Issuu

Proton Impex 2000 SRL

Prof. Univ. Emerit Dr. Farm. Dumitru Lupuliasa

Prof. Univ. Dr. Farm. Doina Drăgănescu Decanul Facultății de Farmacie, UMF „Carol Davila” din București

Prof. Univ. Dr. Adina Turcu-Știolică Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova

Conf. Univ. Dr. Adrian Cosmin Roșca Facultatea de Farmacie, Universitatea „Ovidius” din Constanţa

Șef de lucrări Dr. Liliana Vecerzan Facultatea de Medicină, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Șef de lucrări Dr. Marius Călin Cherecheș Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicină, Farmacie, Știință și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș

As. Univ. Dr. Eugenia Andreea Marcu Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova

Farmacist primar Anca Crupariu Colegiul Farmaciștilor din România

Drd. Farm. Chimist Felicia Suciu Facultatea de Farmacie, Universitatea „Ovidius” din Constanţa

Scanează QR și ai colecția completă de articole

Președintele Colegiului Farmaciștilor din România

Farmacie

Revista profesioniștilor din Sănătate • 2026 - 2027 • Publicație creditată B+ conform

Răspunsul la problemele

vocii tale Comp

lex

de hidrog el

comprimate de supt CHIM_GRV_MR_Ed. 1 Rev. 1/18.05.2026

Cireașă-Mentol

• Ameliorează durerea în gât, iritația și răgușeala • Acționează rapid și vizibil, cu efect de lungă durată • Revoice Hydro-Depot – peliculă de hidrogel care protejează mucoasa faringiană de factori patogeni

POHL BOSKAMP

este un dispozitiv medical www.chimimport.ro

www.gelorevoice.ro

Sumar

„Expunerea la metale grele – implicații clinice și abordare diagnostică“ Interviu cu Prof. Univ. Dr. Radu Ţincu

„Farmacogenomica și medicina personalizată sunt considerate direcții majore ale medicinei viitorului” Interviu cu Prof. Univ. Dr. Farm. Doina Drăgănescu

Vaccinarea în farmacia comunitară: de la cadru legal la practică. Lecțiile proiectului PharmVac-RO Prof. Univ. Dr. Adina Turcu-Știolică, Șef de lucrări Dr. Marius Călin Cherecheș

Interacțiunile medicamentoase cu relevanță în practica stomatologică Conf. Univ. Dr. Adrian Cosmin Roșca, Drd. Farm. Chimist Felicia Suciu

Agoniștii receptorului GLP-1 în oncologie: dincolo de controlul metabolic Șef de lucrări Dr. Liliana Vecerzan

Infecția cu Clostridioides difficile – mereu în actualitate As. Univ. Dr. Eugenia Andreea Marcu

Copierea fără acordul scris al editurii a oricăror elemente de grafică sau conținut editorial apărute în revistele editurii sunt considerate furt de proprietate intelectuală și intră sub incidența legii.

Trimite email pe adresa redactie@finwatch.ro, solicită un abonament la revista Medical Market și primești 10 puncte EMC. Consultant medical: Dr. Aurora Bulbuc, medic primar Medicină de familie

Editor Calea Rahovei, nr. 266-268, Sector 5, Bucureşti, Electromagnetica Business Park, Corp 01, et. 1, cam. 4 Tel: 021.321.61.23 e-mail: redactie@finwatch.ro ISSN 2286 - 3443

Farmacie

www.revistamedicalmarket.ro

0477 Dispozitive Medicale Clasa: IIa

35 de ani de experienţă

Distribuitor autorizat în România

10 ovule vaginale 2.0 g

Spuma de curatare , 150 ml )

)

PENTRU ÎNGRIJIRE INTIMA

GAMA CLOGIN (

GAMĂ CU EFICACITATE DOVEDITĂ, CARE CONTRIBUIE LA RESTABILIREA CONFORTULUI INTIM AL FEMEILOR

CHIM_CON_MP Ed.1 Rev.0/08.09.2026

Produs cosmetic

Interviu

„Dezvoltarea farmacistului clinician și implicarea sa în siguranța pacientului pot fi încurajate prin actualizarea cadrului legislativ, integrarea în echipe multidisciplinare și extinderea educației practice” Interviu realizat cu Domnul Prof. Univ. Emerit Dr. Farm. Dumitru Lupuliasa, Președintele Colegiului Farmaciștilor din România Stimate Domnule Prof. Univ. Emerit Dr. Farm. Dumitru Lupuliasa, aveți o dublă responsabilitate, atât în reprezentarea profesiei de farmacist prin Colegiul Farmaciștilor din România, cât și în promovarea cercetării prin Societatea de Științe Farmaceutice din România. Cum se completează aceste două atribute și ce obiective comune identificați pentru dezvoltarea profesiei? În primul rând trebuie să precizez că am predat președinția Societății de Științe Farmaceutice din România (SSFR) Doamnei Prof. Univ. Dr. Farm. Doina Drăgănescu, Decanul Facultății de Farmacie din București. În al doilea rând, vreau să vă mulțumesc pentru această întrebare foarte ofertantă în privința răspunsului. Societatea de Științe Farmaceutice din România (SSFR) este asociația profesională care sprijină cercetarea și practica farmaceutică, fiind cunoscută pentru publicarea revistei academice Farmacia (Farmacia Journal) și coordonarea a 9 filiale naționale (în București, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Târgu-Mureș, Craiova, Oradea, Sibiu și Constanța). SSFR reunește aproximativ 500 de membri (farmaciști și specialiști din domeniul farmaceutic) care doresc să contribuie la dezvoltarea științelor farmaceutice din România. Obiectivele societății sunt clar definite: • Progresul științei și cercetării farmaceutice; • Progresul educației farmaceutice, pentru a facilita comunicarea dintre cadrele universitare, farmaciștii comunitari, farmaciștii de spitale, industrie și autoritățile sanitare; • Promovarea tinerilor cercetători farmaciști;

• Organizarea Congresului Național de Farmacie, o dată la doi ani, precum și a altor conferințe și reuniuni, pentru a facilita diseminarea informațiilor privind activitățile și rezultatele științifice și a permite dezbateri, cu exprimarea de opinii. Aș dori în mod special să evidențiez un alt obiectiv al SSFR, acela de a se implica în formularea de documente de poziție pe teme de mare impact din domeniul farmaceutic. Un exemplu grăitor în acest sens îl reprezintă documentul de poziție pe tema medicamentelor biologice, emis pe data de 8 martie 2017. Acest manifest științific de referință a fost semnat în mod comun de nouă societăți medicale și farmaceutice de prestigiu din România, printre care și SSFR. Consider că este important să amintesc principalele recomandări stabilite în document: • Prescrierea pe denumire comercială; • Introducerea unui identificator distinct (DCI) (Biologic Qualifier distinct) pentru biosimilare față de medicamentele biologice originale; • Solicitarea unei justificări științifice so-

Farmacie

lide bazate pe date clinice de eficacitate și siguranță; • Medicul curant să rămână decidentul unic privind oportunitatea terapeutică, substituirea sau schimbarea unui medicament biologic. Documentul de poziție din 2017 a influențat în mod direct și riguros sistemul de farmacovigiliență în spitale prin stabilirea unor mecanisme stricte de trasabilitate și siguranță a pacienților. Spre deosebire de medicamentele de sinteză chimică, cele biologice și biosimilare necesită o monitorizare mult mai atentă. Influența documentului asupra activității din spitale se manifestă prin patru piloni principali: 1. Raportarea obligatorie pe denumire comercială și lot. 2. Eliminarea substituției automate în farmacia spitalului: • Documentul interzice explicit ca farmacia spitalului să schimbe automat un medicament biologic prescris de medic cu un alt biosimilar din motive exclusiv financiare (de licitație); • Se previne fenomenul de switch (schimbare de tratament) necontrolat, care ar face imposibilă detectarea sursei exacte a unei reacții adverse. 3. Asigurarea unei trasabilități totale în foaia de observație: • Se garantează astfel că, în cazul apariției unei reacții adverse severe (de exemplu, imunogenicitate), spitalul să poată trimite date precise către Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. 4. Diversificarea achizițiilor publice spitalicești: • Se permite medicilor să mențină același tratament stabil pentru pacienții deja internați sau aflați în programe cronice, reducând riscurile asociate discontinuității terapeutice.

www.revistamedicalmarket.ro

Interviu

În ceea ce privește Colegiul Farmaciștilor din România (CFR) trebuie precizată atribuția organizației profesionale de a asigura educația farmaceutică continuă a membrilor săi, pentru a facilita actualizarea permanentă a nivelului de cunoștințe de profil ale farmaciștilor. Toate manifestările științifice organizate de SSFR și CFR au ca unic obiectiv ridicarea nivelului de calificare profesională a farmaciștilor, prin abordarea de teme de actualitate în domeniul farma, cu impact asupra tuturor specialităților pentru care astăzi poate opta un absolvent al facultății de farmacie. Să le amintim: • Farmacie clinică: se concentrează pe optimizarea tratamentului medicamentos și colaborarea directă cu medicul în beneficiul pacientului; • Analize medico-farmaceutice de laborator: implică efectuarea și interpretarea analizelor de laborator în unități sanitare; • Farmacie generală: urmărește buna gestionare a asistenței cu medicamente în farmacii publice sau de spital; • Industrie farmaceutică și cosmetică: specialitate orientată spre cercetarea, producția și controlul calității medicamentelor și produselor cosmetice. Și pentru că întrebarea dumneavoastră atinge tema dezvoltării profesiei, permiteți-mi să închei cu câteva idei pe care leam adresat absolvenților școlii de farmacie, promoția 2025 și anume faptul de a crede cu convingere că farmacistul viitorului va avea multe și diferite noi abilități, deoarece viitorul farmacistului se conturează în jurul: • adaptării sale la noile tehnologii; • extinderii serviciilor farmaceutice; • implicării sporite în monitorizarea stării de sănătate a pacienților, cu precădere pentru tratamentele cronice; • dobândirii de noi valențe ca vaccinatori și ca profesioniști direct implicați în testele de screening; • mai multor specializări: farmacia clinică, industria farmaceutică, farmacogenomica (ceea ce presupune să se acorde suport farmaciștilor în procesul de integrare a farmacogenomicii în practica lor zilnică, ceea ce ar însemna ca prin identificarea biomarkerilor genetici de predicţie a răspunsului individual la tratament, farmacistului să i se permită practicarea medicinii personalizate).

În multe sisteme europene, serviciile farmaceutice orientate

către pacient sunt tot mai dezvoltate. Ce rol trebuie să aibă farmacistul în combaterea automedicației, a utilizării incorecte a antibioticelor și a riscurilor asociate polimedicației? Înainte de a vă răspunde punctual la întrebare, voi aminti că tema Zilei Mondiale a Farmaciștilor, sărbătorită pe 25 septembrie 2025 a fost: „Dacă te gândești la sănătate, gândește-te la farmacist”. În mod evident, Federația Internațională a Farmaciștilor (FIP) a stabilit această temă considerând că Ziua Mondială a Farmaciștilor este oportunitatea noastră de a celebra și de a face vizibile contribuțiile profesiei la rezultate mai bune în materie de sănătate. Sunt idei pe care aș dori mult ca tinerii absolvenți de Farmacie să și le însușească la început de carieră, când sentimentul de apartenență la comunitatea farmaciștilor trebuie să fie din ce în ce mai puternic. În sistemele europene moderne, farmacistul are un rol activ de educator, consilier și filtru de siguranță, acționând prin orientarea spre pacient, evaluarea riscurilor și colaborarea cu medicul. Referitor la combaterea automedicației: Farmacistul este identificat drept unul dintre principalii factori de prevenție, având un rol major în educarea pacienților, respectiv a părinților, cu obligația să urmărească: • o evaluare a stării pacientului și direcționarea lui către medic dacă afecțiunea este gravă; • o îndrumare responsabilă: recomandarea sigură a medicamentelor care se pot elibera fără prescripție medicală, doar pentru afecțiuni minore; • educația sanitară: explicarea limitelor tratamentului acasă prin automedicație și a riscului de mascare a unor boli severe. Referitor la utilizarea incorectă a antibioticelor: Ordinul ministrului sănătății nr. 63 din 2024 a reglementat metodologia de monitorizare a prescrierii și eliberării la nivel național a antibioticelor și antifungicelor de uz sistemic. Ordinul a fost publicat pe site-ul CFR împreună cu Comunicatul Ministerului Sănătăţii din ianuarie 2024, care specifică, printre altele, citez: „……………………………………

• Doar în situaţii de urgenţă se pot elibera anumite antibiotice care acoperă doza pentru 48 de ore, fără prescripţie, în baza unei declaraţii pe propria răspundere. Antibioticele pentru copii (siropuri, forme pediatrice în soluţie) se vor elibera de către farmacie în ambalajul cel mai mic disponibil, care să poată acoperi doza necesară de urgenţă; • Pentru limitarea eliberării antibioticelor fără reţetă, Ministerul Sănătăţii a redus termenul pentru situaţiile de urgenţă de la 72 la 48 de ore. Eliberarea dozei de urgenţă trebuie urmată de prezentarea ulterioară a pacientului la medic pentru consult şi obţinerea unei prescripţii adaptate afecţiunii sale.” Este adevărat că Ordinul 63/2024 nu detaliază ce înseamnă de fapt respectarea procedurii de eliberare a medicamentelor în regim de urgenţă din cadrul Regulilor de bună practică farmaceutică. De aceea, consider că este important să se rețină că aceste aspecte se regăsesc în Codul deontologic al farmacistului, aprobat prin: DECIZIE Nr. 2 din 15 iunie 2009 privind aprobarea Statutului Colegiului Farmaciştilor din România şi a Codului deontologic al farmacistului, care prevede: Astfel, voi cita din: Anexa Nr. 2 CODUL DEONTOLOGIC AL FARMACISTULUI Art. 10 - Farmacistul poate refuza acordarea unor servicii către pacient atunci când refuzul este justificat de interesul sănătăţii pacientului. De asemenea, o secțiune distinctă se adresează serviciilor farmaceutice de urgență: Secţiunea a 7-a Servicii farmaceutice de urgenţă Art. 31 - (1) Pentru asigurarea continuităţii asistenţei cu medicamente a populaţiei, farmaciştii trebuie să furnizeze, în condiţiile legii, servicii farmaceutice de urgenţă. (2) Furnizarea serviciilor farmaceutice de urgenţă se va face cu respectarea următoarelor principii: a) farmacistul va utiliza toate cunoştinţele sale profesionale pentru a veni în sprijinul pacientului; b) pentru a realiza un serviciu de calitate, farmacistul va solicita pacientului sau aparţinătorului acestuia toate informaţiile legate de urgenţa cererii sale, respectiv medicaţia curentă, existenţa altor afecţiuni sau alergii, precum şi alte aspecte care pot influenţa decizia farmacistului;

