Prima tehnologie inteligentă de microneedling, concepută pentru profunzime și confort
Livrare inteligentă a energiei, optimizată prin AI 82%
Dintre pacienți au considerat tratamentul confortabil*
8mm
Penetrare și remodelare tisulară la adâncime extinsă
Confort Sporit, Rezultate Superioare
RF-ul optimizat cu AI al EXION se adaptează continuu la impedanța pielii, asigurând o livrare stabilă a energiei la fiecare impuls.
Această ajustare în timp real reduce disconfortul și permite efectuarea unor tratamente eficiente dintr-o singură trecere.
Combinația dintre radiofrecvența monopolară și livrarea adaptivă a energiei extinde acțiunea acesteia dincolo de vârful acului, ajungând până la o adâncime de 8 mm pentru remodelare subdermală, fără a fi necesară penetrarea mai profundă cu acele.
Microneedling RF convențional**
EXION RF
Fracționată optimizată cu AI
Despre BTL Fondată în 1993, BTL a crescut pentru a deveni unul dintre cei mai importanți producători mondiali de echipamente medicale și estetice. Cu peste 600 de ingineri și 4.300 de angajați în mai mult de 90 de țări, BTL oferă soluții avansate non-invazive pentru remodelarea corporală, fermitatea pielii și alte tratamente estetice medicale. Pentru informații suplimentare, vă rugăm să vizitați www.btlaesthetics.com.
Află mai multe detalii: www.btl.ro | estetica@btl.ro
EMOLIENTUL TĂU
pentru îngrijirea zilnică a pielii sensibile, uscate și foarte uscate
CREMĂ BARIERĂ EMOLIENTĂ
previne asprimea și iritaţiile pielii
Previne uscăciunea.
Protejează pielea împotriva agresorilor din mediu.
Reduce la minim riscul de apariţie, agravare sau declanșare a recurenţei simptomelor de dermatită atopică. Fără limită de vârstă.
vânt, frig
genunchi, mâini, coate
„Dermatologia continuă să evolueze rapid, cu accent pe inovație, colaborare interdisciplinară și îmbunătățirea constantă a îngrijirii pacienților“
Interviu cu Conf. Univ. Dr. Alin Codruț Nicolescu 8
Dermatita seboreică
Conf. Univ. Dr. Florica Șandru, Dr. Bianca Farmatu, Dr. Mariana Chirilă
Acidul salicilic în dermatologie: de la farmacodinamică la utilizare clinică
Prof. Univ. Dr. Lăcrămioara Ochiuz, Dr. Farm. Manuela Hortolomei
Rejuvenarea regiunii perioculare prin abordare combinată
Dr. Amalia Anghel
Un nou val epidemic capătă contur - exantemul rujeolic
Drd. Adrian Neculai, Dr. Bianca Croitoru, Șef Lucrări Dr. Mădălina Simoiu
Noi perspective terapeutice în granulomul facial Dr. Diana Dinulescu, Dr. Livia Cristiana Nițescu, Conf. Univ. Dr. Florica Șandru
Treponema pallidum: dezbateri asupra originii Prof. Univ. Dr. Alexandru Tătaru
Cum tratez Acneea în 2026 G-ral (R) Prof. Univ. Dr. Ioan Nedelcu
De la semnul „UGLY DUCKLING“ la monitorizarea digitală: schimbarea paradigmei în diagnosticul melanomului cutanat Dr. Mirela Cherciu
Nutricosmeticele antiaging ca pilon al medicinei preventive moderne Șef Lucrări Dr. Farmacist Antonia Blendea, L.E. Bejenaru, G.D. Mogoșanu, A. Biță, Cornelia Bejenaru
Dr. Livia Cristiana Nițescu
Medic specialist Dermatovenerologie, Spitalul Universitar de Urgență Elias
Dr. Diana Dinulescu
Medic rezident Dermatovenerologie, Spitalul Universitar de Urgență Elias
Dr. Bianca Farmatu
Medic rezident Dermatovenerologie, Spitalul Universitar de Urgență Elias
Dr. Mariana Chirilă
Medic rezident Dermatovenerologie, Spitalul Universitar de Urgență Elias
Dr. Amalia Anghel
Medic primar Dermatovenerologie, Doctor în științe medicale, Fondator Skinmed Clinic
Dr. Bianca Croitoru
Medic specialist Oncologie, INBI „Prof. Dr. Matei Balș”,
Căderea părului poate indusă de diverși factori,
inclusiv stresul, modi cările hormonale sau îngrijirea necorespunzătoare a scalpului. Aceasta poate interconectată cu mătreaţa, deoarece in amaţia cronică a scalpului, dezechilibrul microbian și excesul de sebum pot slăbi foliculii și pot perturba ciclul normal de creștere a părului. Acest lucru duce la scurtarea fazei anagene (de creștere) și contribuie la cădere.
Pharmaceris H STIMUCLARIS este un șampon conceput pentru a aborda ambele probleme. Acţiunea sa anti-mătreaţă se bazează pe piroctone olamine, care ajută la limitarea populaţiei fungilor asociaţi cu mătreaţa (Malassezia spp.). Acidul citric susţine echilibrul pH-ului, iar pantenolul calmează și întărește funcţia de barieră a scalpului. O astfel de combinaţie vizează descuamarea și oferă confort și ameliorarea senzaţiei de mâncărime. ( g. 1)
Pentru a contracara căderea părului, formula conţine un factor natural de creștere FGF1 cu o tehnologie brevetată de penetrare dermică ( g. 2), pentru a stimula celulele foliculului pilos și a crește expresia genelor FGF7 și noggin, responsabile de inducerea și, respectiv, prelungirea fazei anagene. ( g. 3)
Cofeina promovează microcirculaţia, îmbunătăţește livrarea nutrienţilor și reduce indirect activitatea androgenilor. FGF1 și cofeina acţionează sinergic pentru a stimula viabilitatea foliculului pilos. ( g. 4)
Pentru a contracara căderea părului, formula conţine un factor natural de creștere FGF1 cu o tehnologie brevetată de penetrare dermică ( g. 2), pentru a stimula celulele foliculului pilos și a crește expresia genelor FGF7 și noggin, responsabile de inducerea și, respectiv, prelungirea fazei anagene. ( g. 3)
Cofeina promovează microcirculaţia, îmbunătăţește livrarea nutrienţilor și reduce indirect activitatea androgenilor. FGF1 și cofeina acţionează sinergic pentru a stimula viabilitatea foliculului pilos. ( g. 4)
Abordarea mătreţii este un pas important în gestionarea căderii părului, deoarece restabilirea homeostaziei scalpului poate întări foliculii de păr. Utilizarea regulată a produselor ţintite este o parte esenţială a unei rutine orientate spre reducerea mătreţii și stimularea creșterii părului.
Rutina recomandată
Pentru a aborda corect căderea părului și mătreaţa, curăţaţi scalpul cu șamponul H-STIMUCLARIS ori de câte ori este necesar, lăsând șamponul să acţioneze pe piele timp de 2–3 minute. Puteţi completa spălarea cu balsamul H-STIMULINUM , aplicat atât pe scalp, cât și pe lungimea părului. Pentru a maximiza efectul de regenerare a părului, implementaţi spray-ul H-STIMUFORTEN de 2–3 ori pe săptămână. Pentru a crește e cacitatea în reducerea mătreţii și facilitarea absorbţiei ingredientelor active, utilizaţi peelingul tricologic H-STIMUPEEL o dată sau de două ori pe săptămână înainte de șamponare.
Restabilind echilibrul scalpului și susţinând activ ciclul de creștere a părului, Pharmaceris H transformă îngrijirea părului într-un pas către un scalp mai sănătos și un păr vizibil mai puternic.
Fig. 1 E cacitatea în calmarea scalpului, con rmată prin studii. Un test in vivo efectuat într-un Institut Independent de Cercetare, după 2 săptămâni de utilizare a produsului.
Fig. 2 Penetrarea FGF1 în foliculul de păr.
Fig.
Fig. 4 In uenţa rFGF1, cofeina și a unui complex al ambelor substanţe asupra proliferării
celulelor foliculare de păr.
Proliferare
după
înainte
ÎNGRIJIREA PĂRULUI ȘI A SCALPULUI
„Dermatologia continuă să evolueze rapid, cu accent pe inovație, colaborare interdisciplinară
și îmbunătățirea constantă a îngrijirii pacienților“
În perioada 26-28 iunie 2026, Congresul Naţional al SRD revine pe scena lumii medicale cu cele mai avansate terapii care reflectă progresul continuu al acestei specialități medicale. Despre această prestigioasă manifestare precum și despre activitatea SRD, stăm de vorbă cu domnul Conf. Univ. Dr. Alin Codruț Nicolescu, Președintele Societății Române de Dermatologie.
Vă rugăm să ne comunicați cu ce noutăți ne întâmpină această ediție atât ca tematică, cât şi ca personalități invitate. Pe ce participare mizați?
Și anul acesta vom avea o participare impresionantă, cu peste 1200 medici înscriși, care vor fi parte activă a programului Congresului Național al SRD.
Tematica este una extrem de ofertantă, punându-se accent pe patologia inflamatorie, pe bolile autoimune. Un subiect care a fost mai puțin discutat și pe care dorim să-l dezvoltăm anul acesta este cel legat de infecțiile cu transmitere sexuală. Deasemeni, patologia tumorală, managementul unor afecțiuni cum sunt dermatita atopică, psoriazisul, hidradenita supurativă, vitiligo, utilizarea laserului în dermatologie vor face discuția acestui eveniment.
Printre invitații străini se numără domnul Gao Xinghua, Președintele Filialei de Dermatologie și Venerologie din cadrul Asociației Medicale Chineze, domnul Dr. Toni Ionescu din Franța, unul dintre reputații dermatologi la nivel mondial, care nu a pierdut legăturile cu România și vine anual în țară pentru a prezenta la nivel academic noutățile în domeniu, precum și domnul Dr. Mircea Bețiu, Președintele Societății de Dermatologie din Republica Moldova.
Prevenția este un subiect pe ordinea de zi a activității SRD, care se reflectă în campaniile desfăşurate. SRD trage un semnal de alarmă asupra expunerii excesive la soare prin campania Euromelanoma Day. Care este incidența cancerului de piele în România şi care este calendarul campaniei?
Cancerele de piele reprezintă cea mai frecventă formă de cancer iar melanomul este cea mai gravă formă de cancer. Din fericire, melanomul a început să fie descoperit din ce în ce mai devreme, datorită campaniilor de informare și educare desfășurate de SRD, precum și al colaborării cu autoritățile care sprijină decontarea investigațiilor - dermatoscopia și videodermatoscopia.
În 2026, SRD coordonează campania Euromelanoma în România, cu o abordare nouă, orientată către generația tânără. Se urmăresc patru direcţii principale – campanii pe reţelele sociale, distribuirea de materiale educaţionale în școli, workshopuri interactive și consultaţii dermatologice gratuite de screening în centrele universitare din ţară.
Participări ale SRD ca partener:
• Participare la SUBCARPAȚI Trail Run, Cocorâștii Mislii, Prahova, 09.05.2026
• Participare la Roșia Montană Marathon, 20.06.2026
• Participare la - MTB Teleferic Challenge, Poiana Brașov, 01.08.2026
• Partener al UMFCD, împreună cu SRE și SRP în organizarea campaniei „Asumă-ți să fii sănătos!” - corturi pentru consultații amplasate în 5 locații pe litoralul Marii Negre în perioada 10-15.08.2026 unde vom acorda consultații gratuite.
Deasemeni, doresc să precizez că anul acesta se va desfășura Skin Summit București, o manifestare care îmbină stilul clasic de conferințe medicale cu workshopuri și ateliere de lucru dedicate unor patologii complexe.
Cum influențează socialmedia perceperea afecțiunilor dermatologice precum şi tratamentul acestora, mai ales în rândul tinerilor?
Când discutăm de social-media trebuie să facem o diferențiere între ceea ce spun specialiștii, cu informații documentate științific, și anumiți influenceri urmăriți asiduu de tineri.
În Campania Euromelanoma Day, dorim să avertizăm că miturile despre bronz, expunerea la soare și protecţia solară propagate intens pe reţelele sociale pun în pericol sănătatea pielii adolescenţilor. Într-un context în care platforme precum TikTok, YouTube, Instagram sau Snapchat devin principalele surse de informare pentru tineri, conţinutul nevalidat știinţific, adesea promovat de influenceri, poate influenţa comportamente riscante, de la evitarea cremelor cu SPF până la utilizarea solarului ca metodă “sigură” de bronzare. Datele care au stat la baza campaniei sunt îngrijorătoare: 97% dintre adolescenţi folosesc internetul zilnic, iar 88% sunt activi pe reţelele sociale. YouTube (93%), TikTok (63%), Snapchat (60%) și Instagram (59%) domină consumul de conţinut.
Foto-imunoprotecție dermatologică 360°
KERATOZĂ ACTINICĂ
Combinație eficientă pentru prevenirea Keratozei Actinice
HELIOCARE 360º
Emulsie AK
Tratamentul adjuvant al keratozelor actinice (AK) și al altor forme de cancer de piele non-melanom (NMSC). GenoRepair® Complex, format din 3 enzime: fotoliază, endonuclează și glicozilază, acționează prin activarea celor 3 mecanisme de reparare a ADN-ului, sporind activitatea de reparare a daunelor solare.
HELIOCARE 360º
Capsule
Conținut ridicat de ASPA-Fernblock® ce crește toleranța pielii expuse la soare. Neutralizează și repară daunele provocate de soare, încă de la prima utilizare. Potrivit pentru expunere intensă la soare.
ASPA-Fernblock® depășește cu mult fotoprotecția tradițională, oferind noi niveluri de protecție a pielii:
• Antioxidant
• Imunoprotector
• Rol în protecție a ADN-ului
• Anti-îmbătrânire
• Rol în hiperpigmentare
INDICAȚII
Fotoimunoprotecție foarte ridicată care favorizează prevenirea și repararea leziunilor pielii induse de expunerea la soare
Previne, repară și reduce leziunile pielii induse de radiațiile solare
Protecție cu spectru larg foarte ridicat (UVA • UVB SPF50+ • HEVL • IRA)
Protejarea barierei pielii prin creșterea hidratării
Activitate antioxidantă puternică
Generaţia de astăzi crește cu telefonul în mână și cu platformele de socializare ca sursă de informare. Noi, medicii dermatologi, avem obligaţia să intrăm în spaţiul lor, cu un limbaj pe care îl înţeleg, cu fapte reale în locul miturilor periculoase.
Deci, putem spune că social-media are o față dublă iar în Campania Euromelanoma Day am încercat să subliniem acest aspect.
Psoriazisul este o afecțiune cronică, inflamatorie, cu impact sistemic major. Care sunt manifestările multisistemice ale psoriazisului şi implicațiile asupra altor organe? Ne puteți oferi o scurtă informare despre activitatea SRD cu privire la Ziua Mondială a Psoriazisului?
Psoriazisul este o afecțiune care a depășit de mult barierele cutanate. Mecanismul fiziopatologic al plăcii de psoriazis este aproape indentic cu mecanismul fiziopatologic al plăcii de aterom. Pacienții cu psoriazis sever, netratat, au un risc ridicat de a dezvolta aceste plăci de aterom care, migratoare fiind, pot provoca evenimente cardiovasculare majore. Pe lânga bolile cardiovasculare, psoriazisul se mai asociază cu afectarea articulară, cu bolile inflamatorii gastrointestinale, cu bolile metabolice. Deasemeni, există o legătură între bolile tiroidiene și psoriazis.
Din fericire, și aici există opțiuni terapeutice avansate, de ultimă generație decontate de CNAS, prin îndeplinirea anumitor protocoale terapeutice.
În fiecare an, SRD organizează pe 29 octombrie, de Ziua Mondială a Psoriazisului, o conferință de presă și anumite acțiuni cu impact major asupra populației din România.
Anul trecut, cu ajutorul Ministerului Culturii și al factorilor decizionali locali, am reușit să luminăm în culoarea mov, culoare asociată psoriazisului, câteva clădiri emblematice românești.
Dorim ca populația să înțeleagă gravitatea acestei afecțiuni, să se prezinte cât mai curând la medic, iar unul dintre mesajele noastre este că pacienții nu trebuie stigmatizați deoarece psoriazisul nu este contagios.
SRD este societatea cu cele mai multe registre naționale. Ce noutăți aveti în acest sens?
Întradevăr, SRD are cele mai multe registre naționale. Pot spune că registrul de psoriazis se numără printre cele mai mari din lume, cu peste 16.000 pacienți înscriși. Urmează registrul de boală venoasă cronică, cu peste 4.000 pacienți, apoi cele de dermatită atopică și urticarie, cu puțin peste 1.000 de înscriși. Un început timid are registrul de hidradenită supurativă.
O noutate în cadrul dezvoltării acestor registre o reprezintă modulul pentru epidermoliza buloasă, afecțiune genetică rară, care provoacă o fragilitate extremă a pielii și a mucoaselor. Se preconizează și în această arie opțiuni terapeutice de ultimă generație cu o valoare reală terapeutică.
Într-un interviu anterior ne-ați relatat că unul dintre proiecte era lansarea unei platforme cu secțiuni diferite pentru pacienți şi pentru medici. Ne puteti oferi mai multe detalii?
