor 1.428 de colonoscopii au fost identificate 73 de persoane cu cancer colorectal (5,1%), respectiv au fost identificate peste 1.600 de leziuni polipoide și tumorale. Numărul vieților salvate trebuie apreciat nu doar prin prisma numărului de cancere diagnosticate ci și prin prisma numărului de leziuni precanceroase identifcate.

DA, cu ocazia ROCCAS II s-au salvat vieți și consider că vorbim prea puțin despre asta.

În acest moment, în București-Ilfov se desfășoară un nou proiect de screening pentru cancerul colorectal – „ROCCAS 4 BI: Organizarea de programe regionale de prevenție, depistare precoce, diagnostic și tratament precoce al cancerului colorectal în regiunea București – Ilfov”, cod MySMIS: 348196, având ca lider de

proiect Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB), iar ca partener Asociația Română pentru Promovarea Sănătății – ARPS.

Obiectivul proiectului îl reprezintă screening populațional pentru depistarea precoce a cancerului colorectal la persoanele vulnerabile cu vârstă cuprinsă între 50-74 de ani, cu domiciliu stabil sau de reședință în București sau Ilfov.

Vor beneficia de servicii de informare, educare și conștientizare peste 20.000 de persoane, dintre care 16.250 de persoane vor beneficia de prevenție și screening.

Din grupurile vulnerabile fac parte:

▶ persoane cu dizabilități;

▶ persoanele neasigurate;

▶ cetățeni români aparținând minorității rome;

▶ migranți;

▶ persoane care suferă de dependență de alcool și alte substanțe toxice;

▶ persoane lipsite de libertate sau aflate sub control judiciar;

▶ persoane aflate în evidențele serviciilor de probațiune;

▶ persoane din cămine de bătrâni;

▶ persoane care provin din zone cu grad de vulnerabilitate crescut;

▶ persoane din centre de plasament sau anterior instituționalizate;

▶ persoane care au părăsit sistemul de protecție a copilului;

▶ persoane fără adăpost;

▶ femei care au copii cu dizabilități;

▶ victime ale traficului de ființe umane;

▶ persoane din familii monoparentale;

▶ persoane victime ale violenței domestice; Accesul pacienților în proiect se face

cu ajutorul medicilor de familie (MF) afiliați la proiect.

Fluxul de lucru presupune câteva etape distincte:

▶ identificarea persoanelor eligibile de către partenerul ARPS și introducerea acestora în platforma proiectului.

▶ prima consultație la MF – ocazie cu care se face stabilirea gradului de risc pentru cancer colorectal prin efectuarea anamnezei și aplicarea unui chestionar. Pacienții cu risc înalt sunt îndrumați direct pentru endoscopie digestivă inferioară (colonoscopie) în cadrul Centrului Regional de Screening (SUUB). Pacienții cu risc standard primesc testul FIT (test imunochimic fecal).

▶ pacientul face recoltarea la domiciliu și returnează testul la cabinet. Testele sunt ridicate de la cabinet de către reprezentanții laboratorului.

▶ a doua consultație la MF – se discută rezultatul testului și se decid măsurile ulterioare. Dacă rezulatul testului

este pozitiv, pacientul este îndrumat pentru efectuarea colonoscopiei la SUUB. Dacă rezultatul testului este negativ, pacienul primește recomandări legate de stilul de viață și i se recomandă repetarea testării peste doi ani.

▶ a treia consultație la MF se oferă pacienților care au fost programați la colonoscopie, cu scopul de a instrui pacienții referitor la pregătirea pentru colonoscopie, de a înmâna kit-ul pentru colonoscopie.

Avantajele participării sunt multiple:

▶ pentru pacienți – posibilitatea de a efectua screening-ul pentru cancerul colorectal, de a beneficia de servicii de înaltă calitate, iar în viitor, de a participa la screening-uri pentru alte patologii.

▶ pentru medicii de familie –profesionale – diversificarea activității și întărirea legăturii cu pacienții, dar și beneficii materiale.

Afilierea la proiect este facilă, iar echipele de suport ale partenerilor oferă spri-

jin medicilor și pacienților pe tot parcursul derulării proiectului.

Experiența din ROCCAS 2 ne-a arătat că fiecare dintre noi putem fi salvatori pentru pacienții noștri!

Ne-a arătat de asemenea cât de eficienți putem fi atunci când lucrăm în echipă (MF, gastroenterologi, echipa ONG, echipa IT), ce ușor este pentru pacienți să urmeze parcursul recomandat dacă sunt „navigați” în fiecare etapă.

S-au afiliat deja proiectului marea majoritate a medicilor de familie care au lucrat în proiectul anterior, experiențele avute fiind unele pozitive.

Sunt colegi noi, sunt colegi tineri care au înțeles oportunitatea unui astfel de proiect și și-au exprimat deschiderea pentru a participa.

Ținând cont de faptul că este vorba despre o boală pentru care se poate interveni eficient cu condiția să fie depistată precoce, că practic pot fi salvate vieți, implicarea în acest proiect ar trebui să fie o prioritate pentru MF.

Informații suplimentare despre proiect se pot găsi pe site-ul proiectului www. roccas4bi.ro/despre-proiect/ sau folosind adresa de email roccas2-mf@scumc.ro.

Inteligența artificială – factor de risc

sau oportunitate în dezvoltarea copiilor?

1. Introducere

Asist. Univ. Dr. Carmen Liliana Barbacariu

Medic primar MF, Iași, UMF „Grigore T. Popa” Iași

Viitorul oricărei societăți depinde de modul în care se investește în educația și formarea copiilor. Transformările tehnologice din ultimele două decenii au reconfigurat profund mediul în care cresc copiii. Dispozitivele digitale nu mai reprezintă simple instrumente opționale, ci elemente structurale ale vieții cotidiene. Copiii interacționează tot mai devreme cu dispozitive inteligente, aplicații conversaționale și platforme de învățare adaptativă, care pot sprijini sau perturba procesele naturale de învățare și de modelare socio-emoțională. În acest context, întrebarea centrală nu mai este dacă tehnologia influențează dezvoltarea copiilor, ci cum o face și în ce condiții efectele sunt predominant pozitive sau negative.

2. Concepte de bază în dezvoltarea neuropsihică(1)

2.1. Arhitectura de bază a creierului este construită printr-un proces care începe devreme în viață și continuă până la vârsta adultă(1). Genele oferă modelul de bază; experiențele timpurii influențează expresia genelor prin mecanisme epigenetice și modelează arhitectura cerebrală(2). Fiecare individ are un ritm propriu de dezvoltare, maturizarea somatică, funcţională, nervoasă este condiţia care dictează limitele și posibilităţile copilului. Există perioade critice ale dezvoltării umane în cadrul cărora trebuie să aibă loc evenimente specifice care condiţionează dezvoltarea normală. Aceste perioade sensibile sunt concentrate în primii 5 ani de viață ai copilului când anumite procese și abilități sunt dobândite cel mai ușor, constituind adevărate ferestre de oportunități în dezvoltare(3).

2.2. Calitatea interacțiunilor cu adultul care îngrijește copilul

Studii numeroase au atestat faptul că îngrijirea maternă atentă (contactul „skin to skin”, feedback-ul emoțional, prezența și interacțiunea umană în mediul copilului)

diminuează intensitatea reactivităţii la factorii perturbatori din mediu. Atunci când îngrijitorii sunt receptivi la semnalele copiilor îi ajută să-și dezvolte abilități critice. Se formează conexiuni neuronale în arii esențiale dezvoltării limbajului, emoțiilor, dezvoltării cognitive și a relației de atașament.

2.3. Stresul cronic – toxic

Activarea prelungită a hormonilor de stres, fără protecția și suportul adultului, modifică arhitectura cerebrală la nivelul cortexului prefrontal și hipocampusului. Aceste modificări biochimice și structurale afectează dezvoltarea funcțiilor executive și a deprinderilor adaptative cu impact major asupra capacității de autoreglare emoțională.

2.4. Plasticitatea, sau capacitatea creierului de a se reorganiza și adapta, este maximă în primii ani de viață și scade odată cu vârsta.

2.5. Dezvoltarea cognitivă, emoțională și socială sunt strâns interconectate. Bunăstarea emoțională și competența socială oferă o bază solidă pentru abilitățile cognitive emergente și împreună sunt cărămizile și mortarul care clădesc fundamentul dezvoltării umane.

3. Impactul tehnologiilor digitale asupra dezvoltării copiilor

Mediul digital a devenit un al doilea spațiu de socializare și învățare, complementar celui fizic. Copiii accesează resurse educative, se joacă, comunică și își construiesc identitatea parțial în mediul online. Această schimbare de paradigmă obligă psihologia dezvoltării să își extindă modelele clasice, care descriau dezvoltarea în principal prin prisma interacțiunilor față în față și a contextului familial și școlar(4)

Tehnologia nu acționează în vid, ea se inserează într-un set de relații, practici și valori deja existente. În consecință, aceleași instrumente digitale pot susține învățarea și creativitatea în anumite contexte, dar pot contribui la izolare sau supraîncărcare informațională în altele.(5)

3.1. Conceptul de screentime și impactul asupra copiilor.

În ultimii ani, conceptul de screentime a devenit mai complex, în contextul expunerii la o gamă largă de dispozitive electronice disponibile la nivel mondial.

Efectele utilizării tehnologiei digitale de către copii sunt dependente de: vârsta copilului, timpul petrecut în fața ecranelor (în detrimentul altor activități), conținutul activității în fața ecranelor și profilul cognitiv al copilului.

Cercetări numeroase au arătat că expunerea excesivă la ecrane, în special la vârstele mici, poate avea consecințe negative semnificative asupra sănătății fizice și mentale a copiilor, afectând multiple aspecte ale dezvoltării lor(6)(7)(8)(9).

- Dezvoltarea cognitivă:

Studiile de neuroimagistică au arătat că utilizarea excesivă a ecranelor în primii ani de viață (sub 2 ani) poate afecta dezvoltarea cortexului prefrontal responsabil de funcții cognitive esențiale precum atenția, memoria de lucru, controlul impulsurilor și luarea deciziilor.

Conținutul și caracteristicile stimulilor tehnologiei digitale pot „deturna” atenția copiilor afectând capacitatea lor de concentrare și de procesare a informațiilor.

- Dezvoltarea emoțională:

Accesul precoce, excesiv la ecrane și expunerea la conținut neadecvat pot afecta capacitatea copilului de a face față frustrării și de a-și controla impulsurile, împiedicând dezvoltarea abilităților de autoreglare.

- Dezvoltarea abilităților sociale Interacțiunea socială față în față este esențială pentru dezvoltarea abilităților de comunicare, empatiei și inteligenței emoționale. Copiii care petrec mult timp online au dificultăți de comunicare față în față, se izolează social și pot dezvolta probleme legate de stima de sine.

- Impactul asupra sănătății fizice: Timpul petrecut excesiv în fața ecranelor este asociat cu sedentarismul și obiceiurile alimentare nesănătoase, factori care contribuie la creșterea riscului de obezitate.

Lumina albastră emisă de dispozitivele electronice poate afecta retina, crește riscul de miopie. Utilizarea ecranelor înainte de culcare poate perturba somnul prin suprimarea producției de melatonină, apar dificultăți de adormire, treziri frecvente și somn neodihnitor.

3.2. Stabilirea unor limite clare pri-

SCHIMBĂ PARCURSUL PACIENȚILOR

ÎN HIPOFOSFATEMIA X-LINKATĂ (XLH)

CRYSVITA restabilește homeostazia fosfatului la adulții cu XLH, îmbunătățind mobilitatea și capacitatea funcțională, diminuând rigiditatea, starea de oboseală și durerea.†1,2

Permite pacienților

să-și aleagă viața dorită

†Date dintr-un studiu clinic de fază 3 (UX023-CL303) la o populație adultă (n=134).1,2

CRYSVITA (burosumab) soluție injectabilă pentru uz subcutanat.3

INDICAȚII: CRYSVITA (burosumab) este indicat pentru tratamentul hipofosfatemiei X-linkate (HXL) la copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 1 și 17 ani, cu evidențe radiografice de boală osoasă și la adulți.3

CRYSVITA este indicat pentru tratamentul hipofosfatemiei asociate cu FGF23 în osteomalacia indusă de tumori, asociată cu tumori mezenchimale fosfaturice care nu pot fi rezecate curativ sau localizate la copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 1 și 17 ani și la adulți.3

1. Insogna KL, et al. J Bone Miner Res. 2018;33:1383–93. 2. Portale AA, et al. Calcif Tissue Int. 2019;105:271–84.

3. CRYSVITA® Rezumatul Caracteristicilor Produsului - Noiembrie 2025.

material promoțional este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății. Acest medicament se eliberează pe bază de prescripție medicală restrictivă, PR. Vă rugăm să consultați Rezumatul Caracteristicilor Produsului Crysvita® înainte de prescriere. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată contactând Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1, București 011478 - RO, e-mail:adr@anm.ro sau reprezentantul local al deținătorului autorizației de punere pe piață, Swixx Biopharma SRL la următoarele date de contact: e-mailmedinfo. romania@swixxbiopharma.com; tel +40 371 530 850. Pentru aspecte legate de promovarea și distribuția medicamentului în Romania, vă rugăm să vă adresați reprezentantului local Swixx Biopharma SRL, e-mail romania.info@swixxbiopharma.com; tel +40 371 530 850. Scanați QR Code pentru RCP complet - Noiembrie 2025

vind timpul petrecut în fața ecranului este extrem de importantă pentru a proteja sănătatea și dezvoltarea copiilor. În funcție de nevoile specifice fiecărei etape de dezvoltare, ghidurile recente recomandă evitarea aproape completă a screentime-ului sub 18–24 luni (cu excepția video-call), limitarea la aproximativ 1 oră/zi de conținut educativ de calitate la 2–5 ani și maximum 2 ore/zi la copiii de vârstă școlară, cu accent pe conținut și pe co-vizionarea cu un adult. La adolescenți se propune o abordare individualizată, centrată pe utilizare responsabilă, protejarea somnului și menținerea activității fizice. (10)

3.3. Inteligența artificială factor de risc sau oportunitate în dezvoltarea copiilor?

Capacitatea unui computer de a învăța, analiza și procesa informații ne schimbă viața în moduri profunde și imprevizibile(11)

Copiii de astăzi cresc într-un univers digital, IA este prezentă conștient sau nu în viața noastră în diverse forme:

• în educație: platforme educative adaptate vârstei, IA generativă

• divertisment: jocuri video, realitate virtuală, socializare

• agenți de comunicare: imită comunicații de tip uman (ChatGPT, Digital voice assistant, etc.)(4)

Folosirea responsabilă a inteligenței artificiale poate avea efecte pozitive asupra dezvoltării copiilor prin:(12)

- personalizarea procesului de învățareadaptarea conținutului la nevoile fiecărui copil stimulează în mod direct zonele cognitive implicate în învățarea activă;

- dezvoltarea gândirii logice și a capacității de luare a deciziilor - simulări, exerciții interactive și feedback instant;

- dezvoltarea limbajului și a abilităților de comunicare;

- stimularea curiozității și a creativității;

- stimularea dezvoltării motilității fine, a coordonării vizual motorii și a orientării spațiale – video game;

- utilizarea roboților sociali în terapia copiilor cu nevoi speciale (copii cu tulburări din spectrul autist) s-a dovedit utilă în dezvoltarea limbajului și interacțiunii sociale;

- pot fi un suport pentru părinți în monitorizarea dezvoltării copilului cu intervenții personalizate;

- accesul global la informație - reducerea decalajelor educaționale prin furnizarea de

resurse de învățare de înaltă calitate copiilor din zone îndepărtate sau defavorizate. Expunerea copiilor la ecrane de la vârste fragede și utilizarea excesivă a tehnologiilor bazate pe inteligență artificială are efecte negative asupra dezvoltării cognitive, socio-emoționale și a sănătății fizice a acestora. Suplimentar față de cele menționate anterior, au fost identificate următoarele riscuri:

- Algoritmii de inteligență artificială concepuți pentru a maximiza implicarea consumatorului pot reduce capacitatea copiilor de a întârzia recompensa. Gratificarea imediată și excesivă subminează motivația intrinsecă și afectează rezultatele educaționale pe termen lung;

- La adolescenții mari iubitori ai IA generative și a platformelor de divertisment online s-a constatat afectarea funcției executive: scade controlul inhibitor, memoria de lucru și flexibilitatea;

- Copiii pot antropomorfiza agenții IA, formând atașamente emoționale care ar putea duce la suferință dacă IA este întreruptă sau se comportă neașteptat;

- Apar comportamente adictive în relație cu timpul de expunere la ecrane;

- Dependență de tehnologie, utilizată ca substitut al efortului intelectual propriu;

- Interacțiunea excesivă cu agenții IA poate conduce la privarea de experiențe din lumea reală, IA nu poate reproduce universul emoțional uman;

- Tehnologiile imersive precum Realitatea Virtuală (VR) pot estompa liniile dintre realitate și fantezie pentru copiii mici, ducând la anxietate, coșmaruri sau percepții distorsionate. VR este captivantă, generează confuzie, alterarează gândirea critică;

- Riscul de accesare conținut neadecvat, manipulare, cyberbuling, acces la viața privată.

3.4. Recomandări privind utilizarea tehnologiilor bazate pe IA Interacțiunea umană din primii ani de viață este esențială pentru dezvoltarea cognitivă, emoțională și socială a copiilor. Scopul nu este eliminarea tehnologiei, ci folosirea ei în mod conștient, astfel încât instrumentele bazate pe inteligență artificială să completeze, nu să înlocuiască relațiile și experiențele fundamentale ale copilăriei.

Sunt necesare cercetări suplimentare, mai ales pe termen lung, pentru a înțelege în profunzime impactul expunerii timpurii

la tehnologie. Totuși, datele actuale justifică recomandări clare de prudență și implicare activă a adulților, pentru a proteja și sprijini dezvoltarea optimă a copiilor în contextul digital actual.

Mai mult ca oricând, în acest domeniu trebuie să existe Echilibru care să permită inovației să înflorească într-un cadru responsabil și sigur, asigurând astfel că tehnologia IA servește umanității și nu invers. Era IA este plină de oportunități și responsabilități.

Bibliografie:

1. Harvard University Center on the Developing Child. The science of early childhood development. Br. 2017;2.

2. Brain Architecture: An ongoing process that begins before birth [Internet]. [cited 2025 Feb 21]. Available from: https://developingchild. harvard.edu/key-concept/brain-architecture/

3. Famri JBR, Cameron J, Ph D. The Science of Early Childhood Development Closing the Gap Between. Child Dev. 2007;29(4):261.

4. Clemente-Suárez VJ, Beltrán-Velasco AI, Herrero-Roldán S, Rodriguez-Besteiro S, Martínez-Guardado I, Martín-Rodríguez A, et al. Digital Device Usage and Childhood Cognitive Development: Exploring Effects on Cognitive Abilities. Child 2024, Vol 11,. 2024 Oct 27;11(11).

5. Li PH, Lee JC-K. AI, Brain, and Child: navigating the intersection of artificial intelligence, neuroscience, and child development. AI, Brain Child. 2025;1(1):1–6.

6. Guellai B, Somogyi E, Esseily R, Chopin A. Effects of screen exposure on young children’s cognitive development: A review. Front Psychol. 2022 Aug 17;13.

7. Liu J, Riesch S, Tien J, Lipman T, Pinto-Martin J, O’Sullivan A. Screen Media Overuse and Associated Physical, Cognitive, and Emotional/Behavioral Outcomes in Children and Adolescents: An Integrative Review. J Pediatr Heal Care. 2022 Mar 1;36(2):99–109.

8. Kerai S, Almas A, Guhn M, Forer B, Oberle E. Screen time and developmental health: results from an early childhood study in Canada. BMC Public Health. 2022 Dec 1;22(1).

9. Muppalla SK, Vuppalapati S, Pulliahgaru AR, Sreenivasulu H. Effects of Excessive Screen Time on Child Development: An Updated Review and Strategies for Management. Cureus. 2023 Jun 19;15(6):e40608.

10. Guidelines on Physical Activity, Sedentary Behaviour and Sleep for Children under 5 Years of Age. Guidel Phys Act Sedentary Behav Sleep Child under 5 Years Age. 2019;

11. Poghosyan S, Mosinyan A, Kotolyan A. LongTerm Effects of Early AI Exposure on Kids ’ Cognitive Development Current Interaction of Kids with AI. 2024;1–8.

12. Neugnot-Cerioli, Mathilde Muss Laurenty, Olga Laurenty M. The Future of Child Development in the AI Era : Cross-Disciplinary Perspectives Between AI and Child Development Experts.

Provocările medicului de familie în identificarea

și managementul ADHD și a tulburărilor din spectrul autist, între diagnostic precoce și limitări ale sistemului de sănătate

Tulburările de neurodezvoltare precum Attention-Deficit/Hyperactivity Disorder (ADHD) și Autism Spectrum Disorder (ASD) debutează de cele mai multe ori în copilărie și au impact pe termen lung asupra funcționării sociale, școlare și profesionale. Ambele tipuri de tulburări sunt diagnosticate tardiv, neacceptate de majoritatea părinților, cauzând dificultăți suplimentare pentru copiii afectați.

Diagnosticul timpuriu, urmat de investigații specifice, pot îmbogăți considerabil prognosticul, însă practica în cabinetul medicului de familie întâmpină o serie de obstacole.

IMedic specialist

Medicina de Familie, AIS Clinics & Hospital

mportanța diagnosticului precoce: Un diagnostic corect și timpuriu permite o planificare terapeutică adecvată, acces autorizat la servicii educaționale și psihosociale, precum și reducerea riscurilor asociate cu evoluția, cum ar fi: tulburări de dispoziție, scăderea performanței academice, comportamente riscante. Studiile ne arată că lipsa diagnosticului este asociată cu un risc crescut de probleme psihosociale, inclusiv tulburări de sănătate mintală ori consum de substanțe interzise, asociate unor dificultăți de integrare socială și profesională.

Care este rolul

medicului de familie?

Medicul de familie este adesea primul punct de contact pentru părinți, având un rol esențial în recunoașterea timpurie a semnelor, aplicarea screeningurilor adecvate, inițierea discuției cu părinții despre preocupările de dezvoltare, îndrumarea părinților în consultarea specialiștilor.

Provocările întâlnite:

1. Simptomele se pot suprapune și este nevoie de efectuarea unui diagnostic diferențial corect. Cum ADHD se poate confunda cu anxietatea, depresia sau cu afecțiunile tiroidiene, ar trebui solicitate analize de sânge uzuale pentru a se elimina cauzele medicale organice și a descoperi eventualele carențe de macrominerale sau microminerale.

De asemenea, este necesară verificarea auzului, vederii și a problemelor senzoriale care pot mima agitația.

2. Se monitorizează atent etapele de dezvoltare, pentru că uneori agitația poate fi un semn al unei întârzieri de limbaj sau al unei tulburări de spectru autist.

3. Parentingul bazat pe structură care presupune convingerea părinților de necesitatea formării unei rutine stricte, împreună cu limitarea ecranelor și alte intervenții timpurii necesare in comportamentul/rutina copiilor.

4. Simptomele pot fi subtile și variate ca severitate (spectru), așadar medicii trebuie să identifice indicii precum lipsa unui contact vizual menținut, absența interesului social, stereotipii motorii.

5. Utilizarea instrumentelor de screening - aplicarea unui chestionar de screening utilizat in cabinetul medicului de familie, scorarea și aplicarea corectă care necesită suficient de mult timp și poate surprinde doar cateva dintre tulburări. În plus, necesită formare continuă.

6. Identificarea trebuie sa aibă loc înainte de vârsta de 3 ani pentru a se asigura o intervenție facilă, timpurie și intensivă, ceea ce este crucial în vederea recuperării.

7. După depistarea riscului, medicul de familie trebuie să îndrume familia să se prezinte în psihiatrie pediatrică pentru confirmarea diagnosticului.

8. Medicul de familie trebuie să colaboreze cu psihoterapeuți, logopezi, kinetoterapeuți.

9. Lipsa resurselor locale -în zonele rurale sau defavorizate, medicul de familie este adesea singura resursă medicală accesibilă, având dificultăți în a recomanda centre de terapie specializate în proximitate.

10. Colaborarea interdisciplinară – menținerea unei relații strânse cu psihologi clinicieni, neurologi, psihiatri, acolo unde există posibilitatea unei asemenea rețele, ceea ce permite un triaj eficient al cazurilor și monitorizarea stării generale a copilului.

11. Gestionarea comorbidităților- pacienții cu tulburări de spectru autist pot prezenta afecțiuni asociate- tulburări de somn, probleme digestive, anxietate ceea ce complică managementul clinic în asistența primară.

12. Timpul limitat pentru consult, programul aglomerat și birocrația îngreunează observarea modificărilor comportamentale ale copilului.

13. Acceptarea familiei- o provocare majoră este comunicarea suspiciunii către părinți, care pot trece prin procese de negare sau dificultăți majore în accesarea serviciilor de terapie.

Instrumente folosite

în cabinetele de medicină de familie:

• Încorporarea chestionarelor pentru ADHD în vizitele/consultațiile de dezvoltare timpurie sau evaluările școlare;

• Anamneză extinsă- discuții despre comportamentul copilului în cel puțin 2 medii: acasă și la școală/grădiniță;

• Scale de evaluare, chestionare tip Vanderblit sau Conners ce necesită completare de către părinți și profesori;

• Criteriile DSM-5 - verificarea simptomelor de neatenție ( nu ascultă când i se vorbește) sau hiperactivitate/ impulsivitate;

• Comunicarea cu familia, prin discuții clare, deschise, concise despre com-

portament, dezvoltare socială, somn, adaptare, ajută la identificarea tiparelor relevante, dacă situația familială și nivelul de dezvoltare socială a familiei o permite;

• Abordarea trebuie să fie empatică, dar fermă. Este recomandat ca medicul să nu folosească termenul de „autism” ca o etichetă definitivă, ci să vorbească despre „întârzieri în dezvoltarea neuro-psihomotorie care necesită investigații suplimentare”. Scopul este transformarea părintelui dintr-un opozant (aflat în negare), într-un partener de observație.

Semnele apar de obicei înainte de vârsta de 2-3 ani și țin mai ales de interacțiunea socială și de comunicare. Printre acestea se regăsesc:

Semne timpurii importante:

▶ Nu răspunde la nume după vârsta de 9–12 luni,

▶ Nu arată cu degetul obiecte până la vârsta de 12–14 luni,

▶ Contact vizual redus,

▶ Nu aduce obiecte pentru a le arăta părinților,

▶ Nu imită gesturi simple (pa-pa, bravo)

▶ Întârziere în limbaj,

▶ Preferă să se joace singur.

Comportamente repetitive:

▶ flutură mâinile/stereotipii motorii,

▶ aliniază jucării,

▶ se învârte și manifestă interes repetitiv pentru obiecte în mișcare,

▶ atașament rigid față de rutine.

Alte semne:

▶ reacții neobișnuite la zgomote/lumină,

▶ lipsa jocului simbolic (nu se joacă „de-a bucătăria”, „de-a doctorul”),

▶ Red flag major la vârsta de 18 luni: copilul nu arată cu degetul și nu urmărește privirea adultului.

Semne precoce pentru ADHD devin clare după vârsta de 4-5 ani, dar unele indicii apar mai devreme:

1. Hiperactivitatea- copilul nu stă locului, aleargă constant, se cațără excesiv, nu i se poate capta atenția pentru o scurtă perioadă;

2. Impulsivitate, întrerupe constant, răspunde înainte de finalul întrebării, nu poate aștepta să-i vină rândul;

3. Deficit de atenție, nu poate termina nicio activitate, se plictisește rapid, pierde lucruri frecvent, pare că privește în gol, că nu ascultă;

4. Dificultatea de a sta pe scaun și se ridică frecvent să facă ceva, deranjează colegii, probleme de organizare, conflicte frecvente cu ceilalți copii.

Semnalele de alarmă sunt următoarele: nu există cuvinte până la vârsta de 16 luni, nu realizează propoziții scurte până la vârsta de 24 luni („Vreau apă”, „Buni pa-pa”, „Mami vino”) pierde dintre abilitățile dobândite, nu arată cu degentul, nu răspunde la strigarea pe nume, contact social foarte redus.

Principalele indicii grupate pe categorii:

1. Hiperactivitate extremă

• Mișcare continuă: Copilul pare „condus de un motor”, aleargă sau se cațără excesiv chiar și în locuri periculoase sau nepotrivite;

• Incapacitatea de a sta liniștit: Are dificultăți majore în a sta așezat chiar și pentru activități scurte care îi plac, cum ar fi ascultarea unei povești sau masa;

• Fidgeting constant: Se foiește, dă din mâini sau din picioare neîncetat când este așezat;

2. Deficit de atenție (peste limitele vârstei)

• Abandonarea rapidă a activităților: Trece de la o jucărie la alta după doar un minut sau două, fără a se implica cu adevărat;

• Dificultăți în a urma instrucțiuni simple: Pare că nu ascultă când i se vorbește direct sau nu poate urma o comandă simplă din doi pași;

• Distragerea ușoară: Orice zgomot sau mișcare minoră îi întrerupe complet activitatea curentă;

3. Impulsivitate și reglare emoțională

• Crize de tantrum intense: Tantrumuri mai frecvente, mai lungi (peste 20 de minute) și mai greu de potolit decât la alți copii de aceeași vârstă;

• Lipsa simțului pericolului: Se aruncă în situații riscante fără nicio ezitare (ex: fuge în stradă, sare de la înălțimi mari);

• Dificultate în a-și aștepta rândul: Întrerupe constant sau ia jucăriile altora din mână fără a putea aștepta nicio secundă.