Farmacie

Interviu

c) decizia farmacistului va fi luată avându-se în vedere şi afecţiunea pentru care se solicită medicamentul, grupa terapeutică din care face parte medicamentul, efectele adverse şi contraindicaţiile. Pentru a fi cât mai clar în precizările în privinţa „dozei de urgenţă” care poate fi eliberată de farmacist, trebuie să menționez faptul că acesta nu este un concept nou şi că acordarea dozei de urgenţă dintr-un antibiotic, așa cum se poate constata din prevederile ilustrate anterior, nu se face la simpla cerere a pacientului, ci în urma anamnezei efectuate de către farmacist. Consider extrem de important să adaug că farmacistul are rolul de a: • informa pacienții că antibioticele nu tratează infecțiile virale (cum ar fi răceala sau gripa); • explica necesitatea aderenței la dozaj, respectiv de a insista asupra importanței de a finaliza întreaga durată a tratamentului prescris. Referitor la riscurile asociate polimedicației: Farmacistul are obligația profesională de a efectua: • verificarea schemei complete de tratament pentru a preveni interacțiunile negative între diferitele medicamente; • monitorizarea aderenței: sprijinirea pacienților cronici și a vârstnicilor în înțelegerea importanței respectării orelor de administrare; • identificarea reacțiilor adverse: semnalarea timpurie a efectelor secundare și comunicarea cu medicul curant. Trebuie să precizez de asemenea, faptul că de mare impact va fi, și ne dorim să se întâmple într-un viitor cât mai apropiat, elaborarea de către Comisia de specialitate farmaceutică din cadrul Ministerului Sănătății a ghidului de implementare pentru: • Serviciul farmaceutic avansat, de evaluare şi monitorizare a polimedicaţiei, serviciu care implică optimizarea tratamentului medicamentos al pacientului cronic, inclusiv al pacientului oncologic, care are prescrise 5 sau mai multe substanţe medicamentoase în acelaşi timp, cu scopul creşterii siguranţei şi eficacităţii tratamentului.

În ce mod se schimbă rolul farmacistului în era terapiilor biologice, a medicamentelor inovatoare și a tratamentelor personalizate?

Farmacistul viitorului își va extinde aria de competență de la un simplu distribuitor de produse standardizate la un consilier de sănătate specializat, axat pe farmacogenomică, managementul medicamentelor biologice și farmacie clinică. În ultimii ani, se revine constant la subiectul repoziționării farmacistului în sistemul național de sănătate, la faptul că a devenit imperios necesară extinderea ariei de competență a comunității farmaciștilor. De multe ori, în luările mele de cuvânt am citat îndemnul FIP adresat în 25 septembrie 2023, cu ocazia Zilei Internationale a Farmaciștilor, de a deveni soluția inteligentă pentru sistemele naționale de sănătate. Cum poate fi interpretat acest îndemn decât ca o susținere a farmacistului pentru a-și consolida poziția în cadrul echipelor multidisciplinare care acționează în domeniul sănătății. În același mod, trebuie înțeleasă și viziunea Grupului Farmaceutic al Uniunii Europene (PGEU), al cărui membru este și CFR, pentru farmacia comunitară în 2030, sintetizată în 10 recomandări, care, puse în aplicare, ar putea să asigure o contribuție importantă la sistemele de sănătate din Europa, care se vor eficiente, sustenabile și reziliente. PGEU recomandă astfel: 1. să se efectueze sistematic servicii farmaceutice pentru a crește aderența la terapie și a îmbunătăți rezultatele tratamentului; 2. implicarea farmaciștilor comunitari în modelele colaborative de îngrijire; 3. să se acorde farmaciștilor comunitari accesul la toate informațiile relevante despre pacienți și la lista de medicamente care li se prescriu; 4. consultarea și integrarea comunității farmaciștilor în procesul de dezvoltare de noi soluții de tehnologie a informației și comunicațiilor (ICT) pentru sistemul sănătății; 5. să se permită farmaciștilor să contribuie la digitalizarea în siguranță a îngrijirii sănătății, ca sursă de informație în sănătate, de încredere pentru utilizatorii de ICT; 6. să se acorde suport farmaciștilor în procesul de integrare a farmacogenomicii, a datelor din viața reală în practica lor zilnică, ceea ce ar putea asigura îmbunătățirea siguranței pacienților și creșterea beneficiilor farmacoterapiei;

Farmacie

7. susținerea farmaciștilor comunitari în efectuarea de teste de screening, în promovarea sănătății și educației, pentru a se reduce povara generală a bolilor cronice și, în cele din urmă, pentru a sprijini autogestionarea îmbunătățită a afecțiunilor cronice; 8. stabilirea cadrului de reglementare care să permită și să susțină farmaciștii comunitari în consolidarea rolului lor în sănătatea publică și în intervențiile de prevenție - aceasta ar valorifica la maximum accesibilitatea pe care o oferă rețeaua farmaciilor comunitare comunităților pe care le deservesc; 9. să se sprijine farmaciștii în așa fel încât să poată asigura accesul pacienților la un tratament complet, aproape de casa lor, sau de locul de muncă, permițându-le: • să furnizeze o gamă largă de medicamente prin farmacia comunitară; • să elibereze medicamentele către casele de îngrijire sau către domiciliul pacienților; • să asiste pacienții cu gestionarea regimurilor complexe de tratament; • să ofere o gamă mai largă de dispozitive medicale în farmacia comunitară. 10. - să se asigure ca remunerarea farmaciștilor comunitari să reflecte corespunzător contribuția lor la îmbunătățirea îngrijirii, prin reducerea poverii asupra altor servicii de sănătate și susținerea sustenabilității și rezilienței sistemelor de sănătate europene.

Ce înseamnă pentru un farmacist activitatea zilnică care să includă terapia personalizată și farmacogenomica? Cunoașterea variabilelor genetice individuale va conferi terapiilor biologice și farmacogenomicii o eficacitate mai mare, ceea ce va duce la evitarea tratamentelor inutile. Eficacitatea unui medicament va putea fi prognozată, astfel încât acesta să fie administrat numai pacienților care au într-adevăr un beneficiu de pe urma respectivei terapii. Farmacistul este implicat în interpretarea datelor genetice, respectiv ajută la înțelegerea modului în care genele unui pacient influențează răspunsul la tratament. Colaborează cu medicul pentru a stabili doza corectă, optimă și a reduce riscul de reacții adverse. Tratamentul nu mai este adaptat doar la boală, ci la profilul biologic unic al fiecărui individ.

www.revistamedicalmarket.ro

Dovedit clinic că reduce colicii,

eructatul, expectoratul și gazele

BIBERONUL

Sistemul intern de ventilație

Anti-Colici usecuwith utilizat sau fără or without vent sistemul de ventilație

direcționat prin sistemul intern de ventilație

circulă prin tubul 2 Aerul sistemului ocolind laptele,

până în capătul biberonului

to gr o w wit

d esi ed

intră prin gulerul 1 Aerul biberonului și este

Sistemul elimină vidul și

3 bulele din lapte, presiunea

Folosind sistemul intern de ventilație, beneficiile sunt:

negativă și strângerea tetinei

• Ajută la reducerea problemelor legate de hrănire Biberoanele noastre sunt recunoscute pentru reducerea colicilor, eructatului, espectoratului și gazelor • Dovedit că ajută la conservarea nutrienților din lapte* Vitaminele C, A și E sunt esențiale pentru creșterea sănătoasă în copilărie • Hrănirea fără vid ajută digestia O bună digestie este esențială pentru copii, în special pentru nou-născuți • Design complet ventilat al biberonului Asemănător cu hrănirea la sân • Sistemul de ventilare internă și tetina din silicon funcționează împreună Flux controlat, astfel încât bebelușii se hrănesc în propriul ritm • Ajută la digestie pentru un somn mai bun * În urma unui studiu universitar. Aflați mai multe aici: drbrownsbaby.com/nutrient-study

se hrănește 4 Bebelușul mai confortabil, în timp

ce laptele curge liber prin tetină, asemănător alăptării Vezi cum funcționează aici: drbrownsbaby.com

Sistemul intern de ventilație Dr. Brown’s® elimină bulele de aer din lapte, astfel se minimizează oxidarea,

ajută la păstrarea substanțelor nutritive din lapte.

Vitamina C în laptele matern

Dar, este minunat să avem opțiuni atunci când hrănirea bebelușului se dezvoltă

• Puteți să eliminați sistemul de ventilație - nu este necesar să introduceți alte biberoane • Experiența de hrănire este similară cu cea a majorității biberoanelor ventilate prin tetină

Dr. Brown’s®

Other Bottles

Afla mai mult: nutrientstudy.com

NEW

breast-like nipple for more natural feeding

Biberonul cu Gat Larg Dr. Brown’s® Opțions + ™ dispune Pediatrician Recommended de un nou model al tetinei, similar cu BABY BOTTLE mamelonul, pentru a încuraja hrănirea la IN THE U.S. sân, comportamentul alimentar natural. Împrumutat de la natură, designul corect conturat ajută în alăptare. Copilul se atașează confortabil și se evită confuzia Susţinem recomandarea OMS de alăptare exclusivă până la 6 luni şi continuarea alăptării cât mai mult timp posibil. mamelonului. Recomandăm folosirea biberoanelor la nevoie, pentru copii cu vârste de peste 12 luni.

Interviu

Cum se poate implica un farmacist în cazul terapiilor biologice și a medicamentelor inovatoare?

farmacistului clinician și extinderea implicării sale în monitorizarea terapiilor și siguranța pacientului?

În primul rând să amintim ce sunt medicamentele biologice. Medicamentele biologice sunt definite de către legislația europeană drept „medicamente care conțin una sau mai multe substanțe active obținute sau derivate dintr-o sursă biologică”. Altfel spus, medicamentele biologice includ orice substanțe create în laborator dintr-un organism viu. Această definiție largă include vaccinurile, imunoterapiile, medicamentele biosimilare, terapia genică și terapia cu celule stem, cunoscută și sub numele de medicina regenerativă. Există diferențe importante între medicamentele biologice și medicamentele de sinteză chimică. Siguranța pacientului reprezintă criteriul principal de luare a deciziilor terapeutice și nu costul terapiei. Medicul are un rol esențial în colectarea datelor din etapa post-autorizare, în vederea monitorizării și evaluärii continue a raportulul risc-beneficiu a medicamentelor biologice. Farmacistul are rolul de a: • monitoriza siguranța: urmărind riscurile de imunogenicitate și reacțiile adverse specifice medicamentelor biologice. Riscul de imunogenicitate reprezintă probabilitatea ca un medicament (în special un medicament biologic sau un anticorp monoclonal) să determine sistemul imunitar al pacientului să considere substanța ca fiind străină și să producă un răspuns imun. Acest fenomen poate duce la formarea de anticorpi anti-medicament, care scad eficacitatea tratamentului sau provoacă reacții adverse. • gestiona trasabilitatea strictă și interschimbabilitatea dintre medicamentele biologice originale și cele biosimilare. Am dezvoltat acest subiect prin răspunsul la prima dumneavoastră întrebare. • asigura lanțul de frig și condițiile stricte de păstrare și administrare a acestor molecule complexe. • lucra direct alături de medici și alți specialiști într-o echipă multidisciplinară pentru a optimiza parcursul terapeutic al pacientului. • consilia și educa pacientul, de a oferi suport detaliat privind utilizarea corectă a noilor tehnologii.

