Medical Market - Alergologie și Imunologie clinică 2026
Prof. Univ. Dr. Ioana Agache
Universitatea Transilvania din Braşov, preşedinte de onoare SRAIC
Conf. Univ. Dr. Elena Camelia Berghea
Preşedinte SRAIC 2025-2027
Conf. Univ. Dr. Florin-Dan Popescu
Disciplina de Alergologie, Spitalul Clinic „ Nicolae Malaxa” Bucureşti
Conf. Dr. Celina Stafie
Catedra de MF, Dep. Medicină Preventivă şi Interdisciplinaritate, UMF Gr. T. Popa Iaşi
Prof. Univ Dr. Habil. Maria Rotaru
UMF „Lucian Blaga” Dermatologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu
Conf. Univ. Dr. Ludovic Everard Bejenaru
Departmentul de Farmacognozie şi Fitoterapie, UMF din Craiova
Prof. Univ. Dr. Ion Țolea
Departamentul de Dermatologie, UMF din Craiova
Asist. Univ. Dr. Claudia-Felicia Pop
UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca
Dr. Mirela Cristina Panaitescu
CEO Bionike România
Alergologie
Imunologie Clinică
O capsulă.
O dată pe zi.
ORLADEYO®.
Primul tratament oral în prevenirea atacurilor din angioedemul ereditar (AEE), acum în mâinile dumneavoastră!*
Imaginea capsulei are rol informativ și nu reflectă dimensiunea reală.
ORLADEYO® este indicat pentru prevenirea de rutină a crizelor recurente de angioedem ereditar (AEE) la pacienți adulți și adolescenți cu vârsta de 12 ani și peste.1
ORLADEYO® nu este destinat tratamentului atacurilor acute de AEE, tratamentul individualizat trebuie inițiat cu un medicament de urgență aprobat.1
IC, interval de încredere; AEE, angioedem ereditar.
*Berotralstat a demonstrat o reducere semnificativă a atacurilor la doza de 150mg în raport cu placebo: 1,31 atacuri pe lună (P < .001) și 2,35 atacuri pe lună cu placebo. Raportul ratei atacurilor bazat pe modelul comparând berotralstat cu placebo a fost de 0,56 (95% CI 5 0,41-0,77) pentru 150 mg. Reducerea ratei medii de atac a început în prima lună și a fost susținută pe parcursul perioadei de 24 de săptămâni.2
1. ORLADEYO® EU Rezumatul Caracteristicilor Produsului aprobat RCP Februarie 2026. *2. Zuraw B, et al. J Allergy Clin Immunol. 2021;148(1):164–172.e9.
Acest material promoțional este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății. Acest medicament se eliberează pe bază de prescripție medicală, PRF. Doza recomandată pentru adulți și adolescenți cu vârsta de 12 ani și peste care cântăresc ≥ 40 kg este de 150 mg berotralstat o dată pe zi. EU/1/21/1544/001 (Orladeyo 28 capsule); EU/1/21/1544/002 (Orladeyo 98 capsule). Vă rugăm să consultați Rezumatul Caracteristicilor Produsului Orladeyo® înainte de prescriere sau accesați codul QR pentru RCP Februarie 2026.
Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată contactand Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din Romania, Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1, București 011478 - RO, e-mail:adr@anm.ro sau reprezentantul local al deținătorului autorizației de punere pe piață, Swixx Biopharma SRL la următoarele date de contact: e-mail medinfo.romania@swixxbiopharma.com; tel +40 371 530 850. Pentru aspecte legate de promovarea și distribuția medicamentului in Romania, vă rugăm să vă adresați reprezentantului local Swixx Biopharma SRL, e-mail romania.info@swixxbiopharma.com; tel +40 371 530 850.