Această platformă este un proiect la care lucrăm încă de anul trecut. Dorim să creăm 2 secțiuni, pentru pacienți și medici, așa cum am discutat. Suntem interesați să dezvoltăm o hartă a medicilor dermatologi astfel încât pacienților să le fie ușor în a localiza în zona lor de reședință medicul care are expertiză în patologia pacientului. Încercăm pentru început să configurăm harta pentru psoriazis, dermatita atopică, hidradenita supurativă. Apoi ne dorim să reușim și pentru acnee, urticarie, iar pe viitor metodele corective pentru sechele, modifcări fiziologice și patologice. Dorim să creăm o rețea astfel încât să se poată obține o legătură cu un expert pentru diverse afecțiuni dermatologice, atunci când expertul se află în altă localitate sau țară. Este un proiect care necesită timp, resurse și mult efort din partea noastra.
SRD se preocupă de viitoarea generație de medici dermatologi. Ce programe şi facilități oferiți tinerilor rezidenți?
Este bine cunoscută conferința Reziderma prin care educăm tinerii medici să înțeleagă anumite patologii, despre cum să-și prezinte diferite lucrări științifice, de a aborda și corela diferite teme pentru afecțiunile dermatologice.
Anul acesta am schimbat puțin formatul încercând să oferim posibilitatea participării tuturor rezidenților. Pentru aceasta, am decis să organizăm patru conferințe de acest gen în patru centre universitare din țară, și anume Iași, Cluj, Timișoara și București. Astfel, am obținut o participare record cu un număr substanțial de lucrări expuse și susținute. Tot pentru tinerii medici organizăm caravane unde se pot specializa în injectări, în tratarea diferitelor patologii cum ar fi acneea și rozaceea, le oferim gratuit diferite tratate internaționale traduse în limba română. De exemplu, rezidenților de anul I le oferim Tratatul de Dermatologie scris de Dr. Jean L. Bolognia care este considerat ca fiind cea mai cuprinzătoare și prestigioasă lucrare de referință în domeniul dermatologiei clinice, și care face parte din curricula de pregătire și din bibliografia pentru examene.
Deci, iată cât de importantă este tânăra generație pentru SRD.
În calitate de Preşedinte al SRD, vă rugăm să ne comunicați ce proiecte de viitor aveți.
Ne propunem să continuăm toate aceste proiecte prezentate mai sus.
Dorim să definitivăm platforma pentru pacienți și medici, să continuăm traducerea unor tratate de mare valoare științifică pe care să le oferim gratuit medicilor, să susținem anumite manifestări regionale care își demonstrează cu adevărat valoarea științifică și care încep să aibă o tradiție.
Un alt obiectiv este adăugarea de noi module de registre. Deasemeni, ne propunem dezvoltarea campaniilor de educație medicală a pacienților.
Doresc să precizez că Societatea Română de Dermatologie este conectată la toate organizațiile internaționale europene iar medicii dermatologi din România activează în cadrul Academiei Europene de Dermatologie și Venerologie - EADV, al Uniunii Europene a Specialităților Medicale - UENS, al ILDS - International League of Dermatology Society. Dermatologia continuă să evolueze rapid, cu accent pe inovație, colaborare interdisciplinară și îmbunătățirea constantă a îngrijirii pacienților, având în vedere noile descoperiri științifice și tehnologice și încercăm să ne armonizăm cu tot ceea ce se întâmplă la nivel european și mondial.
Dermatita seboreică reprezintă o afecțiune inflamatorie cronică, recidivantă, care afectează predominant zonele bogate în glande sebacee, precum scalpul, fața și regiunea presternală. Clinic, se caracterizează prin eritem și descuamare de intensitate variabilă, asociate uneori cu prurit. Manifestările pot varia de la mătreață, considerată cea mai ușoară formă a bolii, până la plăci eritemato-scuamoase extinse. Afecțiunea poate apărea la orice vârstă, inclusiv la sugari, unde este cunoscută sub denumirea de „cruste de lapte” (cradle cap) și prezintă de obicei o evoluție autolimitată.
PConf. Univ.
Dr. Florica Șandru
Medic primar Dermatovenerologie, Spitalul Universitar de Urgență Elias, UMF „Carol Davila“ București
Dr. Bianca Farmatu
Medic rezident
Dermatovenerologie, Spitalul Universitar de Urgență Elias
Dr. Mariana Chirilă
Medic rezident
Dermatovenerologie, Spitalul Universitar de Urgență Elias
revalența dermatitei seboreice în populația generală este estimată la aproximativ 3–5%, însă formele ușoare, reprezentate de mătreață, afectează până la 50% dintre adulți. Boala prezintă o distribuție bimodală, cu un prim vârf de incidență în primele luni de viață și un al doilea în perioada adolescenței și la adultul tânăr. Această distribuție este strâns legată de activitatea glandelor sebacee, care este crescută atât în perioada neonatală, sub influența hormonilor materni, cât și după pubertate, sub influența androgenilor.
Dermatita seboreică este mai frecvent întâlnită la bărbați decât la femei, probabil datorită rolului hormonilor androgeni în stimularea secreției de sebum.
Frecvența bolii este semnificativ mai mare în anumite categorii de pacienți. Astfel, prevalența dermatitei seboreice poate depăși 30% la persoanele infectate cu virusul imunodeficienței umane (HIV), iar severitatea manifestărilor clinice tinde să fie mai mare comparativ cu
populația generală. De asemenea, afecțiunea este frecvent întâlnită la pacienții cu boala Parkinson și alte afecțiuni neurologice, sugerând implicarea unor mecanisme neuroimunologice și a modificărilor secreției sebacee în patogeneza bolii.
Patogeneză și factori de risc:
Etiopatogenia dermatitei seboreice este complexă și incomplet elucidată. În prezent, se consideră că boala rezultă din interacțiunea dintre secreția sebacee, microorganismele comensale ale pielii, susceptibilitatea individuală și răspunsul imun al gazdei. Un rol central este atribuit levurilor lipofile din genul Malassezia, care fac parte din microbiota normală a tegumentului. Aceste microorganisme utilizează lipidele din sebum pentru creștere și produc metaboliți care pot modifica integritatea barierei epidermice și pot declanșa un răspuns inflamator local. Totuși, simpla colonizare cu Malassezia nu explică apariția bolii, deoarece aceste levuri sunt prezente și la indivizii sănătoși. Astfel, susceptibilitatea gazdei joacă un rol esențial. Studiile au evidențiat alterări ale imunității înnăscute și adaptive, asociate cu producerea unor citokine proinflamatorii și cu activarea diferitelor căi inflamatorii. De asemenea, au fost descrise modificări ale funcției de barieră epidermică, cu creșterea permeabilității stratului cornos și susceptibilitate crescută la iritanți. Aceste modificări favorizează persistența inflamației și apariția recurențelor caracteristice bolii. Numeroși factori de risc pot contribui la apariția sau agravarea dermatitei seboreice. Activitatea crescută a glandelor sebacee reprezintă unul dintre cei mai importanți factori predispozanți, explicând frecvența crescută a afecțiunii în perioada adolescenței și la adultul tâ-
năr. Factorii de mediu influențează semnificativ evoluția bolii, exacerbările fiind raportate mai frecvent în sezonul rece, când temperaturile scăzute și umiditatea redusă favorizează uscarea și iritarea tegumentului. În schimb, expunerea moderată la radiațiile ultraviolete este asociată adesea cu ameliorarea leziunilor.
Stresul psihologic reprezintă un factor declanșator frecvent raportat de pacienți și poate contribui la agravarea episoadelor inflamatorii prin mecanisme neuroendocrine și imunologice. Alte condiții asociate includ oboseala cronică, depresia, consumul excesiv de alcool și stările de imunodepresie. Au fost descrise, de asemenea, forme induse sau agravate medicamentos, în special în cazul tratamentului cu litiu, interferon sau anumite medicamente psihotrope. Existența agregării familiale și identificarea unor modificări genetice implicate în funcția barierei cutanate sugerează că predispoziția genetică poate contribui la dezvoltarea bolii la indivizii susceptibili.
Manifestări clinice:
Dermatita seboreică in cazul adulților și a adolescenților poate apărea imediat după pubertate sau mai târziu. Se caracterizează, din punct de vedere clinic, prin apariția unor plăci eritematoase cu aspect gras, bine delimitate, acoperite cu scuame de culoare galbenă. Acestea se află predominant în zonele bogate în glande sebacee, așa cum sunt scalpul, pavilionul auricular, zona centrală a feței, partea superioară a trunchiului.
La nivelul scalpului, cea mai ușoară formă o reprezintă apariția mătreții, scuame fine, de culoare albă, fără eritem, dar care pot evolua spre forme severe, caracterizate prin apariția de plăci acoperite de scuame de culoare galbenă, în special în zona temporală. Leziunile din zona feței
Formule dermato-cosmetice pentru:
✓ Tratarea scalpului cu mătreață
✓ Dermatita seboreică
✓ Îndepărtarea scuamelor
✓ Calmarea scalpului
sunt în special la nivelul frunții, sprâncenelor și a spațiului dintre acestea. Se pot extinde la nivelul obrajilor și pomeților, iar zona bărbii și a mustății pot fi implicate în cazul bărbaților. Această afecțiune poate afecta și zona perioculară cu apariția blefaritei (inflamația pleoapei) cu apariția, la nivelul marginii libere a pleoapei, a scuamelor de culoare galbenă.
La nivelul trunchiului dermatita seboreică se poate manifesta prin mai multe tipuri de leziuni. Pot apărea și zone eritematoase la nivelul axilei, submamar și ombilic, scuame la nivelul sternal sau interscapular, plăci arcuate cu zone hipopigmentate central sau cu aspect asemănător psoriazisului cu plăci mari, rotunde, acoperite de scuame.
Dermatita seboreică este o boală cronică, având perioade de reactivare în condiții de stres sau în perioadele reci ale anului. Există o tendință de ameliorare a acestei afecțiuni în lunile de vară, cel mai probabil ca urmare a expunerii la soare. Diagnosticul de dermatită seboreică este stabilit clinic, în funcție de aspectul leziunilor și localizarea acestora, iar biopsia nu se practică de rutină.
Tratament:
Agenții antifungici, asa cum este ketoconazolul, reprezintă tratamentul de bază al dermatitei seboreice de la nivelul scalpului și al feței, deoarece are capacitatea de a reduce nivelul de colonizare cu Malassezia furfur, cu proprietăți anti-inflamatorii. Agenți topici anti-inflamatori, asa cum sunt corticosteroizii sau inhibitorii de calcineurină, sunt utilizați frecvent în dermatita seboreică singuri sau în combinație cu alți agenți antifungici. În cazul dermatitei seboreice a scalpului se utilizeză șampon ce conține un antifungic, corticosteroid și, la pacienții cu scuame de dimensiuni mari, se poate asocia un agent keratolitic, asa cum este acidul salicilic.
În cazul pacienților cu dermatita seboreică ușoară a scalpului se utilizează șamponul cu ketoconazol 2%, iar în formele moderate și severe în care apar scuame mari, inflamația și pruritul se va utiliza același agent antifungic în combinație cu un corticosteroid topic potent. Aceștia din urmă pot fi utilizați timp de 2-4 săptămâni, zilnic, ulterior intermitent, de două ori pe saptamână. Pentru a fi eficient tratamentul, se aplică 5-10 ml
de șampon și se lasă să acționeze la nivelul scalpului timp de 3-5 minute înainte de clătire. Unii pacienți pot să acuze faptul că șamponul nu mai este eficient, acest fapt fiind datorat aparitiei unor tulpini rezistente de Malassezia, fiind necesară utilizarea, prin rotație, a diferitelor substanțe antifungice. Dermatita seboreică refractară poate fi tratată cu ajutorul antifungicelor sistemice, așa cum este itraconazolul, administrat o dată pe zi, timp de șapte zile. În aceste cazuri de dermatită seboreică, se pot administra și doze mici de isotretinoin oral. În cazul pacienților cu dermatită seboreică la nivelul zonei bărbii și a mustății se va utiliza ketoconazol 2% șampon, în fiecare zi, până ce leziunile dispar, ulterior fiind administrat doar o dată pe săptămână.
Dermatita seboreică a trunchiului are aceleași principii de tratament, dacă leziunile sunt ușoare cu minimă roșeață și prurit se utilizează agenți topici cu ketoconazol 2% sau ciclopirox 1%. Dacă aspectul leziunilor nu se îmbunătățește după 4 săptămâni, putem asocia un corticosteroid topic. Trebuie evitată utilizarea acestora mai mult de 2 săptămâni la nive-
lul feței, pentru a preveni efectele adverse locale, așa cum sunt atrofia pielii sau apariția telangiectaziilor. Pentru a preveni reapariția leziunilor din dermatita seboreică, se recomandă utilizarea intermitentă a terapiilor topice. Șamponul cu ketoconazol 2% sau cu ciclopirox 1% se utilizează o dată sau de două ori pe săptămână , iar în cazul dermatitei seboreice din alte zone se vor utiliza preparate topice cu antifungice la aceleași intervale de timp. În concluzie, dermatita seboreică reprezintă o afecțiune cronică, recidivantă care se manifestă de cele mai multe ori cu forme moderate și care poate afecta orice vârstă. Tratamentul se concentrează pe diminuarea inflamației pentru a crește calitatea vieții pacienților ce se confruntă cu această afecțiune.
Bibliografie:
1. Houle MC. Seborrheic dermatitis in adolescents and adults. UpToDate. Wolters Klower; 2025
2. Tucker D, Syed HA, Masood S. Seborrheic Dermatitis. 2024 Mar 1. In: StatPearls. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026
Activarea tehnologiei XOSM™ Smart Encapsulation
Încapsularea inteligentă a antioxidanților susține performanța formulei, protejând în același timp și hrănind bariera pielii. Tehnologia XOSM™ este un sistem de livrare prin încapsulare inteligentă, asemănător exozomilor, care contribuie la repararea vizibilă a pielii. Format în mod unic din microalge bogate în astaxantină, care acționează ca lipozomi, acest sistem exogen, vegan, asemănător exozomilor, comunică cu celulele pentru a livra precis antioxidanți ce susțin colagenul sănătos și protejează împotriva efectelor vizibile ale factorilor de stres din mediu.
ECTOINĂ
Un antioxidant produs prin biotehnologie, cunoscut pentru capacitatea sa de a proteja împotriva daunelor cauzate de radicalii liberi și de a proteja pielea împotriva stresului oxidativ.
ASCORBAT DE TETRAHEXYLDECIL
O formă foarte eficientă și stabilă de vitamina C, dovedită că iluminează pielea și combate semnele vizibile ale îmbătrânirii, precum liniile fine, ridurile și pigmentarea.
MICROALGE
O sursă natural bogată de astaxantină, un carotenoid și unul dintre cei mai puternici antioxidanți din natură.
IMAGE MD® barrier repair recovery balm
Balsam regenerator cu textură mătăsoasă, conceput pentru pielea sensibilă, foarte uscată, predispusă la roșeață sau solicitată după proceduri estetice. Cu lipide biomimetice, beta-glucan, ovăz coloidal și un complex de hidratare cu triplă acțiune, ajută la întărirea stratului protector al pielii, ofe rind în același timp o senzație de confort și calmare.
non-ablative
• susține funcția barierei cutanate
• ajută la reducerea pierderii transepidermice de apă, adică
TEWL
• conține ingrediente calmante: beta-glucan, ovăz coloidal, bisabolol
• textura semi-ocluzivă ajută la menținerea umidității în piele
Cum acționează?
Lipidele biomimetice contribuie la susținerea stratului protector natural al pielii, în timp ce ingredientele hidratante și calmante ajută la ameliorarea disconfortului asociat cu uscăciunea, senzația de piele care strânge și roșeața. Balsamul formează un strat protector fin, care ajută la reducerea pierderii de apă.
De ce merită folosit?
Pentru că reunește într-o singură formulă îngrijirea calmantă, hidratantă și de susținere a barierei cutanate. Este deosebit de util atunci când pielea este uscată, sensibilizată sau are nevoie de sprijin suplimentar după proceduri estetice. Când și cum se utilizează?
Aplicați dimineața și seara sau ori de câte ori este necesar, pe pielea curată. După proceduri, se utilizează conform recomandării specialistului. Distribuiți un strat subțire și uniform pe zona vizată, apoi lăsați să se absoarbă.
• dezvoltat pentru piele sensibilă, vulnerabilă și foarte uscată
• potrivit și pentru îngrijirea pielii predispuse la roșeață
• poate fi utilizat și după tratamente
IMAGE MD® biotech longevity crème
Cremă facială avansată, cu abordare biotehnologică, ce susține vitalitatea pe termen lung și rezili ența pielii.
Prin combinația dintre XOSM™ Tech nology, Phyto NAD+ Booster, flavonoidul de longevitate bazat pe AI și extractul de scoarță de lapacho, ajută la optimizarea funcției pielii, îmbunătățind în același timp aspectul vizibil al fermității, elasticității, tenului tern și petelor pigmentare.
• susține vitalitatea pe termen lung și reziliența pielii
• ajută la îmbunătățirea aspectului fermității și elasticității
• contribuie la un aspect mai tânăr și mai energizat al tenului
• susține apărarea pielii împotriva stresului din mediu
• cu XOSM™ Technology, ajută la valorificarea țintită a antioxidanților
• ușor de integrat în rutine anti-aging profesionale și la domiciliu
Cum acționează?
Formula vizează funcționarea pe termen lung și reziliența pielii.