Dezvoltarea farmacistului clinician și implicarea sa în siguranța pacientului pot fi încurajate prin actualizarea cadrului legislativ, integrarea în echipe multidisciplinare și extinderea educației practice. La această întrebare trebuie să amintesc un articol elaborat de un grup de distinși colegi, publicat în 30 aprilie 2025, articol intitulat: Integrarea farmacistului clinician în echipa medicală - experiența Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București (https://www.medichub.ro/reviste-de-specialitate/farmacist-ro/integrarea-farmacistului-clinician-in-echipa-medicala-experienta-institutului-de-pneumoftiziologie-marius-nasta-din-bucuresti-id-10747-cmsid-62?srsltid=AfmBOoqRrDU3zYfKHxI5ixN7p99cjM_GXgAmNRvdBB6mlumvsI_hkLIK) Articolul, prin prezentarea experienței secției de Farmacie clinică din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, punctează clar rolul farmacistului clinician, care, prin activitatea sa își aduce un aport considerabil „atât la siguranța și eficiența tratamentelor, cât și la fundamentarea deciziilor terapeutice și la utilizarea judicioasă a resurselor disponibile”. Suntem deja în epoca medicinei personalizate și se impune cu necesitate contribuția farmacistului clinician la optimizarea terapiei medicamentoase, prin colaborarea cu ceilalți specialiști ai echipei medicale. Farmacistul clinician este competent în aspecte-cheie precum identificarea interacțiunilor medicamentoase, monitorizarea reacțiilor adverse, stabilirea dozei optime și nu în ultimul rând educarea și comunicarea eficientă cu pacientul privind administrarea corectă a medicamentelor. Întrebarea dumneavoastră este într-adevăr justificată de faptul că în România, deși specialitatea de farmacie clinică este inclusă de peste douăzeci de ani în curriculum universitar, farmacistul clinician nu și-a găsit locul în structura spitalelor. A întâmpinat numai bariere, nu a fost susținut de un cadru legislativ de profil, nu a putut beneficia de un post în spital și mai mult decât atât, rolul său în echipa medicală nu a fost recunoscut! Trebuie să subliniez că articolul

Cum poate fi încurajată dezvoltarea

Farmacie

sus-amintit evidențiază corect consecințele acestei abordări nejudicioase care nu au întârziat să apară: - apariția de focare nosocomiale, ca urmare a unor disfuncționalități în gestionarea terapiei medicamentoase; - erori de administrare; - r eacții adverse subraportate; - lipsa monitorizării adecvate a polimedicației; - lipsa unei comunicări adecvate între farmacie și secțiile clinice. Îmi revine obligația, profitând de întrebarea pe care mi-ati adresat-o, să reiterez importanța lucrării citate, publicate pe www.medichub.ro, care aducând în atenția cititorilor înființarea primei secții de farmacie clinică din România, pune în lumină faptul că am asistat astfel la (citez): instituirea unui cadru oficial de funcționare pentru activitatea de farmacie clinică, aliniind această practică la standardele internaționale și deschizând calea pentru extinderea acestui model în alte unități medicale. În concluzie, așa cum se subliniază în mai multe luări de poziție în cadrul comunității farmaciștilor, se impun următoarele: • cadru legislativ și recunoaștere profesională; • norme clare: definirea exactă a atribuțiilor și a posturilor de farmacist clinician în spitale și secții medicale; • acces la date: oferirea dreptului legal de a consulta foaia de observație și istoricul tratamentului medicamentos al pacientului; • validarea rețetelor: Obligativitatea revizuirii și validării prescripțiilor complexe de către farmacistul clinician înainte de administrare; • colaborarea și integrarea în echipa medicală devin obligatorii; • crearea de echipe pluridisciplinare: participarea directă a farmacistului alături de medici și asistente la vizitele pe secție și luarea deciziilor terapeutice; • atribuirea rolului de consilier farmacistului clinician pentru expertiza sa în farmacocinetică, în ajustarea dozelor și prevenirea reacțiilor adverse sau a interacțiunilor medicamentoase; • educație și formare continuă prin programe practice: creșterea numărului de ore și a stagiilor clinice aplicate în timpul rezidențiatului și facultății; • specializare pe secții: Pregătirea unor farmaciști dedicați pe arii terapeutice punctuale (de exemplu, ATI, oncologie sau cardiologie).

www.revistamedicalmarket.ro

Interviu

„Expunerea la metale grele – implicații clinice și abordare diagnostică“ Interviu cu Prof. Univ. Dr. Radu Ţincu, Medicîmpotriva primar ATI, toxicolog, UMF „Carol Davila“la din Bucureşti PROTECȚIE avansată expunerii zilnice

METALE GRELE.

Ce reprezintă intoxicația cu metale grele?

Care sunt principalele surse de expunere?

Metalele grele sunt substanțe chimice cu densitate și masă atomică ridicate, toxice pentru organismele vii. Aceste xenobiotice sunt persistente în mediu și se caracterizează prin bioacumulare și biomagnificare de-a lungul lanțului trofic. Fiind situat în vârful acestuia, omul acumulează o proporție importantă din aceste toxice prin aer, apă, sol și alimente contaminate. Unele metale pot produce efecte adverse chiar și la niveluri reduse de expunere.

Sursele frecvente includ poluarea mediului, alimentele contaminate, peștele și fructele de mare provenite din ape poluate cu mercur, orezul cultivat în zone contaminate cu arsenic și fumul de țigară, o sursă importantă de cadmiu.

Cum se stabilește diagnosticul?

Care sunt metalele implicate cel mai frecvent? Cele mai importante sunt arsenicul, plumbul, mercurul și cadmiul, dar și nichelul, cuprul, fierul sau zincul pot deveni toxice în anumite condiții. Efectele depind NOXE ȘI METALE GRELE de concentrație, calea de expunere și susceptibilitatea individuală, influențată de PLUMB vârstă și comorbidități. Pb genetici, factori

să le elimine. Plumbul reprezintă un exemplu clasic de metal asociat disfuncției renale.

Care sunt manifestările clinice precoce?

Diagnosticul de certitudine necesită teste toxicologice specifice pentru determinarea metalelor grele în sânge, urină sau depozite tisulare. În anumite situații sunt utile testele de provocare cu agenți chelatori, care permit evaluarea încărcării reale a organismului și evidențierea depozitelor tisulare. Pot fi urmărite și SCUT NATURAL markeri indirecți ai toxicității.

CHLORELLA Când este indicată chelarea? Detoxifiere naturală și

Terapia chelatoare trebuie recomanMulte metale grele induc stres oxidativ, antioxidantă afectare membranară, inhibarea mecanis- dată exclusiv de medicul toxicolog și apliSPIRULINĂ deoarece poate melor antioxidante și destabilizarea acizilor cată sub supraveghere, și vitalitate În prezent predomină expunerile nucleici. Clinic, debutul este adesea nespe- avea efecte adverseImunitate și contraindicații. ambientale cronice, de joasă toxicitate, cific: oboseală, dureri musculare, parestezii, Cd CADMIU ACID ALFA-LIPOIC Cum poate fi susținut organismul? provenite din poluare și alimentație. În tulburări de somn, dificultăți cognitive și Protecție celulară antioxidantă spațiul european sunt frecvente expune- reducerea performanțelor neurocognitive. Pe lângă tratamentul specific, sunt imARSEN plumb, mercur, cadmiu și As la arsenic, rile adecvată, menținerea Suspiciunea de toxicitate trebuie luată portante hidratareaSHILAJIT aluminiu. După absorbție, aceste metale unei microbiote intestinale sănătoase, în considerare atunci când aceste simpEnergie, tonus și regenerare Susține eliminarea metalelor grele și se depozitează în diferite organe și țesu- tome sunt disproporționate față de vâr- prevenirea constipației și susținerea mePROTECȚIA organismului. CORIANDRU turi. Plumbul poate persista în oase până stă, Vitamina C, persistă în ciuda optimizării stilului canismelor antioxidante. Susține digestia și și zincul la 30 de ani, iar metilmercurul prezintă de viață și nu pot fi explicate prin alte vitamina E, glutationul, seleniul eliminarea toxinelor afinitate crescută pentru sistemul nervos patologii. Evaluarea este justificată și la participă la apărarea naturală împotriva central. pacienții cu investigații uzuale normale, efectelor toxice induse de metalele grele. dar cu simptome neurologice persistente, Cum diferențiem expunerea Mesaj pentru practică boli degenerative precoce sau patologie de intoxicația confirmată? La pacienții cu suspiciune de expuneoncologică, unde metalele grele pot reIntoxicațiile acute severe sunt mai prezenta factori agravanți. re este necesară evaluarea toxicologică și rare decât în trecut. În schimb, expuneriaprecierea gradului de încărcare cu meDe ce sunt vulnerabili pacienții le cronice produc perturbări funcționale, tale grele. Antioxidanții, probioticele și inclusiv prin alterarea unor sisteme en- cu boli hepatice sau renale? fibrele alimentare pot reduce riscul toxizimatice implicate în menținerea homeCapacitatea de detoxifiere depinde de cității. În contextul expunerii cumulative ostaziei. Confirmarea expunerii se reali- funcția hepatică, iar eliminarea multor xe- din mediul actual, evaluarea toxicologică zează prin identificarea metalelor grele în nobiotice se realizează renal. Unele metale devine utilă după vârsta de 35-40 de ani și sânge, urină sau probe tisulare, precum grele sunt ele însele nefrotoxice, afectând este recomandată pacienților cu patologii firul de păr și unghiile. mecanismele prin care organismul încearcă cronice, indiferent de vârstă.

Care sunt expunerile întâlnite MERCUR Hgpractica în actuală?

ALEGEREA DE AZI. SĂNĂTATEA DE MÂINE. Produs fabricat într-un sistem de management:

Informații destinate exclusiv profesioniștilor din domeniul sănătății și nu este un substitut pentru sfaturile medicale.

ISO 9001 . ISO 14001 . ISO 22000

www.cosmopharm.eu

PROTECȚIE avansată împotriva expunerii zilnice la METALE GRELE.

SCUT NATURAL

NOXE ȘI METALE GRELE Pb

PLUMB

MERCUR

CHLORELLA

Detoxifiere naturală și antioxidantă

SPIRULINĂ Imunitate și vitalitate

CADMIU

ACID ALFA-LIPOIC Protecție celulară antioxidantă

ARSEN

Susține eliminarea metalelor grele și PROTECȚIA organismului.

SHILAJIT Energie, tonus și regenerare

CORIANDRU

Susține digestia și eliminarea toxinelor

ALEGEREA DE AZI. SĂNĂTATEA DE MÂINE. Produs fabricat într-un sistem de management: Informații destinate exclusiv profesioniștilor din domeniul sănătății și nu este un substitut pentru sfaturile medicale.

ISO 9001 . ISO 14001 . ISO 22000

www.cosmopharm.eu

Interviu

„Farmacogenomica și medicina personalizată sunt considerate direcții majore ale medicinei viitorului” Interviu realizat cu Doamna Prof. Univ. Dr. Farm. Doina Drăgănescu, Decanul Facultății de Farmacie, UMF „Carol Davila” din București

Stimată Doamnă Prof. Univ. Dr. Farm. Doina Drăgănescu, programa de studiu din anul universitar viitor, va cuprinde discipline noi sau module interdisciplinare? Dacă da, care sunt acestea și ce competențe vor dezvolta? Așa cum știți, profesia de farmacist face parte din categoria profesiilor reglementate de sistemul general de recunoaștere a titlurilor de calificare, de aceea și formarea noastră profesională este reglementată. Acest lucru presupune ca pregătirea asigurată de facultatea de Farmacie să fie stabilită prin acte administrative și să fie monitorizată atent de autoritățile desemnate în acest scop. Acest lucru este extrem de important, pentru că titlul de calificare eliberat în România este recunoscut la nivelul Uniunii Europene și permite absolventului să aibă acces în orice stat membru la aceeași profesie și să o exercite în aceleași condiții, ca și cetățenii din respectivul stat membru. Ceea ce înseamnă că toate modificările curriculare trebuie să fie în acord atât cu prevederile europene, cât și cu cele naționale. Avem o strategie în sensul introducerii de discipline noi, am propus-o, și cel mai probabil în această toamnă o vom prezenta pentru a fi evaluată de către membrii comisiei ARACIS și dacă este aprobată, o vom putea pune în aplicare începând cu primul an universitar de după aprobare. Așa că, vă ținem la curent cu evoluția lucrurilor pe această temă. Sunt optimistă. Care este rolul cercetării în dezvoltarea gândirii critice și a medicinei bazate pe dovezi în rândul viitorilor farmaciști?

Dacă plecăm de la ideea că cercetarea științifică presupune parcurgerea unor etape care pot fi integrate într-un proces sistematic, bazându-se pe metode logice, pe observație, apoi pe experimentare și analiză, este limpede că gândirea critică se constituie ca fundament al cercetării științifice, având ca principale caracteristici analiza, logica și evaluarea autonomă. Întreaga activitate desfășurată de studenții noștri în laboratoare și în cadrul seminariilor are ca scop dobândirea de cunoștințe, abilități și dezvoltarea gândirii critice. Mergând mai departe, sunt integrate și etape necesare pentru certificarea corectitudinii ipotezelor care au stat la baza acestui mod extraordinar de a face medicină, specific zilelor noastre, bazat pe dovezile științifice care reies din studiile realizate. Managementul terapiei medicamentoase este tot mai des invocat în literatura de specialitate. Ce presupune, concret, implementarea lui în practica din România? Este firesc ca managementul terapiei medicamentoase să fie menționat cu o frecvență crescută pentru că este o muncă de echipă prin care se asigură că medicația recomandată este administrată corect, în siguranță, evitându-se erorile generate de dozarea medicamentelor sau apariția efectelor adverse în urma administrării tratamentului recomandat pacientului respectiv. Farmacistul, prin pregătirea sa profesională, poate contribui prin analiza comprehensivă a medicației la optimizarea rezultatelor farmacoterapiei - prezența unor medicamente redundante, a unor medicamente care pot fi cu potențial periculos pentru pacient din cauza contraindicațiilor, a reacțiilor adverse sau a supradozării sau ca urmare a interacțiunilor medicamentoase sau a interacțiunilor cu alimente, cu alcool sau cu alte medicamente. Toate aceste lucruri pot fi evitate printr-un management atent al terapiei medicamentoase, astfel încât administrarea medicamentelor să aducă pacientului respectiv un maximum de beneficii.

Farmacie

Farmacogenomica și medicina personalizată sunt considerate direcții majore ale medicinei viitorului. Cum descrieți abordarea de la „un medicament potrivit pentru toți pacienții” la una adaptată caracteristicilor individuale ale fiecărei persoane? Sunt etape diferite de cunoaștere a modului în care este gândită utilizarea medicamentelor. Recomandarea unui medicament potrivit pentru toți pacienții este foarte prezentă și a rezolvat și rezolvă problemele medicale ale unui număr mare de pacienți. În prezent sunt foarte multe ghiduri specifice diferitelor specialități medicale, care sunt actualizate constant, tocmai pentru a se apropia cât mai mult de ceea ce poate duce la însănătoșirea rapidă și stabilă a pacienților. Pe de altă parte, există posibilități din ce în ce mai vaste (teoretice și practice) pentru a avea specialiști pregătiți în domeniul farmacogeneticii, ca element major al terapiei personalizate. Însușirea aspectelor teoretice și dobândirea unor abilități practice vor genera specialiști cu baze aprofundate de farmacologie, genetică și biochimie, ceea ce va ajuta la definirea problemelor legate de terapia medicamentoasă, la îmbogățirea cunoștințelor de evaluare, aplicare și monitorizare a stării de sănătate și de boală, în relația cu medicația adecvată, înțelegând că metabolizarea diferențiată a medicamentelor este o consecință a variabilității genetice. Dacă un student ar reține un singur lucru din anii de facultate despre relația cu pacientul și cu medicul, care ați dori să fie acel principiu? E simplu: „În primul rând să nu faci rău”. Toți profesioniștii din domeniul sănătății îl au ca motto din prima zi în care își pot exercita profesia. Și dacă ne gândim un pic mai mult, nu este specific doar domeniului îngrijirii sănătății. Este un principiu pe care, dacă îl respectăm constant, avem șansa construirii unei lumi bune, cu adevărat.