Departamentul de Botanică Farmaceutică, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova
Dr. Anca Andreea Moldovan
Medic rezident an 4, specialitatea Medicină de Familie, Medic specialist Medicină Internă
Dr. Rodica Cristina Tomoiagă
Medic rezident, specialitatea Medicină de Familie
Dr. Diana Bobeș
Medic rezident dermatovenerologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu
Dr. Georgiana Milea
Medic specialist oftalmolog
Farm. Antonia Radu
Departamentul de Botanică Farmaceutică, UMF din Craiova
Consultant medical: Dr. Aurora Bulbuc, medic primar Medicină de familie
Editor Calea Rahovei, nr. 266-268, Sector 5, Bucureşti, Electromagnetica Business Park, Corp 01, et. 1, cam. 4
Tel: 021.321.61.23
e-mail: redactie@finwatch.ro ISSN 2286 - 3443
„Disciplina Alergologie și Imunologie Clinică oferă posibilitatea unică de a schimba traiectoria unei boli cronice”
Interviu cu Prof. Dr. Hab. Ioana Agache 4
Hipersensibilitatea Cutanată la Produsele Cosmetice și Dermato-cosmetice: Mecanisme, Manifestări și Prevenție
As. Univ. Dr. Antonia Radu, Conf. Univ. Dr. Ludovic Everard Bejenaru, Prof. Univ. Dr. Ion Țolea, Conf. Univ. Dr. Cornelia Bejenaru
Ce au în comun cele mai multe infecții din spital? Încep cu lucruri obișnuite
Modele lingvistice mari bazate pe inteligență artificială în managementul pacienților cu rinită alergică
Conf. Univ. Dr. Florin-Dan Popescu, Dr. MirunaIoana Lazăr
Antrenarea creierului prin neurofeedback în bolile cronice alergice Conf. Dr. Celina Stafie, Psih. Clin. Ana Maria Vasilachi Andonie
Blefarita la copilul mic Dr. Georgiana Milea
Alergia la proteinele din laptele de vacă la sugar în practica medicului de familie
Asist. Univ. Dr. Claudia-Felicia Pop, Dr. Anca Andreea Moldovan, Dr. Rodica Cristina Tomoiagă
Pielea sensibilă, dermatitele de contact și importanța alegerii dermocosmeticelor testate: repere clinice și implicații practice
Reacții cutanate postmedicamentoase Dr. MirelaCristina Panaitescu, Prof. Univ Dr. Habil. Maria Rotaru, Dr. Diana Bobeș,
Copierea fără acordul scris al editurii a oricăror elemente de grafică sau conținut editorial apărute în revistele editurii sunt considerate furt de proprietate intelectuală și intră sub incidența legii.
Trimite email pe adresa redactie@finwatch.ro, solicită un abonament la revista Medical Market şi primeşti 10 puncte EMC.
Dr. Miruna-Ioana Lazăr
„Disciplina
Alergologie și Imunologie Clinică oferă posibilitatea unică de a schimba traiectoria unei boli cronice”
Doamna Prof. Dr. Hab. Ioana Agache de la Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Medicină, președinte de onoare SRAIC, a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu. Doamna Prof. Ioana Agache a fost președinte (2017-2019) al Academiei Europene de Alergologie și Imunologie Clinică (EAACI). Este recunoscută ca expert în diagnosticul și tratamentul astmului și pentru activitatea de cercetare din Alergologie și Imunologie Clinică. Cercetările sale s-au concentrat pe înțelegerea fenotipurilor și endotipurilor astmatice, identificarea biomarkerilor, modularea imunității și aplicarea inteligenței artificiale în managementul astmului și al bolilor alergice. Prof. Dr. Agache a avut o contribuție importantă în dezvoltarea ghidurilor EAACI cu privire la dezvoltarea biologicelor în astm și bolile alergice, precum și Imunoterapia cu Alergen (AIT) pentru astmul alergic și ghidul EAACI privind Ştiinţele Mediului în Alergologie și Astm.
Prof. Dr. Agache a fost Editor pentru Global Atlas of Asthma, Global Atlas of Allergy, Global Atlas of Allergic Rhinitis and Chronic Rhinosinusitis și Implementing Precision Medicine in Best Practices of Chronic Airway Diseases. Dr. Agache se înscrie astfel cu o contribuție importantă în cercetarea globală și practicile clinice din Alegologie și Imunologia clinică.
Care sunt cele mai noi inovații şi dezvoltări în alergologia mondială?
Introducerea medicinei de precizie este una din noile direcții, cu implementare în cercetare (tehnici de omică, biologie moleculara), în diagnosticul rafinat, care evidențiază pentru fiecare pacient în parte mecanismele fiziopatologice esențiale pentru apariția și severitatea bolii alergice și în alegerea terapiei țintite, bazată pe profilul fiecărui pacient (endotip și teratip). Această abordare permite selecția responderilor pe baza mecanismelor bolii și minimalizează riscul de reacții adverse.