Cine pune diagnosticul?

În România, diagnosticul oficial este pus de către medici specialiști, adesea în colaborare cu psihologi:

• Medic Psihiatru Pediatric (copii și adolescenți): Este principalul specialist care poate evalua simptomele, pune diagnosticul oficial și poate prescrie tratament medicamentos, dacă este necesar;

• Medic Neurolog Pediatric: Poate pune acest diagnostic, mai ales pentru a exclude alte cauze neurologice care pot mima ADHD;

• Psiholog Clinic: Realizează evaluări psihologice detaliate și aplică teste specifice, oferind un raport necesar medicului pentru confirmarea diagnosticului.

Cum se pune diagnosticul?

Procesul urmează criteriile internaționale (DSM-5) și include mai mulți pași:

1. Interviul clinic: Medicul discută cu părinții despre istoricul medical al copilului, etapele de dezvoltare și comportamentul acestuia în diverse situații.

2. Chestionare și scale de evaluare: Atât părinții, cât și profesorii/educatorii completează teste standardizate (cum ar fi Scala Vanderbilt sau Conners) pentru a vedea cum se manifestă copilul în medii diferite.

3. Evaluarea psihologică: Copilul poate trece prin teste de atenție, memorie și coeficient de inteligență pentru a identifica punctele forte și provocările.

4. Criteriile DSM-5: Pentru un diagnostic valid, simptomele trebuie să:

• Apară înainte de vârsta de 12 ani.

• Se manifeste în cel puțin două medii diferite (acasă și la școală/grădiniță).

• Fie persistente de cel puțin 6 luni.

• Afecteze semnificativ funcționarea socială sau academică a copilului.

Diagnosticul oficial de ADHD este pus de obicei de un medic neuropsihiatru infantil după vârsta de 6-7 ani. Până atunci, multe dintre aceste comportamente pot fi cauzate de alte factori precum:

• Întârzieri de limbaj sau probleme de auz.

• Tulburări de somn sau carențe nutriționale.

• Temperament activ natural (copil „năzdrăvan”).

Tratamentul

Tratamentul pentru ADHD este, de regulă, cu caracter multimodal, ceea ce înseamnă că îmbină mai multe tipuri de intervenții pentru a gestiona simptomele și a îmbunătăți calitatea vieții.

1. Terapia comportamentală și psihologică

Aceasta este adesea prima linie de intervenție, în special pentru copiii sub 6 ani.

• Terapia Cognitiv-Comportamentală (TCC): Ajută copilul să-și monitorizeze comportamentele, să-și gestioneze impulsivitatea („oprește-te și gândește”) și să-și organizeze sarcinile.

• Programe de instruire pentru părinți: Părinții învață tehnici de disciplină pozitivă, cum să creeze structură și rutine clare și cum să recompenseze comportamentele dorite.

• Intervenții educaționale: Adaptarea mediului școlar prin planuri educaționale personalizate, oferirea de pauze frecvente și sarcini fragmentate.

2. Tratamentul medicamentos

Medicația este utilizată pentru a echilibra substanțele chimice din creier responsabile pentru atenție și controlul impulsurilor. În România, cele mai frecvente substanțe aprobate sunt:

• Stimulente (ex: Clorhidrat de metilfenidat): Sunt cele mai studiate și oferă rezultate rapide în creșterea concentrării și reducerea hiperactivității.

• Non-stimulente (ex: Clorhidrat de Atomoxetină). O alternativă pentru copiii care nu tolerează stimulentele sau care au și simptome de anxietate asociate.

• Important: Medicamentele trebuie prescrise și monitorizate strict de un medic psihiatru pediatric. În România, aceste medicamente sunt adesea compensate 100% pentru elevi și studenți.

3. Intervenții complementare

• Managementul stilului de viață: Exercițiul fizic aerobic regulat a demonstrat beneficii în reducerea simptomelor cognitive.

• Neurofeedback și Biofeedback: Tehnici

care antrenează creierul să atingă stări de concentrare, deși dovezile privind eficacitatea lor pe termen lung sunt încă în curs de consolidare.

Aspecte etice

• Medicul de familie trebuie să aibă o comunicare și o informare clară cu părinții despre procesul de evaluare, limitele screeningului în cadrul cabinetului de familie

• Discuții despre necesitatea unor evaluări suplimentare, a efectuării anumitor terapii și inclusiv exerciții acasă cu copilul, a schimbării stilului de viață, ceea ce poate impacta emoțional și părintele.

• Rolul medicului de familie depășește sfera medicală, intrând în zona de suport emoțional și coordonare socială.

• Medicul de familie trebuie să explice părinților că TSA și ADHD sunt tulburari neurobiologice de dezvoltare cu componentă congenitală sau ereditară, și nu rezultatul unei educații deficitare sau al stilului parental. Psihoeducația corectă reduce sentimentul de vină al părintelui și crește aderența la terapie.

• Respectarea confidențialității și discutarea despre posibilele griji ale părinților referitoare la etichetarea copiilor.

În concluzie, provocările cu care se confruntă medicul de familie în abordarea ADHD şi a tulburărilor din spectrul autist sunt complexe şi multidimensionale. Este imperativ să recunoaştem rolul esențial pe care îl jucăm în depistarea precoce şi în ghidarea pacienților şi familiilor acestora. Depăşirea limitărilor sistemului de sănătate necesită o abordare integrată, o colaborare strânsă între medici de familie, specialişti, autorități şi comunitate. Prin educație continuă, prin dezvoltarea de rețele de sprijin şi prin pledoarie pentru politici de sănătate mai incluzive, putem spera la un viitor în care fiecare copil şi adult cu ADHD sau TSA primeşte îngrijirea şi suportul de care are nevoie, la timp şi într-un mod adecvat.

Principalele surse și studii care fundamentează informațiile oferite sunt:

1. Standardele de Diagnostic (DSM-5) Informațiile privind criteriile de diagnostic (simptome prezente în cel puțin două medii, debut înainte de vârsta de 12 ani) provin din Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale, ediția a 5-a (DSM-5), publicat de Asociația Americană de Psihiatrie (APA). Acesta este „standardul de aur” utilizat de medicii psihiatri din întreaga lume, inclusiv din România.

2. Ghiduri Clinice Internaționale

• American Academy of Pediatrics (AAP): Recomandările privind tratamentul multimodal (terapie + medicație) și importanța intervenției timpurii la preșcolari sunt bazate pe Ghidul de Practică Clinică al AAP, actualizat pentru a reflecta managementul complex al ADHD.

• NICE (National Institute for Health and Care Excellence): Detaliile despre cine are competența de a pune diagnosticul (psihiatru pediatric, neurolog) și ordinea tratamentului (terapia comportamentală ca primă linie) respectă Ghidul NICE NG87.

3. Protocoale

și Resurse din România

• Protocoalele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS): Informațiile despre compensarea medicației se bazează pe listele de medicamente compensate din România, accesibile prin DespreADHD.ro.

• Expertiza Clinică Locală: Indicațiile privind procesul de evaluare în clinicile private sau de stat din România (utilizarea scalelor Conners sau Vanderbilt)

4. Studii de Prevalență și Genetică

• Ereditate: Datele despre natura ereditară a ADHD (estimată la o heritabilitate de aproximativ 74-79%) provin din meta-analize și studii pe gemeni publicate în jurnale precum Nature Genetics.

• Prevalență Globală: Statisticile care indică o prevalență de aproximativ 5% la copii sunt susținute de studii sistematice recente, cum este cel publicat în ScienceDirect (2025).

ÎN CURÂND

INAUGURĂM CENTRUL DE EXCELENȚĂ

• Spitalizare de zi cu 26 de paturi;

• Ambulatoriu de specialitate cu peste 24 de specialități;

• Secție de radiologie și imagistică medicală cu tehnologie de înaltă performanță: Rezonanță magnetică (IRM), Computer

Tomograf (CT), Mamograf digital 3D (cu tomosinteză), Osteodensitometru DXA, CT dentar, Ecograf, Radiologie digitală;

• Laborator de endoscopie digestivă, bronhoscopie.

• Secție dedicată de oncologie cu opțiuni de tratament chimioterapeutic;

Căutăm colegi noi, profesioniști, orientați spre calitate și colaborare, pentru a completa o echipă medicală multidisciplinară: Colaborare

• Medicină de familie

• Cardiologie

• Neurologie

• Medicină internă

• Endocrinologie

• Oncologie

• Dermatologie

• Psihiatrie

• Obstetricăginecologie

• Stomatologie

• Urologie

• ORL

• Oftalmologie

• Ortopedie

• Pediatrie

• Pneumologie

• Reumatologie

• Hematologie

• Gastroenterologie

• Alergologie

• Geriatrie

• Chirurgie vasculară

• Chirurgie plastică

• Medicină sportivă

• Nefrologie

Actualități privind gestionarea medicală a Sindromului

de Intestin Iritabil – combinațiile farmacologice pot crește complianța la tratament

Sindromul de intestin iritabil (SII) este una dintre cele mai frecvente tulburări ale axei intestin-creier, afectând un procent semnificativ din populația globală. Acest articol de tip review-narativ analizează mecanismele fiziopatologice ale SII în contextul modelului biopsihosocial și al neurogastroenterologiei, punând accent pe influența tulburărilor de motilitate, a hipersensibilității viscerale și a dezechilibrului microbiotei intestinale. Sunt prezentate date epidemiologice recente, care evidențiază faptul că SII este frecvent sub-diagnosticat și că incidența sa este mai mare în rândul femeilor tinere. Managementul SII implică o abordare multidisciplinară, care cuprinde modificări alimentare, terapii psihosociale și diverse opțiuni medicamentoase. Printre acestea, combinația dintre citratul de alverină și simeticonă se distinge ca tratament de primă linie datorită eficienței în ameliorarea simptomelor. Noile direcții de cercetare se concentrează pe personalizarea tratamentului, în funcție de microbiomul intestinal și de anumiți biomarkeri specifici.

UMF Carol Davila București, Secția

MI & Gastroenterologie, Spitalul

Universitar de Urgență București

Dr. Calisa Andreeana

Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila București

TProf. Univ. Dr. Lucian Negreanu

UMF Carol Davila București, Secția

MI & Gastroenterologie, Spitalul

Universitar de Urgență București

ulburările gastrointestinale funcționale, redenumite în 2016 „Tulburări ale interacțiunii intestin-creier” (DGBI)1, reprezin-

tă un termen-umbrelă care include mai multe afecțiuni cu impact gastroenterologic, dar fără o cauză organică identificabilă. Acest cadru diagnostic reunește entități care prezintă următoarele modificări: tulburări de motilitate, hipersensibilitate viscerală, disfuncție mucoasă și imunitate alterată, dezechilibru al florei intestinale și procesare anormală a digestiei la nivelul sistemului nervos central.

Modelul bio-psiho-social și neurogastroenterologia În ciuda eforturilor anterioare de a înțelege fiziopatologia tulburărilor din sfera DGBI, o înțelegere mai clară a apărut odată cu publicarea, în anii 1970, a teoriei bio-psiho-sociale propuse de George Engel, devenită în timp larg acceptată3. Acest model susține originea multifactorială a tulburărilor DGBI, propunând o relație între factori timpurii care influențează profilul psihosocial al individului, starea psiho-emoțională

și interacțiunea bidirecțională dintre creier și sistemul digestiv, cunoscută în limbaj comun ca axa intestin-creier.

Date epidemiologice

O meta-analiză japoneză publicată în 20154, bazată pe definiția oferită de criteriile Roma III5, a estimat că prevalența tulburărilor din sfera DGBI în populația generală variază între 1,1% și 29,2%, în funcție de definiția utilizată. Dintre toate entitățile patologice incluse, SII este cea mai frecvent întâlnită în populația generală, cu o prevalență estimată la 13,1%, reprezentând aproximativ jumătate din cazurile DGBI.

Mai recent, în 2021, un studiu desfășurat în 24 de țări, inclusiv România6 și bazat pe criteriile Roma IV2, indică faptul că DGBI este subdiagnosticat, estimând că tulburările afectează aproximativ 40% din populația globală. Studiul menționat evidențiază o prevalență mai mare a SII în rândul femeilor tinere, cu vârste cuprinse între 18 și 39 de ani.

Sindromul de intestin iritabil (SII)

Se caracterizează prin durere abdominală și modificarea tranzitului intestinal. În funcție de simptomul predominant, SII se clasifică în forme cu predominanța diareei, a constipației sau în formă mixtă. Diagnosticul de SII este unul de excludere și trebuie stabilit doar în absența unei patologii organice. Conform recomandărilor actuale, acest lucru necesită un set de investigații adaptate individual fiecărui caz8, colonoscopia cu pregătire adecvată (cele mai noi studii indică sărurile de sulfat de volum mic drept cele mai eficiente pentru pregătire)9,10 fiind Figura

Citrat de alverină Simeticonă

Capsule moi

Ameliorează durerea abdominală și balonarea1,2

Citrat de alverină

Simeticonă

Singurul medicament pe bază de citrat de alverină*3

Cea mai mare concentrație de simeticonă disponibilă pe unitate terapeutică*3

Combinația unică - tratamentul de primă intenție pentru ameliorarea durerii abdominale în SII, prin alverină și tratamentul balonării asociate, prin simeticonă 1,2,4,5

Acțiune țintită asupra durerii abdominale, spasmului și balonării 4,6

Ameliorează simptomatologia clinică și îmbunătațește calitatea vieții 1,2,4

Dovedit clinic - îmbunătățește gradul de satisfacție al pacientului 1,2

Pentru informații complete de prescriere, vă rugăm să scanați codul QR.

MeteoSpasmyl® este indicat adulţilor pentru ameliorarea simptomatologiei gastro-intestinale, indusă de acumularea excesivă de gaze în intestin, de exemplu, flatulenţa. Simptomatologia determinată de acumularea de gaze în tractul gastro-intestinal poate fi un semn al tulburărilor funcţionale de la acest nivel, manifestându-se ca presiune sau balonare, plenitudine, eructaţie, mişcări peristaltice intestinale şi flatulenţă.7 1. Wittmann et al. Aliment Pharmacol Ther 2010;31(6):615–624; 2. Ducrotte et al. Int J Clin Pract 2014;68(2):245–254; 3. Raport Cegedim – PHR Data Octombrie 2023. 4. Quigley et al. WGO Global Guidelines IBS 2015; 5. Annaházi et al. World J Gastroenterol. 2014;20(20):6031-6043; 6. Coelho et al. JPP 2001;53:1419-1426; 7. RCP MeteoSpasmyl® Iulie 2025 *În România

Acest material promoţional este destinat profesioniștilor din domeniul sănătăţii. Este important să raportaţi orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1, Bucureşti 011478- RO, e-mail: adr@anm. ro, Website: www.anm.ro. Totodată, reacţiile adverse suspectate se pot raporta și către reprezentanţa locală a deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă, la Mayoly Romania SRL, Str. Mihai Eminescu, Nr. 108-112, București, Sector 2. Telefon: +40 371 575 757, e-mail: vigilance.ROU@mayoly.com.

una dintre cele mai frecvent utilizate investigații paraclinice în evaluarea SII. În afară de simptomele deja menționate, tabloul clinic al SII poate include: balonare abdominală, nevoia imperioasă de a defeca imediat după masă, dispepsie, greață, disfuncții sexuale, simptome urinare (de exemplu, urinare frecventă), precum și agravarea simptomatologiei în perioadele de stres emoțional intens.

Tabloul simptomului principal, durerea abdominală, este variabil, însă poate fi descris în termeni generali astfel: difuză, fără iradiere, cu predilecție pentru fosa iliacă stângă, uneori suprapusă de episoade de durere ascuțită; defecația ameliorează de regulă, dar nu întotdeauna, intensitatea durerii, iar aceasta poate fi accentuată postprandial11. Conform criteriilor de diagnostic pentru SII stipulate în ghidurile Roma IV2, pacientul trebuie să prezinte durere abdominală cel puțin o zi pe săptămână în ultimele 3 luni, asociată cu cel puțin două dintre următoarele elemente: apariția durerii în relație cu defecația, modificarea frecvenței scaunelor sau modificarea aspectului scaunelor.

În cazul pacienților peste 50 de ani care prezintă semne de alarmă (pierdere în greutate, anemie feriprivă și/sau antecedente familiale de boli gastrointestinale precum: boli inflamatorii intestinale, boală celiacă, cancer colorectal), sunt necesare investigații suplimentare.

Gestionarea medicală a sindromului de intestin iritabil.

Arsenalul terapeutic în SII este extrem de variat, pornind de la suportul psihosocial și ajungând până la molecule de generație nouă. Elementul cheie în gestionarea sa eficientă îl reprezintă relația strânsă dintre medic și pacient, precum și oferirea de re-asigurări că această afecțiune nu le va afecta speranța de viață. Tehnicile psihoterapeutice sunt esențiale pentru identificarea factorilor de stres și, ulterior, pentru eliminarea acestora din rutina pacientului.

Dieta în sindromul de intestin iritabil

Suplimentarea cu fibre alimentare poate ameliora simptomele digestive asociate cu SII, însă datele privind eficiența acestei intervenții sunt limitate și uneori contradictorii, un review sistematic din 201112 nereușind să identifice un beneficiu clar. Dintre toate dietele propuse pentru

gestionarea SII, dieta săracă în FODMAP pare a fi cea mai promițătoare în ceea ce privește ameliorarea simptomelor13. Într-un studiu retrospectiv care a inclus date de la 164 de pacienți irlandezi, dieta săracă în FODMAP a îmbunătățit simptomele la 3, 6 și 12 luni după adoptare14. Cercetătorii au constatat că eficiența acestei diete este strâns legată de microbiomul intestinal, reușind astfel să identifice modele microbiene care pot prezice care pacienți vor răspunde favorabil la această intervenție15.

Terapia farmacologică

în sindromul de intestin iritabil

Alegerea agentului farmacologic potrivit în Sindromul de intestin iritabil rămâne orientată în funcție de simptomele predominante. Arsenalul medicamentos disponibil este extrem de vast, diferențele importante dintre clasele farmacologice fiind legate, bineînțeles, de eficacitate și siguranță. Istoric, următoarele clase de medicamente au fost utilizate cu eficiență moderată: anticolinergice, antidiareice (ce pot agrava durerea abdominală), antidepresive triciclice (risc non-aderență), prokinetice, laxative, antagoniști ai receptorilor serotoninergici (risc de colită ischemică), miorelaxante (eficiente doar în formele diareice), blocanți ai canalelor de calciu, opiozi periferici, fitoterapii (pot agrava pirozis), antagoniști ai tachikininei, chelatori biliari, stabilizatori mastocitari, activatori ai canalelor de clor, antibiotice și probiotice.

Conform unei meta-analize12, agenții antispastici, care reduc tensiunea parietală intestinală, au o eficacitate superioară comparativ cu laxativele osmotice și antidepresivele și, prin urmare, sunt utilizați astăzi ca tratament de primă linie în SII16. Citratul de alverină, un compus musculotropic antispastic modern, fără efecte adverse cardiovasculare, cu o biodisponibilitate maximă relativ rapidă, de aproximativ 1 oră, combină efectul său antispastic (inhibând influxul ionilor de calciu în celulele musculaturii netede) cu efectul antinociceptiv prin acțiune selectivă asupra receptorilor serotoninergici, obținând astfel rezultate superioare în gestionarea simptomatologiei dureroase din Sindromul de intestin iritabil. Simeticona, un agent anti-balonare de generație nouă, farmacologic inert și lipsit de efecte adverse datorită absenței absorbției în circulația sistemică, acționează prin mo-

dificarea tensiunii superficiale a bulelor de gaz și prevenirea conluării acestora, facilitând eliminarea lor din tractul digestiv. Prin eliminarea gazelor și reducerea balonării, se reduce și presiunea parietală care, prin iritarea terminațiilor nervoase libere, generează fenomene dureroase.

Două studii randomizate, multicentrice și comparative17,18 au analizat combinarea celor două substanțe, alverina și simeticon, datorită efectelor lor sinergice asupra tractului digestiv și profilului bun de siguranță. Rezultatele ambelor studii au fost pozitive, demonstrând un control al simptomelor și o calitate a vieții superioare față de tratamentele uzuale. Aceste studii au marcat începutul unei noi ere în farmacoterapia SII.

Concluzii

Progresele în cercetarea și opțiunile terapeutice pentru Sindromul de Intestin Iritabil, permit în prezent o gestionare eficientă a simptomelor. Deși este necesară o abordare holistică care să includă psihoterapia și modificările dietetice, iar farmacoterapia poate implica polimedicație, antispasticele de generație nouă, în special combinația de citrat de alverină cu simeticonă, se impun ca tratamente de primă linie în arsenalul farmacologic împotriva SII.

Bibliografie

1.What Is a Disorder of Gut-Brain Interaction (DGBI). Rome Foundș 2. Drossman D.A., Hasler W.L. Gastroenterology 2016;150:1257–1261; 3.Engel, G.L. Science 1977;196:129–136; 4.Oshima T.; Miwa H.. J. Neurogastroenterol. Motil. 2015;21:320–329; 5.Drossman D.A.; Dumitrascu D.L. J. Gastrointest. Liver Dis. 2006;15:237–241; 6.Sperber et al. Gastroenterology 2021;160:99–114; 7.Oka et al. The Lancet Gastroenterology & Hepatology 2020;5(10):908 – 917; 8.Bercik et al. Gastroenterol. Clin. North Am. 2005;34:235–245; 9.Pahomeanu M.R.; Negreanu L. Mod. Med. 2020, 27; 10.Cozma et al. Mod. Med. 2024, 31; 11. Irritable Bowel Syndrome (IBS): Practice Essentials, Background, Pathophysiology. 2024; 12. Ruepert et al. Cochrane Database Syst. Rev. 2011;2011:CD003460; 13. Halmos et al. Gastroenterology 2014;146:67-75.e5; 14.Nawawi et al. Eur. J. Nutr. 2020;59:2237–2248; 15.Valeur et al. Dig. Dis. Sci. 2018;63:429–436; 16.Ducrotté P. Gastroenterol. Clin. Biol. 2009;33(Suppl 1):S68-78; 17. Ducrotté et al. Int. J. Clin. Pract. 2014;68:245–254; 18.Wittmann et al. Aliment. Pharmacol. Ther. 2010;31:615–624.

BTL ABPM

Performanță în Liniște

BTL ABPM stabilește un nou standard în monitorizarea tensiunii arteriale. Funcționarea sa silențioasă asigură un confort sporit pentru pacient. Această tehnologie inovatoare, aliniată la cele mai recente standarde clinice, marchează o evoluție în monitorizarea tensiunii arteriale. BTL ABPM oferă măsurători fiabile și analize complete pentru a susține diagnostice precise și o îngrijire mai bună a pacientului.

Complet

Silențios

Compact și Ușor

Tehnologie AID™

Mai multe motive pentru a alege BTL ABPM

Bateria durează până la 51 ore

Conector metalic pentru manșetă

Manșetă de diferite dimensiuni

Conform cu ISO 81060-2

Gamă largă de standarde ABPM

Instrumentele de analiză BTL ABPM sunt complet integrate în BTL CardioPoint, o platformă software cuprinzătoare care oferă o gamă largă de examinări de diagnosticare cardiologică. Cu un mediu comun pentru mai multe proceduri, BTL CardioPoint simplifică fluxurile de lucru, sporește eficiența și oferă o soluție unificată pentru diagnostice cardiovasculare avansate.

BTL 4 ECG

Primul ECG cu Inteligență Artificială

BTL 4 ECG redefinește posibilitățile în cardiologia de zi cu zi, utilizând inteligența artificială pentru a asigura cea mai bună precizie în interpretare. Împreună cu caracteristicile sale optimizate pentru viteză, fiecare înregistrare și evaluare este rapidă și ușoară. Primul dispozitiv ECG cu AI integrat oferă fiabilitate, viteză și eficiență a costurilor.

Inteligenţă Artificială

BTL 4 folosește algoritmi bazaţi pe inteligenţa artificială, antrenaţi pe zeci de mii de pacienţi reali, pentru o acurateţe ridicată.

Imprimarea rapidă, interfaţa ușor de utilizat împreună cu electrozii de tip vacuum scurtează timpul destinat examinării cu 24%.

Folosind hârtia de birou economisiţi 74% din costurile operaţionale sau utilizaţi arhiva electronică BTL CardioPoint. Flexibilitate

Află mai multe detalii: www.btl.ro

diagnostic@btl.ro

Prevenirea tusei convulsive la pacienții cu astm

și BPOC: Rolul

strategic al vaccinării

Tdap

Pacienții cu astm și bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC) sunt expuși unui risc crescut de complicații severe în cazul infecțiilor respiratorii. Tusea convulsivă (pertussis), o boală prevenibilă prin vaccinare, poate agrava semnificativ simptomele și evoluția acestor afecțiuni cronice. În contextul unei creșteri alarmante a incidenței tusei convulsive în România, vaccinarea cu Tdap (tetanos, difterie, pertussis) redevine o măsură esențială de prevenție pentru pacienții cu boli respiratorii cronice.

Introducere

Astmul bronșic și bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) sunt afecțiuni respiratorii cronice prevalente, caracterizate prin inflamație persistentă a căilor respiratorii și reducerea rezervelor funcționale pulmonare. Pacienții diagnosticați cu aceste patologii prezintă un risc crescut de exacerbări declanșate de infecții respiratorii, cu impact semnificativ asupra prognosticului și calității vieții.

Tusea convulsivă, cauzată de Bordetella pertussis1, rămâne o infecție severă, potențial subdiagnosticată la adulți, dar cu risc major la pacienții cu boli respiratorii cronice, din cauza vulnerabilității pulmonare preexistente. La acești pacienți, tusea convulsivă poate determina decompensări acute severe, de aceea este necesar adoptarea unor măsuri de prevenție esențiale pentru a proteja această grupă de pacienți vulnerabili.

Vaccinul Tdap (toxoid tetanic, difteric și pertussis acelular) reprezintă o intervenție profilactică importantă, cu un profil de siguranță foarte bun, fiind o măsură de prevenție a tusei convulsive, esențială pentru pacienții cu astm și BPOC. Administrarea sa poate reduce semnificativ riscul de infecții și de exacerbări secundare, contribuind la stabilizarea evoluției clinice a bolii. Tusea convulsivă: implicații clinice la pacienții cu astm și BPOC2,3

Tusea convulsivă (pertussis) este o boală respiratorie acută caracterizată prin accese severe de tuse, frecvent urmate de episoade de apnee paroxistică1. Deși

poate afecta persoane de toate vârstele, pacienții cu boli respiratorii cronice, în special cei cu astm bronșic sau bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC), prezintă un risc semnificativ crescut de complicații.

Acestea includ:

1. Compromiterea suplimentară a funcției pulmonare: Atât astmul, cât și BPOC reduc capacitatea respiratorie, iar suprapunerea unei infecții precum infecția cu B. pertussis poate precipita exacerbări acute severe.

2. Susceptibilitate la complicații infecțioase: Infecțiile respiratorii virale sau bacteriene pot favoriza apariția pneumoniei, a insuficienței respiratorii sau a coinfecțiilor.

3. Creșterea riscului de spitalizare și morbiditate: Forma severă a bolii la acești pacienți poate necesita internare și suport respirator, crescând costurile și complexitatea îngrijirii.

Evoluția epidemiologică a tusei convulsive în România și implicațiile pentru pacienții cu boli respiratorii cronice 4,5 Datele epidemiologice recente din România indică o recrudescență alarmantă a cazurilor de tuse convulsivă. În anul 2024, au fost raportate 2.960 cazuri confirmate, reprezentând o creștere de aproximativ 185 de ori față de anul precedent. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât s-au înregistrat cinci decese la copii mici, evidențiind severitatea formei clinice în rândul populației vulnerabile. Tendința ascendentă s-a menținut și în 2025, când, s-au înregistrat 519 cazuri și două decese la copii sub vârsta de 1 an. Aceste date subliniază nu doar povara bolii, ci și fragilitatea actualelor măsuri de control unde rata vaccinării nu este la nivelul dorit.

În contextul în care pacienții cu astm și BPOC sunt expuși unui risc major de complicații în cazul infecțiilor respiratorii, creșterea incidenței tusei convulsive devine un factor de risc adițional. Astfel, implementarea eficientă a vaccinării cu Tdap dobândește o relevanță crescută, nu doar în cadrul programelor de imunizare infantilă, ci și în strategia preventivă a adulților cu comorbidități respiratorii. Relevanța vaccinării

Tdap în contextul bolilor respiratorii cronice

Vaccinul Tdap7 (toxoid tetanic, difteric și pertussis acelular) oferă protecție împotriva a trei infecții respiratorii cu potențial sever: tetanos, difterie și tuse convulsivă. În cazul pacienților cu astm bronșic sau bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC), vaccinarea cu Tdap prezintă o serie de beneficii clinice semnificative:

1. Prevenirea tusei convulsive: Prin inducerea imunității împotriva Bordetella pertussis, vaccinul reduce riscul apariției tusei convulsive — o infecție care, în contextul comorbidităților respiratorii, poate avea un impact clinic sever.