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Vaccinarea în farmacia comunitară: de la cadru legal la practică. Lecțiile proiectului PharmVac-RO Prof. Univ. Dr. Adina Turcu-Știolică Departamentul de Management și Marketing Farmaceutic, Facultatea de Farmacie, UMF din Craiova

Șef de lucrări Dr. Marius Călin Cherecheș Departamentul de Marketing, Management și Sustenabilitate, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicină, Farmacie, Știință și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș

Un potențial încă neutilizat România are una dintre cele mai scăzute acoperiri vaccinale antigripale din Uniunea Europeană: aproximativ 5,7% la nivelul populației generale și 16,4% la adulții de 65 de ani și peste, adică circa o cincime din ținta de 75% recomandată de Organizația Mondială a Sănătății [1]. În sezonul 20232024, acoperirea la această grupă de vârstă a variat între 12% și 78% în UE/SEE, doar două state depășind pragul recomandat [1]. Farmaciile comunitare sunt cele mai accesibile puncte de contact cu sistemul de sănătate: nu necesită programare, au program prelungit și acoperă inclusiv localități rurale unde asistența medicală primară este deficitară. Meta-analizele arată constant că implicarea farmacistului în imunizare crește acoperirea vaccinală [2]. La nivel global, serviciile de vaccinare în farmacie sunt disponibile în 56 de țări [3], iar în Europa farmaciștii pot administra vaccinuri în peste 15 state [4]. România a creat cadrul legal în 2022: Ordinul ministrului sănătății nr. 3262/2022 a instituit programul-pilot de vaccinare antigripală în farmaciile comunitare, condiționat de autorizare distinctă, spațiu dedicat și cel puțin un farmacist

cu certificat obținut într-un program acreditat de formare postuniversitară [5]. Serviciul SFA10 a devenit astfel primul dintre cele unsprezece servicii farmaceutice avansate definite în 2021 [6] care a intrat efectiv în practică. Implementarea a rămas însă limitată.

tabil comportamental [11], și că intervențiile de consiliere, individuale sau de grup, pot modifica intenția de vaccinare [12].

Ce ne-au arătat cercetările proprii

Proiectul PharmVac-RO a fost construit exact pe aceste nevoi. Componenta centrală a fost un toolkit digital open-access (https://www.youtube.com/@PharmVac-RO), livrat asincron printr-un canal public dedicat: 43 de materiale video, cu o durată cumulată de 87,5 minute. Douăzeci și patru de materiale expozitive au acoperit epidemiologia gripei și grupele de risc, tipurile de vaccin, eligibilitatea și contraindicațiile, triajul prevaccinal, consimțământul informat, responsabilitatea profesională, administrarea și supravegherea postvaccinală, reacțiile adverse postimunizare și Registrul Electronic Național de Vaccinări. Alte 19 animații scurte (26-59 de secunde) au tratat sarcini punctuale: tehnica de administrare, chestionarul medical, comunicarea cu pacientul, reacțiile anafilactice, coadministrarea, vaccinarea în sarcină și alergia la ou. Evaluarea a fost un studiu mixt, cu design pre-post pe același participant: 145 de farmaciști comunitari au completat ambele chestionare, fără pierderi. Cunoștințele au fost măsurate cu 10 itemi cotați cu 2 puncte (răspuns corect), 1 punct („nu știu”) și 0 puncte (răspuns greșit), scor total 0-20 - o scală care penalizează eroarea, nu incertitudinea asumată.

Prima investigație pe care am coordonat-o, desfășurată în 2021 în patru țări balcanice (Albania, Bulgaria, România, Serbia) pe 636 de farmaciști, a evidențiat o disponibilitate reală de a participa la vaccinare, dublată de îngrijorări privind formarea standardizată, cadrul logistic și comunicarea cu pacientul [7]. Diseminarea rezultatelor argumentează puternic punctele forte și cele slabe privind introducerea vaccinării antigripale în farmaciile din România [8]. Evaluarea primilor doi ani de serviciu, realizată pe 180 de farmacii dintre cele 442 autorizate la momentul studiului (rată de răspuns 41%), a documentat o adoptare inegală [9]: 92,8% dintre respondenți proveneau din mediul urban; 88% considerau că serviciul va crește acoperirea vaccinală; pacienții au evaluat serviciul foarte pozitiv în 63% dintre cazuri și pozitiv în 18%, cu diferențe semnificative între tipurile de farmacii și cu satisfacție mai mare în urban decât în rural (82,6% față de 72,7%; p = 0,001). Doar 23% dintre farmaciști se declarau foarte mulțumiți, iar 82% considerau că remunerarea ar trebui majorată. Studiul următor, publicat în 2026, s-a concentrat asupra „majorității care nu vaccinează”: 208 farmaciști din lanțuri naționale, lanțuri regionale și farmacii independente [10]. Concluzia a fost un decalaj clar între disponibilitatea declarată și capacitatea practică de implementare, alături de o tensiune de identitate profesională - trecerea de la specialistul în medicament la practicianul clinic. În paralel, cercetările noastre asupra populației au arătat că refuzul vaccinării în România nu este omogen, ci segmen-

Farmacie

PharmVac-RO: o intervenție educațională testată

Rezultate: problema a fost nivelul cunoștințelor, nu reticența la serviciul de vaccinare Scorul mediu de cunoștințe a crescut de la 15,70 ± 3,08 la 19,12 ± 1,76, cu un câștig mediu de 3,42 puncte (IÎ 95%: 2,90– 3,94; p < 0,001; d = 1,09). Răspunsurile greșite au scăzut de la 245 la 57, iar cele de

www.revistamedicalmarket.ro

Gamă completă de produse pentru incontinenţă Absorbante urologice, chilot absorbant, scutece, produse cosmetice

Mai multe pe www.seni.ro

Articole de specialitate

tip „nu știu” de la 134 la 14. Patru cincimi dintre răspunsurile inițial incorecte au fost corectate, cu foarte puține regresii. Deficitul inițial nu era distribuit uniform, ci concentrat în contraindicații false: doar 33,8% dintre participanți știau că o boală acută ușoară nu justifică amânarea vaccinării, 55,2% că screeningul de rutină pentru alergia la ou nu este necesar și 57,2% detaliile tehnicii de injectare. Aceleași trei teme au produs și cele mai mari creșteri 44,1, 37,9 și, respectiv, 36,6 puncte procentuale. Sunt exact categoriile pe care ghidurile internaționale le numesc contraindicații false și le identifică drept sursă recunoscută de ocazii ratate de vaccinare [14], cu impact maxim tocmai asupra pacientului vârstnic, multimorbid și polimedicat. Pe latura atitudinală, rezultatul a fost neașteptat de clar: disponibilitatea de a recomanda, de a administra și de a oferi serviciul era deja ridicată înainte de instruire (84-90%). Singura dimensiune cu spațiu real de creștere a fost încrederea în propriile cunoștințe, care a urcat de la 64,8% la 95,9% răspunsuri favorabile. Cu alte cuvinte, acești farmaciști nu erau reticenți față de vaccinare - nu erau siguri că știu suficient pentru a o face în siguranță.

Limitele instruirii digitale Două rezultate marchează granița metodei. Deși itemul privind amânarea pentru boală ușoară a înregistrat cea mai mare creștere din întregul instrument, 22,1% dintre participanți au păstrat convingerea greșită și după instruire - de peste trei ori reziduul oricărui alt item, deși tema fusese acoperită în trei materiale distincte și într-un modul dedicat demontării miturilor. Convingerile eronate consolidate rezistă la o singură expunere și cer formate repetitive și interactive. În al doilea rând, creșterea de 36,6 puncte procentuale la tehnica de injectare arată că participanții au învățat cum se administrează corect un vaccin intramuscular, nu că îl pot administra. Componenta practică supravegheată, cerută de legislație [5] , nu poate fi înlocuită de materiale video.

Bariera reală este structurală Analiza tematică a 124 de răspunsuri libere a arătat că disponibilitatea era aproape întotdeauna condiționată, for-

mulată recurent că „doresc, cu condiția ca...”. Cele mai frecvente două condiții au fost spațiul adecvat și remunerarea (câte 12,1% fiecare) - niciuna influențabilă prin formare. Au urmat răspunderea profesională în cazul reacțiilor adverse, accesul la servicii de urgență și, în mediul rural, evitarea conflictului cu medicul de familie remunerat per act vaccinal. Trei participanți au invocat teama de ace și de sânge, barieră absentă din discursul de politică publică, dar reală în practică.

Concluzii pentru practică și pentru decizie Instruirea digitală rezolvă eficient și la scară națională componenta cognitivă: 87,5 minute de material au fost suficiente pentru a elimina patru cincimi din dezinformarea tehnică și pentru a duce încrederea profesională aproape de plafon. Rezolvă însă doar una dintre constrângeri. Pentru ca serviciul SFA10 să își atingă potențialul de sănătate publică sunt necesare, în paralel: formate interactive și de tip caz clinic pentru miturile persistente; o componentă practică supravegheată în cadrul formării postuniversitare; un mecanism de remunerare predictibil, suportat de asigurator; și clarificarea răspunderii profesionale în cazul reacțiilor adverse postvaccinale. Materialele PharmVac-RO rămân disponibile gratuit și pot fi integrate în programele de educație farmaceutică continuă. Farmacistul comunitar din România vrea să vaccineze. Întrebarea rămasă nu este dacă îl putem convinge, ci dacă îi oferim condițiile. Bibliografie: 1. Giezeman-Smits KM, et al. Disparities in Seasonal Influenza Vaccination in Europe. Immun Inflamm Dis. 2025;13(7):e70186. 2. Le LM, et al. The impact of pharmacist involvement on immunization uptake and other outcomes. J Am Pharm Assoc. 2022;62(5):1499–1513. 3. International Pharmaceutical Federation. Leveraging pharmacy to deliver life-course vaccination: an FIP global intelligence report. Haga, 2024. 4. PGEU. The role of community pharmacists in vaccination – Position Paper. Bruxelles, 2025. 5. Ordinul ministrului sănătății nr. 3262/2022 privind programul-pilot de vaccinare an-

Farmacie

tigripală în farmaciile comunitare. M. Of., Partea I, nr. 1031 bis/24.X.2022. 6. Ordinul ministrului sănătății nr. 2382/2021 pentru aprobarea metodologiei și nomenclatorului serviciilor farmaceutice. 7. Turcu-Stiolica A, Kamusheva M, Bogdan M, Tadic I, Harasani K, Subtirelu M-S, et al. Pharmacist’s perspectives on administering a COVID-19 vaccine in community pharmacies in four Balkan countries. Front Public Health. 2021;9:766146. 8. Turcu-Stiolica A, Bogdan M, Subtirelu M-S, Meca A-D, Taerel A-E, Iaru I, et al. Influence of COVID-19 on health-related quality of life and the perception of being vaccinated to prevent COVID-19: an approach for community pharmacists from Romania and Bulgaria. J Clin Med. 2021;10(4):864. 9. Buicu C-F, Naidin M-S, Chereches MC, Dimulescu M-D, Turcu-Stiolica A. Pharmacists’ perceptions of the new pharmaceutical vaccination service in Romania: a comprehensive first two-years evaluation. Front Pharmacol. 2025;15:1476504. 10. Chereches MC, Naidin M-S, Grosan A, Patrascu RA, Capraru A-M, Dimulescu M-D, Turcu-Stiolica A. Pharmacist-led flu vaccination services in Romanian community pharmacies: barriers, perceptions, and implementation challenges. Pharmacy. 2026;14(1):36. 11. Dumitra GG, Alexiu SA, Sănduțu D, et al., Turcu-Stiolica A. Segmenting attitudes toward vaccination – behavioral insights into influenza vaccination refusal in Romania. Germs. 2024;14(4):362–374. 12. Dumitra GG, Camen AR, Nechita F, et al., Turcu-Stiolica A. Effectiveness of group and individual counselling interventions on COVID-19 vaccination intention among industrial employees in Romania. Patient Prefer Adherence. 2025;19:907–919. 13. Turcu-Stiolica A, Naidin M-S, Grosan A, Dimulescu M-D, Patrascu RA, Dumitrelea P-D, Capraru A-M, Prisada R, Chereches MC. Digital training and vaccination safety: knowledge gains, persistent misconceptions and conditional willingness among Romanian community pharmacists – a mixed-methods study. 2026 (în evaluare). 14. Centers for Disease Control and Prevention. General best practice guidance for immunization; ACIP recommendations summary: influenza. Atlanta, 2025.