O altă direcție este integrarea alergologiei cu știința mediului, extrem de importantă, îndeosebi în contextul modificărilor climatice. Alergiile sunt un prototip de boli inflamatorii cronice, în care impactul factorilor de mediu este crucial, atât în apariția bolii alergice, cât și în evoluția severă a acesteia.
O a treia direcție este includerea in panoplia bolilor cronice, cu recunoașterea deplină a importanței bolilor alergice ca afecțiuni majore, alături de bolile cardiovasculare, diabet , obezitate și cancer. De menționat că bolile alergice „deschid calea” către alte boli inflamatorii cronice, întrucât apar primele în decursul vieții unui individ și semnalează un răspuns
maladaptativ la factorii agresori de mediu, care va fi ulterior suportul altor boli cronice cum ar fi diabetul sau neoplaziile.
Este AI o direcție de la care se aşteaptă soluții de viitor pentru această specialitate?
În mod evident, complexitatea abordării prin medicina de precizie (cu sute sau mii de biomarkeri și căi patogenetice complexe) în combinația cu totalitatea expunerii la factorii agresori de mediu, de la concepție (prenatal) și postnatalnumită expozom - necesită utilizarea AI pentru generarea de modele operaționale de intervenție.
Care sunt cele mai mari provocări şi preocupări de azi în ceea ce priveşte patologia de natură alergologică şi imunologică?
Așa cum menționat, sub presiunea factorilor agresori de mediu bolile alergice cresc ca frecvență și severitate. Actual, unul din trei indivizi este alergic și se estimează că în 2050 unul din doi indivizi va suferi de o afecțiune alergică. Se impune deci o educație riguroasă pentru recunoașterea precoce a acestor afecțiuni
de către publicul larg și de către medici din specialitățile medicale conexe și bineînțeles suport din partea autorităților, sub forma unui program național dedicat pacienților alergici, care să asigure diagnostic și tratament de precizie. Spre exemplu, imunoterapia cu alergen, singura intervenție care poate modifica evoluția bolii alergice, nu este rambursată și multe preparate disponibile în alte țări ale EU nu sunt disponibile în România.
Din punct de vedere profesional, care sunt cele mai recente activități în slujba cărora vă dedicați în ultimii ani?
Continuă cercetarea inițiată de peste două decade în domeniul medicinei de precizie în bolile alergice (sunt inițiator al conceptului de personalizare a terapiei bazata pe endotip și biomarkeri) în asociere cu studiul expozomului, relevant pentru prevenția bolilor cronice.
În calitatea dumneavoastră de profesor universitar, ce perspective intrevedeți pentru absolventul român al rezidențiatului în alergologie?
Eu cred că este o specialitate de top, deoarece prin medicina de precizie asigură intervenții personalizate fiecărui pacient, cu posibilitatea unică de a schimba traiectoria unei boli cronice (care nu este disponibilă nici unei alte specialități!). Necesită însă o pregătire temeinică multidisciplinară și o gândire analitică, asociate cu o conexiune profundă afectivă cu pacientul și o înțelegere cognitivă, care caracterizează medicina participativă.
Mulțumim doamnei Prof. Dr. Hab. Ioana Agache pentru interviul acordat.
Mesaj de bun venit din partea Președintelui SRAIC 2026
Dragi colegi,
Este o deosebită onoare și o reală bucurie să vă adresez, în numele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică, un călduros bun venit la Conferința Națională de Alergologie și Imunologie Clinică, care va avea loc în perioada 17-19 aprilie, la București, la Hotel Crowne Plaza. Tema acestei ediții – „EVOLUȚIE ÎN INFINIT – Parcursul diagnostic și terapeutic în bolile alergice de la copil la adult” – reflectă dinamica extraordinară a specialității noastre și necesitatea unei abordări integrate, continue și personalizate a pacientului alergic, pe tot parcursul vieții. Alergologia modernă se află într-o permanentă evoluție, iar progresul științific ne provoacă să ne adaptăm, să inovăm și să colaborăm interdisciplinar. Programul științific al conferinței reunește experți de prestigiu, sesiuni interactive, dezbateri aplicate și prezentări de actualitate, menite să ofere atât repere teoretice solide,
cât și soluții practice pentru provocările clinice de zi cu zi.