2. Scăderea riscului de exacerbări: Infecțiile respiratorii reprezintă o cauză frecventă a exacerbărilor acute în astm și BPOC. Prin prevenirea tusei convulsive, vaccinarea Tdap contribuie indirect la reducerea riscului de decompensări respiratorii.

3. Protejarea funcției pulmonare: La pacienții cu rezervă ventilatorie redusă, prevenirea infecțiilor cu potențial inflamator și obstructiv este esențială pentru menținerea stabilității funcției pulmonare.

4. Impact epidemiologic favorabil: Prin reducerea riscului de transmitere a infecției în comunitate, vaccinarea pacienților cronici contribuie la consolidarea imunității colective, protejând gru-

pele vulnerabile (copii mici, vârstnici, persoane imunocompromise).

Vaccinul Tdap: un progres în politicile de sănătate publică

Începând cu luna decembrie 2023, vaccinul Tdap este compensat integral pentru toți adulții din România în cadrul rapelului recomandat la fiecare 10 ani. Această măsură reprezintă un pas important în direcția consolidării protecției populației adulte față de infecțiile respiratorii cu potențial sever, precum tusea convulsivă.

Pentru pacienții cu afecțiuni respiratorii cronice, precum astmul sau BPOC, eliminarea barierei financiare asociate vaccinării constituie o oportunitate esențială pentru implementarea unei strategii profilactice eficiente. Compensarea integrală a vaccinului permite extinderea accesului, îmbunătățirea aderenței la recomandările specialiștilor și, în mod indirect, reducerea poverii asupra sistemului de sănătate.

Rolul medicului specialist în promovarea vaccinării Tdap la pacienții cu afecțiuni respiratorii cronice

În cazul pacienților cu astm bronșic sau bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC), integrarea vaccinării cu Tdap în strategia de prevenție este esențială. Cu toate că vaccinul este compensat 100%, gradul de conștientizare al pacienților asupra riscurilor infecției cu Bordetella pertussis și asupra beneficiilor imunizării rămâne scăzut, în special în cazul celor cu funcție pulmonară deja compromisă. Medicul pneumolog și medicul de familie joacă un rol-cheie în acest context, prin:

• Evaluarea riscului individual și a istoricului medical: Identificarea stadiului bolii respiratorii, a eventualelor contraindicații și a momentului optim pentru administrarea vaccinului este fundamentală pentru personalizarea intervenției.

• Educația pacientului: Comunicarea clară și argumentată a beneficiilor vaccinării, a siguranței acesteia și a riscurilor neimunizării este o componentă esențială a relației medic–pacient. Informarea privind compensarea integrală a vaccinului Tdap pentru adulți, în vigoare din decembrie 2023, contribuie semnificativ la creșterea aderenței.

• Administrarea sigură a vaccinului: Tdap poate fi administrat în deplină siguranță pacienților cu boli respiratorii cronice, inclusiv în perioadele de stabi-

litate clinică, și ar trebui inclus în rutina de îngrijire preventivă. Concluzii

Vaccinarea pacienților cu astm și BPOC împotriva tusei convulsive reprezintă o componentă esențială a strategiei de prevenire a complicațiilor infecțioase și a exacerbărilor acute. Vaccinul Tdap s-a dovedit a fi o metodă eficientă și sigură de reducere a riscului de infecție cu Bordetella pertussis în rândul persoanelor cu vulnerabilitate respiratorie crescută. Prin includerea vaccinării în planul de management al bolii cronice și prin recomandarea clară venită din partea medicului specialist, se pot obține beneficii semnificative atât în termeni de reducere a morbidității, cât și de îmbunătățire a calității vieții pacientului. Accesul facilitat prin compensarea integrală a vaccinului Tdap pentru adulți, începând cu decembrie 2023, con-

solidează oportunitatea de implementare la scară largă a acestei intervenții profilactice. Acest articol a fost realizat cu sprijinul Sanofi România.

Acest material este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății. MAT-RO-2500437-1.0-06/2025.

Referințe

1. Goodenough D, et al. Antimicrob Agents Chemother. 2016;60(5):3051-3056.

2. Buck PO, et al. Epidemiol Infect. 2017;145(10):21092121.

3. Liu BC, et al. Clin Infect Dis. 2012;55(11):1450-1456.

4. Tusea convulsivă anul 2025-analiză– Institutul Național de Sănătate Publică.

5. Tusea convulsivă anul 2024-analiză - Institutul Național de Sănătate Publică.

6. Monitorul Oficial nr 1082/nov 2023.

7. Rezumatul caracteristicilor produsului Adacel, data revizuirii textului Aprilie 2025.

Medicul de familie față în față

cu sindromul CardioRenoMetabolic

Sindromul cardio-reno-metabolic reprezintă expresia clinică a interacțiunilor complexe dintre factorii de risc metabolici tradiționali (obezitate, hipertensiune arterială, dislipidemie, diabet zaharat), boala cronică de rinichi și patologia cardiovasculară, așa cum a fost reconceptualizat de Asociația Americană a Inimii (AHA) în 2023. Sindromul cardio-reno-metabolic este o condiție progresivă, care poate debuta încă din copilărie, sub influența factorilor socio-economici și comportamentali ceea ce determină o prevalență ridicată în populația de toate vârstele. Strategia de management a sindromului cardio-reno-metabolic necesită o abordare integrată, de la prevenție la tratament, în echipă multidisciplinară, care include medicul de familie, cu rol important în prevenție.

Dr. Liliana-Elena Chițanu

Medic primar MF, Medic formator

Trezorier AREPMF

Dr. Ileana-Lucia Brînză

Medic primar MF

Medic formator

Vicepreședinte AREPMF

Medicul de familie față în față cu sindromul CardioRenoMetabolic

Dr. Liliana-Elena Chițanu, medic primar MF

Medic formator

Trezorier AREPMF

Dr. Ileana-Lucia Brînză, medic primar MF

Medic formator

Vicepreședinte AREPMF

Sindromul metabolic cardiorenal (CRMS), denumit și sindrom cardiovascular-renal-metabolic (CKM), reprezintă o tulburare sistemică care apare din convergența factorilor de risc metabolic, a bolii renale cronice (BRC) și a bolilor cardiovasculare (BCV).

Conceptul a evoluat istoric din două linii paralele:

a) Recunoașterea sindromului me-

tabolic (SM) cunoscut de mult timp ca o boală multifactorială, având ca factor fiziopatologic cheie rezistența la insulină, diagnosticat atunci când sunt îndeplinite trei sau mai multe dintre următoarele criterii:

• Glicemie à jeun ≥100 mg/dl / tratament medicamentos pentru hiperglicemie;

• Tensiune arterială ≥130/85 mm Hg / tratament medicamentos antihipertensiv;

• Trigliceride ≥150 mg/dl / terapie medicamentoasă pentru hipertrigliceridemie;

• HDL-C < 40 mg/dl la bărbați sau < 50 mg/dl la femei / terapie medicamentoasă pentru HDL-C redus;

• Circumferința taliei ≥102 cm la bărbați și ≥88 cm la femei sau ≥90 cm la bărbați și ≥80 cm la femei în cazul persoanelor de origine asiatică.

b) Reconceptualizarea sindromului metabolic ca o etapă a unui sindrom cardiovascular-renal-metabolic mai amplu, așa cum rezultă din declarație științifică a Asociației Americane a Inimii (2023). Aceasta a extins cadrul pentru înțelegerea intercondiționării factorilor cardiaci, renali și metabolici în boala cardiometabolică.

Nu există date specifice privind epidemiologia sindromului cardio-reno-metabolic, deoarece în fiecare etapă indivizii vor avea mai multe entități de boală coexistente, cum ar fi obezitatea, hipertensiunea arterială, diabetul, boala renală cronică (BRC) și bolile cardiovasculare (BCV).

Sindromul cardiovascular-renal-metabolic (CKM), așa cum a fost definit în 2023 pentru tulburările metabolice, re-

nale și cardiovasculare combinate, are o prevalență estimată de 25-30% la nivel mondial, peste 1 din 4 adulți prezentând cel puțin o afecțiune a triadei. În SUA, prevalența brută a sindromului CKM a crescut la peste 89% până în 2020. Prevalența este în creștere la nivel global, determinată de obezitate, diabet și comorbidități asociate.

Prevalența obezității în SUA a crescut constant de la 30,5% în 2000 la 41,9% în 2020. Peste 100 de milioane de adulți din SUA cu vârsta de 20 de ani sau peste suferă de obezitate, inclusiv peste 22 de milioane cu obezitate severă.

Conform Asociației Americane a Inimii, povara bolilor cardiovasculare este în creștere în Statele Unite, prevalența națională fiind estimată la 128 de milioane de adulți afectați cu vârsta ≥20 de ani, cu boli coronariene, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și hipertensiune arterială. Se estimează că 64 de milioane de persoane din întreaga lume sunt afectate de insuficiență cardiacă.

Sindromul metabolic este o problemă globală, cu o prevalență tot mai mare în populațiile urbane din unele țări în curs de dezvoltare. O meta-analiză a prevalenței globale a sindromului metabolic a variat între 12,5% și 31,4%, în funcție de definiția utilizată. Cea mai mare prevalență în toate definițiile a fost înregistrată în America și în estul Mediteranei. Aproape 800 de milioane de persoane au boală renală cronică (BCR).

Federația Internațională de Diabet estimează că în prezent există peste 500 de milioane de persoane care trăiesc cu diabet zaharat la nivel mondial, marea majoritate suferind de diabet de tip 2. Se

Poate fi rahitism

hipofosfatemic X-linkat (XLH) – afecțiune metabolică osoasă, rară, progresivă, debilitantă.1–3

Recomandați un consult la specialistul endocrinolog din centrele universitare / centre de excelență XLH dacă tabloul clinic cuprinde durere, rigiditate, oboseală, statură scundă, fracturi recurente, abcese dentare fără o cauză determinată. Specialistul endocrinolog din aceste centre poate confirma diagnosticul de XLH și poate iniția terapia adecvată.

Acest material este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății.

1. Beck-Nielsen SS et al Orphanet J Rare Dis 2019;14:58. 2. Lo SH et al Qual Life Res 2020;29:1883–1893. 3. Seefried L et al Osteoporos Int 2021;32:7–22.

Definițiile stadiilor sindromului CKM

Stadiile sindromului cardio-reno-metabolic Definiţie

Stadiul 0: Fără factori de risc pentru sindromului cardio-reno-metabolic

Stadiul 1: Adipozitate excesivă sau disfuncțională

Stadiul 2: Factori de risc metabolici și boală cronică de rinichi

Persoane cu IMC și circumferință a taliei normale, normoglicemie, normotensiune arterială, profil lipidic normal și fără dovezi de boală cronică de rinichi sau boli cardiovasculare subclinice sau clinice

Persoane cu suprapondere/obezitate, obezitate abdominală sau țesut adipos disfuncțional, fără prezența altor factori de risc metabolic sau boală cronică de rinichi, -IMC ≥25 kg/m² ( sau ≥23 kg/m² dacă originea este asiatică), -circumferința taliei ≥88/102 cm la femei/bărbați (sau dacă originea este asiatică ≥80/90 cm la femei/ bărbați), sau -glicemie à jeun ≥100–124 mg/dl sau HbA1c între 5,7% și 6,4%

Persoane cu factori de risc metabolic (hipertrigliceridemie [≥135 mg/dl], hipertensiune arterială, sindrom metabolic, diabet zaharat) sau boală cronică de rinichi (BCR)

- boală cardiovasculară aterosclerotică (Atherosclerotic Cardiovascular Disease ASCVD) subclinică sau insuficiență cardiacă subclinică la indivizii cu adipozitate excesivă/disfuncțională, alți factori de risc metabolic sau boală cronică de rinichi;

- boală cardiovasculară aterosclerotică (Atherosclerotic Cardiovascular Disease ASCVD) subclinică diagnosticată în principal prin calcificarea arterelor coronare (cateterism coronarian/angiografie)

Stadiul 3: Boală cardiovasculară subclinică în sindromul cardio-renometabolic

Stadiul 4: Boală cardiovasculară clinică în sindromul cardio-renometabolic

- insuficiență cardiacă subclinică diagnosticată prin: biomarkeri cardiaci crescuți (NT-proBNP ≥125 pg/ml, hs-troponină T ≥14 ng/l pentru femei și ≥22 ng/l pentru bărbați, hs-troponină I ≥10 ng/l pentru femei și ≥12 ng/l pentru bărbați); parametri ecocardiografici, o combinație a celor 2 indicând cel mai mare risc de IC.

- echivalențe de risc pentru boală cardiovasculară subclinică;

- boală cronică de rinichi cu risc foarte ridicat (G4 sau G5)

- risc cardiovascular ridicat la 10 ani

Boli cardiovasculare clinice (boală coronariană, insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral, boală arterială periferică, fibrilație atrială) la persoanele cu adipozitate excesivă/disfuncțională, alți factori de risc pentru sindromul cardio-reno-metabolic sau boală cronică de rinichi.

Stadiul 4a: fără insuficiență renală

Stadiul 4b: prezintă insuficiență renală

preconizează o creștere la aproape 900 de milioane până în 2050.

Sindromul cardio-reno-metabolic este o tulburare sistemică caracterizată prin interacțiuni fiziopatologice între factorii de risc metabolici, boală renală cronică și sistemul cardiovascular, Sindromul cardio-reno-metabolic include atât persoane cu risc de boală cardiovasculară din cauza prezenței factorilor de risc metabolici, a bolii cronice de rinichi sau a ambelor, cât și persoane cu boli cardiovasculare existente care sunt potențial legate, sau complică factorii de risc metabolici sau boala renală cronică.

Un sindrom este definit ca o colecție de semne și simptome corelate care indică o fiziopatologie comună (inflamație cronică, stres oxidativ și disfuncție endotelială), mai degrabă decât un diagnostic formal. Prin urmare, termenul

de sindrom, mai degrabă decât de boală, este cel mai bine aplicat sindromului cardio-reno-metabolic, reflectând atât multiplii factori interconectați implicați în fiziopatologie, cât și spectrul de severitate în cadrul sindromului cardio-reno-metabolic ce privește afectarea organelor țintă, riscul de evenimente cardiovasculare și mortalitate.

Inima afectată determină o scădere a perfuziei renale, ceea ce activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron (RAAS – Renin-Angiotensin-Aldosterone System) și sistemul nervos simpatic (SNS – Sympathetic Nervous System). Aceste mecanisme favorizează retenția de sodiu și apă, contribuind la apariția congestiei.

Rinichiul bolnav, la rândul său, întreține hipertensiunea arterială (HTA) prin retenția hidro-salină, acumularea de to-

xine uremice și stimularea proceselor inflamatorii sistemice, ceea ce accentuează afectarea cardiovasculară.

Diabetul zaharat de tip 2 (DZ2) accelerează procesul de ateroscleroză și microangiopatie prin hiperglicemia persistentă, rezistență la insulină și formarea produselor avansate de glicare (AGE –Advanced Glycation End-products), care produc leziuni vasculare progresive.

Obezitatea viscerală contribuie suplimentar la dezechilibrul metabolic, prin secreția de adipokine proinflamatorii și instalarea unei inflamații cronice de grad redus, ce favorizează disfuncția endotelială și creșterea riscului cardiovascular.

Sindromul cardio-reno-metabolic este o tulburare de sănătate cauzată de legăturile dintre bolile de inimă, bolile de rinichi, diabetul și obezitatea, care duc la rezultate negative în materie de sănătate.

Această definiție servește ca punct de plecare pentru stadializarea sindromul cardio-reno-metabolic, pentru identificarea celor mai bune practici bazate pe dovezi pentru abordarea acestuia în practica clinică și pentru a dezvolta instrumente pentru screening-ul și stratificarea riscului, scopul final fiind inițierea promptă a strategiilor preventive și de tratament.

Medicul de Familie (General Practitioner) este esențial în managementul holistic al acestei afecțiuni complexe care necesită o abordare integrată, de la prevenție (screening) la tratament, în colaborare cu alți specialiști.

• Diagnostic Precoce: Identificarea și screeningul pacienților pentru una dintre componentele CRM (diabet, CKD, insuficiență cardiacă), având în vedere că prezența uneia crește riscul celorlalte.

• Abordare Holistică: Coordonarea îngrijirii, având în vedere interconexiunile dintre sistemele cardiovascular, renal și metabolic, pentru a preveni progresia bolii.

• Intervenție Multifactorială: Inițierea timpurie a unor măsuri preventive și terapeutice, de la controlul tensiunii arteriale, glicemiei, la modificări ale stilului de viață (dietă, exerciții), conform ghidurilor.

• Trimitere și Colaborare: Colaborarea cu cardiologi, nefrologi, endocrinologi pentru un plan de tratament unificat, crucial pentru a evita managementul fragmentat pe specialități,

1. Diagnostic precoce

Stadializarea sindromului cardio-reno-metabolic facilitează identificarea indivizilor aflați la diferite niveluri de severitate a sindromului, oferind astfel oportunități pentru acțiuni preventive menite să oprească sau să inverseze progresia bolii. În cadrul stadiilor sindromului cardio-reno-metabolic, se pune un accent deosebit pe detectarea indivizilor în faza preclinică, cu scopul de a întârzia sau preveni debutul bolilor cardiovasculare clinice și al insuficienței renale. Pentru a clasifica în mod corespunzător persoanele frecvent clinic asimptomatice în stadii ale sindromului cardio-reno-metabolic, este nevoie de un screening activ în cadrul populației. Testele de screening ar trebui să fie extrem de precise și reproductibile și ușor

accesibile la nivel populațional. De asemenea, este esențial ca rezultatele testelor de screening să influențeze direct abordările de îngrijire. În plus, unele teste de diagnostic ar trebui să fie direcționate către populații cu risc crescut, cum ar fi vârstnicii / persoane cu comorbidități.

Screening-ul asociat cu sindromul cardio-reno-metabolic se încadrează în 2 categorii principale:

1. screening pentru factori biologici:

• screening-ul pentru factorii de risc metabolici

• măsurători ale funcției renale,

• testarea diagnostică pentru ateroscleroza subclinică

• disfuncția cardiacă în anumite circumstanțe clinice.

Identificarea fiecăruia dintre acești factori influiențează direct selecția și intensitatea intervențiilor pentru prevenirea bolilor cardiovasculare (BCV) și a Bolii cronice de rinichi progresivă sau influențează gestionarea pacienților cu BCV prevalentă.

2. screening pentru Determinantele sociale ale sănătății (SDOH - Social Determinants of Health):

• barierele sociale și structurale în calea unui stil de viață sănătos, a autoîngrijirii, a accesului la asistență medicală și a prevenirii și gestionării bolilor, care influențează puternic identificarea factorilor de risc și a rezultatelor în sindromul cardio-reno-metabolic .

Integrarea determinanților nemedicali ai sănătății SDOH în abordarea holistică a îngrijirii sindromului cardio-reno-metabolic va spori eficacitatea abordărilor terapeutice în lumea reală și va promova echitatea în sănătate.

2. Abordare holistică

Factori care cresc riscul pentru sindromul cardio-reno-metabolic

a. - Antecedentele familiale (BCR, DZ),

b. - Alimentația deficitară,

c. - Afecțiuni inflamatorii cronice (psoriazis, artrită reumatoidă, lupus, HIV/SIDA)

d. - Genetică,

e. - Tulburări de sănătate mintală (depresie și anxietate),

f. - Tulburări de somn (apnee obstructivă în somn),

g. - Proteină C reactivă de înaltă sensibilitate crescută (≥2,0 mg/l dacă este

măsurată),

h. - Exercițiile fizice insuficiente, i. - Potențiatori de risc specifici sexului (altele decât diabetul gestațional):

• Istoric de menopauză prematură (vârsta <40 ani),

• Istoric de patologie în sarcină (HTA gestațională, naștere prematură, greutate mică pentru vârsta gestațională),

• Sindromul ovarelor polichistice,

• Disfuncție erectilă.

j. - Determinanții sociali ai sănătății: Factorii economici, sociali, de mediu și psihosociali adversi, denumiți determinanți sociali ai sănătății (SDOH), sunt factori de risc non-medicali importanți pentru sindromul cardio-reno-metabolic. Domeniile SDOH nu se exclud reciproc și există suprapuneri semnificative între ele. Colegiul American de Cardiologie (ACC) și Asociația Americană a Inimii (AHA) clasifică SDOH-urile relevante pentru îngrijirea clinică cardiovasculară ca fiind individuale, interpersonale și comunitare:

• Domeniile individuale includ:

- Rasă, etnie, sex, orientare sexuală, identitate de gen, statut de imigrare;

- Nivelul de educație, venitul și ocuparea forței de muncă;

- Alfabetizare în domeniul sănătății și alfabetizare digitală;

- Calitatea dietelor, accesul la alimente și securitatea alimentară;

- Statutul asigurării de sănătate;

• Domeniile interpersonale includ:

- Conexiune și rețea socială;

- Discriminare interpersonală;

- Calitatea inegală a asistenței medicale;

- Stresul psihosocial;

• Domeniile la nivel comunitar includ:

- Segregarea rasială;

- Calitatea locuințelor;

- Participarea civică și dreptul de vot;

- Accesul la și disponibilitatea serviciilor de asistență medicală;

- Educație și ocupare a forței de muncă la nivel comunitar;

- Ratele de infracționalitate și violență la nivel comunitar;

- Accesul la transport și accesibilitatea pietonală.

3. Intervenție Multifactorială Ghidurile Asociației Americane a Inimii (AHA) subliniază importanța în-

Perioadă Abordarea de screening - obiective

Primii ani de viață (<21 de ani)

Suprapondere/obezitate

TA ≥ 3 ani

- grafice de creștere CDC sex +/ vârstă: anual

- dovezi/recomandare mai puternice pentru cei cu factori de risc pentru Sindromul cardio-reno-metabolic; - anual pentru copiii fără factori de risc; - la fiecare consultație pentru copiii cu suprapondere/obezitate/diabet/ boli de rinichi/boli cardiace structurale

Sănătate mintală și comportamentală SDOH pentru toți copii

Panelul lipidic à jeun

Vârstă adultă (≥21 ani)

- FPG - Glicemie a jeune (Fasting Plasma Glucose)

- OGTT - Testul de toleranță orală la glucoză (Oral Glucose Tolerance Test)

- HbA1c

- ALT

IMC și circumferința taliei

- o dată între 9 și 11 ani repetat între 17 și 21 de ani ! Screeningul este recomandat începând cu vârsta de 2 ani dacă antecedentele familiale sugerează fie boli cardiovasculare precoce, fie hipercolesterolemie primară semnificativă.

- începând cu vârsta de 9-11 ani

- se poate repeta la fiecare 2-3 ani pentru toți copiii cu obezitate / suprapondere + FR suplimentari (APP obezitate, HTA, lipide ↑, fumat)

- anual componentele sindromului metabolic (HTA, trigliceride ↑, colesterol HDL↓, glicemie ↑)

- anual pentru cei cu sindrom cardio-reno-metabolic în stadiul 2 - la fiecare 2-3 ani pentru cei cu sindrom cardio-reno-metabolic în stadiul 1 sau antecedente de diabet gestațional

- la fiecare 3-5 ani pentru cei cu sindrom cardio-reno-metabolic CKM în stadiul 0

fibroza hepatică avansată legată de boala ficatului gras (MASLD – Metabolic Dysfunction-Associated Steatotic Liver Disease), indicele FIB-4

Raportul Albumină/Creatinină urinară

(RAC sau UACR) + RFG (creatinina serică/ cistatina C)

CAC (Coronary Artery Calcium score test) scorul de calciu coronarian scorul Agatston

la fiecare 1-2 ani pentru persoanele cu diabet, prediabet sau ≥2 factori de risc metabolic

- anual pentru cei cu sindrom cardio-reno-metabolic în stadiul 2 sau mai mare

- mai frecvent pentru cei cu risc de boală cronică de rinichi mai mare

la 10 ani la cei cu risc intermediar de boală cardiovasculară aterosclerotică asimtomatică (ASCVD)

Insuficiență cardiacă subclinică ecocardiogramă și/sau biomarkeri cardiaci, probabil bazat pe vârstă/ comorbidități/scor de risc, dar încă nedefinit

Factorii economici, sociali, de mediu și psihosociali care afectează rezultatele sănătății pe parcursul vieții,

grijirii interdisciplinare și integrarea intervențiilor SDOH în toate etapele managementului. Abordarea managementului sindromului cardio-reno-metabolic se concentrează pe prevenirea bolilor cardiovasculare (BCV) pentru stadiile 0-3 și pe tratamentul factorilor de risc atât pentru BCV, cât și pentru sindromul cardio-reno-metabolic, pentru stadiul 4.

Stadiul 0

Pentru pacienții fără factori de risc

- insecuritatea alimentară și a locuinței, - nevoile de transport și utilități, - accesul la asistență medicală, - educația/alfabetizarea, - siguranța personală, - nevoia percepută de asistență în abordarea nevoilor sociale

pentru sindromul cardio-reno-metabolic, indicatorul de sănătate cardiovasculară al AHA, Life’s Essential 8 (LE8), oferă un cadru pentru promovarea sănătății și prevenirea bolilor cardiovasculare. Cele opt componente sunt:

• Dietă

• Activitatea fizică

• Expunerea la nicotină, inclusiv fumatul, vapatul și/sau

expunerea la fumul de mâna a doua

• Somnul

• Indicele de masă corporală (IMC)

• Lipidele din sânge

• Glicemie

• Tensiunea arterială

Stadiul 1

Suprapondere / obezitate + hiperglicemie / prediabet.

Intervenții:

• pierderea în greutate prin tratamente farmacologice și/sau chirurgie bariatrică, luată în considerare pentru cei cu IMC ≥30 care nu au reușit să slăbească

prin modificări ale stilului de viață.

• Metforminul poate fi administrat pentru prevenirea diabetului la pacienții cu intoleranță persistentă și/sau progresivă la glucoză, în ciuda modificărilor stilului de viață.

Stadiul 2

Factori de risc metabolici și a bolilor renale, cu scopul de a preveni bolile cardiovasculare subclinice și clinice.

Intervenții:

• modificările intensificate ale stilului de viață,

• gestionarea stresului,

• renunțarea la fumat

• somnul sănătos

• farmacoterapia, după cum este necesar, pentru a atinge obiectivele de control al tensiunii arteriale, colesterolului și HbA1c în diabetul de tip 2.

• inhibitorii SGLT2 sunt recomandați pentru tratarea bolii cronice de rinichi (BRC) cu risc moderat până la ridicat, pentru a proteja funcția renală.

Stadiul 3

Progresia către boli cardiovasculare clinice și insuficiență renală.

Intervenții:

• Indicele CAC (Coronary Artery Calcium - Scorul de Calciu Coronarian) > 0: Statine

(Scorul Agatston - investigație imagistică non-invazivă (CT) utilizată în cardiologie pentru a măsura cantitatea de calciu depusă în plăcile de aterom de la nivelul arterelor coronare, indicator direct al prezenței și extinderii bolii coronariene aterosclerotice).

• CAC >100: Aspirină în doze mici, dacă riscul de sângerare este scăzut; inhibitor PCSK9, etil icosapent (omega-3 fatty acid) și antiretrovirali GLP-1 în funcție de profilul CKM al pacientului

• Fracție de ejecție <40%: inhibitor ECA/ ARA, beta-blocant

• Diabetul de tip 2: inhibitori SGLT2 și antiretrovirali GLP-1

Stadiul 4

Prevenția secundară pentru bolile cardiovasculare (BCV) / boala cronică de rinichi (BCR) / ambele.

Intervenții:

• farmacoterapia pentru pacienții cu BCV asimptomatică include aspirină / inhibitori P2Y (antiagregante plachetare - clopidogrel, ticagrelor, prasugrel, cangrelor și ticlopidină) și statine. Se pot

lua în considerare și agenți suplimentari de scădere a colesterolului LDL, cum ar fi ezetimib și inhibitorul PCSK9.

• insuficiența cardiacă trebuie tratată conform ghidurilor actuale.

• obezitatea, sindromul metabolic, diabetul și alți factori de risc ai sindromului cardio-reno-metabolic necesită intervenții terapeutice continue.

• Boala cronică de rinichi trebuie tratată conform ghidurilor.

4. Trimitere și colaborare. Îngrijire interdisciplinară

Pentru a reduce îngrijirea fragmentată a pacienților cu sindrom cardio-reno-metabolic cu afectare multiorganică și pentru a spori aderența la ghidurile pentru îngrijirea holistică, se recomandă abordări bazate pe valoare și volum în îngrijirea interdisciplinară.

Se recomandă constituirea unei echipe multidisciplinare pentru sindromul cardio-reno-metabolic împreună cu medicii de familie, pentru îngrijirea conform ghidurilor a pacientului cu ≥ 2 afecțiuni concomitente (diabet zaharat, boală cronică de rinichi și boli cardiovasculare subclinice/clinice avansate), pentru a sprijini o abordare bazată pe valoare în asigurarea accesului de înaltă calitate și în timp util la îngrijire specifică.