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Interacțiunile medicamentoase cu relevanță în practica stomatologică Creșterea prevalenței bolilor cronice și utilizarea concomitentă a mai multor medicamente determină o probabilitate tot mai mare de apariție a interacțiunilor medicamentoase în practica stomatologică.[1] Pacienții care se prezintă în cabinet pot urma tratamente cu anticoagulante, antiagregante plachetare, antihipertensive, antidepresive, antidiabetice sau alte medicamente care pot interacționa cu substanțele utilizate sau prescrise de medicul stomatolog. Dintre medicamentele frecvent utilizate în practica stomatologică, anestezicele locale, antiinflamatoarele nesteroidiene, antibioticele și antifungicele prezintă o relevanță deosebită din perspectiva potențialelor interacțiuni medicamentoase. În acest context, cunoașterea tratamentului curent și realizarea unei anamneze medicamentoase complete, alături de evaluarea individuală a pacientului și colaborarea dintre medicul stomatolog, farmacist și medicul curant, sunt esențiale pentru prevenirea reacțiilor adverse și alegerea unei conduite terapeutice sigure. Conf. Univ. Dr. Adrian Cosmin Roșca Facultatea de Farmacie, Universitatea „Ovidius” din Constanţa

Drd. Farm. Chimist Felicia Suciu Facultatea de Farmacie, Universitatea „Ovidius” din Constanţa

Interacțiuni medicamentoase relevante în practica stomatologică Printre medicamentele utilizate frecvent în stomatologie se numără anestezicele locale, analgezicele, antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), antibioticele și antifungicele. Interacțiunile acestora cu tratamentul cronic al pacientului pot influența atât eficacitatea terapiei, cât și siguranța intervenției stomatologice.[1] Importanța clinică a unei interacțiuni depinde de medicamentele asociate, dozele administrate, durata tratamentului și particularitățile individuale ale pacientului. Prezența bolilor cronice, afectarea funcției renale sau hepatice și utilizarea concomitentă a mai multor medicamente pot crește riscul apariției unor efecte nedorite. Anestezicele locale asociate cu vasoconstrictoare necesită o atenție particulară. Adrenalina (epinefrina), utilizată pentru prelungirea efectului anestezic și reducerea sângerării locale, poate produce efecte cardiovasculare.[2,3] Asocierea acesteia cu beta-blocante neselective, precum propranololul, poate favoriza creșterea tensiunii arteriale și apariția bradicardiei reflexe. De asemenea, este necesară pru-

dență la pacienții care utilizează anumite medicamente cu acțiune asupra sistemului adrenergic, inclusiv unele antidepresive. În aceste situații, trebuie utilizată cea mai mică doză eficientă de vasoconstrictor, iar administrarea intravasculară accidentală trebuie evitată. Înaintea efectuării anesteziei locale este importantă identificarea exactă a tratamentului cardiovascular al pacientului. Prezența unei afecțiuni cardiovasculare sau administrarea unui medicament antihipertensiv nu reprezintă automat o contraindicație pentru utilizarea unui anestezic cu vasoconstrictor, însă impune evaluarea individuală a raportului beneficiu-risc. Administrarea lentă a soluției anestezice și monitorizarea stării generale a pacientului contribuie la reducerea probabilității reacțiilor sistemice.[2,3] AINS, precum ibuprofenul sau naproxenul, sunt utilizate frecvent pentru controlul durerii dentare. Deși sunt eficiente, acestea prezintă interacțiuni importante cu numeroase tratamente cronice. Asocierea cu anticoagulante orale, precum warfarina, apixabanul sau rivaroxabanul, poate crește riscul hemoragic. Un risc suplimentar poate exista și în asocierea cu medicamente antiagregante, precum acidul acetilsalicilic sau clopidogrelul.[4,5] În plus, AINS pot diminua efectul unor medicamente antihipertensive și pot influența funcția renală, în special la pacienții tratați concomitent cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, sartani și diuretice. Asocierea AINS cu inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei poate crește, de asemenea, riscul de sângerare gastrointestinală. O atenție suplimentară este necesară la pacienții care utilizează corticosteroizi sistemici, deoarece administrarea concomitentă cu AINS poate amplifica riscul de reacții adverse gastrointestinale.[5]

Farmacie

În practica stomatologică, tratamentul cu AINS este în general de scurtă durată. Cu toate acestea, chiar și în cazul unui tratament temporar trebuie evaluate bolile asociate și medicația pacientului. Trebuie evitată, de asemenea, asocierea nejustificată a două antiinflamatoare nesteroidiene. Pacientul poate utiliza deja un AINS în automedicație pentru durerea dentară înainte de prezentarea la medic și poate continua administrarea acestuia concomitent cu medicamentul nou prescris.[1,5] Paracetamolul reprezintă o alternativă importantă în anumite situații în care AINS sunt contraindicate și poate fi utilizat, atunci când este adecvat, și în asociere cu acestea. Trebuie însă respectată doza totală zilnică și evaluate eventualele afecțiuni hepatice. Un risc particular îl reprezintă administrarea simultană a mai multor preparate care conțin paracetamol. Pacientul poate utiliza medicamente diferite fără să cunoască faptul că acestea conțin aceeași substanță activă, ceea ce poate favoriza supradozajul accidental. Consilierea pacientului privind compoziția și modul de administrare a produselor utilizate este, prin urmare, importantă.[4] Antibioticele prescrise în stomatologie pot fi, la rândul lor, implicate în interacțiuni cu relevanță clinică. Un exemplu important îl constituie asocierea metronidazolului cu warfarina, care poate intensifica efectul anticoagulant și poate crește riscul de sângerare. Unele antibiotice macrolide pot interacționa cu medicamente metabolizate prin intermediul enzimelor citocromului P450, ceea ce poate determina creșterea concentrațiilor plasmatice ale acestora. În consecință, înaintea prescrierii unui antibiotic trebuie verificată schema terapeutică completă a pacientului și evaluată necesitatea reală a antibioterapiei.[1,5]

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Utilizarea antibioticelor trebuie analizată și din perspectiva rezistenței antimicrobiene. Antibioterapia nu trebuie să substituie tratamentul stomatologic etiologic atunci când sursa infecției poate fi tratată local. Prescrierea inutilă a antibioticelor expune pacientul la reacții adverse și interacțiuni medicamentoase fără un beneficiu terapeutic justificat și contribuie, în același timp, la selecția microorganismelor rezistente. Alegerea antibioticului trebuie să țină cont de tabloul clinic, antecedentele alergice și tratamentul concomitent.[5] Antifungicele azolice, utilizate pentru tratamentul unor infecții fungice orale, pot inhiba metabolizarea mai multor medicamente. Interacțiuni semnificative pot apărea cu anticoagulantele și cu anumite statine, existând posibilitatea creșterii concentrației plasmatice și a toxicității medicamentului administrat concomitent. Riscul diferă în funcție de antifungicul utilizat, de calea sa de administrare și de celelalte medicamente administrate pacientului. Din acest motiv, alegerea unui antifungic trebuie precedată de verificarea schemei terapeutice, în special la pacienții cu tratamente cronice complexe.[1] O atenție specială trebuie acordată pacientului aflat sub tratament anticoagulant sau antiagregant. Înaintea unei proceduri stomatologice cu risc de sângerare trebuie evaluate atât tratamentul administrat, cât și caracteristicile intervenției. Întreruperea sau modificarea nejustificată a tratamentului antitrombotic poate expune pacientul unui risc tromboembolic. Prin urmare, orice modificare a unei terapii cronice trebuie realizată în mod justificat și, atunci când situația o impune, în colaborare cu medicul care supraveghează pacientul. Pacientul cu diabet zaharat reprezintă o altă situație care necesită atenție. Programarea procedurilor stomatologice, alimentația și modificarea temporară a aportului alimentar după anumite intervenții pot influența controlul glicemic. Medicul stomatolog trebuie să cunoască tratamentul antidiabetic al pacientului și să ia în considerare posibilitatea apariției hipoglicemiei, în special atunci când procedura interferează cu programul obișnuit al meselor. O categorie care necesită o atenție deosebită este reprezentată de pacienții vârstnici și polimedicați. Odată cu creșterea numărului de medicamente administrate concomitent, crește și probabilitatea interacțiunilor. În plus, modificările fiziologice asociate înaintării în vârstă pot influența ab-

sorbția, distribuția, metabolizarea și eliminarea medicamentelor. Reducerea funcției renale sau hepatice poate determina prelungirea efectului unor substanțe active și poate crește susceptibilitatea la reacții adverse.[1] Anamneza stomatologică trebuie să includă nu numai afecțiunile pacientului, ci și denumirea medicamentelor utilizate, dozele și frecvența administrării. Este util ca pacientul să prezinte lista actualizată a tratamentului, mai ales atunci când urmează o schemă terapeutică complexă. Medicul stomatolog trebuie informat și despre modificările recente ale tratamentului, deoarece introducerea sau întreruperea unui medicament poate modifica riscul asociat unei intervenții sau unei noi prescripții.[1] Un aspect important îl reprezintă automedicația. Pacientul trebuie încurajat să informeze medicul stomatolog inclusiv despre medicamentele eliberate fără prescripție medicală, suplimentele alimentare și produsele pe bază de plante utilizate. Acestea sunt uneori omise în timpul anamnezei deoarece pacientul nu le consideră medicamente propriu-zise. Cu toate acestea, anumite produse pot influența efectul tratamentului prescris sau pot contribui la apariția unor reacții adverse.[1] Prevenirea interacțiunilor medicamentoase începe prin realizarea unei anamneze medicamentoase complete și actualizate. Nu este suficientă doar identificarea existenței unui tratament cronic; trebuie cunoscute, pe cât posibil, substanța activă, doza, frecvența administrării și indicația terapeutică. Aceste informații permit identificarea pacienților cu risc crescut și adaptarea tratamentului stomatologic la particularitățile acestora.[1,5] Colaborarea dintre medicul stomatolog și farmacist poate contribui semnificativ la prevenirea problemelor asociate terapiei. Farmacistul poate identifica potențiale interacțiuni în momentul eliberării prescripției, poate verifica dozele și poate consilia pacientul privind administrarea corectă. De asemenea, poate identifica duplicările terapeutice și poate atrage atenția asupra asocierii tratamentului prescris cu medicamente utilizate în automedicație.[1] În situațiile cu risc crescut, comunicarea interdisciplinară cu medicul care supraveghează tratamentul cronic al pacientului poate facilita alegerea celei mai sigure conduite terapeutice. Această colaborare este deosebit de importantă în cazul pacienților cu boli cardiovasculare,

Farmacie

diabet zaharat, afectare renală sau hepatică și al celor care utilizează anticoagulante ori scheme terapeutice complexe.[5] Concluzii Interacțiunile medicamentoase reprezintă un aspect important al siguranței pacientului în practica stomatologică. Anestezicele locale cu vasoconstrictor, AINS, antibioticele și antifungicele pot interacționa cu tratamente utilizate frecvent pentru afecțiuni cronice, iar consecințele pot varia de la diminuarea eficacității terapeutice până la creșterea riscului hemoragic, cardiovascular sau a toxicității medicamentoase.[1] Prevenirea acestor situații presupune efectuarea unei anamneze medicamentoase complete, evaluarea individuală a raportului beneficiu-risc și prescrierea rațională a medicamentelor. Relevanța clinică a unei interacțiuni trebuie evaluată în funcție de dozele utilizate, durata tratamentului, vârsta pacientului, patologiile asociate și funcția renală sau hepatică. O atenție particulară trebuie acordată pacientului vârstnic și polimedicat.[4] Totodată, colaborarea dintre medicul stomatolog, farmacist și medicul curant constituie un element important pentru identificarea precoce a interacțiunilor medicamentoase. Informarea pacientului cu privire la tratamentul administrat, evitarea automedicației necorespunzătoare și verificarea atentă a schemei terapeutice pot contribui la prevenirea reacțiilor adverse și la asigurarea unei terapii stomatologice eficiente și sigure. Bibliografie: 1. Specialist Pharmacy Service (SPS). Medicines in dentistry: resources to support clinical decisions. NHS Specialist Pharmacy Service; 2026. Sursa NHS SPS. 2. Specialist Pharmacy Service (SPS). Managing interactions with local anaesthetics in dentistry. NHS Specialist Pharmacy Service; 2025. Sursa NHS SPS. 3. Specialist Pharmacy Service (SPS). Considering interactions with local anaesthetics in dentistry. NHS Specialist Pharmacy Service; actualizat 6 ianuarie 2025. Sursa NHS SPS. 4. American Dental Association (ADA). New ADA guideline recommends NSAIDs to manage dental pain in adults, adolescents. American Dental Association; 2024. Ghidul recomandă AINS, singure sau în asociere cu paracetamol, ca tratament de primă linie pentru durerea dentară acută. American Dental Association. 5. Specialist Pharmacy Service (SPS). Interactions – medicines advice. NHS Specialist Pharmacy Service; 2024–2026. Resursa include recomandări actualizate privind interacțiunile anticoagulantelor orale directe, metotrexatului și anestezicelor locale utilizate în stomatologie. NHS SPS – Interactions.

www.revistamedicalmarket.ro

StrataMGT® Un gel non-hormonal și nesteroidian pentru atrofia vaginală și dermatozele lichenoide StrataMGT a fost dezvoltat pentru a fi utilizat pentru toate tipurile de afecțiuni ale mucoaselor și pentru îngrijirea post-procedură: • Sindromul genito-urinar al menopauzei SGM (atrofie vaginală / vaginită atrofică) • Vulvovaginită (inclusiv în perioada prepubertară) • Vulvodinia • Lichen scleros/plan • Lichen simplex cronic • Post rejuvenare vaginală • Escoriație vaginală • Episiotomie • Dermatită legată de incontinență • Erupții cutanate de scutec • Hemoroizi și fisuri anale • Dermatită alergică și iritantă • Sindromul Sjogren

Distribuitor pentru România: Stratpharma România S.R.L., Str. Jiului nr.2, Sector 1, București, România, e-mail: ro.inquiries@stratpharma.com Produs de: Stratpharma AG, Aeschenvorstadt 57, CH-4051 Basel, Elveția StrataMGT este un dispozitiv medical de clasa I, înregistrat FDA.

SCANEAZĂ pentru dovezi clinice publicate

Heal Better ™

SG-RO-025-1-0226

StrataMGT este potrivit pentru utilizarea pe termen scurt și lung.