Ne dorim ca acest eveniment să fie nu doar un spațiu de actualizare profesională, ci și un cadru autentic de dialog, schimb de experiență și consolidare a comunității noastre profesionale.
Vă mulțumim că sunteți parte din acest parcurs și vă invităm să contribuiți activ la succesul conferinței, prin prezența, ideile și experiența dumneavoastră.
Vă dorim o ședere plăcută la București și o conferință cu adevărat memorabilă!
Conf. Univ. Dr. Elena Camelia Berghea
Președinte al Societății
Române de Alergologie și Imunologie Clinică 2025-2027
Hipersensibilitatea Cutanată la Produsele Cosmetice și Dermato-cosmetice: Mecanisme, Manifestări și Prevenție
AAs. Univ. Dr. Antonia Radu
Specialist dermato-cosmetologie,
Departamentul de Botanică Farmaceutică, UMF Craiova
Conf. Univ. Dr. Ludovic Everard Bejenaru
Departmentul de Farmacognozie
şi Fitoterapie, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova
Prof. Univ. Dr. Ion Țolea
Departamentul de Dermatologie, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova
Conf. Univ. Dr. Cornelia Bejenaru
Departamentul de Botanică Farmaceutică, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova
bstract: „Cutaneous Hypersensitivity to Cosmetic and Dermato-Cosmetic Products: Mechanisms, Manifestations, and
Prevention” The global increase in the use of cosmetic and dermato-cosmetic products has led to a higher incidence of cutaneous adverse reactions, either through hypersensitization or inappropriate use of products with synergistic or antagonistic actions. This study specifically examines cutaneous allergic reactions caused by cosmetic products, which constitute a significant proportion of adverse reactions in European medical practice. The main objectives were: to analyze the mechanisms of cutaneous adverse reactions, identify common reactions and toxic or allergic compounds, establish differential diagnosis criteria between allergy and irritation, and propose a prevention guide. The study was conducted at a dermatology clinic in Craiova, involving 47 patients, mostly women. Detailed clinical examinations were performed, and Romanian cosmetic products with potential hypersensitizing substances were identified using the database www. alegesanatos.ro. Cutaneous adverse reactions were classified into systemic drug-induced toxidermias and topical-induced cutaneous reactions, with manifestations ranging from irritative dermatitis to allergic dermatitis, involving substances such as nickel, neomycin, formaldehyde, and various fragrances. The main types of aller-
gens in cosmetic products include fragrant substances, preservatives, colorants, antioxidants, excipients, emulsifiers, surfactants, humectants, and phytocompounds. The prevention guide suggests using fragrance-free products, preferably hypoallergenic ones, preliminary testing on a small skin area, and avoiding expired products. Public education on adverse effects and the importance of regular dermatological consultations is essential for preventing allergic reactions. We conclude that adequate information and preventive measures are necessary to minimize the risks associated with the use of cosmetic products.
În contextul vieții cotidiene actuale, când consumul de produse cosmetice și dermato-cosmetice a crescut pe plan mondial, s-au înregistrat tot mai multe reacții nedorite, ca urmare fie a hipersensibilizării, fie a unor abuzuri sau asocieri de produse cu acțiune sinergică sau antagonică, fără o indicație medicală.
Prin prisma acestor raționamente, am considerat interesant și de actualitate să studiem aceste reacții, oprindu-ne în mod special asupra manifestărilor alergice cutanate induse de produsele cosmetice, care ocupă mai mult de o jumătate din totalul reacțiilor adverse întâlnite în practica medicală la nivel european.
Ce au în comun cele mai multe infecții
din spital? Încep cu lucruri obișnuite
Îngrijirea modernă se bazează pe protocoale, echipamente și proceduri. Și totuși, infecțiile asociate asistenței medicale continuă să apară, mai ales acolo unde pacienții sunt vulnerabili și fluxul este intens. Rareori există o singură cauză. Există o sumă de detalii: suprafețe atinse frecvent, obiecte folosite ore în șir, pași făcuți sub presiunea timpului.
Acum, un exercițiu simplu: gândiți-vă la obiectul care stă cel mai aproape de fața pacientului, ore în șir, în fiecare zi de spitalizare - Perna.