Echipa interdisciplinară include: reprezentanți din asistența medicală primară, cardiologie, nefrologie, endocrinologie, farmacie, asistenți medicali, precum și navigatori de îngrijire, asistenți sociali sau lucrători medicali comunitari. Echipa necesită un coordonator pentru organizare și facilitarea comunicării între specialități.

Îngrijire bazată pe valori: Implicarea echipei de îngrijire interdisciplinară atunci când sunt prezente oricare 2 dintre următoarele: boală cronică de rinichi, diabet și boli cardiovasculare subclinice/clinice.

Utilizarea unui coordonator care să sprijine echipa interdisciplinară care include reprezentanți din asistența medicală primară și alte specialități (nefrologie, endocrinologie, cardiologie), precum și farmaciști, asistenți medical și navigator de sănătate/îngrijire comunitară.

Echipă interdisciplinară pentru a dezvolta protocoale clinice bazate pe ghidurile de sănătate CKM și ale societăților pro-

fesionale.

• (2023) Asociația Americană a Inimii (AHA)

• (2024) AHA/Asociația Americană pentru Accidente Cerebrale (ASA)

• (2025) Colegiul American de Cardiologie (ACC)

• (2025) Societatea Europeană de Ateroscleroză (EAS)

Cazurile cu o complexitate mai mare/ care nu sunt ușor de abordat prin protocoale vor fi discutate în cadrul ședințelor regulate ale echipei interdisciplinare.

Îngrijire bazată pe volum

Trimiteri specifice ale pacienților cu risc crescut către alte specialități. Praguri potențiale: → Nefrologie pentru risc crescut de boală cronică de rinichi: G3a (A3, în special dacă nu răspunde la inhibitori ECA/ ARA, G3b (A2/A3), G4 și G5;

→ Endocrinologie pentru diabet zaharat cu control glicemic deficitar (HbA1c >9%) sau boli microvasculare și/ sau leziuni ale organelor țintă; → Cardiologie pentru boli cardiovasculare prevalente; se poate lua în considerare pentru boli cardiovasculare subclinice cu risc crescut (de exemplu, scor CAC semnificativ crescut sau combinație de biomarkeri cardiaci crescuți și anomalii ecocardiografice)

Asistență din partea coordonatorului în navigarea pacientului între mai multe specialități.

În centrele/regiunile de sănătate cu densitate mai mică de specialiști, flexibilitate pentru a se baza mai mult pe telemedicină sau pe coordonator /echipa interdisciplinară și abordarea îngrijirii bazată pe valoare.

Concluzii

Sindromul cardio-reno-metabolic este expresia medicinei moderne - o patologie multisistemică ce necesită o viziune integrată. Depistarea precoce, tratamentul ghidat de dovezi și colaborarea între specialități sunt cheia pentru a transforma recomandările din ghiduri în rezultate reale pentru pacient.

Bibliografie

1. Katiana Simões Lopes, Arquimedes Gasparotto Junior, Natasha Fillmore, Roberto da Silva Gomes, Cardiovascular-Kidney-Metabolic Syndrome – An Integrative Review https://pmc.ncbi.

nlm.nih.gov/articles/PMC11619311/

2. [Guideline] Ndumele CE, Neeland IJ, Tuttle KR, et al, American Heart Association. A Synopsis of the Evidence for the Science and Clinical Management of Cardiovascular-Kidney-Metabolic (CKM) Syndrome: A Scientific Statement From the American Heart Association. Circulation. 2023 Nov 14. 148 (20):1636-1664. https:// www.ahajournals.org/doi/10.1161/ CIR.0000000000001186

3. [Guideline] Ndumele CE, Rangaswami J, Chow SL, et al, American Heart Association. Cardiovascular-Kidney-Metabolic Health: A Presidential Advisory From the American Heart Association. Circulation. 2023 Nov 14. 148 (20):1606-1635. https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/ cir.0000000000001184

4. Massy ZA, Drueke TB. Combination of Cardiovascular, Kidney, and Metabolic Diseases in a Syndrome Named Cardiovascular-Kidney-Metabolic, With New Risk Prediction Equations. Kidney Int Rep. 2024 Sep. 9 (9):2608-2618. https:// pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39291205/

5. [Guideline] Romeo S, Vidal-Puig A, Husain M, et al, European Atherosclerosis Society Consensus. Clinical staging to guide management of me-

tabolic disorders and their sequelae: a European Atherosclerosis Society consensus statement. Eur Heart J. 2025 Oct 7. 46 (38):3685-3713. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40331343/

6. Saklayen MG. The global epidemic of the metabolic syndrome. Curr Hypertens Rep. 2018 Feb 26. 20 (2):12. https:// pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29480368/

7. Hernandez-Baixauli J, Quesada-Vazquez S, Marine-Casado R, et al. Detection of early disease risk factors associated with metabolic syndrome: a new era with the NMR metabolomics assessment. Nutrients. 2020 Mar 18. 12 (3): https://www. mdpi.com/2072-6643/12/3/806

8. Morris AA, Masoudi FA, Abdullah AR, Banerjee A, Brewer LC, Commodore-Mensah Y, et al. 2024 ACC/AHA Key Data Elements and Definitions for Social Determinants of Health in Cardiology: A Report of the American College of Cardiology/American Heart Association Joint Committee on Clinical Data Standards. Circ Cardiovasc Qual Outcomes. 2024 Oct. 17 (10):e000133. https://pubmed.ncbi. nlm.nih.gov/39186549/

9. Adult Obesity Facts. US Centers for Disease Control and Prevention. Available at https://www.cdc.gov/obesity/

adult-obesity-facts/index.html . May 14, 2024; Accessed: January 5, 2026.

10. Martin SS, Aday AW, Allen NB, et al, American Heart Association Council on Epidemiology and Prevention Statistics Committee and Stroke Statistics Committee. 2025 Heart Disease and Stroke Statistics: A Report of US and Global Data From the American Heart Association. Circulation. 2025 Feb 25. 151 (8):e41-e660. https:// www.ahajournals.org/doi/10.1161/ CIR.0000000000001303

11. Genitsaridi I, Salpea P, Salim A, Sajjadi SF, Tomic D, James S, et al. 11th edition of the IDF Diabetes Atlas: global, regional, and national diabetes prevalence estimates for 2024 and projections for 2050. Lancet Diabetes Endocrinol. 2025 Dec 15. https:// pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/41412135/

12. Lovre D, Mauvais-Jarvis F. Trends in prevalence of the metabolic syndrome. JAMA. 2015 Sep 1. 314(9):950. https://pubmed.ncbi.nlm.nih. gov/26325567/

13. US Centers for Disease Control and Prevention. Childhood Obesity Facts. Available at https://www.cdc.gov/obesity/childhood-obesity-facts/childhood-obesity-facts.html. April 2, 2024.

SINGURA L-CARNITINĂ DIN ROMÂNIA ÎNREGISTRATĂ CA MEDICAMENT!

Indicat în: - tulburări metabolice miocardice datorate bolilor coronare:

angină pectorală, sindrom postinfarct miocardic, insuficienţă cardiacă1 - deficit secundar de L-carnitină cauzat de hemodializă2 - deficit congenital de L-carnitină3 1g/10 ml soluție

Referinţă: 1, 2, 3. Rezumatul Caracteristicilor Produsului

COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Un mililitru soluţie orală conţine 100 mg levocarnitină.

FORMA FARMACEUTICĂ

Soluție orală 10ml (1g L-carnitină).

DATE CLINICE

Indicaţii terapeutice

- deficit primar şi secundar de carnitină; - tulburări metabolice miocardice datorate bolilor coronare: angină pectorală, sindrom postinfarct miocardic, insuficienţă cardiacă; - boli musculare.

DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE

Deficit congenital primar şi secundar de carnitină datorat erorilor congenitale de metabolism.

Nou născuţi şi copii cu vârsta sub 12 ani:

Doza uzuală recomandată este de 75-100mg L-carnitină/kg pe zi.

Copii cu vârsta peste 12 ani:

Doza uzuală recomandată este de 2-4g L-carnitină pe zi în funcţie de severitatea afecţiunii.

Adulţi:

Doza uzuală recomandată este de 2-4g L-carnitină pe zi în funcţie de severitatea afecţiunii. Iniţierea tratamentului se va face cu o doză de 1g L-carnitină pe zi care se va creşte treptat în funcţie de toleranţa individuală şi răspunsul terapeutic. Monitorizarea trebuie să includă determinarea periodică a parametrilor biochimici, a concentraţiilor plasmatice de carnitină şi evaluarea stării clinice generale. Deficit secundar de carnitină în timpul hemodializei:

Doza uzuală recomandată este de 2-4g L-carnitină pe zi.

Angină pectorală şi sindrom postinfarct miocardic:

Doza uzuală recomandată este de 2-6g L-carnitină pe zi.

Contraindicaţii

Carnil este contraindicat în caz de hipersensibilitate la L-carnitină sau la oricare dintre excipienţii produsului.

Atenţionări şi precauţii speciale Nu sunt necesare precauţii speciale. Înainte de administrare, soluţia orală trebuie diluată într-un pahar cu apă.

Interacţiuni cu alte produse medicamentoase, alte interacţiuni: Nu se cunosc.

Sarcina şi alăptarea

Nu sunt disponibile studii adecvate şi bine controlate la femeia gravidă.

Efecte asupra capacităţii de a controla vehicule sau de a folosi utilaje Carnil nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Reacţii adverse: În cazul în care Carnil se utilizează conform recomandărilor, nu determină reacţii adverse. În timpul administării orale pe termen lung a L-carnitinei s-au raportat unele simptome gastro-intestinale cum sunt greaţă cu caracter tranzitor, vărsături, crampe abdominale şi diaree.

Simptome uşoare de miastenie au fost numai la pacienţii uremici care utilizează L-carnitină.

Supradozaj: Medicamentul nu este toxic nici în cazul administrării prelungite de doze mari. La şoarece, DL50 după administrarea orală este de 19,2g levocarnitină/kg. Carnitina poate produce diaree. În caz de supradozaj se va institui tratament suportiv şi de susţinere a funcţiilor vitale.

DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Anfarm Hellas S.A. 4 Achaias Str & Trizinias, 14564 Kifissia Attiki, Greece

Tel: +30 210 683 16 32 / E-mail: info@anfarm.com

DISTRIBUITOR/REPREZENTANT S.C. IMEDICA S.A

Șoseaua Bucureşti-Ploieşti, nr.141D, sector 1, Bucureşti, România

Tel.: 021 319 77 50 / E-mail: office@imedica.ro / Web: www.imedica.ro

NUMĂRUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ 15071/2023

ACEST MATERIAL PROMOȚIONAL ESTE DESTINAT PROFESIONIŞTILOR DIN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII.

Acest medicament se eliberează cu prescripție medicală. Se recomandă citirea cu atenție a prospectului sau a informațiilor de pe ambalaj. Dacă apar manifestări neplăcute, adresați-vă medicului sau farmacistului. Medicamentele expirate și/sau neutilizate se consideră deșeuri periculoase.

Boala venoasă cronică a membrelor inferioare: epidemiologie, mecanisme fiziopatologice, diagnostic și principii actuale

de management

Chronic Venous Disease of the Lower Limbs: Epidemiology, Pathophysiological Mechanisms, Diagnosis and Contemporary Management Principles

Boala venoasă cronică (BVC) reprezintă o patologie frecventă a sistemului venos al membrelor inferioare, caracterizată prin modificări structurale și funcționale ale venelor, asociate cu hipertensiune venoasă persistentă și manifestări clinice variabile. Prevalența crescută și impactul semnificativ asupra calității vieții și costurilor sistemelor de sănătate fac din această afecțiune o problemă importantă de sănătate publică. Boala venoasă cronică este determinată de interacțiunea dintre refluxul venos, obstrucția venelor și disfuncția pompei musculare a gambei, mecanisme care conduc la hipertensiune venoasă și modificări microcirculatorii progresive. Clasificarea CEAP actualizată și scorurile clinice precum VCSS permit evaluarea standardizată a severității bolii și monitorizarea evoluției. Diagnosticul se bazează pe evaluarea clinică și pe ecografia Doppler duplex, considerată metoda imagistică de primă linie. Managementul terapeutic include măsuri conservatoare, terapia compresivă, tratamentul farmacologic adjuvant și proceduri intervenționale, în special tehnici endovenoase moderne pentru corecția refluxului venos. Abordarea modernă a bolii venoase cronice presupune diagnostic precoce, evaluare standardizată și tratament individualizat în funcție de mecanismul fiziopatologic și stadiul bolii. Aplicarea ghidurilor actuale și a strategiilor terapeutice multimodale poate contribui la ameliorarea simptomelor, prevenirea complicațiilor și reducerea riscului de recurență.

Chronic venous disease (CVD) represents a common disorder of the lower limb venous system characterized by structural and functional abnormalities of the veins, associated with persistent venous hypertension and a wide spectrum of clinical manifestations. Due to its high prevalence and substantial impact on quality of life and healthcare resources, CVD represents a significant public health concern. Chronic venous disease results from the interaction between venous reflux, venous obstruction, and calf muscle pump dysfunction, mechanisms that ultimately lead to venous hypertension and progressive microcirculatory alterations. The updated CEAP classification and clinical scoring systems such as the Venous Clinical Severity Score (VCSS) allow standardized assessment of disease severity and monitoring of clinical evolution. Diagnosis

relies on clinical evaluation and duplex ultrasound, which is considered the first-line imaging modality. Therapeutic management includes conservative measures, compression therapy, adjunctive pharmacological treatment, and interventional procedures, particularly modern endovenous techniques for the correction of venous reflux. The modern management of chronic venous disease requires early diagnosis, standardized assessment, and individualized treatment strategies based on the underlying pathophysiological mechanisms and disease stage. Implementation of current clinical guidelines and multimodal therapeutic strategies may improve symptoms, prevent complications, and reduce recurrence rates.

Keywords: chronic venous disease; varicose veins; CEAP classification; duplex ultrasound; venous ulcer; endovenous treatment

1.Introducere

Boala venoasă cronică a membrelor inferioare (BVC) cuprinde un spectru de modificări morfologice și funcționale ale sistemului venos al membrelor inferioare, care determină semne și/

sau simptome persistente (de obicei >3 luni), cu evoluție progresivă, variind de la telangiectazii și vene reticulare până la edem, modificări trofice și ulcerații venoase. Este o afecțiune cu evoluție îndelungată, cu simptome și semne inițial discrete, puțin supărătoare, dar care în timp poate evolua determinând complicații, afectare importantă a calității vieții, creșterea mortalității de cauză cardiovasculară și de orice cauză. Diagnosticul precoce și managementul corect al factorilor de risc și modificărilor timpurii care apar în cadrul bolii pot preveni progresia bolii și morbi/mortalitatea de cauză cardiovasculară. În ultimii ani, progresele în înțelegerea mecanismelor patogenice și dezvoltarea tehnicilor imagistice moderne au condus la îmbunătățirea diagnosticului și managementului acestei afecțiuni. Ecografia Doppler duplex este considerată metoda imagistică de primă linie pentru evaluarea hemodinamicii venoase și identificarea refluxului sau obstrucției venoase. De asemenea, clasificarea CEAP actualizată și scorurile clinice precum Venous Clinical Severity Score (VCSS) permit o evaluare standardizată a severității bolii și facilitarea comparabilității între studii și strategii terapeutice. Managementul

Cumpără

CartoMed este avizat şi pentru SERVICE, astfel că putem oferi servicii complete. Asigurăm și contract de service aparatură medicală pentru CAS și ANMDR.

Tensiometre & Stetoscoape

Electrocardiografe

Holtere TA și ECG

Spirometre / Audiometre

Cântare medicale

Taliometru / centimetru

Truse prim ajutor

Consumabile sanitare

Canapea consultații

Dulap fișe pacienți

actual al bolii venoase cronice implică o abordare multimodală care include măsuri conservatoare, terapia compresivă, tratamentul farmacologic adjuvant și tehnici intervenționale moderne, în special proceduri endovenoase minim invazive destinate corecției refluxului venos. Aplicarea ghidurilor clinice actuale permite individualizarea tratamentului în funcție de mecanismele fiziopatologice și stadiul bolii, contribuind la ameliorarea simptomelor, prevenirea progresiei și reducerea riscului de complicații și recurențe (1)(2)

2.Epidemiologie

BVC este foarte frecventă în populația adultă, cu prevalențe raportate larg variabile în funcție de definiții, metodologie și populație, fiind estimată la aproximativ 67%(3). Studii populaționale și anchete multicentrice europene indică proporții semnificative de persoane cu semne/simptome sugestive cuprinse între 20-40%, iar în cazul persoanelor de peste 70 ani prevalența BVC crește chiar la 70-80% din populație. Cel mai frecvent (80%) sunt prezente telangectaziile, în timp ce varice sunt întâlnite la 20-64% din populație. Formele severe ale bolii caracterizate prin insuficiență venoasă cronică cu edem, modificări cutanate sau ulcerații, sunt considerabil mai rare (1-2% din populație), dar au un impact clinic și socio-economic semnificativ(4) Un studiu epidemiologic efectuat în România în anul 2015 a arătat prevalența asemănătoare a bolii (68,4%) , cu afectare îndeosebi a grupelor de vârstă 60,2 ± 13,4 ani, și a sexului feminin (71%)(5). Ulcerele venoase ale membrelor inferioare reprezintă cea mai severă manifestare a bolii venoase cronice și sunt responsabile pentru o mare parte din costurile asociate managementului acestei patologii. Studiile epidemiologice indică o prevalență estimată a ulcerelor venoase de aproximativ 0,1–0,3% în populația generală, cu o incidență mai mare la persoanele vârstnice. Aceste leziuni sunt caracterizate prin evoluție cronică și rate ridicate de recidivă, ceea ce determină o povară semnificativă asupra sistemelor de sănătate(4)

Pe lângă impactul clinic, BVC are un efect semnificativ asupra calității vieții pacienților. Simptome precum durerea, senzația de greutate, edemul și limitarea

activităților zilnice pot determina reducerea capacității funcționale și afectarea statusului psihosocial al pacienților. Recunoașterea precoce a bolii și aplicarea strategiilor terapeutice adecvate reprezintă elemente esențiale pentru reducerea progresiei bolii și prevenirea complicațiilor(1)

3.Etiopatogenie

Etiologia bolii venoase cronice este multifactorială, implicând factori de risc multiplii:

• Vârsta – BVC este semnificativ mai frecventă la persoanele vârstnice

• Sexul – femeile sunt diagnosticate cu BVC de trei ori mai frecvent comparativ cu bărbații; riscul dezvoltării BVC crește cu numărul de sarcini (compresiune asupra sistemului cav prin uterul gravid, efectele hormonilor asupra peretelui venos), terapie de substituție estrogenică, utilizare de contraceptive orale(6)

• Ereditatea – există o predispoziție genetică pentru BVC și s-a constatat că prezența BVC la un membru al familiei determină o predispoziție de 25% de a dezvolta boala la bărbați și 62% în cazul femeilor, în timp ce prezența BVC la ambii părinți probabilitatea crește la 80-90%. S-a descris de asemenea predispoziția genetică datorată polimorfismului genei proteinei C2 forkhead box (FOXC), genei hemocromatozei (HFE) și genelor metaloproteinazelor matriceale (MMP). Acestea din urmă favorizează apariția ulcerului venos prin modificarea componentelor structurale ale colagenului și elastinei peretelui venos cu degradarea matricei extracelulare, determinând și vindecarea deficitară(6)

• Etnicitatea – studii efectuate pe diferite populații au arătat o incidență semnificativ mai crescută a stadiului incipient al BVC în Orientul Mijlociu

• Obezitatea – persoanele cu IMC > 30kg/m 2 și mai ales cele cu obezitate morbidă, asociată cu sedentarism adesea, au risc crescut să prezinte BVC; scăderea ponderală reprezintă unul dintre obiectivele terapiei, indiferent de modalitatea prin care se obține (dietă, medicație cum ar fi GLP1 agoniști, intervenții chirurgicale/endoscopice)

• Sedentarismul, repausul prelungit la pat, menținerea îndelungată a poziției

șezând cu picioarele flectate (călătorii lungi cu mașina, avionul, statul prelungit în fotoliu, pe scaun), ortostatismul prelungit (profesii - stomatologi, vânzători, coafeze) predispun la apariția modficărilor la nivelul pereților venoși datori stazei prelungite

• Fumatul (factor de risc comun cu bolile cardiovasculare)

• Pierderea pompei musculare gambiere (afecțiuni neurologice, atrofii/distrofii musculare, afecțiuni musculoscheletale, fracturi cu imobilizare)

• Piciorul plat congenital sau dobândit

• Purtarea tocurilor înalte (scade efectul de pompă al musculaturii gambiere) și a hainelor strâmte (impiedică întoarceea venoasă)

• Expunerea excesivă la căldură (soare, băi calde, ceara caldă pentru epilat)

• Traumatisme, fracturi cu imobilizare consecutivă

• Secundar obstrucției venoase profunde (tromboză venoasă profundă, fistule arterio-venoase, neoplazii, insuficiența cardiacă) poate să apară afectarea sistemului venos superficial; una dintre situațiile frecvente este sindromul posttrombotic, complicație ce poate să apară după o tromboză profundă (2050% din cazuri) din cauza deteriorării venelor și a valvelor venoase

Mecanismele fiziopatologice

pricipale care intervin

în patogenia BVC:

• Reflux venos (insuficiență valvulară) în sistemul superficial, profund și/sau perforant care generează creșterea presiunii venoase

• Obstrucție venoasă (post-trombotică sau non-trombotică, distrugerea valvelor venoase și fobroză paietală) și stază venoasă consecutivă

• Disfuncția pompei musculare (imobilitate, afectări neuromusculare, anchiloză, obezitate severă, sedentarism). Aceste mecanisme converg către hipertensiune venoasă, ce generează:

• distensie venoasă, remodelare de perete și agravarea refluxului

• extravazare capilară cu apariția edemului și depuneri de hemosiderină în țesuturi

TROXERUTIN CHIRMIS

20 mg/g, gel

Medicaţie adjuvantă pentru tratament simptomatic în boala venoasă – varice, hemoroizi.

Troxerutina este un derivat flavonoidic din grupa vitaminelor B.

Poate ameliora circulaţia venoasă.

Combate tulburările trofice locale caracteristice varicelor şi hemoroizilor.

Poate creşte rezistenţa capilară în afecţiunile însoţite de fragilitate capilară

Aplicațiile se fac de 2 ori pe zi, dimineața și seara, timp de 2-3 săptămâni, pe zonele afectate.

Referințe: 1. Rezumatul caracteristicilor produsului – TROXERUTIN CHIRMIS 20 mg/g. Administrare cutanată. Acest medicament se eliberează fără prescripție medicală. Acest material promoțional este destinat profesioniştilor din domeniul sănătății. Pentru informații suplimentare vă rugăm să consultați rezumatul caracteristicilor produsului disponibil pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (data revizuirii textului: Septembrie, 2020). Deținătorul autorizației de punere pe piață: S.C. CHIRMIS FARMIMPEX S.R.L. Producător: S.C. TIS FARMACEUTIC S.R.L., Str. Industriilor nr. 16, sector 3, Bucureşti, România. Numărul A.P.P.: 13459/2020/01.

• inflamație cronică a microcirculației, activare leucocitară și disfuncție endotelială

• fibroză dermo-hipodermică (lipodermatoscleroză), atrofie albă și susceptibilitate crescută la ulcerație

• în stadiile finale ale BVC, alterările microcirculatorii și procesele inflamatorii persistente pot conduce la apariția ulcerelor venoase, leziuni caracterizate prin hipoxie tisulară, perturbarea proceselor de reparare tisulară și inflamație locală persistentă, evoluție cronică și tendința crescută de recidivă.

4.Diagnostic clinic și paraclinic

Diagnosticul BVC se bazează pe evidențierea simptomelor și semnelor la o persoană care prezintă unul sau mai mulți factori de risc, completat de stadializarea afecțiunii și scoruri de evaluare a gravității sau calității vieții și confirmat apoi de imagistică:

• Simptome: senzație de greutate, tensiune, durere surdă la nivelul membrelor inferioare, crampe nocturne, prurit, senzație de arsură, de picioare umflate, neliniște și oboseală a picioarelor; simptomele se agravează în general la ortostatism sau în cazul femeilor în anumite situații (perioade ale ciclului menstrual/ utilizare de contraceptive orale/ în sarcină) și se ameliorează în decubit și la ridicarea membrelor sau compresie elastică(4)(6). Oboseala este frecvent prezentă la persoanele cu BVC. Corelația intensității simptomelor cu severitatea bolii rămâne neclară, dar numărul cumulativ de simptome este asociat cu o calitate a vieții (QoL) redusă, ceea ce duce la pierderea productivității(3). În cele mai multe cazuri simptomele pot fi mai deranjante la debut, ulterior în fazele medii să devină mai puțin severe, pentru ca apoi simptomatologia să se agraveaze în stadiile avansate, când apare dermatita și pruritul care împiedică activitatea zilnică sau când apar modificări trofice, ulcer venos când poate apărarea durerea. Claudicația venoasă este un simptom care se prezintă ca o creștere a durerii la efort. Este cauzată de obstrucția fluxului sanguin la nivel iliofemural și/sau cav, precum și de blocarea venei poplitee, ducând la o capacitate

limitată de mers. Este important de diferențiat de claudicația care apare în boala arterială periferică, tot la efort și se ameliorează rapid la repaus, dar spre deosebire de durerea de cauză venoasă care se ameliorează în decubit, durerea de cauză arterială este ameliorată de poziția proclivă și accentuată în decubit, cu picioarele ridicate(1).

• Semnele se evidențiază la examenul clinic (inspecție, palpare, măsurarea diametrelor) cu pacientul în ortostatism: telangiectazii, vene reticulare, varice, edem (accentuat vesperal, după ortostatism), hiperpigmentare ocră, dermatită de stază, lipodermatoscleroză, atrofie albă, ulcer venos (mai frecvent perimaleolar medial), cicatrici postulcer varicos(1)

Diagnostic

paraclinic și imagistic

Ecografia Doppler duplex (DDS) –„standardul de primă linie” este investigația de bază pentru evaluarea morfologiei venelor, confirmarea refluxului/ obstrucției la nivelul circulaíei venoase, oferă imagini ale circulației venoase și permite cartografierea venelor (safenă mare/mică, perforante, vene profunde) și planificarea intervențiilor(1)(2)

Investigații

suplimentare (selectiv)

• Index gleznă-braț și/Doppler arterial sunt necesare pentru a exclude boala arterială periferică; prezența afectării arteriale determină evoluție trenantă a leziunilor, evoluție rapid progresivă a bolii venoase și un IGB < 0,60 contraindică contenția elastică

• Ecografie abdominală în cazul suspiciunii unei obstrucții venoase suprainghinale

• Pletismografie (rar necesară) pentru evaluări funcționale în cazuri selectate

• Venografia CT/ RMN în suspiciune de obstrucție iliacă/pelvină, anatomie complexă, recurențe atipice

• IVUS (ultrasonografie intravasculară) poate crește acuratețea evaluării stenozelor iliocave atunci când se ia în calcul tratament endovascular (în centre cu expertiză)(1)

Clasificări ale BVC

CEAP 2020 actualizată(1)

Sistemul CEAP descrie: Clinic, Etiologic, Anatomic, Patofiziologic. Actualizarea din 2020 a adus clarificări și subcategorii utile (ex. recurența: C2r, C6r), îmbunătățind acuratețea raportării clinice și a cercetării (Figura 1)

C0 - Pacienţi fără semne palpabile sau vizibile, au simptome caracteristice

C1 - Telangiectazii (venule intradermice dilatate și confluate, cu diametrul <1 mm) sau venule reticulare (subdermice cu diametrul între 1-3 mm, tortuoase)

C2 - Vene varicoase - dilataţii venoase subcutanate (aspect tortuos) > 3 mm diametru în ortostatism

C2r - Vene varicoase recurente

C3 - Edeme declive (semnul godeului)

C4a - Pigmentare de culoare brun închis a pielii (extravazarea hematiilor). Dermatită eritematoasă care se poate extinde la nivelul membrului inferior (localizată cel mai frecvent în apropierea varicelor, ulterior poate apărea oriunde la nivelul membrului inferior)

C4b - Lipodermascleroza - fibroză postinflamatorie cronică localizată a pielii și a ţesutului celular subcutanat. Atrofia albă: zone circumscrise de tegument atrofic, uneori cu evoluţie circumferențială, înconjurate de capilare dilatate și uneori de hiperpigmentare.

C4c - Corona phlebectatica

C5 - Ulcer venos vindecat (cicatriceal)

C6 - Ulcer venos activ - leziune ce afectează tegumentul în totalitate, cu lipsă de substanţă, care nu se vindecă spontan

C6r – Ulcer venos recurent

medicului de familie

întotdeauna în cabinetul

Diagnosticul corect

începe

Aşa cum un text fără toate literele este greu de descifrat, tot la fel este şi un DIAGNOSTIC pus fără ANALIZE MEDICALE. Fără «piesele lipsă» din puzzle, imaginea rămâne neclară, iar deciziile medicale au nevoie de CLARITATE ȘI PRECIZIE, NU DE PRESUPUNERI!

JENSEN PHARMA: Consultanță gratuită pentru dezvoltarea cabinetului medical

• Servicii medicale complete pentru pacienți;

• Rezultate precise în câteva minute;

• Decizii clinice imediate;

• Pacient informat pe loc;

• Creșterea complianței pacientului;

• Creșterea calității și siguranței actului medical;

• Reducerea presiunii din sala de așteptare.