Articole de specialitate

Agoniștii receptorului GLP-1 în oncologie: dincolo de controlul metabolic Agoniștii receptorului glucagon-like peptide-1 (GLP-1RA) au depășit granița diabetologiei, devenind o clasă farmacologică importantă în managementul obezității și al riscului cardiometabolic. În oncologie, interesul pentru aceste molecule nu derivă dintr-un efect antineoplazic demonstrat, ci din capacitatea lor de a modifica un teren metabolic - obezitatea, hiperinsulinemia și inflamația cronică - implicat în carcinogeneza mai multor tumori. Șef de lucrări Dr. Liliana Vecerzan

Facultatea de Medicină, Departamentul Preclinic, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

LP-1 este un hormon incretinic secretat predominant de celulele L intestinale după ingestia alimentară. Receptorul GLP-1 (GLP-1R) aparține familiei receptorilor cuplați cu proteina G. Activarea sa stimulează adenilat-ciclaza, crește concentrația intracelulară de cAMP și activează două căi majore de semnalizare: protein-kinaza A (PKA) și Epac2. În celula β pancreatică, aceste mecanisme amplifică influxul de Ca²⁺ și exocitoza granulelor de insulină, într-o manieră dependentă de glucoză. Concomitent, GLP1RA inhibă secreția de glucagon, reduc producția hepatică de glucoză, încetinesc golirea gastrică și activează circuitele centrale implicate în sațietate și controlul aportului alimentar. [1] Din perspectivă farmacologică, analogii GLP-1 au fost proiectați pentru a evita degradarea rapidă prin dipeptidil-peptidaza-4. Liraglutida necesită administrare zilnică, în timp ce dulaglutida și semaglutida permit administrare săptămânală. Semaglutida reprezintă un exemplu relevant de optimizare farmacocinetică: modificarea peptidei îi conferă rezistență la degradarea DPP-4, iar atașarea unui lanț lipidic favorizează legarea extensivă de albumină. Legarea de proteinele plasmatice depășește 99%, iar timpul de înjumătățire este de aproximativ o săptămână, ceea ce explică persistența medicamentului în circulație timp de mai multe săptămâni după ultima doză. [2] Metabolizarea semaglutidei se realizează predominant prin clivaj proteolitic al structurii peptidice și beta-oxidarea lanțului de acid gras. Potențialul de inhi-

bare sau inducere a enzimelor CYP este foarte redus, astfel încât interacțiunile farmacocinetice metabolice clasice sunt limitate. Mai important pentru oncolog este efectul asupra motilității digestive: întârzierea golirii gastrice poate modifica absorbția medicamentelor administrate oral. La un pacient aflat sub terapie antineoplazică orală, mai ales atunci când expunerea medicamentului necesită monitorizare atentă, acest aspect trebuie evaluat individual. [2] Legătura dintre GLP-1RA și oncologie este, în primul rând, una metabolică. Reducerea masei adipoase, ameliorarea insulinorezistenței și scăderea hiperinsulinemiei pot influența indirect axa insulină/IGF-1 și inflamația asociată țesutului adipos. În cohorte mari de pacienți cu diabet zaharat tip 2, utilizarea GLP-1RA a fost asociată cu un risc mai redus pentru anumite cancere asociate obezității comparativ cu insulinoterapia, însă caracterul observațional al acestor date nu permite demonstrarea unei relații cauzale sau a unui efect antitumoral direct. [3] Date recente din cancerul mamar sugerează, de asemenea, posibile asocieri favorabile asupra prognosticului la paciente cu obezitate și comorbidități metabolice, dar aceste rezultate trebuie considerate generatoare de ipoteze. [4] Pentru pacientul oncologic, principala problemă farmacologică este echilibrul dintre beneficiul metabolic și riscul nutrițional. Greața, vărsăturile, diareea, constipația și sațietatea precoce pot amplifica toxicitatea chimioterapiei sau radioterapiei digestive. La pacientul cu sarcopenie, cașexie, aport proteic insuficient sau scădere ponderală involuntară, efectul anorexigen și pierderea suplimentară în greutate pot deveni nedorite. Evaluarea nu trebuie, prin urmare, limitată la indicele de masă corporală, ci trebuie să includă masa musculară și statusul nutrițional.

Farmacie

O precauție distinctă privește tumorile tiroidiene. Informațiile actuale de prescriere pentru semaglutidă păstrează avertismentul privind apariția tumorilor cu celule C la rozătoare și contraindicația în antecedente personale sau familiale de carcinom medular tiroidian și în sindromul MEN2. Relevanța acestui mecanism pentru carcinogeneza umană nu a fost însă stabilită. [2] În prezent, GLP-1RA trebuie priviți în oncologie ca terapii metabolice cu implicații oncologice, nu ca medicamente anticancer. Locul lor este cel mai bine definit la pacientul cu obezitate sau diabet, indicație metabolică solidă și status nutrițional conservat. Dincolo de controlul glicemic, această clasă ilustrează însă o direcție tot mai importantă a farmacologiei moderne: posibilitatea de a interveni asupra metabolismului gazdei și, indirect, asupra terenului biologic în care cancerul apare și evoluează. Bibliografie: 1. Shigeto M, Ramracheya R, Tarasov AI, et al. A role of PLC/PKC-dependent pathway in GLP-1-stimulated insulin secretion. J Mol Med. 2017;95:361-368. 2. U.S. Food and Drug Administration. WEGOVY (semaglutide) – Prescribing Information. Revised 2026. 3. Wang L, Xu R, Kaelber DC, Berger NA. Glucagon-Like Peptide 1 Receptor Agonists and 13 Obesity-Associated Cancers in Patients With Type 2 Diabetes. JAMA Netw Open. 2024;7:e2421305. 4. Tatum KL, Dahman B, Stevenson A, et al. Survival and Recurrence With GLP1 Receptor Agonists in Breast Cancer. JAMA Netw Open. 2026;9:e2612133. 5. Wilding JPH, Batterham RL, Calanna S, et al. Once-Weekly Semaglutide in Adults with Overweight or Obesity. N Engl J Med. 2021;384:989-1002.

www.revistamedicalmarket.ro

SOLUȚII INTELIGENTE PENTRU FARMACIA ȘI SPITALUL MODERN Dozator automat de citostatice Pharmoduct Beneficii: • Siguranță totală: Dozare în mediu steril și decontaminare automată cu ozon pentru prevenirea contaminării încrucișate. • Protecția personalului: Pregătire 100% automatizată a tratamentelor oncologice, eliminând expunerea directă la substanțe citotoxice. • Control & Precizie: Identificare prin cod de bare și verificare gravimetrică în timp real pentru trasabilitate completă. • Eficiență sporită: Reconstituire, etichetare personalizată și sortare automată. Indicatori cheie: • 35 dozări / oră • 300+ tipuri de medicamente gestionate • 100% trasabilitate și verificare a dozei

FABLOX 2.0 – Robot modular pentru stocarea și eliberarea medicamentelor Beneficii: • Eliberare ultra-rapidă: Livrarea pachetului în doar 3–8 secunde, reducând considerabil timpul de așteptare la ghișeu. • Adaptabilitate modulară: Design flexibil, extindibil și configurabil (inclusiv montaj pe perete) pentru orice configurație de spațiu. • Gestiune inteligentă: Încărcare automată, monitorizare în timp real a stocurilor și sincronizare nativă cu softul de gestiune/vânzare. • Siguranță & Diagnostic: Monitorizare și diagnoză de la distanță, alături de sisteme avansate de control al accesului.

Proton Impex 2000 SRL

Proton Impex 2000 SRL Str. Ionel Teodoreanu 5, 077190, Voluntari, Ilfov Tel: 0728.193.391 • 021.224.52.81 Website: http://proton.com.ro www.oncomedglobal.com

Test Rapid Combinat Antigen COVID-19, Gripă A&B, Virusul Sincițial Respirator (VSR) – 4 în 1 Este un imunotest cu flux lateral care utilizează anticorpi monoclonali de înaltă sensibilitate, specifici pentru antigenele gripale de tip A și B, COVID-19 și Virusul Sincițial Respirator (VSR). Acest test este specific pentru antigenele gripale de tip A și B, COVID-19 și Virusul Sincițial Respirator (VSR), fără reactivitate încrucișată cunoscută cu flora normală sau alți patogeni respiratori cunoscuți. Testul este destinat utilizării cu probe de exsudat nazofaringian și exsudat nazal. Gripă A

Gripă B

Rezultatul testului trebuie citit la 10–15 minute. Nu interpretați rezultatul după 15 minute. Numai pentru uz profesional – Diagnostic in vitro (IVD).

COVID-19

VRS

Sensibilitate = 94.40% (95% CI = 88.80% to 97.72%) *

Sensibilitate = 91.82% (95% CI = 85.04% to 96.19%) *

Sensibilitate = 97.52% (95% CI = 93.76% to 99.32%)

Sensibilitate = 97.30% (95% CI = 85.84% to 99.93%)

Specificitate = 98.28% (95% CI = 95.66% to 99.53%) *

Specificitate = 99.63% (95% CI = 97.95% to 99.99%)

Specificitate = 99.13% (95% CI = 96.89% to 99.89%)

Specificitate = 97.94% (95% CI = 92.75% to 99.75%)

Acuratețe = 96.93% (95% CI = 94.57% to 98.46%) *

Acuratețe = 97.37% (95% CI = 95.21% to 98.73%)

Acuratețe = 98.47% (95% CI = 96.69% to 99.43%)

Acuratețe = 97.76% (95% CI = 93.60% to 99.54%)

Test Rapid Combinat Antigen COVID-19, Gripă A&B, Virusul Sincițial Respirator(VSR), Adenovirus- 5 în 1 Este un imunotest cu flux lateral care utilizează anticorpi monoclonali de înaltă sensibilitate, specifici pentru antigenele gripale de tip A și B, COVID-19, Virusul Sincițial Respirator (VSR) și adenovirus. Acest test este specific pentru antigenele gripale de tip A și B, COVID-19, Virusul Sincițial Respirator (VSR) și adenovirus, fără reactivitate încrucișată cunoscută cu flora normală sau alți patogeni respiratori cunoscuți. Testul este destinat utilizării cu probe de exsudat nazofaringian și exsudat nazal. Gripă A

Gripă B

COVID-19

Rezultatul testului trebuie citit la 10–15 minute. Nu interpretați rezultatul după 15 minute. Numai pentru uz profesional – Diagnostic in vitro (IVD).

VRS

ADENO

Sensibilitate = 94.40% (95% CI = 88.80% to 97.72%) *

Sensibilitate = 91.82% (95% CI = 85.04% to 96.19%) *

Sensibilitate = 97.52% (95% CI = 93.76% to 99.32%)

Sensibilitate = 97.30% (95% CI = 85.84% to 99.93%)

Sensibilitate = 98.70% (95% CI = 92.98% to 99.97%)

Specificitate = 98.28% (95% CI = 95.66% to 99.53%) *

Specificitate = 99.63% (95% CI = 97.95% to 99.99%)

Specificitate = 99.13% (95% CI = 96.89% to 99.89%)

Specificitate = 97.94% (95% CI = 92.75% to 99.75%)

Specificitate = 98.25% (95% CI = 93.81% to 99.79%)

Acuratețe = 96.93% (95% CI = 94.57% to 98.46%) *

Acuratețe = 97.37% (95% CI = 95.21% to 98.73%)

Acuratețe = 98.47% (95% CI = 96.69% to 99.43%)

Acuratețe = 97.76% (95% CI = 93.60% to 99.54%)

Acuratețe = 98.43% (95% CI = 95.48% to 99.67%)

Dispozitiv de Testare Rapidă Antigen Gripă A&B, COVID-19, Virusul Sincițial Respirator (VSR), Adenovirus, Mycoplasma pneumoniae (MP)-6 în 1 Este un imunotest cu flux lateral care utilizează anticorpi monoclonali de înaltă sensibilitate, specifici pentru antigenele gripale de tip A și B, COVID-19, Virusul Sincițial Respirator (VSR),Adenovirus și Mycoplasma pneumoniae (MP). Acest test este specific pentru antigenele gripale de tip A și B, COVID-19, Virusul Sincițial Respirator (VSR), Adenovirusși Mycoplasma pneumoniae (MP), fără reactivitate încrucișată cunoscută cu flora normală sau alți patogeni respiratori cunoscuți. Testul este destinat utilizării cu probe de exsudat nazofaringian și exsudat nazal.

Rezultatul testului trebuie citit la 10-15 minute. Nu interpretați rezultatul după 15 minute. Numai pentru uz profesional – Diagnostic in vitro (IVD)

Gripă A

Gripă B

COVID-19

VRS

ADENO

Sensibilitate = 94.40% (95% CI = 88.80% to 97.72%) *

Sensibilitate = 97.52% (95% CI = 93.76% to 99.32%)

Sensibilitate = 97.30% (95% CI = 85.84% to 99.93%)

Sensibilitate = 98.70% (95% CI = 92.98% to 99.97%)

Sensibilitate = 96.67% (95% CI = 92.39% to 98.91%)

Specificitate = 98.28% (95% CI = 95.66% to 99.53%) *

Specificitate = 99.13% (95% CI = 96.89% to 99.89%)

Specificitate = 97.94% (95% CI = 92.75% to 99.75%)

Specificitate = 98.25% (95% CI = 93.81% to 99.79%)

Specificitate = 99.33% (95% CI = 97.61% to 99.92%)

Acuratețe = 96.93% (95% CI = 94.57% to 98.46%) *

Acuratețe = 98.47% (95% CI = 96.69% to 99.43%)

Acuratețe = 97.76% (95% CI = 93.60% to 99.54%)

Acuratețe = 98.43% (95% CI = 95.48% to 99.67%)

Acuratețe = 98.44% (95% CI = 96.82% to 99.37%)

Test Rapid Antigen Strep A Streptococcus pyogenes (Streptococ de Grup A) este o cauză comună a infecțiilor precum faringita (amigdalita streptococică). Diagnosticul rapid poate ajuta la ghidarea tratamentului adecvat. Testul Rapid Strep A oferă rezultate în 5 minute prin detectarea antigenilor Strep A direct dintr-un exsudat faringian. Caseta de test conține particule acoperite cu anticorp anti-Strep A și o membrană acoperită cu anticorp anti-Strep A (Linia de test) și anticorp pentru linia de control. Tubul de Extracție conține reactivii necesari pentru extracția antigenului. Testul Rapid Strep A este un test imunocromatografic calitativ, cu flux lateral.