Perna: confort pentru pacient, zonă oarbă pentru sistem
Într-un salon, pacientul nu doar “doarme” pe pernă. Respiră, tușește, poate salivează, iar uneori apar și situații neprevăzute: secreții, umezeală, picături de sânge în contexte post-procedurale sau de urgență. Toate acestea pot ajunge, inevitabil, pe suprafața sau in interiorul pernei.
Într-o pernă obișnuită, provocarea nu este doar ce se vede la suprafață, ci și ceea ce nu se vede: interiorul. În fluxurile cu rotație mare, perna poate fi folosită apoi de un alt pacient. Dacă întreținerea nu este perfect controlată și standardizată, aceste detalii pot deveni o sursă de contaminare și pot crește riscul de transmitere — exact genul de risc pe care prevenția încearcă să-l reducă la minimum.
În prevenție, “curat la suprafață” nu este întotdeauna suficient. Spitalul are nevoie de soluții care reduc incertitudinea — nu o mută în altă parte.
SleepAngel: când perna devine un dispozitiv medical, nu un simplu textil
SleepAngel nu este o pernă obișnuită. Este o pernă medicală, destinată utilizării
în unități sanitare, livrată cu documentație și acte care atestă caracterul de produs medical (conform producătorului)
Diferența se vede în construcție: perna este gândită ca un sistem-barieră pentru mediul clinic, conceput să limiteze pătrunderea contaminanților în interior și să permită o rutină de întreținere standardizată, rapidă, ușor de integrat în secții cu flux mare.
Particularități și avantaje (față de o pernă obișnuită)
• Barieră impermeabilă: ajută la limitarea pătrunderii umezelii și contaminanților în interior.
• Tehnologie de filtrare PneumaPure unica in lume (conform producătorului): concepută să limiteze pătrunderea particulelor microbiene.
• Mai mult control asupra “zonei invizibile”: interiorul pernei este protejat prin design, reducând riscul de contaminare “în profunzime”.
• Procedură repetabilă: întreținerea poate fi standardizată, reducând variația “de la tură la tură”.
• Potrivită pentru secții cu risc: ATI, UPU, chirurgie, oncologie, boli infecțioase, saloane cu rotație intensă.
Un avantaj major: fără spălare, doar dezinfectare la suprafață
Spre deosebire de pernele textile clasice, care intră în circuitul de spălare, pro-
dusele SleepAngel sunt concepute pentru dezinfectare la suprafață, conform instrucțiunilor, fără a fi necesară spălarea pernei ca textil în utilizarea clinică uzuală. Cum se face dezinfectarea (procedură scurtă, practică):
1. Ștergere/dezinfectare cu alcool ~70% pe suprafața pernei, respectând timpul de contact al soluției folosite.
2. Alternativ, dezinfectare cu soluții pe bază de clor activ (până la 1000 ppm), conform protocolului unității.
3. Ștergere finală cu lavetă umezită cu apă, pentru îndepărtarea reziduurilor, apoi verificare vizuală a integrității suprafeței.
Rezultatul este direct: după dezinfectare, perna poate fi pregătită rapid pentru următorul pacient, fără a aștepta timpii și logistica din spălătorie.
Impact pentru spital:
flux mai bun, costuri mai mici
• Pregatire mai rapida al patului: compatibil cu realitatea ATI/UPU/chirurgie.
• Standardizare ușoară: pași clari, repetabili, mai ușor de auditat.
• Reducerea costurilor indirecte: scad cheltuielile asociate circuitului de spălare (transport, manipulare, procesare) și pierderile de timp din perioadele de vârf.
• Predictibilitate: proces simplu, mai puțin dependent de condiții ideale.
În prevenție, diferența o fac soluțiile care adaugă control acolo unde există incertitudine. Iar când vorbim despre un obiect folosit zilnic, în contact direct și prelungit cu pacientul, o pernă medicală proiectată ca sistem-barieră devine o decizie practică, nu un “detaliu”.