Contactați-ne -> pentru o discuție gratuită

şi o prezentare personalizată direct la cabinetul dumneavoastră.

Caracteristici

Absent = 0 Ușor = 1

Moderat = 2

Sever = 3

Vene varicoase fără puține multiple extensive

Edem fără edem de gleznă deasupra gleznei matinal deasupra gleznei

Pigmentare fără pigmentare limitată difuză întinsă

Durere fără ocazional în fiecare zi limitarea activității

Inflamație fără mică moderată severă

Indurație fără <5cm 1/3 inf.a gambei toată gamba

Ulcer fără 1 2 >2

Durata ulcerului fără

Diametrul ulcerului fără

Utilizarea compresiei fără ocazional aproape permanent permanent

Scorul de severitate

VCSS (Venous Clinical Severity Score)

VCSS este un scor de severitate și urmărire (durere, varice, edem, pigmentație, inflamație, indurație, număr/ durată/ dimensiune ulcer, terapie compresivă). Versiunea revizuită (2010) a fost concepută pentru claritate și aplicabilitate mai bună în practica clinică. Ghidurile recente recomandă utilizarea lui pentru cuantificarea răspunsului la tratament(1) (2) (Tabel1).

Scoruri de calitate a vieții și scoruri specifice contextului

Se folosesc instrumente de calitate a vieții: CIVIQ 20 (Chronic Venous disease quality of life Questionnaire), AVVQ, VDS - Venous Disability Score, VAS (Visual Analogue Scale) în evaluarea impactului și a eficienței tratamentelor, mai ales în studii și audit clinic(1)(2)

Pentru sindromul post-trombotic, scorul Villalta este utilizat pe scară largă pentru diagnostic și stadializare a severității(7).

5.Complicații

Eczema venoasă – afectare inflamatorie a tegumentelor (frecvent la nivelul extremităților inferioare) întâlnită la pacienții cu BVC, care este provocată de hipertensiunea venoasă, disfuncția valvelor venoase și cu reflux de sânge con-

secutiv în sistemele venoase superficiale și tegumente.

Ulcerul venos este întânit mai frecvent la persoane vârstnice, are evoluție trenantă, cu vindecare lentă (luni-ani) și risc de recidivă, în cele mai multe cazuri în primele 3 luni(6). Alți factori de risc asociați cu apariția ulcerului venos includ: supraponderalitatea, antecedente de leziuni anterioare, inactivitatea, trombofilii ereditare, anemie falciformă, asocierea cu disfuncție vasculară arterială, vasculite, diabet zaharat, artrită reumatoidă și tumori epidermice. Dermatita de stază prede de obicei apariția ulcerului venos, a cărui localizare clasică este la nivelul treimii distale a gambelor perimaleolar, asociind secreții dermice, hiperpigmentare a pielii, fibroză subcutatată(6)

Bolile cardiovasculare

și boala venoasă cronică

Legătura între boala venoasă cronică (BVC) și bolile cardiovasculare este bine documentată în literatura medicală recentă. BVC este asociată cu o prevalență crescută a factorilor de risc cardiovascular (hipertensiune arterială, obezitate, fumat) și cu prezența bolilor cardiovasculare manifeste. Severitatea BVC, evaluată prin clasificarea CEAP, corelează cu un risc crescut de evenimente cardiovasculare pe termen lung și cu mortalitate generală independentă de profilul clinic și tratamentul concomitent, așa cum au

arătat rezultele studiului Guttemberg(8). Studiile au arătat faptul că BVC este un marker independent pentru risc cardiovascular crescut și mortalitate, iar evaluarea și tratamentul trebuie să includă screening și managementul factorilor de risc cardiovascular. Între insuficiența venoasă cronică și insuficiența cardiacă există o relație bidirecțională: creșterea presiunii venoase centrale și inflamația pot agrava funcția cardiacă, iar insuficiența cardiacă poate accentua staza venoasă și progresia BVC(9)

6.Principii terapeutice

Ghidurile actuale susțin tratamentul etapizat, țintit pe mecanism (reflux/obstrucție) și pe stadiu CEAP, cu obiective: ameliorarea simptomelor, prevenirea progresiei, vindecarea ulcerului și reducerea recurențelor(1)(10)(2)

A.Tratament conservator – recomandări generale legate de stilul de viață a) Dieta recomandată persoanelor cu BVC va fi bogată în fibre (leguminoase, cereale integrale), antioxidanți și vitamina C (fructe de pădure, citrice, legume verzi), potasiu (avocado, banane, frunze verzi), se va sigura o hidratare adecvată (2L apă/zi) pentru a îmbunătăți circulația și a preveni constipația. Se recomandă reducerea grăsimilor saturate și a sării, proteine de calitate superioară, evitarea fumatului și excesului de alcool. De asemenea se recomandă scăderea ponderală în cazul excesului de greutate și menținerea unui IMC 20-25kg/m 2 .

b) Exerciții fizice regulate, mers, dans, înot îmbunătățesc pompa musculară gambieră, contribuie la scăderea

greutății și reducerea inflamației de la nivelul peretelui venos.

Se recomandă evitarea ortostatismului prelungit sau menținera unei poziții cu genunchii flectați prelungit, schimbarea poziției la fiecare 30 minute, mișcări de contracție izometrică a musculaturii gambiere, drenaj prin ridicarea membrelor deasupra nivelului inimii câte 1015min de 3-4 ori/zi.

c) Compresia (ciorapi elastici, bandaje, sisteme ajustabile) reprezintă o măsură terapeutică foarte utilă în orice stadiu CEAP al BVC, ameliorează întoarcerea venoasă și simptomatologia(1)(2). Ciorapul elastic se aplică la trezire, ideal înainte ca pacientul să-și înceapă orice activitate și va fi îndepărtat la culcare. Pentru a fi eficient se efectuează măsurători repetate ale circumferinței membrului inferior la 3 niveluri (glezna deasupra maleolelor, gamba în punctul cel mai gros, coapsa) și ale lungimii piciorului (de la călcâi) (Figura 2). Gradul de conteție va fi indicat de către medic în funcție de stadiul CEAP și alte leziuni (contenție ușoară 15-20 mmHg, medie 20-30mmHg, fermă 30-40mmHg, foarte puternică > 45-60mmHg, mai puțin indicată). În cazurile severe, cu ulcer venos sau postchirurgical compresia se poate realiza cu ajutorul badajelor compresive(11)(12)

Figura 2. Măsurarea circumferinței membrului inferior pentru a stabili contenția elastică

Contraindicațiile aplicării contenției elastice:

• Presiunea arterială la nivelul gelznei < 60mmHg

• Presiunea arterială la nivelul degetului < 30mmHg

• IGB < 0.6

• Insuficiență cardiacă severă clasa NHYA III-IV

• Alergie la materialul de compresiune

• Neuropatie diabetică severă sau microangiopatie și risc de necroză(4)(1) Este necesară reevaluarea pacientului care aplică contenție elastică la fiecare 6 luni(11)

d) Persoanele care prezintă factori de risc pentru BVC, simptome sau semne de afectare a circulației venoase vor evita:

• expunerea la căldură excesivă (sauna, aplicare de căldură pe picioare, expunere prelungită la soare, epilatul cu ceară fierbinte)

• masajele în forță

• sporturi care pot afecta întoarcerea venoasă (călărie, ciclism) sau care determină creșterea presiunii intrabdominale (ridicare greutăți, efort izometric intens) sau sporturi de contact care se pot solda cu traumatisme

• purtarea de haine strâmte (mai ales în zona bazinului și coapselor), tocuri înalte (peste 5 cm)

• fumatul activ sau pasiv e) Medicamentele venoactive pot reduce simptome (durere, senzație de greutate) și edem la unii pacienți și contribuie la ameliorarea calității vieții. Medicația are ca scop creșterea tonusului peretelui venos, reducerea inflamaţiei din peretele venos, refacerea glicocalixului/ endoteliului vascular, scăderea vâscozităţii sângelui, prevenirea formării trombilor(11). Se utilizează diosmin, extract de ruscus, dobesilat de calciu, hesperidin, rutoside, micronized purified flavonoid fraction (MPFF), sulodexide și extract de castan sălbatic(1)(2). MPFF are cele mai bune rezultate pentru reducerea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții, conform studiului VEIN STEP(2) (13). Pentru ulcere venoase, pentoxifilina sau MPFF pot fi asociate cu compresia pentru accelerarea vindecării. Într-o metaanaliză recentă care a cuprins 56 de studii au fost evaluate efectele fracției flavonoide purificate micronizate (MPFF) asupra simptomelor și semnelor BCV prin analizarea datelor la pacienți cu BCV în toate stadiile bolii (C0-C6). S-au observat reduceri semnificative ale scorurilor de intensitate a simptomelor (durere, greutate, disconfort, crampe, senzația de umflare și de arsură, prurit, parestezii). Ameliorarea simptomelor a fost susținută în continuare de dispariția durerii, senzației de greutate, crampelor, disconfortului și senzației de arsură. Ni-

velul general de satisfacție a pacienților a fost estimat la peste 90% și este de notat o importantă ameliorare a calității vieții resimțită de către pacienți(3). La pacienți care au primit și terapie venotonică sub forma MPFF s-au observat de asemenea reduceri semnificative ale circumferințelor medii ale gleznei și gambei, scăderea eritemului, vindecarea ulcerelor venoase în procent mai mare, îmbunătățiri semnificative ale scorului VCSS(14)(15)

B.Tratament intervențional chirurgical/endovenos

Dacă răspunsul la terapia conservatoare este nesatisfăcător sau daca la examnarea Doppler se evidențiază reflux important, obstrucții, necesitatea reconstrucirii valvelor venoase sau alte complicații se completează cu terapia chirugicală. Se pot efectua proceduri minim invazive, proceduri endovenoase sau chirurgie clasică, utilizată din ce in ce mai rar.

Scleroterapie (injectarea unei substanțe sclerozante) constă în injectarea de agenți sclerozanți în vene, cu indicație generală pentru varice reziduale sau telangiectazii.

Ablația endovenoasă termică prin prin Laser/ radiofrecvență reprezintă tratamentul de elecție pentru refluxul venei safene mari.

Ablația NonTermică Ne-Tumecentă (NTNT) (ex. adezivi, mecanochemical –în funcție de disponibilitate

Stripping chirurgical al venei safene mari (clasic) este o procedură utilizată tot mai rar, rezervată cazurilor cu anatomie nefavorabilă tehnicilor endovenoase(1)(2)(11)

C.Tratamentul ulcerului venos include îngrijirea plăgii (curățarea țesutului afectat, îndepărtarea debridării, prevenirea infecției cu antiseptice și promovarea vindecării) și compresie mecanică, exercițiu fizic regulat, alături de celelalte măsuri terapeutice nonfarmacologice; corecția refluxului superficial și utilizarea venotonicelor (fracțiunea micronizată flavonoidică purificată) poate accelera vindecarea(6)(14). Studiul randomizat EVRA a arătat că ablația endovenoasă precoce a refluxului superficial (în plus față de compresie) grăbește vindecarea și crește timpul fără ulcer comparativ cu amânarea intervenției(16). Se recomandă antibioterapie doar în situația în care se dovește suprainfectarea bacteriană (Pse-

udomonas aeruginosa, Escherichia coli, Staphylococcus aureus), riscul dezvoltării rezistenței bacteriene fiind ridicat(6). În ultimii ani s-au dezvoltat terapii moderne de tratare a ulcerului venos (aplicarea de allogrefe/xenogrefe, terapie cu oxigen hiperbar, utilizare de plasmă la presiune atmosferică sau plasma omologă bogată în trombocite PRP, utilizare de materiale de etanșare cu fibrină) care au rol de a induce o reepitelizare mai rapidă, stimulează neovascularizația grăbind vindecarea ulcerului(6)

presie și de corecția factorilor determinanți ai hipertensiunii venoase.

Bibliografie

1. Limbs L, Maeseneer MG De, Kakkos SK, Aherne T, Baekgaard N, Black S, et al. Editor ’ s Choice – European Society for Vascular Surgery ( ESVS ) 2022 Clinical Practice Guidelines on the Management of Chronic Venous Disease of the. Eur J Vasc Endovasc Surg [Internet]. 2022;63(2):184–267. Available from: https://doi.org/10.1016/j.ejvs.2021.12.024

diovascular disease , and mortality : a population study. 2021;4157–65.

9. Damay, VA; Ivan, I; Banitez V. Chronic venous insufficiency in heart failure: exploring a reciprocal influence on cardiovascular health. Hear Fail Rev. 2025;sep; 30(5):819–30.

10. NICE. Varicose veins : diagnosis and management. Clin Guidel [Internet]. 2026;CG168(July 2013). Available from: https://www.nice.org. uk/guidance/cg168

BVC este cronică și progresivă la o parte dintre pacienți, mai ales în prezența factorilor de risc persistenți (obezitate, sedentarism, ortostatism, istoric de TVP). În absența tratamentului, rata de progresie de la varice simple la modificări cutanate este de aproximativ 4% pe an.

Recidiva varicelor poate apărea prin: neovascularizație, progresia bolii, reflux nediagnosticat inițial, perforante incompetente, boală pelvină/iliacă, sau aderență scăzută la recomandări(1)(17). Recidiva varicelor după intervenție (PREVAITPresence of Varices After Interventional Treatment) a avut o incidență de 20-40% la 5 ani(18). Un studiu recent (REVATA) a relevat faptul că riscul este mai mare la pacienții cu obezitate și la cei care nu aderă la terapia compresivă postoperatorie(17)

În ulcerul venos, riscul de recidivă rămâne substanțial; reducerea lui depinde de controlul refluxului tratabil, compresie pe termen lung și managementul comorbidităților

8.Concluzii

BVC necesită o abordare standardizată (CEAP 2020, VCSS), diagnostic centrat pe Ecografia Doppler duplex și tratament orientat pe mecanism (reflux/ obstrucție) și severitate. Compresia rămâne esențială, iar intervențiile endovenoase au un rol major în varicele simptomatice și în ulcerele venoase asociate refluxului superficial tratabil. Prognosticul depinde de stadiu, aderență la com-

2. Gloviczki P, Lawrence PF, Wasan SM, Meissner MH, Almeida J, Brown KR, et al. Editors ’ Choice The 2023 Society for Vascular Surgery , American Venous Forum , and American Vein and Lymphatic Society clinical practice guidelines for the management of varicose veins of the lower extremities . Part II Endorsed by the Society of Interventional Radiology and the Society for Vascular Medicine. J Vasc Surg [Internet]. 2023;12(1):101670. Available from: https://doi.org/10.1016/j.jvsv.2023.08.011

3. Disease V. Effectiveness of micronized purified flavonoid. Int Angiol. 2025;44(6):445–68.

4. Nicolaides, A; Kakkos, S; Baekgaard, N; Comerota, A; De Maeseneer,M; Eklof, B; Lugli, ADG; M; Maleti, O; Myers, L; Nelzén, O; Partsch, H; Perrin M. Management of chronic venous disorders of the lower limbs. Guidelines According to Scientific Evidence. Part I. Int Angiol. 2018;37(3):181–254.

5. Feodor T, Baila S, Mitea I. Epidemiology and clinical characteristics of chronic venous disease in Romania. 2019;(July 2015):1097–105.

6. Krizanova O, Penesova A, Pokorna A. Chronic venous insufficiency and venous leg ulcers : Aetiology , on the pathophysiology-based treatment. 2024;(September 2023):1–9.

7. Kahn SR. Measurement properties of the Villalta scale to define and classify the severity of the post-thrombotic syndrome. J Thromb Haemost [Internet]. 2009;7(5):884–8. Available from: https://doi.org/10.1111/j.15387836.2009.03339.x

8. Prochaska H, Arnold N, Falcke A, Kopp S, Schulz A, Buch G, et al. Chronic venous insufficiency , car-

11. Spiridon M, Corduneanu D. Therapeutic approach in patients with chronic venous insufficiency. Ro J Med Pr. 2017;12(February):28–32.

12. Fukara, E; Kolluri R. Nonsurgical Management of Chronic Venous Insufficiency. N Engl J Med. 2024;391(94):2350–9.

13. Tazi Z, Toni M, Larisa F, Jose A, Chen Z, Rueda A, et al. ORIGINAL RESEARCH VEIN STEP : A Prospective , Observational , International Study to Assess Effectiveness of Conservative Treatments in Chronic Venous Disease. ADV Ther. 2023;40:5016–36.

14. Article O, Disease V. Effectiveness and tolerability of venoactive drugs in the treatment of chronic venous disease. Int Angiol. 2025;44(6):427–36.

15. Nicolaides A, Lobastov K, Mansilha A, Gonzalez-ochoa AJ. Effectiveness of micronized purified flavonoid fraction on venous symptoms and signs in patients at all stages of chronic venous disease : A systematic review and meta-analysis Part II : signs. Int Angiol. 2025;44(6):469–85.

16. Bradbury A, Bulbulia R, Cullum N, Ph D, Epstein DM, Ph D, et al. A Randomized Trial of Early Endovenous Ablation in Venous Ulceration. N Engl J Med. 2018;378; 22:2105–14.

17. Bush RG, Bush P, Flanagan J, Fritz R, Gueldner T, Koziarski J, et al. Factors Associated with Recurrence of Varicose Veins after Thermal Ablation : Results of The Recurrent Veins after Thermal Ablation Study. ScientificWorldJournal. 2014;2014(Jan 27).

18. Edizioni C, Medica M. and endothermal ablation : a systematic review. 2023;

Protecția antigripală a vârstnicului

Justificare clinică şi rezultatele studiului Flunity HD

Imunosenescența este un fenomen complex care definește îmbătrînirea biologică a sistemului imunitar pe măsură ce înaintăm în vârstă. Modificările apar atât la nivelul imunității înnăscute, cât și al celei adaptative, afectând capacitatea organismului de a răspunde eficient la infecții, de a genera un răspuns adecvat la vaccinuri și de a menține un echilibru imunologic sănătos.

Imunitatea înăscută, prima linie de apărare a organismului, înscrisă în

codul genetic, acționează rapid și nespecific împotriva oricărui agent patogen, nu se modifică în timp și nu are memorie imunologică. Încă de la naștere „armele” folosite de imunitatea înăscută sunt barierele fizice (pielea, corneea, mucoasele de la nivelul tractului digestiv, ...), secrețiile care conțin enzime ce distrug bacteriile (cum sunt lacrimile, saliva) precum și celule specializate (neutrofile, macrofage, celule Natural Killer).

Imunitatea dobândită sau adaptativă, a doua linie de apărare a organismului, se dezvoltă în timpul vieții, fie prin expunerea la boli fie prin vaccinare. „Memoria” imunologică formată datorită celulelor T (atacă și distrug celulele infectate) și B (produc anticorpi specifici pentru a neutraliza patogenul) permite un răspuns mai rapid și mai puternic la re-expunere.

În centrul proceselor de imunosenescență se află celulele T, celule fundamentale ale imunității adaptative: celulele T citotoxice („killer T cells”) distrug di-

rect celulele compromise, în timp ce celulele T reglatoare („T-reg”) contribuie la menținerea toleranței imunologice și la prevenirea reacțiilor autoimune excesive. O dată cu înaintarea în vârstă, răspunsul imun devine întârziat și mai puțin precis. Modificările care apar la nivelul celulele T îmbătrânite vizează atât intensitatea răspunsului imun cât și apariția inflammaging-ului (inflamație cronică de joasă intensitate), asociată cu boli degenerative, cardiovasculare, metabolice și oncologice. Modificările menționate fac ca la vârstnici vaccinarea să producă răspunsuri imune mai slabe, oferind deci o protecție limitată.

Așa se explică faptul că vaccinurile gripale cu doza standard induc un răspuns imun diminuat la această categorie de vârstă, ceea ce se poate traduce printr-o protecție suboptimă, în special în sezoanele caracterizate de o circulație virală intensă. Studiile au demonstrat că titrurile de anticorpi postvaccinare sunt mai scăzute la vârstnici comparativ cu adulții tineri, iar eficacitatea clinică a vaccinării scade progresiv odată cu vârsta.

Eficacitatea vaccinul gripal inactivat cu doze mari (HD-IIV) comparativ cu vaccinul gripal inactivat cu doze standard (SD-IIV) în funcție de rezultatele spitalizării a fost studiată în cadrul a două studii clinice la scară largă în Danemarca și Spania. Analiza datelor cumulate din aceste studii a fost făcută în cadrul evaluării FLUNITY-HD.

FLUNITY-HD își propune să analizeze datele cumulate din aceste studii pentru a îmbunătăți aplicabilitatea, re-

productibilitatea și a evalua eficacitatea relativă a vaccinului (rVE) a HD-IIV față de SD-IIV în raport cu rezultatele clinice severe la vârstnici.

Studiul DANFLU-2, realizat în sezoanele gripale 2022-2023, 2023-2024 și 2024-2025 în Danemarca, a inclus adulți cu vârsta de 65 de ani sau peste, iar studiul GAFLLU a inclus adulți cu vârsta cuprinsă între 65 și 79 de ani din Galicia, Spania, în sezoanele 2023-2024 și 20242025.

În ambele studii, participanții au fost repartizați aleatoriu (1:1) pentru a primi fie HD-IIV (60 μg de antigen hemaglutininic per tulpină), fie SD-IIV (15 μg de antigen HA per tulpină) și au fost urmăriți pentru apariția criteriilor de evaluare de la 14 zile după vaccinare până la 31 mai anul următor în fiecare sezon. Bazele de date de rutină din domeniul sănătății au fost utilizate ca sursă principală de date.

Criteriul de evaluare principal atât al analizei cumulate, cât și al studiilor individuale a fost spitalizarea pentru gripă sau pneumonie.

Criteriile de evaluare secundare au fost testate ierarhic și au constat în:

- spitalizare pentru orice boală cardiorespiratorie,

- spitalizare pentru gripă confirmată de laborator,

- spitalizare din orice cauză, mortalitate din orice cauză,

- spitalizare pentru gripă (ICD-10)

- spitalizare pentru pneumonie.

Vârsta medie a participanților la studiu a fost de 73,3 ani, 48% fiind femei și

52% bărbați. 48,9% dintre participanți aveau cel puțin o afecțiune cronică. Criteriul principal de evaluare a fost spitalizarea pentru gripă sau pneumonie.

Interpretarea studiului FLUNITY-HD

• HD-IIV a demonstrat o protecție superioară în comparație cu SD-IIV împotriva spitalizării pentru gripă sau pneumonie și a redus, de asemenea, incidența criteriilor de evaluare secundare de spitalizare cardiorespiratorie, spitalizare pentru gripă confirmată de laborator și spitalizare din orice cauză.

• implementarea HD-IIV ar putea duce la beneficii substanțiale pentru sănătatea publică.

Dovezile anterioare acestui studiu au arătat că:

• Vaccinul gripal inactivat cu doze mari (HD-IIV) a fost dezvoltat pentru a îmbunătăți protecția la adulții în vârstă și a demonstrat o eficacitate superioară în comparație cu SD-IIV împotriva infecției gripale confirmate în laborator.

• Ca parte a unei meta-analize anterioare, Skaarup și colaboratori, în 2024, au analizat literatura existentă privind eficacitatea relativă a vaccinului HD-IIV (rVE) în comparație cu SD-IIV, dar, cu toate acestea, a rămas nevoia de studii randomizate individual de înaltă calitate, cu putere adecvată, pentru a confirma aceste constatări.

• În lipsa unui studiu randomizat individual cu putere statistică suficientă, au fost necesare dovezi solide și de înaltă calitate pentru a confirma superioritatea HD-IIV față de SD-IIV în prevenirea formelor severe de gripă.

Valoarea adăugată a studiului FLUNITY-HD

• a inclus un număr de peste patru ori mai mare de adulți în vârstă randomizați decât meta-analiza post-hoc a studiilor clinice randomizate nearmonizate (Skaarup et al, 2024)

• primul studiu de asemenea amploare, cu randomizare individuală, desfășurat în condiții de practică reală

• cel mai mare studiu realizat vreodată privind eficacitatea vaccinului gripal, cu randomizare individuală, și primul de acest tip pentru un vaccin gripal.

Concluzii:

FLUNITY-HD, bazat pe date de înaltă calitate, furnizează dovezi suplimentare esențiale și consolidează certitudinea că utilizarea pe scară largă a HD-IIV poate reduce semnificativ povara gripei asupra populației vârstnice și asupra sistemelor de sănătate la nivel global.

• Metodologia studiului, bazată pe analiză predefinită - analiză statistică planificată și descrisă în protocolul studiului înainte de colectarea sau examinarea datelor, asigură transparență și reduce riscul de a avantaja unul sau altul din studiile analizate.

• Studiul clinic randomizat pragmatic (pragmatic RCT) facilitează recrutarea extinsă și heterogenă și asigură o capacitate de extrapolare superioară, comparativ cu studiile clinice randomizate, combinând randomizarea cu un design orientat spre practica reală, având ca scop evaluarea eficacității și siguranței intervențiilor în condiții obișnuite de îngrijire.

• Studiu randomizat individual este un tip de studiu clinic în care fiecare participant este alocat aleatoriu (randomizat) într-unul dintre grupurile de tratament sau control.

Toate caracteristicile enumerate ale studiului FLUNITY-HD au permis furnizarea de dovezi solide și de înaltă calitate pentru a confirma superioritatea HD-IIV față de SD-IIV în prevenirea formelor severe de gripă.

Concluziile studiului FLUNITY-HD întăresc recomandările pentru utilizarea preferențială a vaccinurilor gripale dedicate persoanelor cu vârsta de ≥65 de ani, recomandări făcute de diverse foruri, atât la nivel internațional cât și național.

Iată câteva dintre aceste recomandări:

- CDC împreună cu ACIP

https://www.cdc.gov/flu/highrisk/65over.htm

- American Academy of Family Pfisicians (AAFP)

www.aafp.org/news/health-of-thepublic/acip-june-meeting-recs.html

https://www.aafp.org/family-physician/patient-care/prevention-wellness/

immunizations-vaccines/immunization-schedules/adult-immunization-schedule.html?

CDC Committee Recommends Enhanced Flu Shot for Seniors www.cdc.gov/flu/hcp/acip/index. html

- Documentul de Poziție publicat de Societatea Portugheză de Pneumologie, Societatea Portugheză de Cardiologie, Societatea Portugheză de Diabetologie, Societatea Portugheză de Boli Infecțioase și Microbiologie Clinică, Societatea Portugheză de Geriatrie și Gerontologie și Grupul de Studiu de Geriatrie al Societății Portugheze de Medicină Internă subliniază că vaccinurile gripale inactivate sunt sigure și eficiente, iar variantele cu doză mare sunt recomandate adulților ≥65 ani. Vaccinarea reduce semnificativ spitalizările și mortalitatea la pacienții cu boli cronice (respiratorii, cardiovasculare, diabet) și la cei imunocompromiși. https://pubmed.ncbi.nlm. nih.gov/38129238/

- Societatea Română de Gerontologie și Geriatrie prin Documentul de Pozitie recomandă utilizarea vaccinurilor gripale îmbunătățite pentru persoanele vârstnice, deoarece acestea oferă o protecție superioară împotriva gripei și a complicațiilor sale. https://srgg.ro/pdf/ Document_de_Pozitie_SRGG_final.pdf

- Societatea Națională de Medicină a Familiei (SNMF) susține vaccinarea antigripală diferențiată pe grupe de vârstă, recomandând utilizarea vaccinurilor gripale îmbunătățite pentru persoanele vârstnice, pentru a asigura o protecție superioară împotriva gripei și complicațiilor sale. https://snmf. ro/2025/08/11/document-de-pozitie-in-sustinerea-vaccinarii-antigripale-diferentiate-pe-grupe-de-varsta-la-adult-si-varstnic/

Bibliografie

Effectiveness of high-dose influenza vaccine against hospitalisations in older adults (FLUNITY-HD): an individual level pooled analysis https://pubmed.ncbi. nlm.nih.gov/41115437/ https://www.thelancet.com/journals/ lancet/article/PIIS0140-6736(25)017428/abstract

https://www.acc.org/latest-in-cardiology/clinical-trials/2025/11/20/20/39/ flunity-hd

Amestec de lizate bacteriene sub formă de picături, cu administrare sublinguală, destinat prevenirii infecțiilor recurente ale tractului respirator (ITR) superior1,2

Obține și menține o protecție adecvată pe tot parcursul sezonului rece, atât la adulți cât și la copii începând cu vârsta de 3 luni1,2

Activitate imunomodulatoare prin stimularea în salivă a producției de anticorpi IgA împotriva tulpinilor bacteriene specifice și protecția împotriva infecțiilor respiratorii.2-5

Reduce numărul episoadelor recurente ale infecțiilor tractului respirator superior2,3,6

Îmbunătățește evoluția clinică a ITR recurente atât la copii cât și la adulți2,3,6

Reduce necesitatea utilizării tratamentului cu antibiotice2,3,6

Util de administrat la pacienții cu adenoidite, faringoamigdalite, rinosinuzite, astm bronșic, BPOC, patologie oncologică, pentru a preveni episoade acute infecțioase respiratorii, care pot genera complicații ale bolii de bază.