Anticorpi specifici antigenului Strep A sunt aplicați pe regiunea liniei de test (T). În timpul testării, proba de exsudat faringian extrasă reacționează cu anticorpii anti-Strep A aplicați pe particule. Citiți rezultatul la 5 minute. Nu interpretați rezultatul după 10 minute. Numai pentru uz profesional – Diagnostic in vitro (IVD)

Sensibilitate = 95.62% (95% CI = 90.71% to 98.38%) * Specificitate = 98.18% (95% CI = 95.79% to 99.40%) * Acuratețe = 97.32% (95% CI = 95.26% to 98.66%) *

Informații suplimentare, comenzi: www.farma-mall.ro • E-mail: office@montanamed.ro • Mobil: 0729600073 Importator și distribuitor: Montana Med

Articole de specialitate

AGENȚIA NAȚIONALĂ ANTI-DOPING – autoritatea care asigură implementarea măsurilor privind prevenirea și combaterea traficului ilicit de substanțe dopante pe teritoriul României În implementarea prevederilor legale în vigoare, în ceea ce privește combaterea traficului ilicit de substanțe dopante, Agenția Națională Anti-Doping (ANAD) colaborează cu o serie de instituții care au câte un reprezentant în cadrul Consiliului de prevenire și combatere a traficului ilicit de substanțe dopante. •P rogramul Mondial Anti-Doping

Farmacist primar Anca Crupariu

•C odul Mondial Anti-Doping,

Colegiul Farmaciștilor din România

rdinul Președintelui ANAD 237/06.08.2024 a aprobat componența Consiliului pentru o perioadă de 3 ani, personal revenindu-mi onoarea de a reprezenta Colegiul Farmaciștilor din România: • Agenția Națională Anti-Doping • Secretariatul General al Guvernului • Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor • Inspectoratul General al Poliției Române • Autoritatea Națională a Vămilor • Direcția de Investigație a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism • Ministerul Sănătății • Ministerul Justiției • Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentară • Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România • Colegiul Farmaciștilor din România În conformitate cu dispoziţiile art. 7 lit. a) din Legea nr. 310/2021 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport, ANAD elaborează Strategia Naţională Anti-Doping, în conformitate cu:

• Convenţia împotriva dopajului (Consiliul Europei, la Strasbourg la 16 nov 1989, ratificată prin Legea nr. 171/1998, cu modificările ulterioare • Convenţia internațională împotriva dopajului în sport (adoptată de Conferința Generală a ONU pentru Educație, Știință și Cultură, la Paris, la 19 oct 2005, acceptată prin Legea nr. 367/2006).

ficului ilicit de substanțe dopante pe teritoriul României. Din obiectivul general se desprind o serie de obiective specifice, precum: • Asigurarea autorizării funcționării sălilor de culturism și fitness din punct de vedere al reglementărilor anti-doping; • Asigurarea serviciilor de instruire anti-doping a personalului din cadrul sălilor de culturism și fitness;

Strategia Națională Anti-Doping pentru perioada 2024-2027 a fost aprobată prin HG 148/22.02.2024.

• Controlul aplicării normelor privind combaterea traficului ilicit de substanțe dopante în sălile de culturism sau fitness;

• Strategia coordonează eficient activităţile şi resursele pentru următorii 4 ani, stabilind în acest sens obiectivele generale şi specifice pe direcţiile de acţiune asumate atât prin propriile atribuții cât și prin cooperarea interinstituțională cu factorii implicați în reducerea fenomenului dopajului, precum şi în vederea prevenirii şi combaterii producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante.

• Gestionarea substanțelor dopante confiscate, în condițiile legii.

• Ca Stat-Parte la Convenția internațională împotriva dopajului a UNESCO, România s-a angajat să respecte Programul Mondial Anti-Doping gestionat de Agenția Mondială Anti-Doping (WADA) care stabilește Codul Mondial Anti-Doping, care armonizează regulile anti-doping în sport la nivel global.

• Art. 6 - (1) Consiliul îndeplineşte următoarele atribuţii:

În conformitate cu Strategia Națională Anti-Doping, ANAD dezvoltă Programul de prevenire și combatere a traficului ilicit de substanțe dopante, care are ca obiectiv general: • Asigurarea implementării măsurilor privind prevenirea și combaterea tra-

Farmacie

Legea Nr. 104 republicată din 9 mai 2008 privind prevenirea şi combaterea producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante, cu modificările și completările ulterioare prevede atribuțiile Consiliului de prevenire și combatere a traficului ilicit de substanțe dopante:

a) analizează măsurile sau operaţiunile convenite de către instituţiile şi autorităţile publice cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii traficului ilicit de substanţe dopante, în scopul identificării disfuncţionalităţilor intervenite în aplicarea acestora şi al formulării de propuneri pentru eliminarea lor; b) propune armonizarea, actualizarea şi adaptarea legislaţiei în domeniu cu reglementările internaţionale, pe baza datelor privind amploarea şi caracteristicile naţionale ale traficului ilicit de substanţe dopan-

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

te, şi emite aviz consultativ pe propunerile legislative şi proiectele de acte normative; c) aprobă raportul privind activitatea desfăşurată conform prezentei legi, întocmit de Agenţia Naţională Anti-Doping pe baza datelor transmise de autorităţile de control cu responsabilităţi în implementarea prezentei legi. Raportul se include în raportul anual de activitate pe care Agenţia Naţională Anti-Doping îl înaintează Guvernului, Parlamentului şi organismelor internaţionale abilitate să asigure aplicarea prevederilor convenţiilor internaţionale, în conformitate cu acordurile semnate de România. (2) În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul adoptă avize consultative cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi. Legea Nr. 104 republicată din 9 mai 2008 stipulează: Art. 1 (1) Prezenta lege reglementează prevenirea şi combaterea producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante. 2) Substanţele dopante sunt prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 care fac parte integrantă din prezenta lege şi se clasifică astfel: a) substanţele dopante cu grad mare de risc sunt substanţele dopante prevăzute în anexa nr. 1; b) substanţele dopante de risc sunt substanţele dopante prevăzute în anexa nr. 2. (3) Anexele pot fi modificate prin hotărâre a Guvernului, prin înscrierea unei noi substanţe sau prin radierea unei substanţe, la propunerea Agenţiei Naţionale Anti-Doping. Art. 2 – (2) Prin producerea fără drept de substanţe dopante prevăzute în anexele care fac parte integrantă din prezenta lege se înţelege fabricarea, experimentarea, prepararea, procesarea, transformarea, ambalarea de substanţe dopante, precum şi de produse care au în compoziţie astfel de substanţe, fără drept. (3) Prin trafic ilicit de substanţe dopante prevăzute în anexele care fac parte

integrantă din prezenta lege se înţelege oferirea, distribuirea, vânzarea, administrarea, punerea în vânzare, livrarea cu orice titlu, trimiterea ori alte operaţiuni, introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi importul sau exportul ori alte operaţiuni privind circulaţia substanţelor dopante şi a produselor care au în compoziţie astfel de substanţe, fără drept. (4) Prin consum ilicit de substanţe dopante prevăzute în anexele care fac parte integrantă din prezenta lege se înţelege cumpărarea, procurarea şi deţinerea substanţelor dopante şi a produselor care au în compoziţie astfel de substanţe, fără drept. În NOTA DE FUNDAMENTARE a HG pentru modificarea Anexei nr. 1 la Legea nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe dopante, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se arată, printre altele: • Anual, ANAD elaborează lista substanțelor și metodelor interzise sportivilor. • ANAD aprobă şi revizuieşte Lista interzisă, pe baza Listei interzise a WADA conform cu Codul Mondial Anti-Doping (art. 7 lit. p) din L 310/2021) Pentru 2026, ANAD a aprobat Lista interzisă (în vigoare de la 1 ianuarie 2026) prin Ordinul președintelui ANAD nr. 141/20.10.2025. • Din informațiile și datele furnizate de reprezentanții instituțiilor cu atribuții în combaterea traficului ilicit de substanțe dopante, reiese că: • În România funcționează laboratoare clandestine, ce produc ilegal acest tip de produse, din substanțe necontrolate, cu concentrații ce nu pot fi verificate și cu un risc previzibil pentru sănătatea publică. • În prezent, există în atenție grupări de criminalitate organizată a căror activitate ilicită nu poate fi cercetată, iar persoanele care comit trafic cu substanțe dopante cu grad mare de risc nu pot fi trase la răspundere deoarece o parte din substanțele dopante nu se regăsesc în Lista substanțelor dopante cu grad mare de risc.

• Faptele care privesc operațiunile la regimul juridic al substanțelor dopante cu grad mare de risc sunt incriminate ca infracțiuni, iar urmărirea penală pentru aceste infracțiuni se efectuează de către Inspectoratul General al Poliției Române și de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. • În acest context, se impune modificarea Listei substanțelor dopante cu grad mare risc prevăzută la Anexa nr. 1 la Legea nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe dopante, republicată, cu modificările și completările ulterioare prin introducerea de noi substanțe. Referitor la Schimbările preconizate, se precizează: • Prin modificarea Anexei nr. 1 la Legea nr. 104/2008 se are în vedere armonizarea legislației naționale cu reglementările internaționale în domeniu. Practic Anexa 1 va avea de la 151 la 187 substanțe dopante cu grad mare de risc. Este obligatoriu de precizat că odată cu emiterea Legii 219/2021 pentru modificarea Legii 104/2008, substanțele dopante ridicate în vederea confiscării se distrug potrivit dispozițiilor art. 574 lit. d) din Codul de procedură penală, substanțele dopante confiscate fiind predate gestionarului camerei de corpuri delicte de la Inspectoratul General al Poliției Române. Astfel, ANAD nu mai are atribuții în ceea ce privește distrugerea acestora. În acest context, se impunea adoptarea normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii 104/2008 privind prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe dopante, cu modificările și completările ulterioare. La data intrării în vigoare a HG 1056/5 decembrie 2025 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 104/2008 privind prevenirea şi combaterea producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante s-a abrogat HG 956/2011 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe dopante cu grad mare de risc.

Farmacie

Articole de specialitate

Infecția cu Clostridioides difficile – mereu în actualitate Infecția cu Clostridioides difficile (ICD) este una dintre cele mai frecvente infecții asociate asistenței medicale, cu impact major asupra morbidității și mortalității. Factorii de risc principali includ administrarea recentă de antibiotice, spitalizarea prelungită, vârsta înaintată și comorbiditățile. Managementul ICD depinde de severitatea bolii și include antibiotice specifice, tratamente adjuvante și, în recurențe, transplant de microbiotă fecală. Măsurile de prevenție se concentrează pe igiena personalului, izolarea pacienților, decontaminarea mediului și utilizarea judicioasă a antibioticelor. Această revizuire sintetizează date actuale privind epidemiologia, patogenia, manifestările clinice, diagnosticul, tratamentul și prevenția ICD. As. Univ. Dr. Eugenia Andreea Marcu UMF din Craiova; Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Craiova

Introducere Infecția cu Clostridioides difficile (ICD) reprezintă una dintre cele mai frecvente infecții asociate asistenței medicale și constituie o problemă majoră de sănătate publică la nivel global. Clostridioides difficile este un bacil gram-pozitiv, strict anaerob, care formează spori, larg răspândiți în mediul extern. Acest bacil are capacitatea de a produce toxine și reprezintă principala cauză a diareei asociate utilizării de antibiotice. Deși este considerată, în majoritatea cazurilor, o infecție asociată asistenței medicale, există o incidență tot mai mare a ICD dobândită în comunitate[1].

Epidemiologie și factori de risc Incidența ICD variază semnificativ între regiuni, fiind raportate valori cuprinse între 1,1 și peste 600 cazuri la 100.000 de locuitori, în funcție de sistemele de supraveghere și de populația studiată [2]. În Europa au fost raportate 3-4 cazuri la 10.000 de zile de spitalizare [3], iar în Statele Unite, incidența infecției a fost de aproximativ 116 cazuri la 100.000 în 2022 [4]. Numărul deceselor atribuite ICD a crescut de la aproximativ 3.000 de decese în 1990 la peste 15.000 în 2021 [5]. În anul 2022, în România, au fost ra-

portate 11.651 de cazuri confirmate, reprezentând o creștere cu 20,6% față de anul 2021 (9.660 cazuri), dar cu 3,5% mai puțin comparativ cu nivelul maxim înregistrat în 2019 (12.068 cazuri)[6]. Incidența ICD în 2022 a fost estimată la 42 cazuri la 10.000 de pacienți externați, ușor mai scăzută (cu 2,4%) față de anul precedent, dar cu 27,3% peste valoarea maximă înregistrată în perioada prepandemică [6]. Dezvoltarea ICD este strâns legată de perturbarea microbiotei intestinale și de expunerea la mediul spitalicesc. Cel mai important factor de risc este administrarea recentă de antibiotice, urmat de vârsta peste 65 de ani, tratamentele prelungite cu inhibitorii pompei de protoni, terapiile imunosupresoare și chimioterapia, intervențiile chirurgicale în sfera digestivă, bolile inflamatorii intestinale, neoplaziile [1, 7].

Manifestări clinice Tabloul clinic al infecției cu Clostridioides difficile este variabil, de la forme ușoare autolimitate până la forme severe, potențial letale. Cea mai frecventă manifestare este diareea apoasă, definită prin prezența a cel puțin trei scaune neformate în 24 de ore, de obicei fără sânge, dar uneori însoțită de mucus [8]. Formele severe se caracterizează prin diaree abundentă, deshidratare și dezechilibre hidroelectrolitice, fiind asociate cu un răspuns inflamator sistemic. În aceste situații, infecția poate evolua către colită pseudomembranoasă, caracterizată prin leziuni inflamatorii ale mucoasei colonice și formarea de pseudomembrane evidențiabile endoscopic. Pot apărea

Farmacie

complicații severe, precum ileus paralitic, megacolon toxic, perforație intestinală și sepsis, asociate cu o rată crescută a mortalității [8, 9]. Aceste forme sunt mai frecvente la pacienții vârstnici, imunocompromiși sau cu multiple comorbidități [10, 11].