Phyto NAD+ Booster susține un aspect mai energizat și revitalizat, flavonoidul de longevitate bazat pe AI contribuie la un aspect mai ferm, iar extractul de scoarță de lapacho hidratează și susține confortul pielii. XOSM™ Technology sprijină formula prin antioxidanți și contribuie la susținerea barierei cutanate.
De ce merită folosit?
Pentru că nu acționează doar ca o cremă anti-aging clasică, ci se concentrează pe calitatea pe termen lung a pielii. Este o alegere ideală pentru cei care doresc să prevină sau să estompeze semnele vizibile ale îmbătrânirii, menținând în același timp fermitatea, elasticitatea, hidratarea și aspectul mai sănătos al tenului. Când și cum se utilizează?
Aplicați dimineața și seara pe fața și gâtul curățate. În cazul utilizării dimineața, continuați întotdeauna cu protecție solară. După tratamente profesionale, poate fi integrată într-o rutină de regenerare cutanată sau anti-aging, conform recomandării specialistului.
IMAGE MD® gentle cleansing balm
• recomandată pentru toate tipurile de ten
• dezvoltată pentru prevenirea și corectarea semnelor îmbătrânirii
Balsam de curățare profesional, pe bază de ulei, conceput pentru pielea sensibilă, vulnerabilă, foarte uscată sau predispusă la roșeață. Textura balm-to-milk dizolvă delicat impuritățile și reziduurile de la suprafața pielii, lăsând o senzație
de piele mai hidratată, mai catifelată și mai calmă. Ideal și ca parte a rutinei de îngrijire după proceduri.
• dezvoltat pentru piele sensibilă, vulnerabilă și foarte uscată
• potrivit și pentru curățarea pielii predispuse la roșeață
• formulă de curățare delicată, pe bază de ulei
• textură balm-to-milk, ușor de clătit
• nu lasă o senzație grea sau grasă
• ajută la menținerea confortului pielii în timpul curățării
• conține ingrediente vegetale hidratante și calmante
• poate fi integrat și într-un protocol delicat de îngrijire după proceduri
Cum acționează?
Textura pe bază de ulei a balsamului dizolvă delicat impuritățile, apoi, la contactul cu apa, se transformă într-o emulsie lăptoasă. Uleiul din semințe de struguri hrănește bariera cutanată, mușețelul și vanilia contribuie la calmarea pielii, iar complexul fito-antioxidant oferă susținere hidratantă și îmbunătățește senzația de confort.
De ce merită folosit?
Pentru că etapa de curățare poate fi adesea iritantă pentru pielea sensibilă. Acest balsam curăță fără să usuce sau să suprasolicite pielea. Este deosebit de util pentru pielea foarte uscată, predispusă la roșeață sau devenită mai sensibilă după proceduri, atunci când obiectivul este o curățare delicată și confortabilă. Când și cum se utilizează?
Aplicați cu mâinile uscate, pe pielea uscată, apoi masați delicat pe față. Adăugați puțină apă pentru ca balsamul să se transforme într-o emulsie lăptoasă, apoi clătiți bine sau îndepărtați cu o lavetă moale. Poate fi utilizat dimineața și seara, precum și după proceduri, conform recomandării specialistului.
Acidul salicilic în dermatologie: de la farmacodinamică la utilizare clinică
Acidul salicilic (AS) este, prin longevitatea și versatilitatea sa clinică, unul dintre cele mai valoroase principii active din arsenalul dermatologic contemporan. Prezentul articol analizează sistematic profilul farmacodinamic multitarget al AS, corelat cu farmacocinetica topică, aplicațiile clinice validate și cadrul legislativ european (Regulamentul (CE) nr. 1223/2009; Avizul SCCS/1646/22). De asemenea, sunt prezentate implicațiile farmaceutice ale utilizării AS, cu accent pe individualizarea terapiei și optimizarea profilului de siguranță.
AProf. Univ. Dr. Lăcrămioara Ochiuz
Disciplina de Tehnologie
Farmaceutică, Facultatea de Farmacie, UMF „Grigore T. Popa”, Iași
Dr. Farm. Manuela Hortolomei
Ester Farm, Iași
cidul salicilic (2-hidroxibenzoic acid; CAS 69-72-7) reprezintă prototipul beta-hidroxi-acizilor (BHA) utilizați în dermatologie și cosmetologie, cu un profil farmacodinamic multitarget unic în rândul ingredientelor active topice. Versatilitatea terapeutică remarcabilă a AS rezidă în suma a șapte mecanisme moleculare distincte (Tabelul 1), pe care niciun alt ingredient activ cu profil comparabil de siguranță nu le reunește într-o singură entitate chimică.[1, 7] Ghidurile AAD (American Academy of Dermatology) pentru acnee și ghidurile joint AAD–NPF (National Psoriasis Foundation) pentru terapia topică a psoriazisului îl recunosc drept agent de referință, primul în acneea comedoniană, al doilea în psoriazisul hiperkeratozic (Nivel I-B, în asociere cu corticosteroizi topici), poziție susținută de decenii de validare clinică.[2, 11]
Mecanisme de acțiune și utilizare clinică
Acțiunea AS la nivel cutanat este rezultatul interacțiunii simultane cu multiple ținte biologice, fiecare mecanism contribuind distinct la eficacitatea terapeutică de ansamblu (Tabelul 1). Înțelegerea acestei arhitecturi farmacodinamice multitarget este premisa esențială pentru se-
lecția rațională a concentrației, a formulării și a combinațiilor terapeutice.
Spectrul indicațiilor clinice ale AS acoperă o gamă largă de afecțiuni dermatologice, cu concentrații și forme farmaceutice adaptate fiecărei indicații (Tabelul 2).
În acneea vulgară, AS 0,5–2% constituie agentul de primă linie recomandat pentru formele comedogenice, prin acțiunea intrafoliculară distinctivă față de orice alt exfoliant.[2] Peelingurile profesionale cu AS 15–30% (serii de 4–8 ședințe) sunt validate pentru acneea moderată și hiperpigmentarea postinflamatorie: Dayal S. et al.[3] raportează superioritate semnificativă față de soluția Jessner în reducerea numărului de comedoane (reducere medie a scorului Michaelsson: 62% vs. 45%). În psoriazisul în plăci, AS 3–6% exercită dublu beneficiu: reducerea hiperkeratozei rezistente și creșterea penetrării cutanate a corticosteroizilor co-administrați (efect de promotor de absorbție). Ghidul joint AAD–NPF pentru terapia topică a psoriazisului recomandă AS topic 8–16 săptămâni pentru psoriazisul ușor - moderat (Nivel B) și asocierea AS cu corticosteroizi topici pentru formele moderat - severe.[11] În același ghid este documentată precauția conform căreia AS inactivează calcipotrienul prin pH-ul său acid și recomandă ca cele două molecule să nu se aplice simultan, ci obligatoriu în
momente separate ale zilei. Dermatita seboreică beneficiază de șampoane cu AS 1–3% cu sinergism antifungic documentat științific. Verucile plantare și vulgare răspund la AS 10–40% în plasturi ocluzivi, cu eficacitate superioară crioterapiei, conform meta-analizei Cochrane.[8] Formulările cu AS supramolecular (complecși AS/α-ciclodextrină), cercetate recent în fotoîmbătrânire, au evidențiat creșteri semnificative ale densității colagenului dermic și elasticității cutanate.[6] Deși datele provin dintr-un singur studiu placebo-controlat (n = 36) și necesită confirmare prin cercetări suplimentare, acestea sugerează noi direcții de investigare privind efectele acidului salicilic asupra fiziologiei cutanate. Farmacocinetică topică și siguranță dermatologică
Absorbția cutanată a acidului salicilic se realizează preponderent prin difuzie pasivă prin stratul cornos, fiind susținută suplimentar de transportul transfolicular, mecanism facilitat de proprietățile lipofile ale moleculei. Biodisponibilitatea sistemică a formelor topice se situează în intervalul 9–25%, cu concentrație plasmatică maximă (Cmax) atinsă la aproximativ 5 ore post-aplicare.[9] Studii cantitative de permeație in vitro pe piele umană demonstrează că fluxul cutanat al AS din soluții etanolice este de 3,36 ±
Tabelul 1. Descrierea mecanismelor moleculare de acțiune cutanată ale acidului salicilic[1, 2, 5, 7, 9]
0,01 μg/cm²/h, crescând de aproximativ 2,5 ori prin încorporarea în vehicule cu esteri de lactat cu lanț scurt (8,54 ± 1,9 μg/cm²/h) și de 1,5–2 ori prin adăugarea de terpeni naturali (hidroxicitronellal, limonene 1,2-epoxid). Aceste date furnizează, pentru prima dată în literatura de specialitate, un cadru cantitativ precis pentru selecția rațională a vehiculului în formulările cu AS. [7]
Penetrarea este modulată de cinci factori independenți:
1. concentrația — crește exponențial, cu implicații directe pentru siguranță. AS 2% aplicat pe față este sigur din punct de vedere sistemic, în timp ce AS 2% aplicat pe întreaga suprafață corporală poate genera concentrații plasmatice cu potențial toxic;
2. vehiculul — alcoolii și propilenglicol cresc fluxul cutanat față de emulsii apoase;[7]
3. integritatea barierei cutanate — pielea eczematoasă sau psoriazică prezintă permeabilitate de 10–100 ori superioară față de pielea intactă;
4. suprafața tratată — se corelează direct cu riscul toxicității sistemice;
5. vârsta — copiii sub 3 ani au raportul suprafață/masă corporală crescut și barieră cutanată imatură, reprezentând categoria cu risc maxim.[9]
Salicilismul, sindromul toxic prin absorbție sistemică excesivă, se manifestă progresiv prin tinitus, hipoacuzie, greață (stadiu ușor), hiperpnee, alcaloză respiratorie (moderat) și acidoză metabolică. Eliminarea renală este strict dependentă de pH. În urina acidă se elimină 2% din AS liber, față de >30% în urină alcalină, ceea ce justifică alcalinizarea urinei ca intervenție terapeutică esențială în intoxicația salicilică.[9] Concentrațiile cosmetice (≤ 2%, cu aplicare pe suprafețe limitate la adulți sănătoși) prezintă risc
sistemic neglijabil, riguros confirmat de SCCS/1646/22 (2023).[10] Vigilența clinică se impune în cazul tratamentelor extinse (psoriazis eritrodermic, ihtioză generalizată) și al populațiilor vulnerabile.
Din perspectivă legislativă, Regulamentul (CE) nr. 1223/2009[14] limitează
AS ca ingredient activ la maxim 2,0% în produse leave-on și 3,0% în produse rinse-off (șampoane), cu interdicție totală în produse spray și în produse destinate copiilor sub 3 ani. Avizul SCCS/1646/22 (2023)[10] reconfirmă aceste limite și semnalează îngrijorări privind expunerea cumulativă la copiii 3–10 ani.
Rolul farmacistului
în consilierea pacientului
Farmacistul ocupă un rol central la interfața dintre terapia cu acid salicilic și pacient, depășind atribuțiile tradiționale asociate eliberării produsului medicamentos sau cosmetic. Prima responsabilitate este selecția individualizată a concentrației. Astfel un pacient cu acnee comedoniană ușoară și ten sensibil necesită AS 0,5–1% în formulări non-alcoolice, cu introducere gradată, în timp ce un pacient cu psoriazis în plăci cu hiperkeratoză reziduală va necesita AS 5–6% în formulare tip unguent. Această individualizare terapeutică nu poate fi realizată exclusiv prin informațiile standardizate din prospect și necesită evaluarea particularităților clinice ale pacientului, context în care expertiza farmacistului are o contribuție importantă.
A doua responsabilitate esențială este prevenirea fenomenului de acumulare de salicilați prin utilizarea concomitentă a multiplelor produse cu AS, un risc subestimat în practica curentă, în care pacienții combină adesea fără informare produse care conțin AS (de exemplu o persoana folosește un gel de față cu AS 2%, un fond de ten cu AS 0,5% și un șampon
anti-mătreață cu AS 2%). Farmacistul se află într-o poziție privilegiată pentru identificarea expunerii cumulative la AS provenite din multiple produse utilizate concomitent și pentru gestionarea adecvată a acestui risc. În mod particular, fotoprotecția concomitentă constituie o măsură indispensabilă pentru optimizarea rezultatelor terapeutice, adesea omisă. Prin efectul său exfoliant asupra stratului cornos, AS poate crește susceptibilitatea pielii la agresiunile induse de radiațiile ultraviolete, motiv pentru care utilizarea fotoprotecției este recomandată pe durata tratamentului.
Educarea pacientului trebuie să acopere sistematic: introducerea gradată în rutina de îngrijire (o dată la 2–3 zile inițial, cu creștere progresivă spre utilizare zilnică, pe măsura acomodării cutanate); recunoașterea semnelor de iritație excesivă (eritem persistent, arsură, prurit intens) care impun reducerea frecvenței de administrare sau a concentrației; evitarea asocierilor iritante cumulative (AS + AHA + retinoizi la concentrații ridicate în aceeași ședință de îngrijire); identificarea semnelor de alarmă ale salicilismului incipient (tinitus, greață apărute în context de aplicare extinsă sau pe suprafețe cutanate lezate), care invocă întreruperea imediată și consultul medical. Aderența terapeutică în dermatologie, documentată sub 50% în afecțiunile cronice, crește semnificativ în condițiile în care pacientul înțelege mecanismul de acțiune al AS și nu doar instrucțiunile de utilizare. În acest context, intervenția educațională a farmacistului poate contribui semnificativ la îmbunătățirea aderenței terapeutice, completând informațiile furnizate prin prospect și alte materiale destinate pacientului.
Concluzii
AS rămâne, după peste două milenii de utilizare empirică și mai mult de un secol de cercetare științifică, unul dintre cei mai valoroși agenți terapeutici utilizați în dermatologie. Profilul său farmacodinamic complex, caracterizat prin efecte keratolitice, comedolitice, antiinflamatoare și antimicrobiene, asociat cu proprietăți farmacocinetice favorabile și un profil de siguranță bine documentat, susține menținerea sa în arsenalul terapeutic modern. Eficacitatea clinică demonstrată în afecțiuni precum acneea vulgară, psoriazisul, dermatita seboreică și diverse tulburări de
keratinizare justifică poziția sa importantă în ghidurile terapeutice actuale. Cu toate acestea, pentru anumite indicații și mecanisme biologice recent investigate, sunt necesare studii clinice randomizate multicentrice de amploare, capabile să consolideze nivelul actual al dovezilor și să clarifice raportul beneficiu-risc în contexte clinice specifice. În acest cadru, rolul farmacistului rămâne esențial pentru individualizarea recomandărilor terapeutice, monitorizarea siguranței utilizării și educarea pacientului, contribuind semnificativ la optimizarea eficacității și aderenței terapeutice.
Bibliografie
1. Arif T. Salicylic acid as a peeling agent: a comprehensive review. Clin Cosmet Investig Dermatol. 2015;8:455–461. https://doi.org/10.2147/CCID.S84765
2. Reynolds RV, Yeung H, Cheng CE, et al. Guidelines of care for the management of acne vulgaris. J Am Acad Dermatol. 2024;90(5):1008.e1–1008.e30. https://doi. org/10.1016/j.jaad.2023.12.017
3. Dayal S, Amrani A, Sahu P, Jain VK. Jessner’s solution vs. 30% salicylic acid peels: a comparative study of the
efficacy and safety in mild-to-moderate acne vulgaris. J Cosmet Dermatol. 2017;16(1):43–51. https://doi. org/10.1111/jocd.12278
4. How KN, Lim PY, Wan Ahmad Kammal WSL, Shamsudin N. Efficacy and safety of Jessner’s solution peel in comparison with salicylic acid 30% peel in the management of patients with acne vulgaris and postacne hyperpigmentation with skin of color: a randomized, double-blinded, split-face, controlled trial. Int J Dermatol. 2020;59(7):804–812. https://doi.org/10.1111/ijd.14857
5. Ge L, Liu Z, Xu S, et al. A Cohort Clinical Study on the Efficacy of Topical Salicylic Acid/Piroctone Olamine Dandruff Pre-Gel and Cleanser in Improving Symptoms of Moderate to Severe Seborrheic Dermatitis of the Scalp. J Cosmet Dermatol. 2025;24:e16742. https:// doi.org/10.1111/jocd.16742
6. Zhou H, Qiao S, Zhao X, Zeng W. Supramolecular Salicylic Acid Alleviates Skin Photoaging by Increasing Collagen Density and Elasticity. Aesthetic Plast Surg. 2024. https://doi.org/10.1007/s00266-024-04211-9
7. Yeoh SC, Goh CF. Topical delivery of salicylates. Drug Deliv Transl Res. 2022;12(5):981–1001. https://doi. org/10.1007/s13346-021-00988-5
Rejuvenarea regiunii perioculare prin abordare combinată
Regiunea perioculară este una dintre cele mai sensibile și complexe zone ale feței. Aici, semnele de îmbătrânire apar precoce și evoluează sub influența mai multor factori. Structura cutanată este subțire, vascularizația este particulară, iar dinamica musculară este intensă. Toate acestea favorizează apariția timpurie a modificărilor estetice.