Un ml picături orale, suspensie opalescentă, conţine extracte antigenice de:

Staphylococcus aureus

Streptococcus pyogenes grup A

Streptococcus pneumonia tip 3

Haemophylus influenzae tip b

Branhamella catarrhalis

Klebsiella pneumoniae

Fiecare mililitru picături orale suspensie conţine 23 de picături.

Referințe:

Shadrin: Solutii in problematica cresterii contactelor si afectiunilor respiratorii recurente la copii: Numarul

3. A. Chen et al. Efficacy of sublingual polyvalent bacterial vaccine (Lantigen B) in children with recurrent respiratory

Er Ke ZaZhi.2004 Jun;42(6):463-4

4. Gilberto Rinaldi, Monografie Lantigen B, 2007 5. Cimadamore

79,6 unităţii antigenice

126,2 unităţi antigenice

63,2 unităţi antigen

50,2 unităţi antigenice

39,9 unităţi antigenice

39,8 unităţi antigenice

Copii între 3 luni-10 ani: o presare de picurător ( 7-8 picături) dimineața înainte de masă și seara înainte de culcare sau 15 picături în priză unică pe zi; se pot administra sublingual sau la copii mici ori necooperanți în timpul somnului în șanțul gingivo-labial >10 ani, adulți, seniori: 2 presări de picurător (15 picături) administrate sublingual, dimineața înainte de masă și seara înainte de culcare. Picăturile se mențin sublingual câteva minute, pentru un contact mai bun cu mucoasa orală, apoi se înghit.

Durata tratamentului cu Lantigen B:

- la copii între 3 luni-10 ani: pentru un ciclu de tratament, se administrează 1 flacon (aproximatv 4 săptămâni), apoi pauză 2-3 săptămâni, după care se mai administrează Lantigen B încă o jumătate de flacon (2 săptămâni).

>10 ani, adulți, seniori: pentru un ciclu de tratament se administrează 2 flacoane (aproximativ 4 săptămâni), apoi pauză 2-3 săptămâni, după care se continuă administrarea a încă unui flacon (2 săptămâni)

- În ultimele cercetări, Pizzimenti &colab, 7*, demonstrează că Lantigen B, administrat la doze terapeutice, scade nivelul ECA 2* din mucoasa orofaringiană, având un rol activ și sinergic cu vaccinurile și terapiile specifice în reducerea numărului de celule potențial infectate cu SARS-CoV-2 de la acel nivel și prin urmare o reducere a efectelor infecției SARS-CoV-2 în organism.

Producător şi deținător al APP: Bruschettini S.R.L., Isonzo nr.6, 16147 - Genova, Italia

Reprezentant în România: MED RPB Consultanta&Management SRL, Str. Matei Voievod, nr.29, Birou E 3.14, sect.2, București,021545, tel/fax: +40217945183, email: office@medrpb.ro

Sportul curat și scutirea pentru uz terapeutic (SUT)

Sportul de performanță presupune competiție, excelență fizică și respectarea unor valori etice fundamentale, precum corectitudinea și integritatea. Utilizarea substanțelor dopante reprezintă o amenințare majoră pentru aceste valori, deoarece creează avantaje competitive artificiale și poate produce efecte adverse severe asupra sănătății sportivilor.

Dr. Cristina Mirela Ștefan

Medic primar MF, Membru Comisia de acordare a scutirilor de uz terapeutic ANAD

Dr. Ionuț Daniel Ștefan

Medic primar MF

Agenția Mondială Anti-Doping (WADA) este organizația responsabilă pentru coordonarea luptei împotriva dopajului la nivel global. Principalele atribuții ale acesteia includ:

• elaborarea și actualizarea Codului Anti-Doping

• publicarea anuală a listei substanțelor interzise

• acreditarea laboratoarelor antidoping

• coordonarea programelor de educație antidoping

• monitorizarea implementării regulilor antidoping Agenția vine în sprijinul medicilor, sportivilor, antrenorilor și părinților sportivilor de talie națională sau internațională cu platforma educațională ADEL (Anti-doping Education and Learning).

Codul Mondial Anti-Dopping

Acesta este documentul fundamental și universal pe care se bazează Programul Mondial anti-Doping în sport.

Acesta are ca scop: protejarea sănătății sportivilor, asigurarea echității sportive și integritatea competițiilor prin prevenirea, detectarea și sancționarea utilizării substanțelor și metodelor dopante. Principiile codului și aplicabilitatea acestuia se armonizează la nivel mondial și se aplică sporturilor naționale și internaționale, organizațiilor membre (federații, comitete olimpice, agenții antidoping).

Codul Mondial Antidoping este supus unui proces de revizuire și reînnoire la intervale regulate, în mod obișnuit pe parcursul fiecărui ciclu olimpic de patru ani. În contrast, Lista Substanţelor Interzise face obiectul unei actualizări anuale, intrând în vigoare la 1 ianuarie a fiecărui an. Totodată, Agenţia Mondială Antidoping (WADA) poate emite amendamente sau clarificări între revizuirile majore dacă este necesar.

Definiția dopajului

Mai intâi de toate să stabilim definiția dopajului. Acesta se definește ca fiind drept una sau mai multe încălcări ale reglementărilor antidoping prevăzute în articolele 2.1 -2.11 din Cod 1:

2.1 Prezenţa unei substanţe interzise sau a metaboliţilor acesteia, ori a markerilor ei, în proba sportivului.

2.2 Utilizarea sau tentativa unui sportiv de a utiliza o substanţă interzisă sau o metodă interzisă.

2.3 Sustragerea de la recoltarea de probe, refuzul sau neprezentarea unui sportiv pentru recoltarea de probe.

2.4. Încălcarea de către sportiv a obligaţiei de localizare.

2.5 Falsificarea sau tentativa de a falsifica orice parte a controlului doping de către sportiv sau o altă persoană.

2.6 Posesia de substanţe sau metode interzise, de către un sportiv sau o altă persoană din personalul asistent al sportivului.

2.7 Traficul sau tentativa de traficare a oricărei substanţe interzise sau metode interzise, de către sportiv sau o altă persoană.

2.8 Administrarea sau tentativa de a administra de către un sportiv sau o altă persoană orice substanţă sau metodă interzisă oricărui sportiv, în competiţie, ori administrarea sau tentativa de a administra oricărui sportiv, în afara competiţiei, orice substanţă sau metodă interzisă, care este interzisă în afara competiţiei.

2.9 Complicitatea sau tentativa de complicitate din partea sportivului sau a altei persoane.

2.10 Asocierea interzisă din partea sportivului sau a unei alte persoane.

2.11 Acţiunile unui sportiv sau ale altei persoane de descurajare sau de represalii împotriva raportării către autorităţi.

Există situații în care unii sportivi suferă de afecțiuni medicale reale și au nevoie de tratament cu medicamente care se află pe lista substanțelor interzise. Pentru

Messer Medical Home Care Ro este parte a grupului Messer, grup internațional de origine germană cu o vechime de peste 100 de ani și 6.000 de angajați la nivel mondial.

Înființată în 2018, Messer Medical Home Care Ro activează în prezent cu două linii de business. Prima, formată din dispozitivele pentru oxigenoterapie de lungă durată la domiciliu (OLD) – concentratoarele de oxigen, este dedicată persoanelor cu afecțiuni respiratorii. A doua linie de business, ceva mai complexă, este formată atât din echipamente de diagnostic cât și din dispozitive și accesorii pentru tratamentul Sindromului de Apnee în Somn (SAS).

Messer Medical Home Care RO SRL

Str. Drumul între Tarlale nr. 102-112, Corp B1.1. RO-032982, București, Sector 3, România

Tel: +40 21 529 55 65, +40 720 49 99 49

Fax: +40 31 425 35 77

E-mail: mgr@messermedical.ro

a proteja atât sănătatea sportivilor, cât și integritatea competiției, sistemul antidoping prevede un mecanism numit Scutire pentru uz terapeutic (SUT), reglementat de World Anti-Doping Agency (WADA) Medicii de orice specialitate care tratează sportivi, au la îndemână acest instrument. Furnizorii de îngrijire medicală sunt reprezentanți ai sănătății atletice, responsabilităţile lor incluzând diagnosticarea și tratamentul afecţiunilor acute și cronice, evaluarea riscului terapeutic în contextul Listei Interzise, documentarea și solicitarea Scutirilor de Uz Terapeutic când este justificat, monitorizarea efectelor adverse și consilierea sportivilor privind riscurile pentru sănătate și implicaţiile asupra statutului competitiv.

Existența SUT echilibrează cele două principii fundamentale ale sportului: protejarea sănătății sportivilor și menținerea competiției corecte. Sistemul permite tratamentul medical necesar, dar impune proceduri stricte pentru a preveni utilizarea abuzivă a substanțelor interzise.

Orice sportiv care poate fi supus controlului doping, sportivi incluși în loturile de testare, cei care participă la competițiile naționale sau internaționale au obligația de a obține o SUT dacă este necesar să folosească o metodă interzisă sau substanță interzisă. Solicitarea va fi facută în conformitate cu articolul 4.2 din Standardul Internațional pentru SUT, înaintea iniţierii tratamentului; în situaţii de urgenţă sau circumstanțe excepționale se poate depune o cerere retroactivă.

SUT se acordă dacă:

• Starea de sănătate a sportivului s-ar înrăutăţi dacă substanţa și/sau metoda interzisă ar fi retrasă din tratamentul unei afecţiuni acute sau cronice.

• Inexistenţa unei alternative terapeutice rezonabile la utilizarea unei substanţe și/sau metode interzise.

• Substanța nu creste performanța, ci va asigura revenirea la starea inițială de sănătate.

• Necesitatea folosirii unei substanţe și/ sau metode interzise nu este consecința parțială sau totală a utilizării (fără SUT) a unei alte substanţe și/sau metode interzise.

Dosarul conține formularul semnat de medic și de sportiv, istoricul medical detaliat, rezultatele examenelor de speci-

Exemple pentru care este nevoie de scutire pentru uz terapeutic:

• Tramadolul este inclus pe Lista Intezisă din 2024.

• Insulina este interzisă permanent, inclusă pe lista S4 - Homoni și modulatori metabolici.

• Beta- Blocantele sunt interzise conform P1 din Lista Intezisă, doar în anumite sporturi.

• Diureticele sunt interzise permanent, aflate pe Lista Intezisă la secțiunea S 5. Aceeași situație și pentru Beta -2 agoniștii folosiți în tratamentul bolilor respiratorii, aflati la secțiunea S 3.

• Ozonoterapia, în funcție de metoda de administrare are un regim aparte (interzisă la secțiunea M1 – autohemoterapia, administrare IV direct cu Ozon)

• Glucocorticoizii, din 2022, sunt inteziși în competiție, indiferent de metoda de administrare (orală, inclusiv bucofaringiană, rectală, injectabilă, inclusiv calea peritendinoasă sau intraarticulară). În afara competiției, se pot folosi dar cu atenție asupra perioadei de excreție, motiv pentru care se poate solicita SUT.

Acestea sunt doar cateva exemple des întâlnite în practica medicală, motiv pentru care furnizorii de servicii medicale sunt îndrumați să verifice versiunea curentă a Listei Interzise înainte de prescrierea tratamentelor. Informații și suport suplimentar sunt disponibile pe paginile WADA (wadaama.org) și ANAD (anad.gov.ro).

alitate, teste de laborator sau alte investigații relevante pentru susținerea diagnosticului și tratamentului. De asemenea, tratamentul trebuie detaliat – substanța activă, mod de administrare, doza, perioada tratamentului. Comisia va acorda SUT-ul în funcție de substanța admistrată, metoda de administrare și perioada de excreție a acesteia.

Competiția determină juristicția comitetului SUT competent: sportivii de talie națională se adresează Agenției Naționale Anti-Doping (ANAD), sportivii de talie internațională se îndreaptă către Federația Internațională relevantă. Dacă sunt competiții majore (ex. Jocurile Olimpice), sportivul va contacta organizatorul evenimentului.

Comisia de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic se bazează pe modelele de bună practică ale WADA și Standardul Internațional de acordare a SUT ce se găsește în Codul Mondial Anti-Doping, având ca atribuții: a. analiza dosarului de solicitare a scutirii pentru uz terapeutic cu verificarea tuturor elementelor sale; b. acordarea sau neacordarea scutirilor

pentru uz terapeutic, după caz, cu susținerea deciziei; c. dispune orice măsură necesară pentru soluționarea corectă a solicitării (de ex. poate solicita analize medicale suplimentare pentru completarea dosarului de solicitare a SUT fie în baza Modelelor de bună practică ale WADA, fie în lipsa unor dovezi medicale care să susțină tratamentul medical indicat de terapeut, părerea unui expert medical extern, dacă situația o impune etc.)2.

Pentru medicii de orice specialitate, este esențial de reținut că sportivii necesită o abordare terapeutică particulară în managementul afecțiunilor cronice și acute.

Bibliografie:

(1) Codul Mondial Anti-Doping 2021 (2) anad.gov.ro/web/lista-interzisa-medical-sut/scutire-pentru-uz-terapeuticaccesat martie 2026

- anad.gov.ro/web/educatie/resurse-si-materiale-educative – accesat martie 2026

- https://www.wada-ama.org/en - accesat martie 2026

- Lista Interzisă 2026

- Monitorul oficial al României, partea I, nr 636 din 12 iulie 2023

Obezitatea și afecțiunile dermatologice asociate

Obezitatea este recunoscută în prezent ca o afecțiune sistemică complexă, multifactorială, caracterizată prin inflamație sistemică care se corelează cu niveluri crescute ale adipokinelor, în special leptina și este asociată cu un risc crescut de complicații metabolice, cardiovasculare și hepatice.

OMedic primar MF, Medic specialist Gastroenterologie, Medic formator, Coordonator Național Grup

DermAlergo MF al SNMF

bezitatea dobândită a atins proporții epidemice la nivel global, atât la adulți, cât și la copii, în special în țările industrializate. Deși poate să pară paradoxal, obezitatea de aport poate fi considerată o formă de malnutriție funcțională, determinată de consumul excesiv de alimente hipercalorice, sărace în nutrienți esențiali. Dincolo de aceste consecințe bine cunoscute ale obezității, pielea reprezintă un organ-țintă frecvent afectat, iar manifestările dermatologice pot constitui uneori primele semne clinice vizibile ale unui dezechilibru metabolic.

Pe lângă rolul său de organ de protecție, pielea reflectă dezechilibrele metabolice, endocrine și inflamatorii asociate excesului ponderal, uneori fiind un indicator precoce al comorbidităților. Pentru medicul de familie, recunoașterea relației dintre obezitate și patologia cutanată are valoare diagnostică, prognostică și terapeutică.

Rolul țesutului adipos

în inflamația sistemică

Țesutul adipos nu este un simplu depozit energetic, ci un organ endocrin activ, capabil să secrete adipokine și citokine proinflamatorii. La pacienții cu obezitate se observă creșterea nivelurilor de TNF-α, IL-6 și leptină, concomitent cu scăderea adiponectinei, un mediator cu rol antiinflamator. Această inflamație cronică de grad scăzut contribuie la disfuncția barierei cutanate, la activarea imunită-

ții înnăscute și la agravarea dermatozelor inflamatorii preexistente.

Insulinorezistența și efectele cutanate

Insulinorezistența, frecvent asociată obezității, joacă un rol central în apariția unor manifestări dermatologice specifice.

Hiperinsulinemia determină activarea axei IGF-1, stimulând proliferarea keratinocitelor și fibroblastelor.

Din punct de vedere clinic, acest mecanism explică apariția unor leziuni cutanate cu valoare de marker metabolic,

Acanthosis nigricans

Hiperhidroză

Vergeturi

Intertrigo și candidoză cutanată

Lipodermoscleroză

U lcer

Hipercheratoză planatră

care pot preceda diagnosticul de diabet zaharat tip 2.

Factori mecanici și de microclimat

Creșterea masei corporale determină apariția pliurilor cutanate profunde, însoțite de frecare, umiditate crescută și ventilație deficitară.

Aceste condiții favorizează afectarea tisulară, impregnarea cu fluide a tegumentului, inflamația locală și apariția suprainfecțiilor bacteriene sau fungice.

În plus, presiunea mecanică repetată

Papiloame cutanate

Hiperpigmentație de fricțiune

Limfedem

Limfedem mucinos

Dermatita de stază

afectează microcirculația cutanată, contribuind la întârzierea vindecării și la apariția leziunilor cronice.

Alterarea

barierei cutanate

La pacienții cu obezitate s-au descris modificări ale compoziției lipidice a stratului cornos și o funcție de barieră cutanată deficitară. Aceste modificări cresc susceptibilitatea la iritanți, alergeni și agenți infecțioși și explică frecvența crescută a dermatitelor și infecțiilor cutanate recurente.

Afecțiuni

dermatologice

asociate obezității

Cele mai frecvente afecțiuni dermatologice la obezi sunt reprezentate de prezența concomitentă a acanthosis nigricans, hidrosadenitei supurative, psoriazisul rezistent la tratament, intertrigo și infecții cutanate, ulcerele de gambă și tulburările trofice asociate insuficienței venoase cronice în stadii avansate.

În imaginea de mai jos regăsiți principalele afectări cutanate associate obezității.

Acanthosis nigricans

Acanthosis nigricans se manifestă prin hiperpigmentare și îngroșare catifelată a pielii, localizată frecvent la nivel cervical, axilar sau inghinal. Este considerată un marker cutanat al insulinorezistenței, având o valoare importantă în screeningul metabolic al pacienților cu obezitate.

Hidrosadenita (hidradenita) supurativă

Hidradenita supurativă prezintă una dintre cele mai puternice asocieri cu obe-

zitatea. Severitatea bolii corelează frecvent cu indicele de masă corporală, iar mecanismele implicate includ inflamația sistemică, frecarea mecanică și disbioza cutanată.

Scăderea ponderală este asociată cu ameliorarea simptomelor și reducerea frecvenței recurențelor.

Psoriazisul

Relația dintre psoriazis și obezitate este bidirecțională. Obezitatea crește riscul de apariție și severitatea psoriazisului, în timp ce inflamația cronică psoriazică contribuie la creșterea riscului metabolic.

Pacienții cu obezitate prezintă adesea un răspuns terapeutic mai slab la tratamentele sistemice și biologice.

Intertrigo și infecțiile cutanate

Candidozele intertriginoase, dermatofitozele și foliculitele sunt frecvente la pacienții cu obezitate, având un caracter recurent. Controlul factorilor favorizanți, inclusiv reducerea greutății corporale, este esențial pentru prevenirea recidivelor.

Ulcerele de gambă și tulburările trofice

Obezitatea contribuie la apariția insuficienței venoase cronice și a limfedemului, favorizând dezvoltarea ulcerelor de gambă și a altor leziuni trofice, cu vindecare dificilă și impact major asupra calității vieții.

Pe lângă manifestările cutanate frecvent întâlnite, persoanele cu obezitate pot prezenta o serie de alte leziuni dermatologice care pot apărea ca urmare a excesului ponderal sau pot coexista cu acesta. Din perspectiva practicii clinice zilnice, este esențială recunoașterea acelor scenarii frecvente în care leziunile cutanate pot semnala o patologie sistemică subiacentă, impunând o evaluare complexă și o abordare terapeutică ce depășește tratamentul exclusiv topic.

Manifestare cutanată

Acanthosis nigricans

Hirsutism + acnee + alopecie la femei

Vergeturi violacee largi

Xantoame

Caracter de alarmă

Extinsă, progresivă, mucozală, debut la adult

Debut rapid, formă severă

Asociate cu facies plethoric, HTA

Debut brusc, multiple

Intertrigo / eritrasma / tinea Recurente sau refractare

Edem al membrelor inferioare Asimetric, dureros, progresiv

Lipodermatoscleroză

Dureroasă, indurată, progresivă

Hiperhidroză Generalizată, disproporționată

Anhidroză Focală sau extinsă

Noduli duri /calcificări Persistente, progresive

Ce sugerează

Rezistență la insulină

Rar paraneoplazic

Hiperandrogenism, SOPC, Sindrom Cushing, Tumori endocrine

Sindrom / boală Cushing

Dislipidemie severă Risc CV crescut

DZ nediagnosticat Macerație persistentă

Limfedem secundar Insuficiență venoasă severă

Boală venoasă cronică avansată

Disfuncție autonomă Endocrinopatie

Ce este recomandat

Screening DZ, Profil metabolic Trimitere dermatologie/ endocrinologie

Bilanț hormonal Consult endocrinologic

Cortizol, ACTH Trimitere endocrinologie

Profil lipidic complet Evaluare CVS

Glicemie, HbA1cEducație igieno-dietetică

Eco-Doppler Trimitere chirurgie vasculară

Tratament compresiv Evaluare vasculară

TSH, Evaluare endocrinologică/ neurologică

Neuropatie autonomă (ex. DZ) Evaluare neurologică

Tulburări metabolice Calcificări cutanate

Consult dermatologic ± biopsie

Obezitate cu debut precoce Asociată cu dismorfii Sindrom genetic Trimitere genetică / endocrinologie

Impactul scăderii

ponderale asupra patologiei cutanate

Numeroase studii clinice au demonstrat că o scădere ponderală de 5–10% poate avea efecte benefice semnificative asupra pielii. Reducerea masei adipoase determină scăderea inflamației sistemice, ameliorarea severității dermatozelor inflamatorii și creșterea eficienței tratamentelor dermatologice. Din această perspectivă, scăderea ponderală trebuie privită ca o intervenție terapeutică adjuvantă, nu doar ca o măsură preventivă generală.

Relevanța pentru medicina de familie

Pentru medicul de familie, leziunile cutanate asociate obezității pot reprezenta un punct de plecare valoros pentru evaluarea riscului metabolic. Examenul dermatologic sistematic, integrat în consultația de rutină, permite identificarea precoce a pacienților cu risc crescut.

Abordarea optimă presupune o strategie integrată, care să includă intervenții asupra stilului de viață, management metabolic și tratament dermatologic adecvat.

Concluzii

Pielea reflectă în mod fidel impactul inflamației și dezechilibrelor metabolice asociate obezității. Recunoașterea și înțelegerea legăturii dintre obezitate și afecțiunile dermatologice oferă clinicianului oportunitatea unei intervenții timpurii și eficiente. Integrarea controlului greutății corporale în managementul dermatozelor asociate obezității poate îmbunătăți semnificativ prognosticul și calitatea vieții pacienților. Recunoașterea manifestărilor dermatologice asociate obezității este esențială în practica clinică, în special în medicina de familie, unde pielea poate oferi indicii valoroase despre statusul metabolic și endocrin al pacientului. Abordarea integrată, orientată atât spre diagnostic precoce, cât și spre managementul cauzei sistemice, este cheia unei îngrijiri eficiente.

Bibliografie

1. Ellulu MS, Patimah I, Khaza’ai H, Rahmat A, Abed Y. Obesity and inflammation: the linking mechanism and the complications. Archives of Medical Science, 2017;13(4):851–863.

2. Yosipovitch G, DeVore A, Dawn A. Obesity and the skin: skin physiology and skin manifestations of obesity. Journal of the American Academy of Dermatology, 2007;56(6):901–916..

3. Hamminga EA, et al. Obesity and skin disease. British Journal of Dermatology, 2006;154(6):1180–1185.

4. Miller IM, Ellervik C, Vinding GR, et al. Association of metabolic syndrome and hidradenitis suppurativa. Journal of the American Academy of Dermatology, 2014;70(4):699–706.

5. Saalbach, A. Association of Nutrition, Obesity and Skin. Nutrients 2023, 15, 2028. https://doi.org/10.3390/ nu15092028

6. Jean L. Bologna, Julie V. Schaffer, Lorenzo Cerroni, Dermatology-Fourth Edition 2018

7. Shutterstock- foto

StrataMGT®

Un gel non-hormonal

și nesteroidian pentru

atrofia vaginală

dermatozele lichenoide

StrataMGT a fost dezvoltat pentru a fi utilizat pentru toate tipurile de afecțiuni ale mucoaselor și pentru îngrijirea post-procedură:

• Sindromul genito-urinar al menopauzei SGM (atrofie vaginală / vaginită atrofică)

• Vulvovaginită (inclusiv în perioada prepubertară)

• Vulvodinia

• Lichen scleros/plan

• Lichen simplex cronic

• Post rejuvenare vaginală

• Escoriație vaginală

• Episiotomie

• Dermatită legată de incontinență

• Erupții cutanate de scutec

• Hemoroizi și fisuri anale

• Dermatită alergică și iritantă

• Sindromul Sjogren

StrataMGT este potrivit pentru utilizarea pe termen scurt și lung.

pentru dovezi clinice publicate

Prevenția începe la cabinet: educație

și

perseverență - ghidul medicului de familie pentru screeningul cancerului colorectal

Cancerul colorectal (CCR) este al treilea cel mai frecvent tip de cancer la nivel mondial și a doua cea mai frecventă cauză de deces prin cancer, producand peste 900.000 de decese pe an1. În 2022, au fost diagnosticate peste 1,9 milioane de cazuri. Până la patru din zece cazuri de cancer la nivel mondial ar putea fi prevenite, potrivit unei noi analize globale a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și a Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului (IARC)1. Pentru România, Globocan Cancer Tomorrow estimează creșterea numărului cazurilor noi din 2022 până în 2045 la ambele sexe și vârsta cuprinsă între 50-85 ani, cu aproximativ 19%2. Creșterea se estimează în pofida faptului că există tehnici eficiente de screening care ar putea reduce numărul de decese cauzate de această boală. Creșterea numărului de cazuri la nivel mondial a motivat IARC care a marcat „Luna Conștientizării Cancerului Colorectal 2025“ prin evidențierea progreselor recente pe care cercetătorii le-au făcut în înțelegerea acestei patologii și ale ratelor crescute de incidență a CCR în rândul tinerilor1. Cancerele pulmonare, hepatice, stomacale, colorectale și cervicale reprezintă 59,1% din totalul deceselor evitabile la nivel global, astfel țările cu nivel socio-economic scăzut și mediu, care au cea mai mare proporție de decese tratabile, au nevoie, alături de prevenția primară, și de îmbunătățirea accesului la depistarea precoce și tratamentul curativ3

EDr. Loredana

Gabriela Schmelas

Medic primar MF, formator MF, președinte Asociația Medicilor de Medicină Generală și Medicina de Familie Caraș-Severin.

xistă o recomandare a Consiliului European privind screening-ul pentru cancer, care a fost actualizată în 2025, în care se subliniază importanța accesului egal la screening și necesitatea de a lua în considerare nevoile anumitor grupuri socio-economice, ale persoanelor cu dizabilități și a celor care locuiesc în zone rurale sau îndepărtate4

OMS a definit două categorii de screening: screeningul oportunistic, care se desfășoară la inițiativa personalului medical sau a pacientului, în cadrul consultațiilor curente și screeningul organizat de către sistemele regionale și naționale de sănătate, care oferă întregii populații oportunitatea de a participa4. În ultimii ani a apărut și conceptul de screening personalizat, care pune accent pe stratificarea riscului, pe îngrijirea personalizată, pe decizia optimă pentru testare, pe reducerea testării ce nu este necesară și care are riscuri, argumente pentru schimbarea stilului de viață, recunoașterea riscului familial, din partea individului și a medicului, iar din partea sistemelor de sănătate o abordare cost-eficiență, scăderea timpilor

de așteptare și creșterea screeningului populației la risc5 În România, prevenția cancerului colorectal în cabinetul medicului de familie, se poate realiza cu ocazia oricărei prezentări a pacientului simptomatic la consultație sau în cadrul consultațiilor preventive la persoane cu vârsta peste 50 ani. Testul imunologic cantitativ pentru depistarea hemoragiilor oculte în materiile fecale, FIT, poate fi recomandat pe formularul de bilet de trimitere utilizat în sistemul de asigurări de sănătate sau pe formularele de prevenție, cu specificarea PREV5 pentru adultul asimptomatic cu vârsta cuprinsă între 40 și 60 de ani, PREV6 pentru pacienții 40-60 ani cu una sau mai multe boli cronice în evidență și PREV7 pentru pacienții de peste 60 de ani cu una sau mai multe boli cronice în evidență. În consultațiile preventive se recomandă testul FIT pentru femei și bărbaţi cu vârste cuprinse între 50 și 60 de ani inclusiv, o dată la 2 ani, conform metodologiei de screening pentru cancerul colorectal, aprobată prin ordin al ministrului sănătăţii6.

În prezent se desfășoară, din 2019, Programul de screening pentru cancerul colorectal ROCCAS (Romanian Colorectal Cancer Screening). ROCCAS-4 se adresează în special grupurilor vulnerabile și marginalizate. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 50-74 ani se pot prezenta sau sunt invitate la cabinetul medicului de familie pentru stratificarea riscului și re-

comandarea de test FIT sau, daca au risc înalt și foarte înalt li se recomanda colonoscopia. În cazul unui test FIT pozitiv, la a doua vizită în cabinetul medicului de familie se face indicația de colonoscopie

Dacă pacientul acceptă efectuarea colonoscopiei, medicul va realiza un scurt interviu medical pentru a identifica evenualele probleme care ar putea influența siguranța procedurii, cum ar fi tratamente antitrombotice sau comorbidități severe și va explica detaliile procedurii, inclusiv riscurile și beneficiile și va iniția pregătirea necesară și va oferi soluția de curățare a colonului.