Cartomed aduce în premieră în România gama de produse medicale SleepAngel (perne și soluții pentru patul de spital)
office@cartomed.ro www.cartomed.ro 031 005 0399
Modele lingvistice mari bazate pe inteligență artificială
în managementul pacienților cu rinită alergică
Rinita alergică reprezintă o afecțiune inflamatorie a mucoasei nazale, caracterizată prin apariția de simptome sugestive (strănut, prurit nazal, obstrucție nazală, rinoree) induse de expunerea la aeroalergen la persoanele cu sensibilizare IgE-mediată dovedită la alergenul respectiv. Diagnosticul se stabilește pe baza corelării între datele anamnestice cu simptome induse de contactul cu aeroalergenul și rezultatele pozitive ale testelor alergologice, în principal testele cutanate prick și/sau determinarea IgE specifice serice. Rinita alergică constituie o problemă majoră de sănătate publică la nivel global, cu o incidență și o prevalență în continuă creștere. Afecțiunea are un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților, somnului, performanțelor școlare sau profesionale și productivității muncii.
MDisciplina de Alergologie, Spitalul Clinic „Nicolae
anagementul tradițional al rinitei alergice include trei componente principale: măsuri de evitare a expunerii la alergenul incriminat (în măsura posibilităților practice), tratament farmacologic adaptat severității bolii și imunoterapie alergenică, în cazuri atent selecționate (cu indicație de specialitate). Pacienții se confruntă însă frecvent cu numeroase provocări, printre care diagnostic întârziat, acces limitat la medici specialiști, aderență scăzută la tratament și dificultăți în identificarea și interpretarea corectă a factorilor declanșatori ambientali.
Modelele de limbaj mari (Large Language Models – LLM), precum ChatGPT™, Gemini™, Grok™ și alte instrumente generative de inteligență artificială (Artificial Intelligence – AI), emerg ca un instrument de suport potențial transformator în managementul rinitei alergice. Spre deosebire de sistemele tradiționale de învățare automată, orientate în special către recunoașterea pattern-urilor în imagini sau date structurate, LLM excelează în procesarea și generarea limbajului natural. Aceasta le permite să ofere interfețe conversaționale intuitive, educație perso-
nalizată, ghidare simptomatică și suport decizional. Deși nu pot și nu trebuie să înlocuiască profesioniștii medicali, LLM pot contribui substanțial la reducerea lacunelor existente prin creșterea autonomiei pacienților, responsabilizarea acestora și îmbunătățirea self-managementului. Una dintre cele mai accesibile aplicații ale LLM constă în democratizarea informațiilor medicale precise și ușor de înțeles. Mulți pacienți apelează frecvent la internet pentru informații, însă rezultatele căutărilor online sunt adesea copleșitoare, contradictorii sau eronate. LLM pot genera explicații adaptate, utilizând un limbaj simplu, calibrat la nivelul de alfabetizare medicală, vârstă și context cultural al utilizatorului. Studii care au evaluat performanța ChatGPT în răspunsuri la întrebări frecvente despre rinita alergică arată o acuratețe bună pentru majoritatea interogărilor comune privind simptomele, factorii declanșatori și opțiunile de tratament. Răspunsurile au o lizibilitate ridicată, un stil de comunicare apropiat de cel uman și pot demonta mituri legate de boală.
Pe lângă furnizarea de informații statice, LLM se pot integra în ecosisteme de sănătate digitală, oferind suport dinamic și personalizat. Combinate cu aplicații mobile și dispozitive portabile, ele pot analiza simptomele autoraportate, concentrațiile de polen, calitatea aerului și istoricul individual al pacientului, generând recomandări în timp real. Modelele predictive de AI pot anticipa exacerbările alergiei respiratorii pe baza datelor ambientale (niveluri de polen și poluanți), iar LLM pot traduce aceste predicții complexe în sfaturi practice și acțiuni concrete (de exemplu, inițierea precoce a tratamentului optim).
Utilizarea de LLM poate îmbunătăți, de asemenea, aderența la tratament. Interven-
țiile bazate pe dispozitive wearables și AI pot crește complianța terapeutică și pot reduce severitatea simptomelor. Agenții conversaționali pot ghida pacienții prin protocoale de imunoterapie, pot explica profilul de siguranță, monitoriza aderența și oferi suport motivațional continuu. Acest aspect este deosebit de util în cazul terapiilor de lungă durată, cum sunt imunoterapia alergenică subcutanată sau sublinguală.