Medic primar Dermatovenerologie, Doctor în științe medicale, Fondator Skinmed Clinic
Din punct de vedere clinic, această regiune asociază frecvent mai multe elemente. Apar pigmentarea, liniile fine, laxitatea cutanată și accentuarea șanțului lacrimal. În multe cazuri, pigmentarea are o componentă constituțională, prezentă încă din tinerețe, care se accentuează progresiv odată cu înaintarea în vârstă. Această complexitate explică de ce o intervenție singulară nu oferă rezultate satisfăcătoare. Rejuvenarea perioculară modernă presupune o strategie terapeutică combinată și etapizată. Ordinea intervențiilor influențează direct calitatea rezultatului. Un principiu esențial este că deficitul de volum nu repre-
zintă, în majoritatea cazurilor, problema inițială. Abordarea corectă începe cu optimizarea calității pielii și continuă progresiv, în funcție de particularitățile fiecărui pacient. Prioritățile terapeutice sunt clar definite. Prima etapă vizează îmbunătățirea calității pielii. A doua etapă include terapia depigmentantă și refacerea luminozității pleoapei inferioare. Ulterior se intervine asupra liniilor fine. Corecția volumetrică a șanțului lacrimal se realizează doar atunci când este indicată și după ce celelalte componente au fost optimizate. În practică, tratamentele de debut sunt cele de rejuvenare cutanată și corecție a pigmentării. Laserul non-ablativ Nd:YAG 1064 nm reprezintă o opțiune eficientă și sigură. Tehnologia ClearLift acționează simultan asupra pigmentării, texturii pielii și liniilor fine. Protocolul standard include între 4 și 6 ședințe, efectuate la intervale de 2 până la 4 săptămâni.
Pentru rezultate superioare, terapia laser poate fi asociată cu proceduri injectabile mi-
10. Scientific Committee on Consumer Safety. Opinion on Salicylic Acid (SCCS/1646/22). European Commission; 2023. Disponibil la: https://health.europa.eu/system/ files/2023-03/sccs_o_269.pdf
11. Elmets CA, Korman NJ, Prater EF, et al. Joint AAD–NPF Guidelines of care for the management and treatment of psoriasis with topical therapy and alternative medicine modalities for psoriasis severity measures. J Am Acad Dermatol. 2021;84(2):432–470. https://doi. org/10.1016/j.jaad.2020.07.087
12. Jeong IJ, Ju HD, Dong HK, Yoon MS, Lee HJ. Comparative study of buffered 50% glycolic acid (pH 3.0) + 0.5% salicylic acid solution vs Jessner’s solution in patients with acne vulgaris. J Dermatol Treat. 2017;28(3):230–235. https://doi.org/10.1080/09546634.2016.1225962
13. Erbil H, Sezer E, Taştan B, Arca E, Kurumlu Z. Efficacy and safety of serial glycolic acid peels and a topical regimen in the treatment of recalcitrant melasma. J Dermatol. 2000;27(9):570–574. https://doi.org/10.1111/j.1346-8138.2000.tb02222.x
14. Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 342, 22.12.2009.
nim invazive. Mezoterapia sau tratamentele PRP susțin regenerarea tisulară și cresc calitatea dermului. Aceste metode pot fi utilizate individual sau combinate, în funcție de nevoile pacientului. Respectarea unui protocol corect, cu minimum 4 ședințe la intervale regulate, asigură un efect cumulativ vizibil. Un alt element important este controlul dinamicii musculare laterale. Ridurile periorbitale, cunoscute ca riduri „crow’s feet”, răspund eficient la tratamentul cu toxină botulinică. Injectarea corectă, în doze adaptate, relaxează musculatura fără a afecta expresivitatea naturală.
Majoritatea pacienților prezintă o combinație de pigmentare, linii fine și pierdere de volum. Din acest motiv, abordarea trebuie să fie integrată. Secvențierea corectă a tratamentelor este esențială. Se începe cu îmbunătățirea calității pielii și corecția pigmentării pleoapei inferioare. Se continuă cu tratamentul ridurilor dinamice. Corecția volumetrică se rezervă cazurilor selectate. În practică, numărul pacienților care necesită injectare cu acid hialuronic la nivelul șanțului lacrimal este redus.
Această abordare etapizată oferă rezultate stabile și naturale. Pielea devine mai uniformă, mai luminoasă și mai fermă. Aspectul obosit al regiunii perioculare se reduce semnificativ. Expresia feței se transformă într-una mai odihnită și mai pozitivă.
Dr. Amalia Anghel
Un nou val epidemic capătă contur - exantemul rujeolic
Rujeola, boala înalt contagioasă caracterizată prin febră ridicată, exantem, tuse și conjunctivită nu mai reprezintă o noutate. Deși metodele de prevenție sunt foarte bine cunoscute, rata îngrijorătoare de acoperire vaccinală duce la apariția tot mai frecventă a epidemiilor.
PDrd. Adrian Neculai
Medic Rezident Boli Infecțioase, INBI „Prof. Dr. Matei Balș”, UMF„Carol Davila”
Dr. Bianca Croitoru
Medic specialist Oncologie, INBI „Prof. Dr. Matei Balș”,
Lucrări
Dr. Mădălina Simoiu
Medic Primar Boli Infecțioase, INBI „Prof. Dr. Matei Balș”, UMF „Carol Davila”
entru a putea minimiza incidența cazurilor de rujeolă trebuie să avem în vedere diferitele stadii care caracterizează această patologie:
1. Perioada de incubație are o durată medie de 10-14 zile (în cazuri extreme putând dura între 6-21 de zile) și NU este descrisă de un tablou clinic.
2. Perioada pre-eruptivă are o durată mai scurtă, de numai 2-4 zile și este descrisă de triplul catar (ocular, nazal și traheobronșic). În această perioadă febra poate atinge valori de până la 40-40,5°C. În plus, pacientul dezvoltă o tuse seacă persistentă cu caracter iritativ. Catarul ocular presupune o conjunctivită cu fotofobie și edem palpebral, iar cel nazal este descris prin coriză.
3. Enantemul (Semnul Koplik) este vizibil cu până la 3 zile înaintea apariției exantemului, reprezentat de leziuni albicioase de dimensiuni mici pe un fond eritematos, vizibil în dreptul molarilor inferiori. Acest enantem dispare în mod frecvent odată cu debutul rash-ului.
4. Faza eruptivă sau rash-ul maculo-papulo-eritematos cu traiect descendent, apare la 14 zile de la un contact infectant. De la nivel retroauricular, erupția progresează către față și gât, extinzân-
du-se ulterior spre trunchi și membre. Elementele eruptive pot conflua și sunt prezente și la digito-presiune. După o perioadă de aproximativ 5-6 zile, erupția trece printr-o etapă de hiperpigmentare sau discretă descuamare.
Exantemul din rujeolă. Imaginea din stânga – elemente maculo-papulo-eritematoase în faza de hiperpigmentare. Imaginea din dreapta – caracterul confluant al erupției vizibil în special la nivel facial. Diagnosticul diferențial joacă un rol deosebit de important întrucât poate identifica alte boli eruptive cu potential contagios.
Rubeola (pojărelul) se caracterizează prin simptome generale mai ușoare comparativ cu rujeola. Un element distinctiv important este prezența adenopatiilor (ganglionilor limfatici măriți), în special în regiunea retroauriculară sau occipitală. Erupția cutanată este de obicei mai puțin extinsă și dispare într-un interval mai scurt decât în cazul rujeolei.
Roseola infantum (exantemul subit, determinat de virusul HHV-6) apare predominant la sugari și copiii mici. Boala debutează prin febră ridicată, care se remite brusc, iar imediat după scăderea temperaturii apare o erupție maculopapulară caracteristică.
Eritemul infecțios (a cincea boală, produsă de Parvovirusul B19) se remarcă prin apariția unei erupții faciale intense, descrisă frecvent ca aspect de „obraji pălmuiți” (Boala obrajilor pălmuiți). Ulterior, erupția se extinde pe trunchi și membre, unde capătă un aspect reticulat, asemănător unei rețele fine.
Infecțiile cu adenovirusuri și enterovirusuri pot determina conjunctivită
și erupții maculopapulare, fiind uneori asociate cu sindromul febrei faringoconjunctivale. Cu toate acestea, ele rareori reproduc evoluția tipică a rujeolei, caracterizată prin extinderea progresivă a erupției de la nivelul capului către restul corpului și prin simptomatologia prodromală severă.
Dengue poate intra în diagnosticul diferențial al rujeolei prin prezența febrei și a erupției cutanate, însă de regulă nu se asociază cu rinoree și conjunctivită. În schimb, pacienții prezintă frecvent dureri musculare și articulare intense („febra oaselor rupte”), cefalee marcată și o erupție cutanată cu evoluție caracteristică, care apare adesea după remiterea febrei. Mononucleoza infecțioasă determinată de virusul Epstein–Barr (EBV) se manifestă prin faringită accentuată, adenopatii generalizate și, frecvent, hepatosplenomegalie. Un element sugestiv este apariția unei erupții cutanate după administrarea eronată de ampicilină, situație întâlnită relativ frecvent la pacienții cu această infecție la care etiologia este confundată cu cea streptococică.
Bibliografie
1. Bester JC. Measles and Measles Vaccination: A Review. JAMA Pediatr. 2016 Dec 01;170(12):1209-1215.
2. Streinu-Cercel A, Aramă V, Calistru PI, eds. Boli infecțioase. Curs pentru studenți și medici rezidenți. Volumul 1. București: Editura Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”; 2019.
4. Goodson JL, Seward JF. Measles 50 Years After Use of Measles Vaccine. Infect Dis Clin North Am. 2015 Dec; 29(4):725-43. [PubMed: 26610423]
5. Desai AN, Majumder MS. What Is Herd Immunity? JAMA. 2020 Nov 24; 324(20):2113. [PubMed: 33074287]
6. Naureckas Li C, Kaplan SL, Edwards KM, Marshall GS, Parker S, Mary Healy C. What’s Old Is New Again: Measles. Pediatrics. 2025 Jun 01; 155(6) [PubMed: 40211105]
Vea ONICOVITT
Ulei antioxidant protector pentru unghii cu efect antimicrobian prin compoziție
Vitamina E + ulei esențial de Lime, Oregano și Tea Tree Oil
Indicații:
-menține în stare bună unghia și pielea periunghială (cuticula); -Indicat în cazuri de alterare unghială datorată agenților externi (ex: onicomicoză, distrofie, traumatism).
Fără coloranți, conservanți.
Testat pentru Nichel și Gluten.
Sticlă cu aplicator 7 ml
Vea SHAMPOO
Șampon antimătreață, calmează mâncărimea, pH neutru cu Climbazol și Pirocton Olamina
Indicații:
- pentru toate tipurile de păr, pentru spălare frecventă, - scalp uscat în urma dermatitelor
- Ajută la estomparea, netezirea și diminuarea aspectului vergeturilor și cicatricilor (noi sau vechi) cauzate de răni, arsuri, intervenții chirurgicale și acnee. Demonstrat clinic că acest produs reduce cicatricile. Calmează pruritul.
Fără parfum, coloranți, conservanți.
Testat pentru Nichel și Gluten.
Borcan 50 ml
Filme OTO
Spray auricular pe bază de Vitamina E
Ulei de curățare și igienă pentru canalul auditiv extern
Indicații:
- Eczema cronică a meatului acustic
- Previne formarea dopului de ceară
- Dizolvă dopul de ceară și facilitează eliminarea lui.
Fără arome, coloranți, conservanți, uleiuri esențiale.
Testat pentru Nichel și Gluten.
Flacon 20 ml, Fără gaz
Noi perspective terapeutice
în granulomul facial
Granulomul facial reprezintă o dermatoză inflamatorie cronică, benignă și rară caracterizată, din punct de vedere clinic prin prezența de papule, plăci sau noduli solitari sau multipli, de culoare roșu-brună sau violacee cu dimensiuni variabile. Leziunile sunt în special localizate la nivelul feței, având o suprafață netedă, cu orificii foliculare proeminente și numeroase telangiectazii în suprafață. În ciuda denumirii sale, această afecțiune nu are drept manifestare histopatologică formarea de granuloame.
ADr. Diana Dinulescu
Medic rezident
Dermatovenerologie, Spitalul
Universitar de Urgență Elias
Dr. Livia Cristiana Nițescu
Medic specialist
Dermatovenerologie, Spitalul
Universitar de Urgență Elias
Conf. Univ. Dr. Florica Șandru
Medic primar Dermatovenerologie,
Spitalul Universitar de Urgență Elias, UMF „Carol Davila“ București
ctualmente, având în vedere numărul limitat de date disponibile privind eficacitatea opțiunilor terapeutice precum și caracterul ei cronic și persistent, managementul terapeutic al acestei patologii rămâne o provocare.
Granulomul facial este o afecțiune rară, cu prevalență și incidență necunoscute. Apare cu predominanță la pacienți de sex masculin, într-un spectru larg de vârstă, între 20 și 85 de ani, cu o vârstă medie la diagnostic de 53 de ani.
Patogeneză
Întrucât examinarea histopatologică nu evidențiază prezența inflamației granulomatoase, termenul de „granulom” poate fi considerat impropriu. Examenul histopatologic relevă frecvent elemente de vasculită leucocitoclastică și inflamație a vaselor de calibru mic, sugerând o
formă localizată de vasculită cutanată a vaselor mici.
Etiologia rămâne însă incomplet elucidată, fiind propuse diverse mecanisme patogenice, incluzând reacții de hipersensibilitate, expunere cronică la radiații UV, traumatisme, infecții sau expunerea la radiații ionizante. De asemenea, studiile imunopatogenice au adus contribuții importante în înțelegerea mecanismelor implicate în dezvoltarea bolii. Imunofluorescența directă a evidențiat, în unele cazuri, depuneri de imunoglobuline și complement la nivelul vaselor dermice, susținând ipoteza unei reacții de hipersensiblitate mediată de complexe imune. Totuși, aceste constatări sunt inconstante, ceea ce sugerează implicarea unor mecanisme patogenice suplimentare, precum creșterea producției de interleukină-5 (IL-5) și expansiunea clonală a limfocitelor T CD4+. IL-5 ar putea avea un rol în recrutarea eozinofilelor, acestea reprezentând o componentă celulară caracteristică infiltratului inflamator observat în granulomul facial.
Diagnostic
Din punct de vedere clinic, granulomul facial se manifestă cel mai frecvent prin leziuni unice, de tip papulă, placă sau nodul, de culoare roșu-brună sau violacee, localizate predominant la nivelul feței, în special pe frunte, obraji și nas. Deși forma solitară este tipică, aproximativ o treime dintre pacienți pot prezenta leziuni multiple. Afectările extrafaciale, izolate sau asociate celei faciale, sunt rare. Leziunile sunt în general asimptomatice, putând fi uneori însoțite de prurit discret sau ulcerații, prezentând o evoluție cronică, cu persistență îndelungată și regresie spontană excepțională.
Din punct de vedere morfologic, au fost descrise și variante clinice particulare, rare, dintre care amintim forma “rhinophyma-like”, caracterizată printr-un proces inflamator marcat cu deformarea conturului nazal și varianta keloidian, care se prezintă sub forma unor plăci sau noduli fermi bine delimitați.
În plus, granulomul facial se poate asocia cu patologii precum fibroza angiocentrică eozinofilică (EAF), aceasta fiind cea mai frecvent raportată entitate asociată. Totodată, au fost descrise asocieri izolate cu boli sistemice autoimune, precum artrita reumatoidă și sindromul Sjögren, sugerând posibile mecanisme imunologice comune.
Diagnosticul granulomului facial se bazează pe corelarea datelor clinice cu examenul histopatologic.
Confirmarea diagnosticului necesită biopsie cutanată cu examinarea întregii grosimi a tegumentului.
Histopatologic, granulomul facial se caracterizează printr-un infiltrat inflamator polimorf dermic alcătuit din neutrofile, eozinofile, limfocite, histiocite şi plasmocite, asociat frecvent cu prezența unei zone Grenz şi cu modificări vasculare sugestive. Zona Grenz este reprezentată de o bandă îngustă de derm papilar relativ indemnă, situată între epiderm şi infiltratul inflamator subiacent.
Rolul dermatoscopiei rămâne insuficient definit, însă au fost descrise câteva elemente sugestive, precum fondul roz al leziunii, vasele ramificate, striațiile al-
PIELE IRITATĂ ȘI DETERIORATĂ
CICAPRO®Cream SPF50+
Susține repararea rapidă a pielii și previne apariția petelor după inflamație
REPARĂ
PROTEJEAZĂ
Extract de Ciulin de Bumbac
Performanță demonstrată comparativ cu
Unt de cacao
CALMEAZĂ ȘI HRĂNEȘTE
Polizaharid care formează o peliculă protectoare
Efect
TEXTURĂ INOVATOARE
CICAPRO®Cream
REPARARE DE ZI Zonă expusă
Reaplicare recomandată la fiecare 2
REPARARE DE ZI Zonă neexpusă
REPARARE DE NOAPTE Orice zonă
Centella asiatica
Articole de specialitate
bicioase și ariile galben-brune atribuite depozitelor de hemosiderină.
Deși afecțiunea este benignă și, în majoritatea cazurilor, lipsită de simptomatologie subiectivă, caracterul său cronic și impactul estetic semnificativ determină frecvent necesitatea instituirii unui tratament. Raritatea bolii și lipsa studiilor controlate au împiedicat elaborarea unor ghiduri terapeutice standardizate.
Tratament
În prezent, inhibitorii topici de calcineurină, corticosteroizii locali și crioterapia reprezintă cele mai utilizate opțiuni terapeutice.