Colonoscopia se realizează ca test secundar de screening pentru persoanele cu FIT pozitiv sau ca test primar de screening pentru persoanele identificate cu risc crescut5. Exista studii care au arătat că neefectuarea colonoscopiei după un test FIT pozitiv dublează riscul de deces din cauza CCR7 .

Pentru calitatea colonoscopiei au fost implementate ghiduri care definesc domeniile de calitate ale screeningului CCR, indicatorii de calitate și modalitățile de optimizare ale activitaților de screening. Între criteriile de calitate sunt incluse și calitatea colonoscopiei care este masurată și prin calitatea pregătirii colonului și rata de detecție a adenoamelor (polipilor colonici). Clasificarea Paris este cel mai larg validat și acceptat sistem utilizat pentru a descrie morfologia polipilor colorectali in vivo,

kit pentru pr egatir ea colonoscopiei )

COMPLIANŢA

PACIENŢILOR

în REAL-LIFE

> 90% la administarea de soluţie salină preparată 1 și lichide limpezi

VEZI TOT CE AI NEVOIE SA VEZI! )

Recomandat de ghidul

Când complianţa devine eficacitate

în practica medicală

Complianţă optimă a pacienţilor, dovedită 1 în practica medicală, de până la 96,8%

Eficacitate dovedită inclusiv la nivelul 2 colonului drept, mai dificil de investigat

Profil de siguranţă dovedit în practica 1-4 medicală, inclusiv la pacienţii vârstnici

UȘOR DE ADMINISTRAT

4

2 flacoane al cărui conţinut se diluează cu apă. Conţine sulfat de sodiu, magneziu și potasiu

Kit complet de pregătire intestinală, ce include pahar dozator pentru o pregătire corectă

EFICACITATE

în REAL-LIFE la 9 din 10 pacienţi curăţarea colonului a fost bună și 1excelentă

1L de soluţie reconstituită - preparat LOW VOLUME 2L de lichide limpezi Gust placut de cocktail de fructe

1.Regula Endoscopy International Open 2020; 08: E247–E256; 2.Rex et al. Gastrointest Endosc 2010;72:328-36; 3.Di Palma et al. Am J Gastroenterol 2009;104:2275-84; 4.EZICLEN® RCP Iulie 2025. Acest material promoţional este destinat profesioniștilor din domeniul sănătăţii. Este important să raportaţi orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, Str Aviator Sănătescu nr 48, sector 1, Bucureşti 011478- RO, e-mail: adr@anm.ro, Website: www.anm.ro Totodată, reacţiile adverse suspectate se pot raporta și către reprezentanţa locală a deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă, la Mayoly Romania SRL, Str Mihai Eminescu, Nr. 108-112, București, Sector 2. Telefon: +40 371 575 757, e-mail: vigilance.ROU@mayoly.com.

stabilită prin consens multidisciplinar al experților în 2002, ce permite standardizarea morfologiei polipilor și poate fi utilizată și pentru prezicerea bolilor maligne. Conform acestui sistem, leziunile sunt inițial împărțite în subtipuri polipoide (0-I) sau nonpolipoide (0-II și 0-III). Leziunile polipoide sunt ridicate la 2,5 mm sau mai mult de mucoasa înconjurătoare. Leziunile excavate sau ulcerate sunt desemnate ca tip 0-III, dar polipii conțin frecvent un amestec de caracteristici morfologice8. Astfel, s-a demonstrat că detectarea precoce a adenoamelor, cu ajutorul colonoscopiei de înaltă calitate, poate reduce riscul de cancer9. Colonoscopia poate avea rezultatele mai slabe în ceea ce privește colonul drept deoarece este o zonă care se curăță mai dificil, iar leziunile sunt mai dificil de detectat (mici, plate, sesile)10,11. Acuratețea diagnosticului și siguranța terapeutică a colonoscopiei depind de calitatea curățării colonului dar și de eficacitatea preparatului administrat. Pregatirea intestinală este apreciată cu ajutorul scalei Boston pentru pregătirea intestinală, BBPS, care utilizează scorul de la 0 la 3, în care 0 se acordă când mucoasa nu este vizibilă din cauza resturilor solide de scaun, iar 3 apreciază vizualizarea optimă a mucoasei segmentului respectiv, fără colorație reziduală, fără fragmente de scaun și/sau lichide opace. Fiecare din cele 3 mari regiuni ale colonului (drept, transvers și stâng) este evaluată folosind un sistem cu 4 puncte (03), care apoi sunt adunate pentru a obține un scor total între 0 și 9, în care 0=nepregătit, și 9=perfect curat. Pregătirea corespunzatoare a colonului, definită ca un scor total ≥ 6, estimează o colonoscopie de succes. Preparatul ideal pentru colonoscopie golește rapid colonul fără alterarea mucoasei intestinale, previne schimbul de lichid și electroliți între intestin și plasmă, previne disconfortul pacientului, se prepară și se administrează ușor, pe înțelesul pacientului și este necostisitor12,13 Pregătirea colonului pentru colonoscopie presupune și modificarea dietei odată cu administrarea laxativului oral. În timpul pregătirii intestinale se pierd 2-3 litri de lichide și pot apărea efecte adverse în timpul pregătirii intestinale cauzate de deshidratare. De aceea, pacientul trebuie să consume lichide limpezi: apă, ceai sau cafea (fără lapte sau frișcă provenită din lactate), băuturi răcoritoare acidulate (carbogazoase) sau plate (non-carboga-

zoase), sucuri de fructe fără pulpă (nu fructe de culoare roșie sau violet), supă limpede sau supă pasată. Poate consuma paste făinoase, supă cu găluște sau tăiței, lactate, brânzeturi, ou, carne iar în seara precedentă examinarii se poate mânca până la ora recomandată. Cu două-trei zile înainte de colonoscopie nu se mănâcă legume, fructe, semințe sau cereale, indiferent dacă sunt crude sau gătite. Nu se mănâncă nimic în ziua examinării și nu se bea nimic cu câteva ore (2-6) înainte de colonoscopia cu sedare, deoarece există risc de aspirație a lichidului.

Laxativele osmotice folosite pentru pregătire în vederea colonoscopiei sunt high volume sau low volume, în funcție de cantitatea de produs preparat, reconstituit din pulbere sau prin diluarea soluției concentrate. Produsul high volume este un polietilenglicol (PEG, macrogol 4000) ce conține și electroliți (PEG-E), care se reconstituie în 4 litri de lichid. Are un profil de siguranță înalt și mai putine contraindicații față de alte soluții14,15 Macrogol (PEG) este un polimer liniar cu masă moleculară mare, care reține moleculele de apă în intestin prin legături de hidrogen, după administrarea orală, determinând creșterea volumului intestinal forțând evacuarea. Fiind un laxativ osmotic golește colonul eficient, fără alterarea mucoasei, nu se absoarbe din tubul digestiv și nu este metabolizat. Un plic de Macrogol 4000 se dizolvă într-un litru de apă, se agită până la dizolvarea completă a pulberii. Cele 4 plicuri se reconstituie astfel în 4 litri de lichid, care se beau cu un ritm de 1 litru pe oră, recomandarea fiind ca ultima doză să fie administrată cu cel puțin 3-4 ore înaintea procedurii, în cazul colonoscopiei cu sedare15. Deoarece ESGE recomandă pregătirea intestinală în doză divizată pentru colonoscopia electiva (fiind o recomandare fermă cu dovezi de înaltă calitate), administrarea macrogol 400 se face frecvent în doză fracționată pentru a crește calitatea și eficacitatea pregătirii, creșterea acceptabilității soluției si reducerea efectelor adverse crescând tolerabilitatea digestivă. Produsele low volume sunt de tipul macrogol 3350 cu adjuvanți, soluții cu săruri de sulfați sau picosulfat (citrat de magneziu si picosulfat de sodiu). După reconstituire, soluția preparată împreună cu lichidele limpezi, ajung la un volum final administrat de 2-3 litri.

Soluția orală de sulfați, oferă o pregătire excelentă, este mai bine tolerat și are o complianță crescută comparativ cu PEG14. Soluția orală de sulfați16 conține 3 săruri active: sulfat de Na+, sulfat de Mg2+ și sulfat de K+. Soluția de sulfați este un laxativ hiper-osmotic astfel că sulfatul rămâne în intestin, apa este atrasă și reținută la nivel intestinal unde sulfatul exercită efectul hiperosmotic, volumul crescut forțând golirea intestinului. Se administrează 1 litru de soluție preparată diluată (folosind paharul de 0,5 L din cutia produsului) și 2 litri de apă sau lichide limpezi, cu recomandarea ca ultima doză să fie administrată cu cel puțin 2 ore înaintea procedurii, în cazul colonoscopiei cu sedare. Administrarea poate fi în doză unică, se bea întreaga cantitate în seara anterioară colonoscopiei sau în doză fracționată, jumătate în seara anterioară colonoscopiei și jumătate în dimineața colonoscopiei. În concluzie, afirmăm că pentru succesul unui program de screening colorectal este esenșial ca pacienții să fie informați despre existența programelor de screening și a periodicității vizitelor la medicul de familie, despre imporanța pregătirii pre-colonoscopică în vederea unei colonoscopi de calitate și administrarea corecta a produsului de pregătire al colonului.

1.https://www.iarc.who.int/newsevents/four-in-ten-cancer-cases-couldbe-prevented-globally/; 2.https://gco.iarc. who.int/tomorrow/en/dataviz/isotype?cancers=41&single_unit=100000&populations=908&age_start=10; 3.Langselius et al. The Lancet Global Health 2026; 4.https://screening-insp.ro/roccas; 5.Metodologia de screening pentru cancerul colorectal noiembrie 2024; 6.Anexa 2 la Co-ca privind serviciile medicale în România, aprobată prin H G nr. 521/2023 și actualizările ulterioare; 7.Zorzi et al. Gut 2022;71:561–567; 8.Johnson et al. Can J Surg.2023;66(5):E491-E498; 9.Brenner et al. Ann Intern Med 2011;154:22-30; 10.Lasisi et al. Expert Rev Gastroenterol Hepatol. 2011;5:745-754; 11.Baxter et al. Healthcare Quarterly.2009;12:24-25; 12.Lai et al. Gastrointest Endosc 2009;69(3 Pt 2):620-625; 13.Lorenzo-Zúñiga et al. Rev. Esp Enferm Dig. 2012;104:426-431; 14.Hassan et al. Bowel preparation for colonoscopy (ESGE) Guideline Update 2019. Endoscopy 2019;51:775–794; 15.Fortrans RCP martie 2025; 16.Eziclen RCP iulie 2025.

Sensibilitate

Test Rapid Combinat Antigen COVID-19, Gripă A&B, Virusul Sincițial Respirator (VSR) – 4 în 1

Este un imunotest cu flux lateral care

utilizează anticorpi monoclonali de înaltă

sensibilitate, specifici pentru antigenele

gripale de tip A şi B, COVID-19 şi Virusul

Sincițial Respirator (VSR).

Acest test este specific pentru antigenele gripale de tip

A şi B, COVID-19 şi Virusul

Sincițial Respirator (VSR), fără

reactivitate încrucișată cunoscută cu flora normală sau alți patogeni respiratori cunoscuți.

Testul este destinat utilizării cu probe de exsudat nazofaringian și exsudat nazal.

Gripă A Gripă B

Sensibilitate = 94.40% (95% CI = 88.80% to 97.72%) *

Specificitate = 98.28% (95% CI = 95.66% to 99.53%) *

Acuratețe = 96.93% (95% CI = 94.57% to 98.46%) *

Rezultatul testului trebuie citit la 10–15 minute.

Nu interpretați rezultatul după 15 minute. Numai pentru uz profesional –Diagnostic in vitro (IVD).

Sensibilitate = 91.82% (95% CI = 85.04% to 96.19%) *

Specificitate = 99.63% (95% CI = 97.95% to 99.99%)

Acuratețe = 97.37% (95% CI = 95.21% to 98.73%)

Sensibilitate = 97.52% (95% CI = 93.76% to 99.32%)

Specificitate = 99.13% (95% CI = 96.89% to 99.89%)

Acuratețe = 98.47% (95% CI = 96.69% to 99.43%)

Sensibilitate = 97.30% (95% CI = 85.84% to 99.93%)

Specificitate = 97.94% (95% CI = 92.75% to 99.75%)

Acuratețe = 97.76% (95% CI = 93.60% to 99.54%)

Test Rapid Combinat Antigen COVID-19, Gripă A&B, Virusul Sincițial Respirator(VSR), Adenovirus- 5 în 1

Este un imunotest cu flux lateral care

utilizează anticorpi monoclonali de înaltă sensibilitate, specifici pentru antigenele

gripale de tip A şi B, COVID-19, Virusul

Sincițial Respirator (VSR) şi adenovirus.

Acest test este specific pentru antigenele gripale de tip A şi B, COVID-19, Virusul Sincițial Respirator (VSR) şi adenovirus, fără reactivitate încrucișată cunoscută cu flora normală sau alți patogeni respiratori cunoscuți.

Testul este destinat utilizării cu probe de exsudat nazofaringian și exsudat nazal.

Sensibilitate

Rezultatul testului trebuie citit la 10–15 minute.

Nu interpretați rezultatul după 15 minute. Numai pentru uz profesional –Diagnostic in vitro (IVD).

Sensibilitate = 97.30% (95% CI = 85.84% to 99.93%) Specificitate = 97.94% (95% CI = 92.75%

Dispozitiv de Testare Rapidă Antigen Gripă A&B, COVID-19, Virusul Sincițial Respirator (VSR),

Adenovirus, Mycoplasma pneumoniae (MP)-6 în 1

Este un imunotest cu flux lateral care utilizează anticorpi monoclonali de înaltă sensibilitate, specifici pentru antigenele gripale de tip A şi B, COVID-19, Virusul Sincițial Respirator (VSR),Adenovirus şi

Mycoplasma pneumoniae (MP).

Acest test este specific pentru antigenele gripale de tip A şi B, COVID-19, Virusul Sincițial Respirator (VSR), Adenovirusşi

Mycoplasma pneumoniae (MP), fără reactivitate încrucișată cunoscută cu flora normală sau alți patogeni respiratori cunoscuți.

Testul este destinat utilizării cu probe de exsudat nazofaringian și exsudat nazal.

A Gripă B

Sensibilitate = 94.40%

(95% CI = 88.80% to 97.72%) *

Specificitate = 98.28% (95% CI = 95.66% to 99.53%) *

Sensibilitate = 94.40% (95% CI = 88.80% to 97.72%) *

Specificitate = 98.28% (95% CI = 95.66% to 99.53%) *

Rezultatul testului trebuie citit la 10-15 minute.

Nu interpretați rezultatul după 15 minute.

Numai pentru uz profesional –

Diagnostic in vitro (IVD)

Sensibilitate = 97.52% (95% CI = 93.76% to 99.32%)

Specificitate = 99.13% (95% CI = 96.89% to 99.89%)

Acuratețe = 96.93% (95% CI = 94.57% to 98.46%) *

Acuratețe = 96.93% (95% CI = 94.57% to 98.46%) *

Acuratețe = 98.47% (95% CI = 96.69% to 99.43%)

Test Rapid Antigen Strep A

Streptococcus pyogenes (Streptococ de Grup A) este o cauză comună a infecțiilor precum faringita (amigdalita streptococică).

Diagnosticul rapid poate ajuta la ghidarea tratamentului adecvat.

Testul Rapid Strep A oferă rezultate în 5 minute prin detectarea antigenilor Strep A direct dintr-un exsudat faringian.

Caseta de test conține particule acoperite cu anticorp anti-Strep A și o membrană acoperită cu anticorp anti-Strep A (Linia de test) și anticorp pentru linia de control. Tubul de Extracție conține reactivii necesari pentru extracția antigenului.

Testul Rapid Strep A este un test imunocromatografic calitativ, cu flux lateral.

Sensibilitate = 97.30% (95% CI = 85.84% to 99.93%)

Specificitate = 97.94% (95% CI = 92.75% to 99.75%)

Acuratețe = 97.76% (95% CI = 93.60% to 99.54%)

Sensibilitate = 98.70% (95% CI = 92.98% to 99.97%)

Specificitate = 98.25% (95% CI = 93.81% to 99.79%)

Acuratețe = 98.43% (95% CI = 95.48% to 99.67%)

Sensibilitate = 96.67% (95% CI = 92.39% to 98.91%) Specificitate = 99.33% (95% CI = 97.61% to 99.92%)

Acuratețe = 98.44% (95% CI = 96.82% to 99.37%)

Anticorpi specifici antigenului Strep A sunt aplicați pe regiunea liniei de test (T).

În timpul testării, proba de exsudat faringian extrasă reacționează cu anticorpii anti-Strep A aplicați pe particule.

Citiți rezultatul la 5 minute.

Nu interpretați rezultatul după 10 minute.

Numai pentru uz profesional – Diagnostic in vitro (IVD)

Cum stăm cu strategiile globale, europene și locale

de prevenire

a consumului nociv de alcool

Alcoolul este o substanță toxică și psihoactivă, cu proprietăți care produc dependență. Este declarat carcinogen clasa 1, fiind legat de cel puțin 7 tipuri de cancer, incluzând cancerul de sân, esofagian, colorectal sau hepatic. Este direct legat de apariția bolilor neuro-psihice, cardiovasculare, suicid, violențe, accidente. Utilizarea nocivă a alcoolului agravează povara asupra sănătății cauzată de bolile transmisibile, cum ar fi, de exemplu, tuberculoza și HIV/SIDA.

Medic primar MF, Medic formator, Coordonator GastRo al SNMF

Anual, 239.530 decese în Uniunea Europeană sunt atribuite alcoolului (aprox. 5% dintre toate cauzele de deces), cu costuri economice anuale estimate la 125 miliarde euro. La nivel global sunt raportate 2,6-3 mil decese/an și 4,7% din povara îmbolnăvirilor globale, 6,9% dintre bolile legate de alcool la bărbați și 2% la femei. Alcoolul este și principalul factor de risc pentru mortalitatea prematură și dizabilitatea în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 și 39 de ani, reprezentând 13% din totalul deceselor din această grupă de vârstă. Populațiile defavorizate și în special cele vulnerabile au rate mai mari de deces și spitalizare legate de alcool.

Într-un articol din revista “Sănătatea și viața fericită - revistă ilustrată de medicină populară, de higienă socială și de literatură paramedicală” - din februarie 1927 - este descris alcoolismul, “care a luat proporții enorme, 90% din populație fiind alcoolică. Alcoolul trece de la părinți la copii,văzându-se cazuri unde toți membrii familiei abuzează de el. Vara, când toată lumea ar trebui să fie ocupată cu treburile câmpului, sunt pline cârciumele de bărbați și femei, așa că zilnic se ivesc cazuri de intoxicație cu alcool. Tot alcoolismul a contribuit la propagarea sifilisului, care aici este foarte extins.”

Factorii care contribuie la consumul de alcool sunt:

• biologici și psihosociali-este utilizat în scop de relaxare, bună dispoziție, ca anxiolitic, pentru dezinhibare, recompensă, uitare, dar și experimentare,

eliberare de mediatori tip endorfine și dopamină. În realitate, alcoolul e un anxiolitic temporar, care pe termen lung accentuează stresul și scade reziliența.

• sociali-alcoolul este un liant pentru socializare, arată apartenența, se poate consuma la presiunea grupului, construiește o imagine în ochii societății sau atenuează o stimă de sine scăzută.

• culturali și religioși-utilizat în ritualuri religioase, tradiție, familie, simbol de bucurie, libertate, maturitate.

• istoricul familial, dar și atitudinea permisivă a părinților/adulților. Consumul poate fi:

• ocazional-când este rar, moderat, fără efecte negative asupra sănătății, relațiilor sau performanțelor.

• problematic-cu consecințe negative fizice, emoționale, sociale sau profesionale. Frecvența și cantitatea sunt crescute, scade controlul asupra consumului, apar gânduri de vinovăție, ascunderea consumului față de familie, apar manifestări de toleranță sau sevraj.

• caracterizat de dependență psihică, care presupune anticiparea consumului, planificarea, evocarea momentelor de bine produse de consum, indispoziție înlăturată prin consum, dar și momente de violență față de anturaj sau familie. Dependența fizică se caracterizează prin simptome ca tremorul mâinilor, tulburări de echilibru, de mers, de coordonare, transpirație, greață, cefalee, tulburări de somn, semne de sevraj.

Consecințele sociale ale consumului pot fi dramatice, apar probleme relaționale, deteriorarea relațiilor familiale, separare, divorț, abuz și neglijare a copiilor, pierderea prietenilor, dificultăți materiale, pierderea locului de muncă, pierderea locuinței, excludere socială, probleme legale (amenzi, închisoare), până la comportament sexual nepotrivit (sex neprotejat, viol, sarcină nedorită).

Consecințele medicale ale consumului de alcool sunt semnificative:

• afectarea SNC- tulburări cognitive, psihice, sindrom Wernicke-Korsakoff

• afectarea sistemului cardio-vascular-hipertensiune arterială, cardiomiopatie, aritmii, infarct miocardic.

• afectare hepatică-steatoză, hepatită, ciroză hepatică, hepatocarcinom.

• afectare digestivă-gastrită, esofagită, ulcere, pancreatită, malabsorbție.

• afecțiuni oncologice-cancere orale, de esofag, faringe, gastric, hepatic, mamar, colo-rectal.

• tulburări imune și hormonale.

În 2016, în UE, consumul mediu anual de alcool pur per locuitor a fost 11,3l. Bărbații consumă aproape de 4 ori mai mult alcool față de femei (18,3l/an față de 4,7l/ an). România este una dintre țările cu cel mai mare consum de alcool, dar și țara cu cea mai mare scădere a consumului de alcool în valoare absolută (–2.4 l), și a treia țară ca scădere a mortalității asociate consumului de alcool.

Nu există o cantitate sigură în ceea ce privește consumul de alcool, iar situația ideală pentru sănătate pare să fie abstinența. La cea de-a 63-a Adunare Generală a OMS, de la Geneva, din mai 2010, cele 193 de state membre au decis adoptarea unei strategii globale de reducere a consumului dăunător de alcool. Acestă inițiativă globală se bazează pe dovezile științifice substanțiale cu privire la eficacitatea și raportul cost-eficiență al strategiilor și intervențiilor de prevenire și reducere a daunelor legate de alcool, dar și pe faptul că deciziile politice la nivel regional sunt fragmentate și nu corespund întotdeauna magnitudinii impactului asupra sănătății și dezvoltării sociale.

Pentru a fi eficiente politicile publice trebuie să se extindă dincolo de serviciile de sănătate, adică trebuie sa cuprindă și sectoarele de dezvoltare, transport, justiție,

protecție socială, politici fiscale, agricultură, protecția consumatorului, educație, societatea civilă și operatorii economici. Strategia Organizației Mondiale a Sănătății cuprinde câteva obiective bine definite:

a. creșterea gradului de conștientizare la nivel global cu privire la amploarea și natura problemelor de sănătate, sociale și economice cauzate de consumul nociv de alcool și un angajament sporit al guvernelor de a acționa pentru a aborda consumul nociv de alcool;

b. consolidarea cunoștințelor privind amploarea și factorii determinanți ai daunelor legate de alcool și privind intervențiile eficiente pentru reducerea și prevenirea acestor daune;

c. sporirea sprijinului tehnic acordat statelor membre și sporirea capacității acestora pentru prevenirea consumului nociv de alcool și gestionarea tulburărilor legate de consumul de alcool și a afecțiunilor asociate;

d. consolidarea parteneriatelor și o mai bună coordonare între părțile interesate și o mobilizare sporită a resurselor necesare pentru acțiuni adecvate și concertate în vederea prevenirii consumului nociv de alcool;

e. îmbunătățirea sistemelor de monitorizare și supraveghere la diferite niveluri și o diseminare și aplicare mai eficientă a informațiilor în scopuri de advocacy, elaborare de politici și evaluare. S-au conturat câteva direcții de intervenție pentru succesul implementării, și acestea vizează:

• conducerea acțiunilor, conștientizarea și implicarea,

• răspunsul serviciilor de sănătate,

• acțiunile comunității,

• politici și măsuri privind conducerea sub influența alcoolului,

• accesul la alcool și aspecte legate de comercializarea acestuia și politica de prețuri,

• reducerea consecințelor negative ale consumului de alcool și ale intoxicației cu alcool,

• reducerea impactului asupra sănătății publice a alcoolului ilegal și a celui produs în mod informal,

• monitorizare și supravegherea implementării.

România este deficitară în ceea ce privește aproximativ jumătate din aceste intervenții.

European Health Alliance on Alcohol (EHAA), recomandă:

• Etichetarea corectă a băuturilor referitor la conținutul în alcool, avertizări de sănătate, ingrediente, informații nutriționale.

• Avertizare împotriva utilizării sintagmei “low-alcohol” pentru băuturi >1.2% ABV, care pot crea o falsă senzație de siguranță consumatorului, punând în pericol progresele făcute în politicile publice de reducere a problemelor cauzate de alcool .

• Alinierea cu Europe’s Beating Cancer Plan și Global Alcohol Action Plan al OMS.

• Protejarea dreptului statelor membre de a introduce măsuri mai drastice de control împotriva alcoolului, când sunt justificate prin dovezi aduse de direcțiile de sănătate publică.

Există și categorii speciale de populație vizate de politicile de protecție, care au risc crescut, adică copiii, adolescenții, gravidele, femeile care alăptează, grupurile de minorități sau persoanele cu status socio-economic scăzut. De asemenea, copiii, adolescenții și adulții care aleg să nu consume alcool au dreptul să fie susținuți în alegerea lor și protejați împotriva presiunilor celorlalți de a bea, iar indivizii și familiile afectate de consumul nociv de alcool trebuie să aibă acces la servicii medicale curative și preventive.

Toate intervențiile și politicile publice trebuie să cuprindă toate tipurile de băuturi alcoolice, să fie echitabile și să țină cont de contextul național, cultural și religios.

Conducerea sub influența alcoolului afectează grav judecata, coordonarea și funcțiile motorii ale unei persoane. Aceasta este o problemă semnificativă de sănătate publică care afectează consumatorul, dar și persoane nevinovate. Există intervenții, bazate pe dovezi, pentru reducerea conducerii sub influența alcoolului sau zero toleranță, pentru educația șoferilor, dar și pentru situațiile în care pietonii sub influența alcoolului produc accidente rutiere.

Rolul serviciilor medicale este de a furniza servicii de prevenție și tratament pentru indivizii și familiile la risc sau afectate de consumul dăunator de alcool, de a informa societatea despre consecințele dăunătoare asupra sănătății individuale, sociale și a sănătății publice. Aceste

servicii trebuie finanțate corespunzator, proporțional cu amploarea problemelor de sănătate publică cauzate de consumul nociv de alcool.

Consumul de alcool în România

Conform datelor INSP, consumul mediu anual de alcool în România este ridicat, situându-se la 10,3 litri alcool pur pe cap de locuitor în anul 2023. În plus, în medie, peste o treime dintre adulții din România au declarat că au consumat alcool în exces cel puțin o dată pe lună în anul 2019, a doua cea mai mare rată din UE (35,0 % comparativ cu media UE de 18,5 %). Există o disparitate de gen puternică în ceea ce privește consumul excesiv de alcool, mai mult de jumătate dintre bărbați (53,1 %), dar mai puțin de una din cinci femei (18,0 %) raportând un astfel de comportament în anul 2019. Ratele stării de ebrietate repetate în rândul adolescenților din România sunt îngrijorătoare, ele situându-se la nivelul de 17%, similar cu media UE de 18% (INSP).

La adulții tineri din România consumul de alcool nu are doar o incidență înaltă ci și un pattern de consum îngrijorător – “binge drinking” și “heavy drinking”, frecvent însoțite de agresiuni fizice și verbale. În majoritatea cazurilor tinerii nu sunt conștienți de efectele nocive ale consumului asupra sănătății, fiind considerat normal pentru socializare. Acest model de consum poate avea efecte devastatoare asupra sănătății și a societății pe termen lung, de aceea e nevoie urgentă de strategii de prevenție, responsabilizare și avertizare.

Deocamdată, în România, legislația se referă la interzicerea servirii minorilor cu alcool, a consumului în locuri publice, la șofatul sub influența alcoolului și la vânzarea în apropierea unităților de învățământ, care este interzisă.

Prevenția consumului inadecvat de alcool, care să scadă mortalitatea, morbiditatea și costurile îngrijirii acestor pacienti, se poate face doar printr-o colaborare între cadrele medicale, experții în sănătatea publică și decidenții politici. Aceasta trebuie să vizeze toate aspectele consumului, de la controlul prețurilor la băuturile alcoolice, limitarea disponibilității alcoolului, restricționarea publicității la alcool, până la campaniile de informare privind efectele medicale și sociale și la servicii medicale finanțate corect pentru prevenție și tratament. Bibliografie pe: revistamedicalmarket.ro

Abordarea Integrativă a Axei Intestin-Creier în Pediatrie:

Rolul Micoterapiei şi al Formulei Dr. GB în Neurodezvoltare

Cercetările recente din domeniul neuro-pediatriei subliniază importanța axei intestin-creier, un sistem de comunicare bidirecțional vital pentru dezvoltarea neurologică și imunitară a copilului. Având în vedere că 70-80% din celulele sistemului imunitar sunt localizate în mucoasa intestinală, echilibrul microbiotei devine un factor determinant în reglarea proceselor psihologice. Siropul Dr. GB (Gut & Brain), bazat pe extracte de Hericium erinaceus și Ganoderma lucidum, poate susține managementul terapeutic în ADHD, autism și disbioze intestinale.