Diagnostic Confirmarea diagnosticului se realizează prin identificarea toxinelor bacteriene sau a genelor toxigene în materiile fecale. Testele utilizate în mod curent includ detectarea toxinelor A și B prin metode imunoenzimatice, testele de amplificare a acizilor nucleici, precum reacția de tip PCR, detectarea enzimei glutamat-dehidrogenază (GDH) [8, 12]. Testarea trebuie efectuată doar la pacienții simptomatici. Explorările imagistice, precum tomografia computerizată, pot evidenția îngroșarea peretelui colonic sau dilatarea colonului în formele severe. Colonoscopia nu este necesară de rutină, dar poate fi utilă în cazuri selecționate, evidențiind leziunile caracteristice de colită pseudomembranoasă [13].

Principii de tratament Managementul ICD se bazează pe severitatea bolii, istoricul de recurențe și profilul de risc al pacientului. Conform ghidurilor actuale, în formele ușoare și moderate, tratamentul de primă linie constă în administrarea de Vancomicină sau Fidaxomicină. Vancomicina se administrează oral în doză de 125 mg de patru ori pe zi, timp de 10 zile, iar Fidaxomicina se administrează oral, în doză de 200

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

mg de două ori pe zi, timp de 10 zile și este preferată în anumite situații datorită riscului mai scăzut de recurență. Metronidazolul, utilizat anterior ca terapie de primă linie, este în prezent rezervat cazurilor ușoare, atunci când celelalte opțiuni nu sunt disponibile, administrat oral, în doză de 500 mg de trei ori pe zi, timp de 10 zile [8, 14]. Recurențele reprezintă o problemă majoră în evoluția bolii. În cazul primei recurențe, se recomandă utilizarea fidaxomicinei sau a vancomicinei administrate în doze identice cu cele utilizate în primul episod, iar cea de-a doua recurență impune prelungirea duratei tratamentului, în doze descrescătoare. Transplantul de microbiotă fecală reprezintă o opțiune terapeutică eficientă, având ca scop restaurarea microbiotei intestinale și reducerea riscului de noi episoade [8, 15, 16]. Această procedură implică transferul de materii fecale de la un donator sănătos în tractul gastrointestinal al receptorului. ICD recurente (≥2 recidive după tratamentul standard), formele severe care nu răspund la terapia antibiotică, precum și unele cazuri fulminante (unde poate fi utilizat ca terapie de salvare, în asociere cu alte tratamente) reprezintă principalele indicații pentru transplantul de microbiotă fecală. Rata de succes clinic depășește 85-90% după un singur transplant.

Prevenție și perspective viitoare Prevenția ICD se bazează pe implementarea unor măsuri menite să reducă transmiterea și apariția bolii. În mediul spitalicesc, acestea includ identificarea precoce a cazurilor, izolarea pacienților și aplicarea măsurilor de precauție. Igiena mâinilor trebuie realizată preferențial prin spălare cu apă și săpun, deoarece sporii bacterieni sunt rezistenți la soluțiile hidroalcoolice. Decontaminarea mediului este esențială și necesită utilizarea dezinfectanților cu activitate sporicidă (în special pe bază de clor-ex. hipoclorit de sodiu), întrucât dezinfectanții obișnuiți, precum alcoolul sau compușii de amoniu cuaternar au eficiență limitată asupra sporilor. Curățenia și igienizarea echipamentelor medicale contribuie semnificativ la reducerea contaminării. În plus, utilizarea judicioasă a antibioti-

celor și implementarea programelor de antibiotic stewardship reprezintă componente esențiale în prevenirea apariției și diseminării infecției [8, 17, 18]. În paralel, cercetările actuale se concentrează pe dezvoltarea unor noi opțiuni terapeutice și preventive [19]. Printre acestea se numără antibioticele inovatoare, precum Ridinilazole, aflat în studii clinice avansate și terapiile orientate către restaurarea microbiotei intestinale. Ribaxamase, o beta-lactamază administrată oral, este investigată pentru capacitatea sa de a proteja flora intestinală și de a preveni diareea asociată antibioticelor. Imunoterapia pasivă prin utilizarea anticorpilor policlonali reprezintă o direcție promițătoare. Aceștia au capacitatea de a neutraliza simultan mai mulți epitopi ai toxinelor bacteriene, în special toxinele A și B, implicate în patogeneza bolii [20]. O altă direcție de interes este reprezentată de peptidele antibacteriene, molecule cu rol important în imunitatea înnăscută, care acționează prin distrugerea directă a membranei bacteriene. Acestea prezintă avantajul unei acțiuni rapide și al unui risc redus de dezvoltare a rezistenței, fiind totodată mai selective decât antibioticele clasice. În ICD, peptidele antimicrobiene pot contribui la controlul infecției fără a afecta semnificativ microbiota intestinală [21, 22]. Terapia fagică reprezintă o abordare biologică inovatoare, bazată pe utilizarea bacteriofagilor sau a enzimelor derivate din aceștia pentru distrugerea selectivă a bacteriei. Avantajul major al acestei strategii constă în specificitatea ridicată, care permite menținerea echilibrului microbiotei intestinale. În plus, bacteriofagii pot acționa și asupra biofilmelor bacteriene, un aspect relevant în infecțiile persistente [21, 23]. Cu toate acestea, implementarea acestor noi terapii este în prezent limitată de costurile ridicate, accesibilitatea redusă și necesitatea validării prin studii clinice suplimentare.

Concluzii ICD rămâne o problemă majoră de sănătate publică, cu risc crescut de complicații și recurențe la pacienții vârstnici și imunocompromiși. Diagnosticul precoce, tratamentul adecvat și prevenția prin controlul infecțiilor și utilizarea judicioasă a antibioticelor sunt esențiale

Farmacie

pentru reducerea morbidității și mortalității. Dezvoltarea terapiilor inovatoare și restaurarea microbiotei deschid perspective promițătoare pentru reducerea recurențelor și îmbunătățirea rezultatelor pe termen lung. Bibliografie: [1] Mada, P. K.; Alam, M. U. Clostridioides Difficile Infection. In StatPearls; StatPearls Publishing: Treasure Island (FL), 2026. [2] Burden of Clostridioides difficile infection (CDI) - a systematic review of the epidemiology of primary and recurrent CDI | BMC Infectious Diseases | Springer Nature Link https://link.springer. com/article/10.1186/s12879-02106147-y?utm_source=chatgpt.com (accessed Mar 19, 2026). [3] Insights into the Evolving Epidemiology of Clostridioides difficile Infection and Treatment: A Global Perspective | MDPI https://www.mdpi.com/20796382/12/7/1141?utm_source=chatgpt. com (accessed Mar 19, 2026). [4] Prevalence of Clostridioides difficile contamination in healthcare and non-healthcare environments: a global systematic review and meta-analysis | International Health | Oxford Academic https:// academic.oup.com/inthealth/article/18/2/154/8299902?login=false&utm_ source=chatgpt.com (accessed Mar 19, 2026). [5] Chen, Z.; Wu, J.; Ye, X.; Jin, J.; Zhang, W. Global Burden, Trends, and Inequalities of Clostridioides Difficile Infections from 1990 to 2021 and Projections to 2040: A Systematic Analysis. Antibiotics (Basel), 2025, 14 (7), 652. https:// doi.org/10.3390/antibiotics14070652. [6] Analiza date supraveghere – Institutul Național de Sănătate Publică https:// insp.gov.ro/centrul-national-de-supraveghere-si-control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/analiza-date-supraveghere/ (accessed Mar 26, 2026). [7] Gorbach, S. L. John G. Bartlett: Contributions to the Discovery of Clostridium Difficile Antibiotic-Associated Diarrhea. Clin Infect Dis, 2014, 59 Suppl 2, S66-70. https://doi.org/10.1093/cid/ciu419. [8] McDonald, L. C.; Gerding, D. N.; Johnson, S.; Bakken, J. S.; Carroll, K. C.; Coffin, S. E.; Dubberke, E. R.; Garey, K. W.; Gould, C. V.; Kelly, C.; et al. Clinical Practice Guidelines for Clostridium Di-

www.revistamedicalmarket.ro

SĂNĂTATEA PIELII DIN INTERIOR Supliment alimentar care susține pielea cu tendință atopică.

LACTOBACIL PLANTARUM PBS067- 1x109 UFC Reduce exacerbarea crizelor de astm, rinoree sau eczeme. Crește sinteza vitaminelor B7, B9 și B12 în sânge. Benefic în tratamentul dermatitei atopice. LACTOBACIL REUTERI PBS072- 1x109 UFC Contribuie la menţinerea echilibrului microbiotei intestinale şi susţine răspunsul imun. Crește sinteza de Vitamina B9 și B12. Reduce eczemele și valoarea IgE la sugar. LACTOBACIL RHAMNOSUS LRH020- 1x109 UFC Benefic în echilibrarea intestinului iritabil la copil și adult. Impact pozitiv asupra sistemului imunitar uman, în prevenirea bolilor respiratorii. Crește sinteza de Vit. B12. INULINA- 1000 mg Fibră prebiotică care hrănește bacteriile benefice pentru intestin și susține echilibrul microbiotei. ZINC SUCROSOMIAL® (Ultrazin®)- 5 mg Formă avansată cu absorbție crescută. Contribuie la menținerea sănătății pielii și la protecția celulelor împotriva stresului oxidativ. VITAMINA D- 5 mcg Contribuie la funcționarea sistemului imunitar și la menținerea sănătății pielii.

Articole de specialitate

fficile Infection in Adults and Children: 2017 Update by the Infectious Diseases Society of America (IDSA) and Society for Healthcare Epidemiology of America (SHEA). Clin Infect Dis, 2018, 66 (7), e1– e48. https://doi.org/10.1093/cid/cix1085. [9] Martin, J. S. H.; Monaghan, T. M.; Wilcox, M. H. Clostridium Difficile Infection: Epidemiology, Diagnosis and Understanding Transmission. Nat Rev Gastroenterol Hepatol, 2016, 13 (4), 206–216. https://doi.org/10.1038/nrgastro.2016.25. [10] Di Bella, S.; Sanson, G.; Monticelli, J.; Zerbato, V.; Principe, L.; Giuffrè, M.; Pipitone, G.; Luzzati, R. Clostridioides Difficile Infection: History, Epidemiology, Risk Factors, Prevention, Clinical Manifestations, Treatment, and Future Options. Clin Microbiol Rev, 2024, 37 (2), e0013523. https://doi. org/10.1128/cmr.00135-23. [11] Kelly, C. P.; LaMont, J. T. Clostridium Difficile--More Difficult than Ever. N Engl J Med, 2008, 359 (18), 1932– 1940. https://doi.org/10.1056/NEJMra0707500. [12] European Centre for Disease Prevention and Control. Laboratory Procedures for Diagnosis and Typing of Human Clostridium Difficile Infection.; Publications Office: LU, 2018. https:// doi.org/10.2900/04291. [13] <italic>Clostridium difficile</italic> Infection: A Worldwide Disease htt-

ps://www.gutnliver.org/journal/view. html?volume=8&number=1&spage=1&year=2014 (accessed Mar 21, 2026). [14] Vancomycin, Metronidazole, or Tolevamer for Clostridium difficile Infection: Results From Two Multinational, Randomized, Controlled Trials | Clinical Infectious Diseases | Oxford Academic https://academic.oup.com/cid/article-abstract/59/3/345/2895557?redirectedFrom=fulltext (accessed Mar 21, 2026). [15] Medicine https://journals.lww.com/ md-journal/fulltext/2017/03100/recurrent_clostridium_difficile_infection_ among.25.aspx (accessed Mar 21, 2026). [16] Littmann, E. R.; Lee, J.-J.; Denny, J. E.; Alam, Z.; Maslanka, J. R.; Zarin, I.; Matsuda, R.; Carter, R. A.; Susac, B.; Saffern, M. S.; et al. Host Immunity Modulates the Efficacy of Microbiota Transplantation for Treatment of Clostridioides Difficile Infection. Nat Commun, 2021, 12 (1), 755. https:// doi.org/10.1038/s41467-020-20793-x. [17] Abt, M. C.; McKenney, P. T.; Pamer, E. G. Clostridium Difficile Colitis: Pathogenesis and Host Defence. Nat Rev Microbiol, 2016, 14 (10), 609–620. https:// doi.org/10.1038/nrmicro.2016.108. [18] Chilton, C. H.; Viprey, V.; Normington, C.; Moura, I. B.; Buckley, A. M.; Freeman, J.; Davies, K.; Wilcox, M. H. Clostridioides Difficile Pathogenesis and Control. Nat Rev Microbi-

Farmacie

ol, 2026, 24 (3), 215–232. https://doi. org/10.1038/s41579-025-01242-2. [19] Gonzales-Luna, A. J.; Carlson, T. J.; Garey, K. W. Emerging Options for the Prevention and Management of Clostridioides Difficile Infection. Drugs, 2023, 83 (2), 105–116. https:// doi.org/10.1007/s40265-022-01832-x. [20] Simon, M. R.; Chervin, S. M.; Brown, S. C. Polyclonal Antibody Therapies for Clostridium Difficile Infection. Antibodies, 2014, 3 (4), 272–288. https://doi.org/10.3390/antib3040272. [21] Peng, Z.; Wang, S.; Gide, M.; Zhu, D.; Lamabadu Warnakulasuriya Patabendige, H. M.; Li, C.; Cai, J.; Sun, X. A Novel Bacteriophage Lysin-Human Defensin Fusion Protein Is Effective in Treatment of Clostridioides Difficile Infection in Mice. Front Microbiol, 2018, 9, 3234. https:// doi.org/10.3389/fmicb.2018.03234. [22] Arthithanyaroj, S.; Chankhamhaengdecha, S.; Chaisri, U.; Aunpad, R.; Aroonnual, A. Effective Inhibition of Clostridioides Difficile by the Novel Peptide CM-A. PLOS ONE, 2021, 16 (9), e0257431. https://doi.org/10.1371/ journal.pone.0257431. [23] Mondal, S. I.; Draper, L. A.; Ross, R. P.; Hill, C. Bacteriophage Endolysins as a Potential Weapon to Combat Clostridioides Difficile Infection. Gut Microbes, 2020, 12 (1), 1813533. https://doi. org/10.1080/19490976.2020.1813533.