Tacrolimusul topic este considerat de numeroși autori tratamentul de primă intenție, în special pentru leziunile faciale, datorită profilului favorabil de siguranță și riscului redus de atrofie cutanată sau cicatrizare. Multiple rapoarte de caz au descris ameliorări importante și chiar remisiuni complete după câteva luni de tratament, inclusiv la pacienții refractari la alte terapii.
Crioterapia constituie o alternativă eficientă, fiind asociată cu rate ridicate de răspuns terapeutic în unele serii de cazuri. Totuși, utilizarea sa poate fi limitată de efecte adverse precum hipopigmentarea, modificările pigmentare persistente și cicatrizarea. În anumite situații, asocierea crioterapiei cu administrarea intralezională de corticosteroizi a demonstrat rezultate favorabile.
Corticosteroizii topici și intralezionali rămân o opțiune terapeutică frecvent utilizată. Deși pot determina ameliorări clinice semnificative, eficacitatea lor este variabilă, iar administrarea prelungită poate induce atrofie cutanată, telangiectazii și alte efecte adverse locale.
În cazurile refractare, pot fi luate în considerare terapii sistemice sau procedurale. Laserul Dye pulsat (pulsed dye laser, PDL) a demonstrat beneficii cosmetice importante, în special prin reducerea componentei vasculare a leziunilor. Dapsona orală poate induce răspunsuri terapeutice semnificative, însă utilizarea sa necesită monitorizare hematologică atentă și evaluarea prealabilă a deficitului de glucozo-6-fosfat dehidrogenază (G6PD).
Alte opțiuni raportate în literatura de specialitate includ dapsona topică, antimalaricele de sinteză, colchicina,
Prognostic și concluzii
Granulomul facial prezintă de obicei o evoluție cronică și persistentă, remisiunea spontană fiind rar raportată. În absența tratamentului, leziunile tind să persiste ani de zile, cu impact estetic semnificativ. Deși inhibitorii topici de calcineurină, corticosteroizii și crioterapia rămân principalele opțiuni terapeutice, datele recente indică un interes crescând pentru terapiile țintite și strategiile combinate. Cu toate acestea, nivelul actual al dovezilor este limitat, majoritatea informațiilor provenind din rapoarte de caz și serii restrânse de pacienți. Sunt necesare studii prospective și multicentrice pentru definirea unor algoritmi terapeutici standardizați și pentru evaluarea eficacității pe termen lung a noilor opțiuni terapeutice.
inhibitorii Janus kinazei (JAK), rituximabul intralezional, laserul CO2, laserul KTP (Potassium Titanyl Phosphate), dermabraziunea, excizia chirurgicală și fotochemoterapia PUVA. Cu toate acestea, dovezile privind eficacitatea acestor intervenții provin aproape exclusiv din rapoarte izolate de caz sau serii mici de pacienți.
Perspective terapeutice recente
În ultimii ani, literatura de specialitate a evidențiat extinderea opțiunilor terapeutice pentru formele refractare de granulom facial. Au fost raportate răspunsuri parțiale sau complete la terapii țintite și imunomodulatoare, precum rituximabul intralezional și ruxolitinibul topic. Aceste observații susțin implicarea unor căi imunologice complexe în patogeneza bolii și sugerează posibilitatea dezvoltării unor strategii terapeutice mai specifice.
În paralel, abordările combinate care includ terapii laser ablative sau vasculare, asociate sau nu cu proceduri chirurgicale, par să ofere rezultate superioare în leziunile cronice, în care predomină fibroza. Aceste date subliniază importanța individualizării tratamentului în funcție de caracteristicile clinice și evolutive ale leziunilor.
De asemenea, eficacitatea observată a minociclinei în anumite cazuri susține rolul infiltratului neutrofilic în patogene-
za unor variante clinice ale bolii și sugerează noi direcții terapeutice. Beneficiul său pare să fie legat de propietățile antiinflamatoare și imunomodulatoare, în special de inhibarea activării și recrutării neutrofilelor.
Bibliografie
1) Joly, E et al. “Intralesional rituximab treatment for atypical refractory granuloma faciale.” Annales de dermatologie et de venereologie vol. 148,4 (2021): 272274. doi:10.1016/j.annder.2021.06.001
2) Wong, Alan et al. “Topical ruxolitinib for the treatment of granuloma faciale.” JAAD case reports vol. 36 73-74. 24 Apr. 2023, doi:10.1016/j. jdcr.2023.04.013
3) Bayne, Kilee et al. “Successful Novel Treatment of Granuloma Faciale Using CO2 Emulated Er:YAG Laser Ablation.” Plastic and reconstructive surgery. Global open vol. 9,10 e3847. 7 Oct. 2021, doi:10.1097/ GOX.0000000000003847
4) Ha-Wissel, Linh et al. “Surgery followed by 585 nm pulsed-dye laser therapy in the treatment of granuloma faciale.” Skin health and disease vol. 3,4 e230. 19 Mar. 2023, doi:10.1002/ski2.230
5) Liu, Lin et al. “A Case of Granuloma Faciale Successfully Treated with Minocycline.” Clinical, cosmetic and investigational dermatology vol. 16 2337-2339. 29 Aug. 2023, doi:10.2147/ CCID.S425239
Proprietăți
Regenerantă
Contribuie la refacerea pielii
CREMĂ HIDRATANTĂ CALMANTĂ
Extractul de ovăz
(proteine, minerale și glicozide)
Efect calmant și nutritiv. Amidonul din ovăz
susține regenerarea pielii și amplifică acțiunea nutritivă a cremei.
Extractul de orez
(proteine, vitamine și antioxidanți)
Proprietăți emoliente, reparatoare și antiiritante
Glicerolat de amidon
Crema cu proteine vegetale hidratează și hrănește pielea sensibilă, iritată, cu tendință atopică.
afectate de dermatită atopică, reducând roșeața și senzația de disconfort
Hidratantă
Menține un nivel optim de hidratare și previne deshidratarea accentuată
Calmantă
Reduce iritațiile, mâncărimea și roșeața asociate dermatitei atopice
Emolientă și nutritivă
Amidonul sub formă de glicerolat potențează efectele nutritive și regeneratoare ale cremei
Prin textura sa hidrofilă, produsul formează un film protector non-gras. se absoarbe rapid în piele asigură o hidratare de lungă durată
Indicații:
Îngrijirea zilnică a pielii atopice, sensibile sau predispuse la iritații. Poate fi aplicată pe pielea delicată a nou-născuților și copiilor, imediat după baie, pentru un efect nutritiv și protector. Potrivită pentru utilizare frecventă, atât la adulți, cât și la copii, inclusiv la nivelul feței.
str. Industriilor nr. 16, sector 3, București, ROMÂNIA
Treponema pallidum: dezbateri asupra originii
Autorul trece în revistă formele de boală produse de diversele treponeme înrudite: Pian, Bejel, Pinta și Sifilis. Expune pe scurt cele trei teorii existente cu privire la apariția treponemei sifilitice: teoria columbiană Rotschild, teoria pre-columbiană Hackett și teoria unitariană Hudson. Pe baza studiilor recente de genetică moleculară și descrierea ADN a diverselor treponeme existente propune o interpretare personală a datelor istorice și biologice, conform căreia se poate identifica o evoluție treptată a treponemelor de la formele pur animale către boli afectând omul: la început ca pian în Africa, transformat în bejel în Asia și probabil într-o formă apropiată sifilisului în Americi, datorită izolării acestora de restul lumii. Din America a trecut în Europa și de aici în restul lumii ca o nouă formă de treponemă patogenă, cea mai agresivă dintre toate.
TUMF „I.Hațieganu” Cluj, Dept.Dermatologie
reponema pallidum var. pallidum aparține genului Spirochetales, familiei Spirochetacee, împreună cu alte treponeme patogene pentru om: Treponema pallidum var.pertenue pentru Pian, Treponema pallidum var.endemicum pentru Bejel și Treponema carateum pentru Pinta. Există treponeme patogene pentru primate, precum cimpanzeii și babuinii, patogene pentru șoareci, precum Treponema paraluiscuniculi și foarte multe alte specii de treponeme ne-patogene, comensale în cavitatea bucală a mamiferelor.
Treponemele patogene produc la om boli cu o evoluție în oarecare măsură comparabilă cu cea a Sifilisului european, dar cu transmitere în principal non-venerică, de regulă prin contact direct.
Boala numită Pian sau Framboesia, prezentă în Africa Ecuatorială, cu climat cald și umed, apare aproape exclusiv la copii și evoluează în trei faze: o ulcerație gigantă nedureroasă la locul primo-infecției asociind adenopatie, secundar papule ulcerate mai mici diseminate pe corp și pentru 10% din bolnavi prezintă și o fază terțiară cu gome de tip sifilitic subcutanate și osoase. Nu afectează SNC, aparatul cardio-vascular și nu se transmite vertical mamă – făt.
Bejelul afectează în prezent Africa Sahariană și Arabia Saudită, zone cu climat cald și uscat, tot în trei faze: leziunea primară apare peribucal la copii și ca un șancru primar la adulți, în faza secundară apar papule scuamoase și unele ulcerate, disemina-te pe corp cu co-afectare obligatorie a oaselor lungi și terțiar gome subcu-
tanate și osoase cu distrucție nazală. În rare cazuri, poate produce și afectări ale SNC, aparatului cardio-vascular precum și prezenta o transmitere verticală mamă – făt.
Pinta este prezentă pe o arie restrânsă în zona Anzilor Cordilieri din America de Sud, este produsă de singura treponemă patogenă suficient de diferită ca ADN de treponema sifilisului ca să fie clasificată ca specie aparte (celelalte sunt o singură specie cu diferite variante geografice) și clinic se manifestă discret, prin pete vitiligoide anturate de halo hiperpigmentat, dezvoltate pe extremități și față, fără afectări interne și se remarcă printr-o perioadă de incubație foarte lungă, de ani.
Toate trei afecțiunile treponemice descrise au o transmitere non-venerică, prin contact direct cu secrețiile de suprafață ale unui bolnav, secreții care conțin sute de mii de treponeme, iar ca să se dezvolte e obligatorie prezența unei leziuni cutanate pre-existente.
Pe de altă parte există Sifilisul, descris inițial în Europa, cu transmitere predominant venerică (rar posibilă și prin contact direct al pielii deja lezate cu leziuni ulcerative purtătoare de treponeme vii), cu transmitere verticală ca regulă, evoluție tri-stadială cu co-afectări interne multiple și teste serologice de mare specificitate.
Istoria evoluției acestei afecțiuni în Europa este bine documentată: a apărut în mod evident imediat după descoperirea Americii, probabil adusă de marinarii lui Columb și ulterior de nenumărați conquistadori reîntorși în Spania. Între 1500 și 1700 Europa a fost devastată continuu de războaie care au purtat mase de soldați între aprope toate țările europene, ceea ce a favorizat la maxim răspândirea bolii (bordelul a însoțit întotdeauna armatele), plus lipsa oricărui tratament sau idei medicale corecte asupra cauzei. Cel puțin transmiterea venerică a fost evidentă. Prin docu-
mentele de epocă putem urmări evoluția în secole a bolii: dacă în prima sută de ani a avut în general o evoluție deosebit de gravă, cu leziuni adesea fatale în 2 -5 ani sau cu infirmități majore, ulterior aspectele clinice devin lent de-a lungul a trei secole mai puțin dramatice și se stabilizează o evoluție tri-stadială exactă. Din 1909 apare primul tratament eficace pe bază de arsen – Salvarsanul, iar după 1942, odată cu producția industrială a penicilinei, tratamentul nu a mai reprezentat o problemă insurmontabilă.
Colonialiștii europeni au răspândit ulterior acestă variantă de treponemă cu transmitere veneriană peste tot în restul lumii. Problema este cum a apărut Treponema pallidum pallidum, intens patogenă?
Ipoteza zisă „columbiană„ lansată de Rotschild (fără legătură cu bancherii cu același nume) în 1960 a pornit de la observația sa că unele fragmente osoase vechi de peste 1.000.000 de ani, de la Homo erectus, au leziuni interpretabile ca fiind treponemice. Specia Homo erectus a evoluat în timp către speciile umane cunoscute (noi, Homo sapiens, Homo neanderthalensis, Homo denisovanus, Homo florensis și probabil și alte specii inteligente și sociale), dar azi a mai supraviețuit doar specia nostră, moștenind probabil o treponemă patogenă. Aceasta ar fi produs inițial un analog al bolii Pian de azi, prima oară în Africa de Est, zona tropicală, apoi a evoluat odată cu migrația umană către est prin teritorii mult mai aride spre un analog al bolii Bejel de azi (supranumită și sifilisul arab, azi), pentru ca în cele din urmă să ajungă în Americi acum 15.000 de ani. Americile au fost complet colonizate de la nord (oamenii au trecut la pas peste strâmtoarea Behring, care era teren uscat în perioada glaciară datorită nivelului scăzut al oceanelor; încălzirea climatică naturală care a pus capăt ultimei ere glaciare a început acum 12.000 de ani, zona Behring a fost inundată, iar populația umană a Americilor
Prof. Univ. Dr. Alexandru Tătaru
a rămas aproape complet izolată). Posibil ca această izolare să fi produs două variante de treponeme patogene umane: una este treponema carateum, care produce boala numită Pinta și care treponemă este suficient de deosebită ca ADN pentru a fi considerată o specie aparte; și treponema pallidum pallidum care a câștigat în timp o mobilitate sporită, ceea ce i-a permis să poată străbate activ o mucoasă perfect integră – cu alte cuvinte i-a permis să se poată răspândi pe calea contactului sexual.
Ipotaza „pre-columbiană” a fost inițiată de Hackett în 1963. El a pornit de la modificări osoase interpretabile ca datorate unei variante de treponemă, modificări prezente în vestigii găsite în aria Asiei și a Europei, datând de câteva zeci de mii de ani, din Paleolitic (ca și în cazul precedent, nu se poate afirma cu certitudine cauza treponemică a acestor leziuni osoase). Hackett crede că prima treponemă ar fi fost de fapt treponema carateum, transmisă la om de la maimuțele primate, în aria Africii ecuatoriale; argumentul principal pentru un transfer de la animal este faptul că Pinta are o incubație neobișnuit de lungă la oameni. În timp, această treponemă ar fi evoluat în Africa către treponema pertenue, manifestă ca pian, acum circa 10.000 de ani, ulterior către treponema endemicum odată cu migrația umană către Asia, producând bejelul, acum circa 7000 de ani. În Americile izolate geografic boala ar fi persistat ca și Pinta în zona Anzilor Cordilieri. Concomitent, treponema endemicum prezentă în Asia ar fi evoluat lent în treponema pallidum mai agresivă, cu transmitere sexuală, atâta doar că relatările vechi au confundat permanent afecțiunea fie cu lepra, fie cu alte boli. Această teorie însă nu explică episodul grav de endemie sifilitică apărut în Europa imediat după descoperirea Americii, fapt care cu greu poate fi considerat o coincidență.
Ipoteza unitariană, propusă de Hudson, afirmă că toate treponematozele, non-venerice cât și venerice, sunt produse pornind de la un unic agent patogen străvechi, care a evoluat în timp, probabil sub presiunea modificatoare a diverselor climate la care s-au adaptat populațiile umane. Conform acestei ipoteze, primele forme de boală ar fi apărut în Africa subsahariană, în perioada paleolitică, posibil prin contacte piele la piele cu primate infectate, sub forme clinice probabil asemănătoare cu pianul de azi, în principal la copii. În ariile geografice mult mai uscate ale Asiei s-ar fi transformat în ceva analog
bejelului de azi; în Americi s-ar fi transformat din nou într-un analog al pianului, iar în zonele muntoase izolate, în Pinta de azi. Apoi agentul patogen de tip pian a fost dus în Europa, unde ar fi devenit sifilisul cu transmitere venerică cunoscut azi. Biologia treponemelor și studiile genetice demonstrează cu certitudine înrudirea lor. Toate reacțiile serologice de depistare a Treponemei pallidum pallidum europene sunt pozitive și în cazul celorlalte infecții treponemice, non-venerice, chiar și cele mai specifice – dovadă că antigenele de suprafață bacteriană sunt aceleași. Variabilitatea genetică indică prin așa-numitul „ceas molecular„ o origine relativ mai recentă decât cea presupusă de Rotschild, origine care nu depășește 20.000 – 30.000 ani, în Paleolitic. În concluzie, putem pleca în raționament de la următoarele date și elemente comune ale celor trei ipoteze:
Treponemele comensale și unele patogene sunt prezente la primatele din Africa sub-sahariană, ceea ce asigură existența unui bazin zoonotic de persistență.
Toți agenții bacterieni patogeni cunoscuți, indiferent de boala pe care o produc la om, evoluează în timp și spațiu.
Pentru un mare număr de boli umane a fost dovedită originea animală a agentului patogen.
Astfel, e foarte probabil ca cel puțin o treponemă patogenă să fi trecut de la primate la om, mai degrabă la copii, prin contact direct piele la piele, undeva în aria Africii ecuatoriale; apoi a continuat să persiste în cadrul populațiilor umane, cu manifestări cel mai probabil de tip pian, indefinit. Fenomenul e posibil să se fi petrecut între 30.000 și poate 70.000 de ani în urmă.