Fiziopatologia Axei Intestin-Creier

Axa intestin-creier reprezintă interfața complexă dintre sistemul nervos central (SNC) și tractul gastrointestinal, mediată de microbiota intestinală (MI) prin metaboliți bacterieni cu efecte sistemice asupra mecanismelor endocrine și neuronale. Nervul vag acționează ca un senzor principal al acestor metaboliți, fiind capabil să genereze răspunsuri ce modifică permeabilitatea intestinală și compoziția microbiotei. În practica pediatrică, disbioza a fost corelată direct cu tulburări de neurodezvoltare, inclusiv ADHD și tulburări din spectrul autist (TSA), unde inflamația sistemică joacă un rol patogenic.

Biomolecule Active

Siropul Dr. GB utilizează potențialul sinergic al extractelor micoterapice pentru a modula această axă. Eficacitatea formulei se bazează pe prezența unor biomolecule specifice:

1. Erinacinele și Hericenonele (din Hericium erinaceus): sunt molecule cu masă mică ce pot traversa bariera hemato-encefalică. Acestea au proprietăți neurotrofice, stimulând sinteza factorului de creștere neuronală (NGF), esențial pentru plasticitatea neuronală, dezvoltarea celulelor nervoase și îmbunătățirea funcțiilor cognitive și a memoriei.

2. Acizii Ganoderici și Terpenele (dn Ganoderma lucidum): au proprietăți antiinflamatorii și imunomodulatoare, contribuie la reglarea răspunsului imun și la protecția împotriva neuroinflamației. Extractele de Reishi pot potența timpul de somn și relaxarea prin mecanisme GABAergice, fiind utile în gestionarea iritabilității și a insomniei infantile.

3. Beta-D-glucanii: Acești modificatori ai răspunsului biologic (BRM) activea-

ză imunitatea înnăscută, protejând mucoasa intestinală împotriva patogenilor și a reacțiilor imune exacerbate, cum sunt cele întâlnite în alergii.

Optimizarea Biodisponibilității și Rolul Prebioticelor

Absorbția polizaharidelor complexe este facilitată în formula Dr. GB prin includerea ciclodextrinelor (zaharuri care catalizează reacțiile între molecule) și a vitaminei C naturale din acerola. Acestea sporesc biodisponibilitatea ingredientelor active, permițându-le să traverseze bariera intestinală. De asemenea, prezența prebioticelor (fibre precum FOS) susține creșterea bacteriilor probiotice benefice în colon. Această acțiune este crucială pentru refacerea barierei intestinale, prevenind „leaky gut” (intestinul permeabil) și translocarea metaboliților inflamatori către SNC.

Aplicații Clinice în Pediatrie

Datorită compoziției sale, Dr. GB este indicat ca adjuvant în:

• Neurodezvoltare: Suport în ADHD pentru îmbunătățirea atenției și a abilităților motorii.

• Tulburări psihoemoționale: Managementul anxietății, stresului și al dispoziției negative în copilărie.

• Afecțiuni gastrointestinale: Disbioză, intoleranțe alimentare și boli autoimune cu manifestări digestive.

• Dermatologie: Eczeme, dermatită atopică și rozacee, condiții frecvent asociate cu dezechilibre ale microbiotei.

Siguranță și Protocol

Produsul respectă standardele farmaceutice de calitate GMP și deține certificare ecologică, garantând absența metalelor grele, a pesticidelor sau a compușilor modificați genetic (OMG). Este o formulă sigură pentru copiii cu boală celiacă sau intoleranță la lactoză, fiind îndulcită natural cu sirop de agave (indice glicemic scăzut).

Dozare recomandată: 0,5 ml/kg corp pe zi, administrat direct cu seringa dozatoare inclusă. Pentru o refacere sustenabilă a mucoasei și echilibrarea microbiotei, se recomandă o cură de minim 60 de zile

Concluzii

Micoterapia, prin formula specializată Dr. GB, oferă pediatrului un instrument terapeutic inovator pentru abordarea integrativă a axei intestin-creier. Prin combinarea efectelor neurotrofice ale Hericium erinaceus cu cele modulatoare ale Ganoderma lucidum, se obține o îmbunătățire semnificativă a sănătății digestive și cognitive a micului pacient.

Referințe bibliografice: Castillo-Álvarez F, Marzo-Sola ME (2019) Papel de la microbiota intestinal en el desarrollo de diferentes enfermedades neurológicas. Neurología. Lin ZB. et al. (2015) Pharmacological effects of Ganoderma. Q.Li et al. (2016) The microbiota-gut-brain axis and its potential therapeutic role in autism spectrum disorder. Neuroscience. Diling C. et al. (2017) Extracts from Hericium erinaceus relieve inflammatory bowel disease by regulating immunity and gut microbiota. Oncotarget. Lai PL. et al. (2013) Neurotrophic properties of the Lion’s mane medicinal mushroom. Int J Med Mushrooms. Chu QP, et al. (2007) Extract of Ganoderma lucidum potentiates pentobarbital-induced sleep via a GABAergic mechanism. Pharmacol Biochem Behav.

Cancerul de col uterin – de la prevenție, diagnostic și monitorizarea de către medicul de familie

România este țara cu cea mai mare incidență și mortalitate cauzate de cancerul de col uterin la nivel european. În 2023 s-au înregistrat 2.888 de cazuri noi de cancer de col uterin și aproximativ 1.200 decese conform INSP, incidența cancerului de col uterin fiind de aproximativ 30%, cu o rată a mortalității de 17%.

Dr. Cătălina

Daniela Pușcașu

Medic specialist MF, Medic formator, Membru al Grupului de Lucru de Diabet

Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice al SNMF, Coordonator MF Regina Maria, București

Statistici globale

În 2022 au fost raportate aprox. 660.000 cazuri noi de cancer de col uterin la nivel mondial, și au fost înregistrate aprox. 350.000 de decese.

Cancerul de col uterin este a patra cauză de deces la nivel mondial prin cancer la femei.

Fără noi strategii de prevenție și metode de intervenție în politicile de sănătate globală se estimează că în 2030 nr. deceselor prin cancer de col uterin va ajunge la 700.000 anual, majoritatea dintre acestea fiind regăsite în țările cu nivel economic scăzut și mediu.

În SUA, rata de supraviețuire la 5 ani este de 68 %, iar rata cazurilor noi , dar și a deceselor este în scădere (fig 1)

Statistici România

- cancerul de col uterin reprezintă 15% din totalul tumorilor maligne

- ocupă primul loc în cadrul cancere-

lor genitale feminine (aproximativ 67% din cancerele sferei genitale)

- reprezintă a doua cauză de deces prin cancer la femei

- România este țara cu cea mai mare incidență și mortalitate cauzate de cancerul de col uterin la nivel european

- în 2023 s-au înregistrat 2.888 de cazuri noi de cancer de col uterin și aprox. 1.200 decese conform INSP

- incidența cancerului de col uterin este de aprox. 30%, cu o rată a mortalității de aprox. 17%

Factori ce pot duce la creșterea incidenței cancerului de col uterin

• status socio-economic scăzut,

• debut precoce al vieţii sexuale,

• număr crescut de parteneri sexuali,

• istoric de boli cu transmitere sexuală,

• sarcini – nașteri multiple,

• fumatul,

• utilizarea de contraceptive orale,

• anumite boli autoimune (riscul este crescut numai în cazul tratamentului cu azatioprină),

• femei cu imunosupresie cronică (HIV, transplant renal).

HPV și cancerul de col uterin

Principalul factor etiologic al cancerului de col uterin este infecția persistentă cu tulpini de risc înalt ale virusul

Papilloma uman (HPV). HPV, detectat prin tehnologie moleculară, este prezent în aproximativ 90% din cancerele invazive ale colului uterin și leziunile lor precursoare. Pentru a putea progresa către o leziune neoplazică, infecţia HPV trebuie să aibă un caracter persistent.

În țările cu incidență crescută a cancerului de col uterin, prevalența infecției cronice cu HPV este între 10-20%, pe când în țările cu incidență scăzută doar 5-10%.

Anual, în România, infecțiile cu HPV sunt responsabile de apariția a peste 3.300 de noi cazuri de cancer de col uterin și a peste 1.500 de decese, deși 4 din 5 decese survenite în medie pe zi sunt prevenibile prin vaccinare și screening.

Prognosticul cancerului de col uterin este strâns corelat cu extinderea bolii în momentul stabilirii diagnosticului.

Principalii factori de prognostic sunt:

• stadiul și volumul tumorii invazia ganglionară pelvină și para-aortică

• tipul histologic

• gradul de malignitate

• invazia vasculară și limfatică. Întrucât cancerul colului uterin are o lungă perioadă de evoluţie sub forma unor leziuni precursoare, depistarea și tratarea acestora reprezintă o măsură extrem de eficientă de prevenire a cancerului de col invaziv.

HPV și cancerul de col uterin

Imunizarea împotriva HPV previne infecția cu anumite genotipuri cu risc crescut, ceea ce duce la o scădere a riscului de cancer de col uterin prin vaccinare. În România, Programul Național de Vaccinare a inclus vaccinul antiHPV pentru prima dată în 2008 dar din cauza mediatizării incorecte a întâlnit opoziție

în rândul populației și a personalului medical, soldându-se cu un eșec.

Screeningul cancerului de col uterin

Genotipare virală: prin testare ADNHPV cu risc oncogenic înalt la intervale de 5 ani, după vârsta de 30 de ani.

Cotestare: prin testare ADN-HPV și prin examen citologic Babeș-Papanicolaou, în intervalul de vârstă 30-65 de ani la intervale de 5 ani.

Citologie: prin test Babeș Papanicolaou în sistem convențional sau în mediul lichid, în intervalul de vârstă 21- 65 de ani, la un interval de 3 ani, dacă două teste consecutive au fost negative pentru leziuni intraepiteliale.

Paciente cu condiții speciale

- pacientele cu histerectomie subtotatală screeningul continuă ca și în cazul femeilor fără histerectomie;

- pacientele care aparțin unor grupe speciale de risc crescut (istoric de cancer cervical, pacientele imunodeprimate cu infecție HIV, tuberculoză sau alte boli imunosupresoare) necesită screening la intervale mai mici comparativ cu populația generală, respectiv anual;

- pacientele care au efectuat vaccin anti HPV au același interval de screening ca și populația generală;

- pacientele cu histerectomie totală efectuată pentru cauze benigne nu necesită screening.

În România legislația prevede acest screening gratuit

- prin examen Babeș-Papanicolau convențional, gratuit, pe bilete de trimi-

tere de laborator în limita fondurilor

- prin testare HPV conform metodologiei de screening pentru cancerul de col uterin, aprobată prin ordin al Ministrului Sănătăţii, pe baza biletelor de prevenție pentru femeile peste 18 ani.

Simptomatologie

• În stadiile incipiente, cancerul de col uterin este asimptomatic

• În stadii avansate pot apărea:

• secreții vaginale cu miros neplăcut

• sângerări abundente

• dureri pelvine

• dispareunie

• menometroragie

• sângerari după actul sexual

• În fazele foarte avansate ale bolii, simptomele sunt cauzate de răspândirea bolii:

• anemie datorită pierderilor masive de sânge

• durere la nivelul zonei lombare

• durere la nivelul membrelor inferioare

• scădere bruscă în greutate, mai multe kilograme în decurs de câteva săptămâni/luni

Ce facem în caz de rezultate modificate ale testării citologice?

1. Pentru femeile cu ASC-US se preferă testarea HPV;

2. Pentru femeile cu ASC-US, HPV pozitive se recomandă colposcopia;

3. Pentru femeile cu LSIL și fără testare HPV sau cu testare HPV pozitivă, se recomandă colposcopia;

4. Pentru femeile cu diagnostic histologic CIN 2, CIN 3 sau CIN 2-CIN 3 și colposcopie adecvată, excizia sau ablația sunt metode de tratament acceptate, cu excepția gravidelor și a femeilor tinere.

Ce facem

noi, ca

și

MF în cazul unui rezultat pozitiv?

Este bine să recomandăm pacientelor să vină cu rezultatele investigațiilor la MF, indiferent de situație, astfel, putem evita situațiile neplăcute în care pacienta interpretează greșit rezultatul unei investigații, dar, în același timp putem face recomandările necesare ulterior pacientei.

Este bine să recomandăm repetarea examenului citologic conform ghidurilor, dacă rezultatul este negativ, eventual notat în fișă această recomandare.

În cazul unui rezultat pozitiv pacienta se va indrepta către medicul ginecolog.

Medicul de familie poate recomanda investigațiile de bilanț decontate de CAS odată cu recomandarea către medicul ginecolog, scurtând astfel timpul de diagnostic.

Medicul care va recomanda persoanelor asigurate/neasigurate servicii medicale paraclinice în aplicarea Planului Naţional de Prevenire și Combatere a Cancerului aprobat prin Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului, cu modificările și completările ulterioare, va menţiona pe formularul biletului de trimitere, după caz „SO” - pentru serviciile medicale paraclinice recomandate persoanelor cu suspiciune de afecţiune oncologică, pentru confirmare.

Folosirea acestor tipuri de investigații de tip SO se face în afara fondurilor obișnuite de analize și vor fi onorate de către laboratoare în maxim 5 zile de la solicitare.

De asemenea, medicul ginecolog în contract cu CAS poate folosi acest tip de

recomandare pentru a efectua CT/RMN necesare preoperatorii.

Cum poate medicul de familie monitoriza pacientele cu cancer de col uterin?

Pacientele tratate pentru cancer de col necesită monitorizare:

- o dată la 3 luni în primii doi ani - la fiecare 4 luni în al treilea an - la fiecare 6 luni în următorii doi ani - anual după cinci ani.

Riscul de recidivă locală și la distanţă este maxim în primii doi ani după tratament și apoi scade în timp.

Cum poate medicul de familie monitoriza pacientele cu cancer de col uterin?

➢ Examen clinic general care să includă palparea ggl, mai ales cei inghinali, deoarece recidiva apare cel mai frecvent la nivelul vaginului și la nivelul ganglionilor inghinali.

➢ Recomandare pentru efectuarea examenului citologic la fiecare 6 luni pentru diagnosticarea unor posibile recidive vaginale, deoarece depistarea recurenţelor vaginale în stadii incipiente prin examen citologic va permite tratament prompt, cu rezultate mai bune.

➢ Testele imagistice și de laborator vor fi recomandate pe baza simptomatologiei și rezultatelor examenului clinic.

➢ Recomandare către medicul ginecolog și/sau oncolog care monitorizează pacienta.

➢ Se recomandă utilizarea aceleiași metode imagistice de urmărire ca cea utilizată inițial.

➢ Se recomandă utilizarea PET/CT în cazurile cu suspiciune de recidivă pentru care se poate indica tratament curativ . Medicul care va recomanda persoanelor asigurate/neasigurate servicii medicale paraclinice în aplicarea Planului Naţional de Prevenire și Combatere a Cancerului aprobat prin Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului, cu modificările și completările ulterioare, va menţiona pe formularul biletului de trimitere „AO” - pentru servicii medicale paraclinice acordate persoanelor diagnosticate cu afecţiune oncologică, beneficiind astfel de gratuitate și efectuarea fără întârziere a acestor investigații.

Revenind la prevenție

• Educația pacientelor ar trebui să fie o componentă importantă

• Informarea corectă a femeilor des-

pre riscurile cancerului de col uterin, metodele de prevenire și importanța screeningului

• Accesul pacientelor la serviciile medicale

• Cea mai eficientă metodă de prevenție este vaccinarea, ideal pentru ambele sexe

• Screeningul prin testarea citologică Babeș-Papanicolau

Educația pacientelor

- Adoptarea unui stil de viață sănătos poate avea un rol semnificativ în prevenirea cancerului de col uterin, deoarece există mai mulți factori de risc modificabili care pot contribui la dezvoltarea cancerului de col uterin

- Evitarea fumatului

- O dietă echilibrată, bogată în fructe și legume

- Activitate fizică regulată

- Menținerea unei greutăți corporale în limitele BMI-ului normal

- Gestionarea stressului

- Evitarea contactelor sexuale neprotejate prin utilizarea prezervativelor (scade riscul infecției HPV)

- Evitarea partenerilor sexuali multipli (scade riscul infecției HPV)

- Educația sexuală resposabilă (scade riscul infecției HPV)

Informarea corectă a femeilor despre riscurile cancerului de col uterin, metodele de prevenire și importanța screeningului poate duce la creșterea gradului de conștientizare la nivelul populației

✓ Prin Campaniile de informare publică, organizate de autorități sanitare și organizații non-guvernamentale

✓ Promovarea vaccinării împotriva HPV, a screeningului regulat și a stilului de viață sănătos

✓ Educația sexuală în școli poate juca un rol important în informarea tinerilor despre prevenirea cancerului de col uterin și riscurile asociate cu infecțiile cu transmitere sexuală

✓ Medicul de familie poate contribui la nivel micro, prin informarea continuă a pacientelor, dar și familiilor acestora

Accesul pacientelor la serviciile medicale

• România nu are, din păcate, un program eficient de screening la nivel național, de aceea orice intervenție, cât de mică poate avea semnificație.

Screeningul oportunist ar trebui încurajat prin informare și educare atât a medicilor, cât și a pacienților, până la dezvoltarea unui program eficient la nivel național.

• S-au făcut progrese pentru îmbunătățirea metodelor de diagnostic și tratament prin posibilitea utilizării biletelor cu marcaje SO și AO pentru accesul mai facil, gratuit la investigații , atât pentru persoanele asigurate cât și neasigurate.

• O persoană neasigurată, devine automat asigurată, în cazul introducerii ei în Programul National Oncologic, pentru toate investigațiile, consultațiile și tratamentele din cadrul acestui program.

Vaccinarea

• Implicarea tuturor profesioniștilor din sănătate pentru educația vaccinării în general, și antiHPV mai ales, în cazul cancerului de col uterin.

• Recomandările privind vaccinarea și eliberarea rețetelor compensate/gratuite în funcție de caz pentru pacienții care se încadrează în categoriile ce pot beneficia de vaccinare prin Programul Național de Vaccinare, dar și recomandarea vaccinării bărbaților peste 26 ani care nu mai pot beneficia de gratuitate.

• Monitorizarea schemelor de vaccinare de către medicii de familie, pentru a nu fi întrerupte și a menține o vaccinare corectă a pacienților.

Recomandările privind schemele de vaccinare sunt:

- 11 -14 ani: 2 doze, la distanță de 6 luni

- peste 15 ani: 3 doze, intervalul fiind 0 – 2 - 6 luni

Concluzii

Medicul de familie este implicat în aproape toate etapele prin care trece o pacientă cu cancer de col uterin diagnostic, monitorizare.

Rolul foarte important al medicului de familie este însă în partea de prevenție.

Prevenția presupune educația pacientelor, vaccinarea acestora, efectuarea de screening conform ghidurilor prin testare citologică.

Procesul de prevenție presupune informare continuă, atât a pacienților cât și a medicilor, având ca și scop comun o scădere a ratei incidenței cancerului de

col uterin, o depistare a acestei boli în stadii cât mai incipiente pentru a scădea astfel și rata deceselor.

Bibliografie:

1. Planului naţional de prevenire și combatere a cancerului aprobat prin Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului, cu modificările și completările ulterioare

2. Ghidul de cancer de col uterin revizuit in 2022 de catre Societatea Română de Obstetrică-Ginecologie, Colegiul Medicilor din România Comisia de Obstetrică și Ginecologie, precum și Ministerul Sănătăţii Comisia de Obstetrică și Ginecologie Recomandările Colegiului American al Obstetricienilor și Ginecologilor (ACOG, 2016)

3. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare

4. ORDIN Nr. 3690/775/2024 din 27 iunie 2024 pentru modificarea și com-

pletarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii și al președintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.857/441/2023

5. OG nr 12/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum și a unor acte normative în domeniul sănătăţii – art. VII;

6. ORDIN MS Nr. 858 din 29 august 2025 privind modificarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 3.120/2023 pentru aprobarea segmentelor populaţionale care beneficiază de prescrierea, eliberarea și decontarea în regim de compensare a medicamentelor imunologice

folosite pentru producerea imunităţii active sau folosite pentru prevenirea unor boli transmisibile;

7. ORDINUL MS/CNAS 958/1512/2025 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 564/499/2021 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, și a normelor metodologice privind implementarea acestora.

Rinosinuzita fungică sfenoidală dreaptă

asociată cu polipoză nazală dreaptă

Sinuzita fungică reprezintă o formă particulară de rinosinuzită cronică, caracterizată prin prezența materialului micotic la nivelul sinusurilor paranazale, cu sau fără invazie tisulară. Forma non-invazivă, cunoscută sub denumirea de „fungal ball” sau micetom, este o entitate clinică și imagistică bine definită, cu predilecție pentru sinusul maxilar, dar care poate afecta și sinusul sfenoidal. Diagnosticul corect presupune corelarea simptomatologiei clinice cu datele imagistice și confirmarea histopatologică postoperatorie. Polipoza nazală, adesea asociată cu inflamația cronică a mucoasei sinusale, complică suplimentar tabloul clinic și terapeutic. În practica clinică, asocierea sinuzitei fungice sfenoidale cu polipoza nazală este rar raportată și impune o abordare chirurgicală complexă și personalizată. Managementul corect al acestor cazuri depinde de o evaluare endoscopică riguroasă, interpretarea corectă a CT-ului rinosinusal și aplicarea principiilor chirurgiei endoscopice funcționale. Acest studiu de caz își propune să ilustreze un astfel de scenariu mixt, cu evoluție favorabilă postoperatorie, în absența tratamentului antifungic sistemic.

Clinica ORL, Spitalul Clinic

Municipal de Urgență Timișoara,

UMF „Victor Babeș” din Timișoara

Prezentare de caz

Pacienta D.L., în vârstă de 59 de ani, provenind din mediul urban, s-a prezentat pentru evaluare ORL în contextul unei simptomatologii persistente și progresive de aproximativ șase luni. Aceasta acuza obstrucție nazală cronică, bilaterală, mai accentuată pe fosa nazală stângă, respirație predominant orală, cefalee de tip tensional localizată fronto-occipital, rinolalie închisă și hiposmie.

La examinarea clinică și endoscopică, s-au evidențiat formațiuni polipoide unilaterale, nehemoragice spontan sau la palpare, congestie bilaterală a mucoasei pituitare, rinoree mucopurulentă discretă și hiposmie. Pacienta nu prezintă comorbidități sistemice majore cunoscute, precum diabet zaharat sau imunodepresie, ceea ce a permis încadrarea într-un profil imunocompetent.

Investigația imagistică prin tomografie computerizată rinosinusală a evidențiat o opacifiere completă a sinusului maxilar stâng, fără calcificări, precum și o opacifiere densă a sinusului sfenoidal drept, însoțită de calcificări centrale și densitate crescută,

aspect sugestiv pentru prezența unui micetom (fungal ball). De asemenea, celulele etmoidale anterioare au fost parțial ocupate, dar fără semne de distrucție osoasă.

Pe baza corelației clinico-imagistice, s-a stabilit diagnosticul de sinuzită fungică non-invazivă a sinusului sfenoidal drept, asociată cu sinuzită maxilară stângă și polipoză nazală unilaterală stângă. În consecință, s-a optat pentru tratament chirurgical prin chirurgie endoscopică funcțională rinosinusală (FESS), constând în polipectomie stângă, antrostomie maxilară stângă cu evacuarea conținutului purulent, etmoidectomie anterioară limitată stângă și sfenoidectomie dreaptă cu excizia formațiunii fungice și lavajul complet al sinusului sfenoidal. Intervenția a fost urmată de tamponament nazal anterior.

Postoperator, pacienta a beneficiat de tratament adjuvant constând în lavaje nazale cu soluție salină izotonică și administrarea topică a unui corticosteroid nazal (mometazonă furoat). Nu s-a impus administrarea antifungicelor sistemice, în absența dovezilor de invazie tisulară.

Evoluția postoperatorie a fost favorabilă, cu remiterea completă a simptomatologiei. Examenul histopatologic a confirmat prezența unui micetom de tip Aspergillus spp., fără invazie tisulară. La controlul efectuat la șase săptămâni postoperator, cavitatea nazală era liberă, fără se-

creții, cu epiteliu de granulație în regresie. Cazul prezent relevă o asociere rar întâlnită între o sinuzită fungică sfenoidală non-invazivă și polipoză inflamatorie contralaterală, într-un context clinic care a necesitat o evaluare complexă și o intervenție chirurgicală personalizată. Rezultatul favorabil obținut fără necesitatea terapiei antifungice sistemice confirmă importanța unei conduite terapeutice diferențiate în funcție de forma clinică și gradul de severitate al bolii. Discuții

Cazul de față este relevant prin raritatea asocierii unei sinuzite fungice sfenoidale cu polipoză contralaterală, un context clinic ce poate complica diagnosticul diferențial. În literatura de specialitate, sinuzita fungică este raportată cel mai frecvent la nivelul sinusului maxilar, implicarea sinusului sfenoidal fiind semnificativ mai rară, dar cu potențial de complicații severe date de vecinătatea structurilor neurovasculare). Diagnosticul preoperator bazat pe aspectul imagistic - densitate crescută, calcificări centrale - este considerat un indicator fiabil pentru prezența unui micetom. Spre deosebire de formele invazive, fungemia sau antifungicele sistemice nu sunt indicate în absența invaziei dovedite. Intervenția FESS rămâne metoda standard de tratament, cu rezultate excelente în majoritatea cazurilor. Concluzii

Prezentul caz subliniază importanța diagnosticului diferențial și a unei abordări chirurgicale adecvate în patologia sinusală mixtă. Tratamentul corect, centrat pe excizia completă a masei fungice și drenajul eficient al sinusurilor afectate, a condus la o evoluție clinică favorabilă. Integrarea investigațiilor imagistice, a evaluării endoscopice și a analizei histopatologice este esențială pentru confirmarea diagnosticului și evitarea recidivelor.

Redefiniţi Controlul Astmului cu Foster®

FOSTER NEXThaler și pMDI 100/6 mcg

FOSTER NEXThaler și pMDI 200/6 mcg

Dispozitive adaptate nevoilor pacienţilor: pMDI, DPI1,2

Formulări extrafine, distribuţie omogenă la nivelul întregului arbore bronșic3-8

Eficienţă clinică dovedită în îmbunătăţirea funcţiei pulmonare*9

Îmbunătăţire semnificativă a aderenţei la tratament9,10

*vs. BUD/FOR, FLU/SAL, CSI și alte medicații BUD/FOR - budesonidă/formoterol; FLU/SAL - fluticazonă/salmeterol; CSI - corticosteroid inhalator. Referinţe: 1. Corradi et al; Expert Opin Drug Deliv 2014, 11(9): 1497-1506; 2. Nicolini et al., Ther Clin Risk Manag 2008;4(5):855-864; 3. RCP Foster pMDI 100/6 mcg; 4. RCP Foster pMDI 200/6 mcg; 5. RCP Foster NEXTHaler 100/6 mcg; 6. RCP Foster NEXTHaler 200/6 mcg; 7. De Backer et al., J Aerosol Med Pulm Drug Deliv 2008; 8. Virchow et al. Journal of Aerosol Medicine and Pulmonary Drug Delivery 2018 31:5, 269-280; 9. ALFRESCO Ulmeanu et al, Journal of Asthma and Allergy 2022:15; 10. F. Braido et. al, Eur Respir J 2024; 64: Suppl. 68, PA4498.

Acest material este destinat profesioniștilor din domeniul sănătăţii. Aceste medicamente se eliberează pe bază de prescripţie medicală PRF. Profesioniștii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze reacţiile adverse. Raportarea reacţiilor adverse se poate face direct prin sistemul naţional de raportare (www.anm.ro). Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.

Pentru informaţii complete de prescriere, vă rugăm să consultaţi Rezumatul Caracteristicilor Produsului, accesând codurile QR.

Chiesi România SRL Str. Venezuela nr. 10,sector 1, 011834, București, România Tel +40 21 202 36 42, Fax +40 21 202 36 43

www.chiesi.ro – www.chiesi.com www.instagram.com/chiesi_romania/ www.linkedin.com/company/chiesiromania/ 005/CR/Foster Family/04-2025

INDIFERENT DE ANOTIMP PENTRU TOATĂ FAMILIA

ÎNCEPÂND DE LA 6 ANI

Profilaxie și tratament

200 de doze pentru până la 50 de zile de tratament

Rinoclenil controlează eficient simptomele rinitei alergice și non-alergice 1,2

Referințe: 1. Rezumatul caracteristicilor produsului Rinoclenil 100 μg/doza spray nazal suspensie. 2. ARIA - Allergic Rhinitis and its impact on Asthma - 2008 Update; Allergy 2008:63(Suppl.86):8-160.

Acest medicament se eliberează pe bază de prescripție medicală - PRF. Pentru informații complete despre produs, vă rugăm să consultați Rezumatul Caracteristicilor Produsului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

Acest material promoțional este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății. 001/CR/RINOCLENIL/03-2025