Ulterior, odată cu migrațiile umane către Asia, agentul patogen a evoluat lent către varianta care produce azi bejelul, devenind mai intens agresivă – bejelul se poate transmite și sexual, poate afecta intern nu numai oasele, dar și SNC, sistemul cardio-vascular, ochii și rar e posibilă transmiterea verticală de la mamă la făt.
Probabil a ajuns în Americi tot ca un analog de bejel, colonizarea noului continent începând acum circa 15.000 de ani. După sfârșitul ultimei epoci glaciare, acum 12.000 de ani, nivelul mărilor a crescut, Americile au rămas timp de milenii complet izolate de restul lumii și astfel au apărut condiții favorabile pentru o nouă schimbare în biologia treponemei: e probabil ca mobilitate treponemei să fi crescut ca urmare
a unor mutații spontane sau induse de mediul diferit, ceea ce i-a conferit capacitatea de a străbate activ o mucoasă și astfel să se transmită predominant pe cale sexuală. Nici o altă treponemă nu este capabilă de așa ceva, iar ca să dezvolte o infecție tegumentară toate treponemele, inclusiv varianta agresivă T. pallidum pallidum necesită pre-existența unei leziuni cutanate.
O altă observație istorică certă este aceea că întotdeauna când un agent patogen trece de la o populație-gazdă, care s-a obișnuit cu el de milenii și are deja un teren imunitar pregătit, la o populație naivă, de prim contact, formele de boală dezvoltate în cadrul populației naive sunt excepțional de grave.
Credem că exact acest fenomen s-a întâmplat atunci când o sușă de treponema pallidum prezentă de milenii într-o populație umană izolată a fost brusc transferată într-o altă populație umană complet nepregătită imunologic - și în Europa s-a instalat endemia sifilitică așa cum o cunoaștem, începând cu anul 1500. Hazardul istoric a permis Europei să dezvolte prima o civilizație industrială, cu o putere militară incomparabil mai mare decât cea restului lumii și asta a condus la colonizarea întregii lumi de către europeni. În mod firesc, armatele și colonialiștii au dus agentul patogen provenit din Americi în toate populațiile cucerite, populații care de asemenea erau naive imunologic față de acestă variantă de treponemă patogenă, rămasă în izolare perfectă timp milenii în interiorul populației băștinașe de amerino-indieni.
Bibliografie selectata:
1. Leptospirosis: Larry M. Bush, MD, FACP, Charles E. Schmidt College of Medicine, Florida Atlantic University; Maria T. Vazquez-Pertejo, MD, FACP, Wellington Regional Medical Center (Reviewed By Christina A. Muzny, MD, MSPH, Division of Infectious Diseases, University of Alabama at Birmingham), Reviewed/Revised Jan 2025
2. Bejel, Pinta, and Yaws: Larry M. Bush, MD, FACP, Charles E. Schmidt College of Medicine, Florida Atlantic University; Maria T. Vazquez-Pertejo, MD, FACP, Wellington Regional Medical Center (Reviewed By Christina A. Muzny, MD, MSPH, Division of Infectious Diseases, University of Alabama at Birmingham, Reviewed/Revised Jan 2025
• Vulvovaginită (inclusiv în perioada prepubertară)
• Vulvodinia
• Lichen scleros/plan
• Lichen simplex cronic
• Post rejuvenare vaginală
• Escoriație vaginală
• Episiotomie
• Dermatită legată de incontinență
• Erupții cutanate de scutec
• Hemoroizi și fisuri anale
• Dermatită alergică și iritantă
• Sindromul Sjogren
StrataMGT este potrivit pentru utilizarea pe termen scurt și lung.
pentru dovezi clinice publicate
Cum tratez Acneea în 2026
Acneea este considerată a fi o suferință a glandelor sebacee care sunt biciuite să producă sebum în exces. Biciuirea se realizează prin stres, dietă, hormonii personali (pubertate, ovare micropolichistice, terapii hormonale, suplimente alimentare de sporire a sintezei de testosteron, prin anticoncepționale orale, etc.) dar și prin predispoziție genetică.
FG-ral (R) Prof. Univ. Dr. Ioan Nedelcu, CMI Nedelcu Ioan, Str Veronica Micle nr. 15, sector 1, București, Tel 0722.55.37.34, www.drnedelcuioan.ro
ormele clinice de acnee sunt diferite ca tip de leziuni primare, intensitate de manifestare, extindere lezională, afectarea și a altor zone decât a feței, prezența și intensitatea complicațiior cicatriceale.Toate aceste aspecte sunt bine cunoscute de dermatologi și nu necesită detalierea aici.
Terapia acneei trebuie personalizată în raport de acești factori și de comorbiditățile existente și necesită cooperarea între dermatolog, ultrasonografist, endocrinolog și un laborator de calitate. Se discută trei nivele de intensitate terapeutică:
1
Nivelul unu este reprezentat de utilizarea terapiilor locale, unele empirice, altele prin utilizarea de diferite creme din proprie inițiativă, la sfatul familiei, sfatul prietenilor sau al farmaciștilor.
2
Nivelul doi este un nivel medicamentos și necesită asocierea de medicații eficiente: vitaminele pielii, antibiotice sistemice dedicate, echilibrare hormonală, dermatocosmetice dedicate, dietă și terapie instrumentală antiacneică și anticicatriceală. Deosebit de important, mai ales pentru fete și femei, este controlul ovarului micropolichistic decelat prin ultrasonografie și eventual dozări hormonale, prin terapie anticoncepțională sau atunci când anticoncepționalele nu sunt dorite sau nu pot fi administrate din cauza altor patologii asociate, prin terapie hormonală dedicată prescrisă de
medicul specialist endocrinolog. Experiența clinică demonstrează că rezultatele cele mai bune sunt obținute atunci când tratamentul nu se limitează exclusiv la leziunile vizibile, ci urmărește și corectarea cauzelor care au determinat apariția acestora, de aceea investigațiile endocrinologice, evaluarea statusului metabolic și analiza stilului de viață reprezintă elemente importante în elaborarea unui protocol terapeutic eficient.
Pentru tratamentul dermatocosmetic al acneei folosesc linearul pentru ten gras şi acneic din gama Deuteria Lux care conține emulsie demachiantă, loțiune tonică, cremă de zi pentru ten gras şi acneic, o cremă de gomaj profund şi un şampon regenerator antiseboreic şi antiscuamă. Acest linear îl completez cu cremele şi gelurile dedicate terapiei fazei clinice şi/sau fazei infraclinice a acneei.
Paleta terapiilor instrumentale utilizabile este foarte largă. Frecvent utilizez dermabraziunea sau jetpeelul asociate cu dispozitive LED sau Peelinguri antiacneice asociate cu dispozitive LED. Pentru controlul mai bun al cicatricilor folosesc microneedlingul, terapiile IPL și laserul Fraxel în monoterapie sau asociate cu terapiile PRP de bioregenerare cu celule stem și hormoni de creștere endogeni.
3Nivelul trei este cel care se adresează formelor grave de acnee sau/și formelor non respondente la nivelul precedent de tratament. Aici vorbesc de isotretinoin în administrare sistemică, cu respectarea tuturor precauțiilor și prevederilor legale privitoare la această terapie.
În majoritatea cazurilor, acneea se asociază cu seboree fluidă și/sau scuamoasă a scalpului, pentru care folosesc șamponul Deuteria regenerator și antiscuamă care a adus rezultate deosebit de mulțumitoare tuturor pacienților mei.
Un aspect frecvent neglijat de pacienți este necesitatea continuității tratamentului. Acneea este o afecțiune cronică, cu perioade de ameliorare și recădere, iar întreruperea prematură a terapiei după obținerea unor rezultate inițiale favorabile conduce adesea la reapariția leziunilor. Din acest motiv, tratamentul activ trebuie urmat de o etapă de întreținere, adaptată fiecărui pacient, cu scopul menținerii rezultatelor obținute și prevenirii formării de noi leziuni și cicatrici.
În practica mea, abordarea terapeutică urmărește nu doar vindecarea leziunilor acneice, ci și îmbunătățirea calității pielii, normalizarea secreției sebacee, prevenirea recidivelor și corectarea complicațiilor estetice asociate. Obiectivul final este obținerea unei pieli sănătoase, cu aspect natural, și creșterea confortului psihologic și social al pacientului, având în vedere impactul important pe care acneea îl poate avea asupra imaginii de sine și a calității vieții.
Experiența acumulată în managementul acestei patologii confirmă faptul că succesul terapeutic este rezultatul unei colaborări strânse între pacient şi echipa medicală, al respectării recomandărilor prescrise şi al utilizării unei strategii terapeutice personalizate, adaptate permanent evoluției clinice şi particularităților fiecărui caz.
Produse pentru faţă
Cremă universală antirid şi anti îmbătrânire cutanată
Produs cosmetic creat special pentru prevenirea apariției și tratarea ridurilor de expresie și întârzierea îmbătrânirii cutanate. Blochează peroxidarea grăsimilor și inhibă puternic colagenazele induse prin acțiunea razelor ultraviolete, crește rezistența față de agresiunea oxidativă internă și externă, radiații ultraviolete, smog și poluanți. Redă aspectul suplu și mătăsos al tenului și protejează pielea de îmbătrânirea prematură. Se aplică seara, pe față, gât și decolteu, pe pielea demachiată și tonifiată cu produsele Deuteria Lux.
Mod de prezentare: Borcan 30 ml.
Cremă de zi pentru ten gras şi acneic
Produs cosmetic realizat pentru îngrijirea tenului gras și acneic, având un efect marcat normalizator al compoziției și cantității
sebumului, antiiritant, antiinflamator, antiseptic, antifungic, tonic și purificator. Netezește și calmează tenul gras și acneic și favorizează formarea țesutului cutanat normal și sănătos.
Mod de prezentare: Borcan 50 ml
Şampon regenerator antiscuamă
Regenerarea părului și pielii capului, scuame rebele, mâncărimea și roșeața scalpului.
Mod de utilizare: Se va aplica șamponul pe părul umed masând ușor. Se va îndepărta spuma prin clătire cu apă. Se va șampona a doua oară cu spumă din abundență. Se va lăsa spuma pe cap câteva minute apoi se va clăti părul. Se va evita pătrunderea spumei în ochi. În cazul în care spuma a ajuns în contact cu ochii, se va clăti cu apă rece din abundență.
Se recomandă ca părul să fie spălat cu păstrarea spumei pe cap câteva minute de 1-2 ori pe săptămână. La nevoie părul poate fi spălat mai des. Mod de prezentare: Flacon 125 ml.
PRX-T33
Fără frosting || Fără exfloliere || Fără foto sensibilizare Primul dispozitiv de biorevitalizare fără ace
PRX-T33 este un dispozitiv medical care conține:
• Biorevitalizare
• Foto-aging: revitalizarea pielii de pe față, gât, decolteu, corp
• Cicatrici atrofice
• Vergeturi
• Terapii combinate cu injectabile de biorevitalizare și fillere, microneedeling, laser fracțional diodă sau CO2, fire resorbabile PDO, PRP
Tratamentul se completează cu linia de produse de mentenanță pentru acasă
De la semnul „UGLY DUCKLING“ la monitorizarea digitală: schimbarea paradigmei
în diagnosticul melanomului cutanat
Diagnosticul precoce al melanomului este o preocupare constantă, dat fiind că localizarea sa “la vedere“, crează premisele de a-l surprinde în stadii incipiente. Introducerea dermatoscopiei în evaluarea clinică a fost o adevarată revoluție, cu rafinarea în timp a metodelor de identificare sau de monitorizare. Termenul de Ugly Duckling se referă la conceptul conform căruia o leziune melanocitară care se diferențiază de restul nevilor unui pacient, trebuie considerată suspectă. În ultimele două decenii, apariția dermatoscopiei computerizate, a cartografierii corporale -TOTAL BODY MAPPING, a dermatoscopiei digitale secvențiale -SDDI, a modificat radical felul în care sunt evaluate leziunile melanocitare. Date actuale sugerează că multe dintre melanoamele incipiente nu dezvoltă suficiente criterii dermatoscopice pentru diagnosticare și devin recognoscibile doar prin evoluția în timp. Analizăm în acest articol tranziția de la evaluarea clinică și dermatoscopică statică, la urmărirea în dinamică a acestor leziuni și a felului în care criterii structurale fine pot deveni revelatoare, introducând o nouă dimensiune diagnostică: evoluția în timp.
DMedic primar Dermatologie, ATOPYX MEDICAL HUB
iagnosticarea precoce a melanomului rămâne, alături de măsurile preventive, elementul cheie asociat unui prognostic favorabil și unei mortalități reduse. Dermatoscopia inițială s-a bazat pe analiza pattern-urilor morfologice și pe identificarea criteriilor statice de malignitate.
În 1998, Grob și Bonerandi au introdus conceptul „Ugly Duckling“, observând că majoritatea nevilor unui individ tind să împărtășească trăsături comune. Ulterior, Zalaudek a evidențiat conceptul de “signature nevus pattern”, demonstrând că majoritatea nevilor unui individ împărtășesc un model dermatoscopic dominant, reiterând ideea că leziunile care se abat de la acest tipar devin suspecte și trebuie investigate suplimentar.
Conceptul a devenit rapid unul dintre cele mai utile instrumente clinice pentru identificarea melanomului precoce.
Evoluția și perfecționarea dermatoscopiei a evidențiat însă treptat o limitare fundamentală a acestei abordări: melanomul precoce nu este întotdeauna „diferit” la un anumit moment, ci poate deveni diferit prin evoluție.
Limitele metodei „Ugly Duckling“
Semnul „Ugly Duckling” are o valoare clinică incontestabilă, însă prezintă mai multe limitări:
Dr. Mirela Cherciu
- dependența de existența unui tipar nevic dominant;
- sensibilitate redusă la pacienții cu puțini nevi;
- existenta mai multor leziuni „ugly” la pacienții cu sindromul nevilor atipici;
- dificultatea identificării melanoamelor foarte precoce;
- caracterul subiectiv al evaluării.
Mai multe studii au demonstrat că anumite melanoame detectate ulterior prin monitorizare digitală nu prezentau criterii dermatoscopice suficiente pentru excizie la examinarea inițială. Aceste leziuni au atras atenția doar după apariția unor modificări structurale subtile observate prin monitorizare în timp.
Apariția conceptului de evoluție digitală
Introducerea Total Body Mapping și SDDI a permis documentarea obiectivă a evoluției leziunilor melanocitare.
Spre deosebire de evaluarea clasică bazată pe o singură examinare, monitorizarea digitală permite:
- identificarea apariției unor leziuni noi;
- detectarea modificărilor minimale de structură;
- evaluarea modificărilor de distribuție a pigmentului;
- compararea secvențială a imaginilor dermatoscopice;
- reproducerea condițiilor similare de preluare a imaginilor dermatoscopice.
Mai multe studii au demonstrat că monitorizarea secvențială crește sensibilitatea diagnosticului în populațiile cu risc crescut și permite identificarea unor melanoame care nu îndeplineau criteriile clasice la momentul inițial al evaluării.
De la asimetria morfologică la asimetria temporală
Asimetria reprezintă unul dintre pilonii dermoscopiei moderne. În mod tradițional, aceasta descrie distribuția neuniformă a culorilor și structurilor într-o leziune. Monitorizarea digitală introduce însă un nou concept: asimetria temporală, definită ca apariția unor modificări structurale sau cromatice care determină abaterea unei leziuni de la propriul său model de stabilitate. Astfel, o leziune poate fi perfect simetrică la un moment dat,
dar să devină suspectă prin modificarea progresivă a rețelei pigmentare, apariția unor structuri noi sau creșterea asimetrică observată în secvențele de monitorizare. Conform acestui concept, criteriul central nu mai este doar aspectul leziunii, ci comportamentul său biologic exprimat prin schimbarea în timp.
Studiile privind dermoscopia digitală secvențială au demonstrat că:
- modificarea în timp reprezintă unul dintre cei mai sensibili indicatori ai melanomului precoce;
- o parte dintre melanoame sunt detectate exclusiv datorită modificărilor observate la controalele succesive;
- monitorizarea digitală reduce numărul exciziilor inutile ale leziunilor „ugly”, dar stabile;
- melanoamele detectate prin supraveghere digitală tind să prezinte grosimi Breslow mai mici.
Implicații
practice
Conceptul de evoluție digitală are implicații importante pentru dermatologii implicați în supravegherea pacienților cu risc crescut:
- Crește valoarea monitorizării seriate și permite identificarea melanoamelor „fără trăsături particulare”;
- Reduce exciziile inutile și permite monitorizarea zonelor dificile;
- Oferă bazele integrării algoritmilor de inteligență artificială care analizează modificările secvențiale și nu doar imaginile statice.
Concluzii
Istoria dermatoscopiei poate fi privită ca o succesiune de schimbări: de la analiza structurii la evaluarea contextului și în prezent la analiza evoluțieiîn timp a leziunilor melanocitare. După Grob și Bonerandi, Zalaudek și colaboratorii, au introdus conceptul de „signature nevus pattern“, consolidând ideea că majoritatea nevilor unui individ împărtășește o semnătură dermatoscopică similară(2). Argenziano a contribuit fundamental la standardizarea și sistematizarea dermatoscopiei moderne prin
dezvoltarea algoritmilor de analiză a patternului și a criteriilor diagnostice validate clinic (3). În paralel, Kittler și colaboratorii au demonstrat valoarea critică a modificărilor în timp în detectarea melanomului precoce, prin introducerea și validarea monitorizarii digitale secventiale (SDDI) (4,7). Lallas a extins această paradigmă, integrând dermatoscopia și monitorizarea digitală în strategii clinice de management, subliniind rolul supravegherii active în leziunile melanocitare cu risc intermediar(5). În această nouă realitate, monitorizarea digitală nu este doar o formă de evoluție tehnologică, ci de fapt o schimbare majoră în dermatoscopia modernă. Diagnosticul melanomului evoluează de la o imagine dermatoscopică statică revelatoare, la suprinderea comportamentului biologic, în care timpul devine o dimensiune centrală a diagnosticului clinic. Implementarea monitorizării digitale necesită însă o infrastructură adecvată și standardizată, ceea ce limitează aplicabilitatea universală, dar trebuie privită ca o metodă modernă ce completează evaluarea clinică integrată a acestor pacienți.
Bibliografie:
1. Grob JJ, Bonerandi JJ. The “ugly duckling” sign: identification of the common characteristics of nevi in an individual as a basis for melanoma screening. Arch Dermatol. 1998;134(1):103–104.
2. Zalaudek I, Hofmann-Wellenhof R, Soyer HP. The signature nevus pattern. Dermatol Clin. 2007;25(2):159–171.
3. Argenziano G, Soyer HP, et al. Dermoscopy of pigmented skin lesions: results of a consensus meeting. J Am Acad Dermatol. 2003;48(5):679–693.
4. Kittler H, Pehamberger H, Wolff K, Binder M. Diagnostic accuracy of dermoscopy. Lancet Oncol. 2002;3(3):159–165.
5. Lallas A, Argenziano G, Apalla Z, et al. Dermoscopy in clinical practice: management of melanocytic lesions. J Eur Acad Dermatol Venereol. 2014–2022 (multiple consensus papers).
6. Ji-Xu A, Dinnes J, Matin RN, et al.Total body photography for the diagnosis of cutaneous melanoma in adults: a systematic review and meta-analysis.Br J Dermatol. 2021;185(2):302–312.doi: 10.1111/ bjd.19759
7. Kittler H, Pehamberger H, Wolff K, Binder M. Identification of clinically featureless incipient melanoma using sequential dermoscopy imaging. Arch Dermatol. 2006;142(9):1113–1119.doi: 10.1001/archderm.142.9.1113
INOVAȚIE ȘI ERGONOMIE
Scaunele Medicale LEMI
Scaunele medicale joacă un rol esențial în asigurarea confortului pacienților și a eficienței procedurilor medicale. Printre cele mai renumite branduri din domeniu se află LEMI, un lider global în proiectarea și fabricarea de mobilier medical de înaltă calitate, cu o experiență de peste trei decenii. Originară din Italia, compania se remarcă prin excelența designului, durabilitate și funcționalitate.
LEMI în domeniul medical
Scaunele medicale LEMI sunt proiectate să întâmpine cerințele specifice mai multor domenii, inclusiv estetică, ginecologie, dermatologie și stomatologie. Acestea sunt concepute pentru a optimiza fluxul de lucru al medicilor, oferind în același timp confort maxim pacienților. Designul ergonomic reduce oboseala întâlnită în timpul procedurilor prelungite, iar materialele de înaltă calitate asigură durabilitatea pe termen lung.
Caracteristici cheie
1. Ergonomie superioară: Scaunele LEMI sunt reglabile în multiple direcții, adaptându-se perfect nevoilor medicilor și pacienților.
2. Materiale premium: Tapițeriile sunt realizate din materiale rezistente la uzură și ușor de curățat, respectând cele mai înalte standarde de igienă.
3. Tehnologie avansată: Modelele sunt dotate cu sisteme electrice de reglare, telecomenzi intuitive și funcții automate pentru memorarea pozițiilor utilizate frecvent.
4. Design personalizabil: Scaunele pot fi configurate în funcție de cerințele specifice ale cabinetului, cu o gamă variată de culori și accesorii disponibile.
De ce să alegeți LEMI?
Investiția într-un scaun medical LEMI este o alegere strategică pentru orice profesionist din domeniul medical. Aceste scaune nu doar că îmbunătățesc experiența pacienților, dar contribuie și la eficientizarea activităților zilnice. Designul italian, cunoscut pentru eleganță și funcționalitate, înseamnă că fiecare scaun LEMI este o combinație perfectă între estetică și performanță.
Concluzie
Scaunele medicale LEMI reprezintă un standard de excelență în domeniul medical, oferind soluții inovatoare pentru nevoile profesioniștilor. Dacă sunteți în căutarea unui produs care să asigure calitate, confort și durabilitate, LEMI este alegerea ideală.
Distribuție în România
Scaunele medicale LEMI sunt distribuite în exclusivitate în România de către GR Estetica Distribution SRL. Pentru mai multe informații, comenzi sau detalii despre produse, ne puteți contacta la:
- Email: office@grestetica.ro
- Telefon: 0722.183.231
- Website: www.lemi-romania.ro
Explorați gama completă de scaune LEMI și transformați-vă practica medicală cu ajutorul tehnologiei de ultimă generație!
Nutricosmeticele antiaging ca pilon al medicinei preventive moderne
Îmbătrânirea cutanată este un proces complex, determinat atât de factori intrinseci (genetici, hormonali, oxidativi), cât și extrinseci (radiații UV, poluare, dietă inadecvată). Strategiile preventive moderne depășesc limitele îngrijirii topice și integrează o abordare sistemică, bazată pe suplimentarea orală cu compuși bioactivi — nutricosmeticele. Prezentul articol sintetizează dovezile clinice și mecanismele moleculare ale principalelor clase de nutricosmetice antiaging: fitoestrogenii (cu accent pe genisteină ca agent SERM natural), antioxidanții de nouă generație (rezveratrol, pterostilbeni, acid alfa-lipoic), compușii pro-telomeri (Astragalus membranaceus, L-carnosina), agenții antiglicație și vitamina C ca stimulator al colagenogenezei endogene. Este subliniată totodată importanța melatoninei și a somnului de calitate ca pilon antiaging frecvent neglijat. Articolul propune o perspectivă multimodală, în care farmacistul joacă un rol esențial de consilier, orientând pacientul în navigarea unei piețe în expansiune, caracterizată de evidențe clinice variabile și o reglementare încă insuficientă.
Șef Lucrări Dr. Farmacist
Antonia Blendea
Specialist Dermato-cosmetologie, Departamentul de Botanică Farmaceutică, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova
L.E. Bejenaru 2 ,
G.D. Mogoșanu 2 ,
A. Biță 2 , Cornelia Bejenaru 1
¹Departamentul de Botanică
Farmaceutică și Plante Medicinale, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova
²Departamentul de Farmacognozie și Fitoterapie, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova
Autor corespondent: Șef Lucrări
Universitar Doctor Farmacist
Antonia Blendea, Cosmetică Medicală și Tehnologia Produsului Cosmetic, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova.
Abstract — Anti-Aging Nutraceuticals as a Pillar of Modern Preventive Medicine. Skin aging is a multifactorial process driven by intrinsic (genetic, hormonal, oxidative) and extrinsic (UV radiation, pollution, poor diet) factors. Modern preventive strategies go beyond topical skincare and embrace a systemic appro-
ach through oral supplementation with bioactive compounds — nutraceuticals. This article reviews the clinical evidence and molecular mechanisms of key anti-aging nutraceutical classes: phytoestrogens (focusing on genistein as a natural SERM), next-generation antioxidants (resveratrol, pterostilbenes, alpha-lipoic acid), telomere-protective compounds (Astragalus membranaceus, L-carnosine), anti-glycation agents, and vitamin C as an endogenous collagen synthesis stimulator. The role of melatonin and sleep quality as an often-overlooked anti-aging pillar is also highlighted. A multimodal, preventive framework is proposed, in which the pharmacist serves as a key counsellor, guiding patients through a rapidly expanding market characterized by variable clinical evidence and still-incomplete regulatory oversight.
Introducere
Îmbătrânirea reprezintă un proces biologic universal, ireversibil, caracterizat prin declinul progresiv al funcțiilor celulare și tisulare. La nivel tegumentar, îmbătrânirea se manifestă prin pierderea elasticității, apariția ridurilor, deshidratare și alterarea barierei cutanate — semne cu impact psihosocial considerabil, dar și cu corelate biologice profunde, care reflectă senescența sistemică. Conform estimărilor actuale, piața mondială a produselor antiaging depășea 60 de miliarde de dolari în 2024 și continuă să crească,
condusă în special de segmentul nutricosmeticelor orale[1].
Termenul „nutricosmetice” (sau nutraceutice cu aplicare dermato-cosmetică) desemnează suplimentele nutritive administrate oral care exercită efecte benefice demonstrate pe structura și funcția pielii, acționând totodată sistemic pe mecanismele moleculare ale îmbătrânirii. Spre deosebire de cosmeticele topice, nutricosmeticele abordează cauzele biologice profunde ale îmbătrânirii: stresul oxidativ, glicarea proteinelor, scurtarea telomerilor și dezechilibrul hormonal asociat menopauzei[2]
Prezentul articol propune o sinteză actualizată a principalelor clase de nutricosmetice antiaging cu evidențe clinice, integrând date din studii randomizate controlate și metaanalize publicate prioritar în ultimii cinci ani. Abordarea este structurată pe mecanismele patogenice ale îmbătrânirii, cu accent pe rolul farmacistului în consilierea terapeutică personalizată.
Mecanismele biologice
ale îmbătrânirii cutanate
Îmbătrânirea cutanată este determinată de o cascadă de mecanisme interdependente, grupate în teorii biologice distincte, fiecare reprezentând o țintă terapeutică pentru intervențiile nutricosmetice:
Teoria radicalilor liberi și a stresului oxidativ: stresul oxidativ acumulat dete-
R1 Aesthetic Clinic
Dermatologie medicală
Dermatologie estetică
Dermatologie chirurgicală
riorează ADN-ul, membranele celulare și proteinele structurale. Sistemul antioxidant endogen — superoxid dismutaza, glutation peroxidaza, catalaza — devine insuficient odată cu înaintarea în vârstă, creând un dezechilibru pro-oxidant cu consecințe structurale profunde asupra dermului [1]
Teoria telomerilor: telomerii, secvențele repetitive de ADN care protejează capetele cromozomilor, se scurtează cu fiecare ciclu de diviziune celulară. Scurtarea critică induce senescența celulară, contribuind la îmbătrânirea tisulară sistemică. Telomeraza, enzima responsabilă de elongarea telomerilor, poate fi stimulată prin anumiți compuși naturali[3]
Teoria glicației (reacția Maillard): glucoza se leagă non-enzimatic de proteine, formând produși finali de glicare avansată (AGE — Advanced Glycation End-products). AGE rigidizează fibrele de colagen și elastină, contribuie la opacifierea cristalinului, alterează pereții arteriali și derm — accelerând vizibil îmbătrânirea cutanată[4].
Dezechilibrul hormonal (menopauza): estrogenii exercită un rol esențial în menținerea grosimii epidermice, sintezei de colagen și hidratării cutanate. Declinul estrogenic post-menopauza determină o pierdere anuală de aproximativ 2% din colagenul cutanat, cu consecințe estetice și funcționale semnificative[2]
Inflammaging: inflamația cronică de fond, subclinică, asociată vârstei, amplificată de disfuncția mitocondrială și imunosenescență, reprezintă un mecanism transversal care accelerează toate procesele degenerative[1]
Fitoestrogenii — intervenție hormonală naturală în perimenopauză
Fitoestrogenii sunt compuși non-sterolici de origine vegetală care acționează ca liganzi ai receptorilor estrogenici beta, exercitând efecte estrogen-mimetice selective. Principalele clase cuprind izoflavonele (genisteina, daidzeina, gliciteina), lignanii, cumestanii și fitosterolii. Descoperirea activității lor biologice a fost inițial întâmplătoare — oile australiene hrănite cu trifoi bogat în izoflavone au prezentat tulburări de reproducție, ceea ce a atras atenția cercetătorilor asupra acestei clase de compuși[5].
Genisteina este izoflavona cea mai studiată, cu o structură spațială suficient de asemănătoare estradiolului pentru a lega competitiv receptorul estrogenic beta. Ca agent SERM natural (Selective Estrogen Receptor Modulator), genisteina exercită acțiune antiestrogenică pe țesutul mamar — reducând riscul de cancer estrogen-dependent — și estrogenică pe os, prevenind osteoporoza postmenopauza. Faptul că nu leagă receptorul alfa îi conferă un avantaj față de estrogenii clasici, evitând proliferarea uterină excesivă[5]
Un studiu clinic randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo (Takuathung et al., 2023), publicat în Journal of Clinical Medicine, a evaluat eficacitatea unui produs nutricosmetice care combina genisteina cu vitamina E, vitamina B3 și ceramide la 50 de femei postmenopauza. Aplicarea topică de două ori zilnic timp de 6 săptămâni a determinat îmbunătățiri semnificative ale ridurilor, hidratării și calității generale a tenului, comparativ cu grupul placebo[6]. Aceste date susțin utilizarea genisteinei ca ingredient activ atât în nutricosmetice orale, cât și în formulări dermato-cosmetice topice. Extractele standardizate de soia și trifoi roșu reprezintă principalele surse farmaceutice. Cu toate acestea, utilizarea lor ridică întrebări legate de dozajul nestandardizat, potențialele efecte adverse endocrine (în special la bărbați — ginecomastie) și controversele legate de soia transgenică. Farmacistul are responsabilitatea de a informa pacientul cu privire la aceste aspecte și de a recomanda produse cu standardizare certă a principiului activ[5]
Antioxidanți
de nouă generație: rezveratrol, pterostilbeni, acid alfa-lipoic
Echipamentul antioxidant endogen al organismului — superoxid dismutaza, glutation peroxidaza, catalaza — asigură prima linie de apărare împotriva stresului oxidativ. Odată cu înaintarea în vârstă, capacitatea acestor sisteme enzimatice scade, impunând suportul exogen prin suplimentare. Antioxidanții clasici (vitaminele C și E, carotenoizii, coenzima Q10, seleniu) sunt bine caracterizați clinic. O nouă generație de antioxidanți poligenoli a atras atenția prin proprietăți
superioare de biodisponibilitate și specificitate de acțiune[1, 7]
Rezveratrolul (trans-3,4’,5-trihidroxistilben) este un polifenol stilbenoid produs de plante ca răspuns la stres biotic și abiotic, abundent în struguri negri, afine, mure. Celebrul „paradox francez” al anilor 1980 — incidența redusă a bolilor cardiovasculare în populația franceză, consumatoare de vin roșu bogat în rezveratrol, în ciuda unui regim alimentar bogat în grăsimi — a catalizat interesul pentru această substanță. Studiile demonstrează proprietăți antiaging cutanate puternice, cardioprotectoare și neuroprotectoare, prin activarea sirtuinelor (SIRT1), inhibarea NF-κB și modularea căilor apoptotice[7, 8] .
Pterostilbenii sunt fitoalexine structural înrudite cu rezveratrolul, cu biodisponibilitate orală superioară (85% vs. 20% pentru rezveratrol). Wang și Sang (2018) au evidențiat că pterostilbenii susțin funcțiile mitocondriale, mențin nivelul seric normal al trigliceridelor și LDL-colesterolului și exercită efect neuroprotector — profil relevant pentru antiagingul sistemic[8]
Acidul alfa-lipoic este un antioxidant unic, atât hidro- cât și liposolubil, capabil să recicleze vitaminele C și E și să capteze glucoza pentru utilizare intracelulară. Studiile experimentale au demonstrat capacitatea sa de a inversa glicația colagenului și de a inhiba formarea compușilor intermediari Maillard, cu aplicabilitate directă atât în antiagingul sistemic, cât și în formulările dermatologice[9].
Protecția telomerică — o frontieră emergentă a medicinei preventive
Scurtarea telomerilor reprezintă un biomarker al senescenței celulare și un predictor al bolilor asociate vârstei. Telomeraza — enzima responsabilă de recuperarea secvențelor telomerice — poate fi stimulată prin anumiți compuși naturali, deschizând o cale terapeutică inovatoare pentru medicina preventivă.
Astragalus membranaceus și principiul său activ, cicloastragenolul (TA-65®), sunt printre cei mai documentați activatori de telomeraze de origine naturală. Un studiu randomizat dublu-orb controlat cu placebo, publicat în Nutrients (de Jaeger et al., 2024), realizat pe 40 de
voluntari sănătoși cu vârsta medie de 56 ani, a demonstrat că suplimentarea timp de 6 luni cu un preparat pe bază de Astragalus a determinat o creștere semnificativă a lungimii telomerilor comparativ cu placebo[3]. Un alt studiu clinic pe 117 participanți a confirmat că doza joasă de TA-65 (250 U) a crescut semnificativ lungimea telomerilor pe parcursul a 12 luni (530 ± 180 pb; p = 0,005), în timp ce grupul placebo a prezentat o scurtare semnificativă[10].
L-carnosina (dipeptidul alanină + histidină) protejează telomerii fibroblastelor și exercită, concomitent, acțiune antiglicație — un dublu avantaj particular pentru pacienții cu diete vegetariene, unde aportul alimentar de carnosina este redus.
Chlorella pyrenoidosa și lăptișorul de matcă au evidențiat proprietăți de stimulare a telomerazelor în studii preliminare, necesitând confirmarea prin trialuri clinice riguroase[5]
Este important de menționat că activarea telomerazei în celule neoplazice ar putea teoretic favoriza progresia tumorală. Profila de siguranță a compușilor pro-telomeri trebuie evaluată individual, iar farmacistul trebuie să exercite prudență în recomandarea lor la pacienți cu antecedente oncologice.
Strategii antiglicație — prevenția rigidizării
cutanate
Glicarea non-enzimatică a proteinelor, cunoscută sub denumirea de reacția Maillard (după chimistul francez Louis Maillard care a descris-o în 1912), reprezintă un mecanism central al îmbătrânirii cutanate. Glucoza se leagă de resturile libere de lisină din structura colagenului și elastinei, generând produșii finali de glicare avansată (AGE). Aceștia rigidizează rețeaua de colagen, reducând elasticitatea cutanată, acumulând în cristalinul ocular (cataractă), pereții arteriali (aterogeneză) și membranele bazale[4]
Diabetul zaharat reprezintă un model patologic de îmbătrânire accelerată prin hiperglicemie cronică, fapt care a permis extrapolarea strategiilor terapeutice antiglicație din diabetologie în medicina antiaging. O revizuire sistematică cuprinzătoare publicată în Antioxidants (Choi et al., 2025) a sintetizat studiile experimen-
tale și clinice privind agenții antiglicație naturali și sintetici cu aplicabilitate dermato-cosmetică[9].
Principalele strategii antiglicație disponibile ca nutricosmetice includ: restricția glucidică (reducerea zahărurilor cu indice glicemic ridicat — prima linie de intervenție); vitamina B6 (piridoxamina) și vitamina B1 (tiamina pirofosfat), care inhibă formarea compușilor intermediari Maillard; acidul alfa-lipoic, care inversează glicația colagenului și reciclează vitamina C și vitamina E; flavonoidele ceaiului verde (epicatechina, epigalocatechina) cu puternică activitate antiglicantă documentată; condimentele (ghimbir, scorțișoară, rozmarin, cuișoare, salvie) cu proprietăți antiglicație demonstrate experimental; quercetina și silimarina — active naturale cu efect antiglicant suplimentar[9, 4] .
În formulările cosmetice, prima condiție antiglicație este eliminarea zaharurilor — inclusiv a mierii — din compoziție. Hesperidina din pericarpul citricelor (propusă de laboratoarele Pierre Fabre) și antocianii de generație recentă completează arsenalul topic antiglicație.
Colagen oral sau vitamina C? o dezbatere bazată pe mecanisme biochimice
Suplimentele de colagen hidrolizat constituie una dintre cele mai populare categorii nutricosmetice antiaging, cu o piață globală care depășea 6 miliarde USD în 2024. Promisiunea comercială se bazează pe ideea furnizării directe a materialului structural al dermului. Analiza mecanistică impune, însă, o nuanțare: Colagenul ingerat oral este descompus în aminoacizi constituenți în tubul digestiv, prin acțiunea proteazelor și peptidazelor. Aminoacizii rezultați (predominant glicina, prolina, hidroxiprolina) sunt utilizați ulterior de organism în sinteza diverselor proteine — nu neapărat colagen cutanat. Eficacitatea suplimentelor de colagen oral rămâne controversată în literatura de specialitate, cu studii care raportează beneficii modeste în hidratare și elasticitate, dar cu limite metodologice semnificative (perioade scurte de urmărire, efecte placebo ridicate). Un studiu publicat în 2024 a raportat că suplimen-
tarea combinată de colagen hidrolizat (5 g/zi) cu vitamina C timp de 16 săptămâni a îmbunătățit parametrii cutanați la femei cu vârste între 40 și 65 de ani — sugerând că beneficiul ar putea fi atribuit parțial vitaminei C[2].
Vitamina C (acid ascorbic) este cofactor esențial al lizil-hidroxilazei și prolil-hidroxilazei — enzimele cheie în biosinteza colagenului. Deficitul de vitamina C determină scorbut: oboseală cronică, hemoragii gingivale și cutanate, dureri osteoarticulare — o demonstrație clinică a importanței sale în menținerea integrității colagenului. Spre deosebire de colagenul exogen, vitamina C activează sinteza endogenă, utilizând resursele de aminoacizi disponibile. Un studiu observațional pe mai mult de 7.000 de participanți (2023) a demonstrat că un aport mai ridicat de vitamina C se corelează cu o lungime mai mare a telomerilor — sugerând efecte antiaging dincolo de colagenogeneză[2, 1]
Concluzia clinică: vitamina C este superior colagenului oral ca strategie de susținere a sintezei de colagen endogen. Doza recomandată de 75-90 mg/zi la adulți asigură funcția cofactorică optimă; dozele de 250-1000 mg/zi pot fi utilizate temporar în deficit sau infecții acute, sub supraveghere medicală. Atenție: dozele peste 1 g/zi cresc riscul de litiază oxalică.
Melatonina — pilonul antiaging frecvent neglijat
Melatonina, hormonul somnului secretat de glanda pineală din triptofan, reprezintă un regulator central al ritmului circadian și un actor important în fiziologia antiaging. Secreția sa este maximă în copilărie și declinează progresiv odată cu înaintarea în vârstă, iar perturbarea sa crește riscul de boli cardiovasculare, neurodegenerative și metabolice.
Proprietățile antiaging ale melatoninei includ: activitate antioxidantă directă (captează radicalii liberi), efect neuroprotector demonstrat, reglarea sistemului endocrin dependent de ritmul circadian și modularea răspunsului imun. Spre deosebire de somnifere clasice, melatonina induce somnul printr-un mecanism fiziologic, fără risc de dependență sau toleranță.
Indicațiile suplimentelor cu melatonina (0,5-5 mg) acoperă: insomnii de ador-
Scaun pentru chirurg (RINI – SUEDIA)
Proiectat pentru a fi cât mai ergonomic și ușor de utilizat de către chirurg:
• Bază cu 3 roți (una în partea din față) pentru o poziționare comodă a picioarelor utilizatorului.
• Ajustarea înălțimii suporturilor de brațe prin acționarea unei clapete aflate sub fiecare suport de braț. De asemenea suporturile de brațe se pot roti și pot fi poziționate față-spate față de șezut.
• Reglarea înălțimii prin intermediul a 2 butoane poziționate de-o parte și de alta a bazei, acționate cu ajutorul călcâielor.
• Frână electrică pentru cele 2 roți din spate, acționabilă cu călcâiul.
• Înclinarea șezutului se face printr-un mâner galben, aflat sub șezut.
• Componentele prin care se realizează reglări și ajustări sunt de culoare galbenă pentru identificare rapidă.
Masă de operații (RINI – SUEDIA)
Masă de operații destinată în special intervențiilor în domeniul
Dermatologie, Chirurgie plastică, ORL, Oftalmologie, Neurologie. Componentele topului sunt detașabile pentru a facilita curățarea și dezinfecția.
Secțiunea de cap, cu sistem de atașare/detașare rapid, are o formă ergonomică ce asigură atât un confort sporit pacientului, cât și o poziționare corectă și stabilă grație formei anatomice. Baza mesei este gândită astfel încât să ocupe o zonă cât mai restrânsă.
Caracteristici:
• Structură solidă din oțel vopsit în câmp electrostatic, cu bază cu sistem de ridicare cu 2 coloane. Dimensiunea bazei este de 60 x 80 cm.
• Componentele topului sunt capitonate și acoperite cu material MedTech.
• Înălțimea reglabilă electric, între 50 și 90 cm.
• Lungimea topului: 200 cm (în poziție pat, incluzând și secțiunea de cap).
• Secțiunea de cap se poate regla pe înălțime 0-8 cm și longitudinal 0-45 cm.
• Spătarul reglabil +90° -20°.
• Funcția Trendelenburg de până la -18°.
• 4 roți pivotante cu sistem de frânare, acționabil la picior, de-o parte și de alta a mesei. Posibilitate de blocare direcțională a roților din dreptul secțiunii de picioare, pentru deplasarea mesei pe distanțe mai lungi.
• Telecomandă pentru operarea tuturor secțiunilor (cap, spătar, picioare, șezut), a înălțimii și a funcției Trendelenburg.
• 4 memorii de poziție. Buton pentru poziția „pat“.
• Capacitate maximă de ridicare: 300 kg.
București, Str. Giuseppe Garibaldi
nr. 8-10 sector 2, 020223
Tel.: +40 314 250226/27
Fax: +40 372 560250
office@medicalmall.ro www.medicalmall.ro
Lampă chirurgicală
Starled 3 NX (ACEM – ITALIA)
Lampă chirurgicală ACEMST 35/57 (ACEM – ITALIA)
• Lampă chirurgicală cu lumină performantă LED cu un indice excepțional de redare a culorilor (Ra 99 / R9 98) și durată de viață de peste 60.000 h.
• Lumina uniformă, fără umbre, cu intensitate de max. 160.000 LUX (la 100 cm), temperatură de culoare reglabilă (3.000-5.700 K) și câmp luminos ajustabil (19-36 cm), ideală pentru vizibilitate optimă și diferențiere precisă a țesuturilor.
• Design compact și ergonomic, compatibil cu fluxurile laminare din blocul operator, cu suprafețe netede și continue, optimizate pentru curățare și dezinfectare rapidă, din materiale rezistente la abraziune și agenți dezinfectanți.
• Control avansat al iluminării prin panou touchscreen, ce permite reglarea intensității luminii, temperaturii de culoare și dimensiunii spotului, precum și activarea funcțiilor dedicate pentru lumină fără umbre, iluminare în profunzime sau proceduri endoscopice; control gestual opțional.
• Sistem inovator opțional de igienizare automată (ASP), ce utilizează emițători speciali pentru dezinfectarea suprafețelor iluminate, reducând bacterii, virusuri și alți agenți patogeni și contribuind la menținerea unui mediu steril în blocul operator.
• Eficiență energetică ridicată și costuri reduse de operare, datorită tehnologiei LED performante, durabilității componentelor și întreținerii simplificate.
• Disponibilă în multiple configurații: montaj pe tavan (simplu sau combinat), versiune cu dublu dom, montaj pe perete, pe stativ mobil sau integrată cu sisteme video și monitor.
Timișoara, Str. Martir Cernăianu, nr. 18, jud. Timiş, 300361
Tel.: +40 720 393269
Fax: +40 356 110233
office@medicalmall.ro www.medicalmall.ro
Iași, Str. Pepinierii nr. 36C, bloc C1, parter, loc. Valea Adâncă, 707317
Tel: +40 725 119393
Fax: +40 372 560250
office@medicalmall.ro www.medicalmall.ro
mire sau de trezire asociate stresului și vârstei; perturbarea ritmului circadian la lucrătorii în ture de noapte sau în decalaj de fus orar; neuroprotecție în cadrul strategiilor antiaging integrate. Formulările sublinguale și picăturile oferă o absorbție mai rapidă, utilă în insomniile de adormire[5]
Rolul farmacistului în consilierea antiaging — abordare multimodală
Piața nutricosmeticelor antiaging se caracterizează prin expansiune rapidă, diversitate de produse și reglementare incompletă. Spre deosebire de medicamente, suplimentele nutritive nu sunt supuse acelorași standarde de evaluare a eficacității și siguranței anterior comercializării. În acest context, farmacistul devine un consilier indispensabil, cu competențe esențiale în:
Evaluarea individualizată a pacientului — vârstă, status hormonal, comorbidități, medicație concomitentă, dietă — pentru recomandarea personalizată și identificarea interacțiunilor relevante (de exemplu, interacțiunea potențială a aci-
Concluzii
dului alfa-lipoic cu antidiabeticele).
Identificarea produselor cu evidențe clinice solide versus marketing nefondat. Standardizarea în principii active (mg de genisteina, % trans-rezveratrol, mg cicloastragenol) este un criteriu esențial de selecție.
Integrarea nutricosmeticelor într-o strategie preventivă multimodală care combină: antioxidanți (clasici și de generație nouă), fitoestrogeni pentru echilibrul hormonal, strategii antiglicație (inclusiv restricție glucidică), protecție telomerică, stimularea colagenogenezei endogene și igienă a somnului [5]. Nicio intervenție unică nu este suficientă — beneficiile maxime provin din abordarea convergentă a tuturor mecanismelor îmbătrânirii.
Bibliografie selectivă
1. Ratz-Łyko A, Ścibior R, Majewski S et al. Nutraceutical Interventions for Mitigating Skin Ageing: Analysis of Mechanisms and Efficacy. Bentham Science Publishers, 2025. PubMed PMID: 40033598.
2. Januszewski J, Forma A, Zembala FM et al. Collagen, Curcumin, and Glu-
Nutricosmeticele antiaging reprezintă un domeniu în plină maturizare, susținut de o bază de evidențe clinice în creștere, care legitimează rolul lor ca pilon al medicinei preventive moderne. Strategia optimă este multimodală: fitoestrogenii (genisteina) acoperă dezechilibrul hormonal postmenopauza, antioxidanții de nouă generație (rezveratrol, pterostilbeni, acid alfa-lipoic) combat stresul oxidativ sistemic, compușii pro-telomeri (Astragalus membranaceus, L-carnosina) adresează senescența celulară, vitamina C activează colagenogeneza endogenă, strategiile antiglicație reduc rigidizarea structurală, iar melatonina asigură calitatea somnului — fundament biologic al regenerării tisulare. Limitele actuale includ: eterogenitatea studiilor clinice disponibile, absența standardizării dozelor, variabilitatea biodisponibilității și necesitatea unor trialuri pe termen lung. Piața nutricosmeticelor antiaging necesită o reglementare mai riguroasă și o colaborare strânsă între comunitatea științifică, autoritățile de reglementare și profesioniștii din domeniul sănătății. Farmacistul, prin pregătirea sa interdisciplinară în farmacologie, fitochimie și nutriție, este profesionistul de sănătate cel mai bine poziționat pentru a orienta pacientul în navigarea acestei piețe complexe, promovând un antiaging bazat pe dovezi și adaptat profilului individual.
tathione to Enhance Dermal Health in Aging Women with Declining Estrogen Levels — A Narrative Review. Dermatol Ther (Heidelb). 2025. https:// doi.org/10.1007/s13555-026-01731-z
3. de Jaeger C, Kruiskamp S, Voronska E et al. A Natural Astragalus-Based Nutritional Supplement Lengthens Telomeres in a Middle-Aged Population: A Randomized, Double-Blind, Placebo-Controlled Study. Nutrients. 2024;16(17):2963. doi: 10.3390/nu16172963.
4. Wang Y, Chen H, Choi J et al. The effects of advanced glycation end-products on skin and potential anti-glycation strategies. Exp Dermatol. 2024. doi: 10.1111/exd.15065.
5. Blendea A. Longevitate și prevenție: redefinirea anti-agingului prin nutricosmetice. Prezentare conferință PharmaMed Craiova 2026, Ediția a VIa, 14-16 mai 2026, UMF Craiova.
6. Takuathung MN, Klinjan P, Sakuludomkan W et al. Efficacy and Safety of the Genistein Nutraceutical Product Containing Vitamin E, Vitamin B3, and Ceramide on Skin Health in Postmenopausal Women: A Randomized, Double-Blind, Placebo-Controlled Clinical Trial. J Clin Med. 2023;12(4):1326. doi: 10.3390/jcm12041326.
7. Lephart ED. Phytoestrogens (Resveratrol and Equol) for Estrogen-Deficient Skin — Controversies/Misinformation versus Anti-Aging Evidence via Nutraceutical-Cosmetics. Int J Mol Sci. 2021;22(20):11218. doi: 10.3390/ ijms222011218.
8. Wang P, Sang S. Metabolism and pharmacokinetics of resveratrol and pterostilbene. BioFactors. 2018;44(1):16–25. doi: 10.1002/biof.1410. PMID: 29315886.
9. Choi JY, Ha NG, Lee WJ, Boo YC. Synthetic and Natural Agents Targeting Advanced Glycation End-Products for Skin Anti-Aging: A Comprehensive Review of Experimental and Clinical Studies. Antioxidants (Basel). 2025;14(4):498. doi: 10.3390/antiox14040498.
10. Salvador L, Singaravelu G, Harley CB et al. A Natural Product Telomerase Activator Lengthens Telomeres in Humans: A Randomized, Double Blind, and Placebo Controlled Study. Rejuvenation Res. 2016;19(6):478–484. PMID: 26950204.
*Eficacitate dovedită pe 630 de pacienți timp de 12 săptămâni
STUDII CLINICE DE EFICACITATE
Reducere a scorului MMASI*
R EC OMAN D AREA
produse testate pe 9000 +
PARTICIPANȚI DIN 30 DE ȚĂRI
Tolerabilitate bună și foarte bună* Dintre dermatologi îl recomandă*
**sondaj realizat în rândul a 17.207 dermatologi din 38 de țări, în perioada martie-iunie 2024.
CONSENS HIPERPIGMENTAȚII GLOBAL
Tratament de primă linie recomandat în hiperpigmentațiile faciale în acord cu Consens Global Hiperpigmentații1
Singurul ingredient cosmetic recomandat ca primă limie de tratament și menținere, în melasma ușoară și moderat/severă
Recomandat pentru hiperpigmentațiile periorbitale constituționale și postinflamatorii
Recomandat ca prima linie de tratament pentru hiperpigmentațiile postinflamatorii în acnee
Recomandat pentru hiperpigmentațiile în zona pliurilor