Suportul diagnostic reprezintă o altă direcție promițătoare. Deși modele de învățare automată (cum ar fi adaptive random forest-out of bag-easy ensemble) au fost utilizate cu succes pentru diagnosticul rinitei alergice pe baza datelor clinice, rolul LLM este, în principal, de a interpreta simptomele descrise de pacient, de a semnala necesitatea unei evaluări medicale și de a pregăti pacientul pentru consultație. Diagnosticul final rămâne, evident, prerogativa medicului specialist. Totodată, sistemele de suport decizional clinic (Clinical Decision Support Systems – CDSS) bazate pe AI, integrate și validate, au demonstrat potențial în diagnosticul de precizie al rinitei alergice sezoniere, esențial pentru prescrierea personalizată a imunoterapiei cu alergen.
În contextul prevalenței în creștere a rinitei alergice, avantajele instrumentelor bazate pe LLM rezidă în disponibilitatea continuă (24/7), personalizarea răspunsurilor (care crește implicarea pacientului) și scalabilitatea (care poate reduce presiunea asupra sistemelor de sănătate supraîncărcate). Integrarea cu platforme precum MASK-air®, care combină raportarea simptomelor cu date ambientale în timp real, ilustrează cum LLM-urile ar putea optimiza utilizarea dovezilor din lumea reală (real-world evidence) și a datelor multi-omice pentru un management de precizie.
Conf. Univ. Dr. Florin-Dan Popescu
Malaxa” Bucureşti
Testați inflamația bronșică prin FeNO cu tehnologia NIOX
Prima tehnologie patentată în lume pentru determinarea FeNO, lideră în domeniu și care
și-a demonstrat fiabilitatea timp de 25 de ani, prin cele peste 50 de milioane de teste efectuate.
NIOX VERO este primul aparat de măsurare a FeNO care:
• are controlul calității asigurat la fiecare test: 1 test à 1 rezultat exact în 50 sec.
• destinat atât copiilor cât și adulților,
• soft integrat care asistă pacientul la efectuarea testului și soft pentru bază de date pacienți
• fără costuri ascunse, contract de service sau mentenanță post-vânzare
• calibrare automată
Avantajele includerii FeNO în diagnosticul și managementul astmului alergic/eozinofilic
• Identifică pacienții potențial responsivi la corticoterapia inhalatorie
• Permite ajustarea dozelor de corticosteroizi inhalatori
• Monitorizează aderența la terapia inhalatorie
• Identifică pacienții posibil candidați pentru terapia biologică
• Reduce riscul exacerbărilor prin supravegherea periodică a valorilor FeNO NIOX VERO prezent în România de 15 ani prin:
www.niox.ro
niox@alergomed.ro
SUFERI DE ALERGII?
Simptome frecvente cum ar fi strănut, prurit, rinoree, dificultăți de respirație, tuse, sau erupții cutanate pot fi reacții alergice.
LISTĂ ALERGENI
Polen
Polen graminee
Pir gros
Iarbă de gazon
Iarba de Bahia
Timoftică
Trestie
Secară
Polen de arbori
Salcâm
Cenușer(Alianthus)
Arin negru
Mesteacăn argintiu
Dud japonez (de hârtie)
Polen de alun
Criptomeria
Chiparos de Arizona
Chiparos
Fag
Frasin comun
Polen de nuc
Ienupăr
Dud Măslin
Curmal
Platan englezesc
Plop negru
Ulm
Polen de ierburi
Știr
Ambrozie
Pelin negru
Cânepă
Spanac sălbatic
Trepădătoare
Paracherniţă
Patlagină
Ciulin rusesc
Urzică
Acarieni
Acarieni
Dermatophagoides farinae
Dermatophagoides pteronyssinus
Acarian de alimente
Acarian de făină
Blomia tropicalis
Glycyphagus domesticus
Lepidoglyphus destructor
Tyrophagus putrescentiae
Fungi
Drojdii
Malassezia sympodialis
Drojdie de panificație
Ciuperci
Alternaria alternata
Aspergillus fumigatus
Cladosporium herbarum
Penicilium chrysogenum
Alimentele din plante
Leguminoase
Arahidă
Năut
Soia boabe
Linte
Fasole
Mazăre
Cereale
Ovăz
Quinoa
Hrișcă
Orz
Semințe de lupin
Orez
Mei
Secară
Grâu
Grâu speltă
Porumb
Condimente
Boia de ardei
Chimen
Oregano
Pătrunjel
Anason Muștar
Fructe
Kiwi
Papaya
Portocală
Pepene
Smochină
Căpșună
Măr
Mango
Banană
Cireașă
Piersică
Pară
Afină
Struguri
Legume
Ceapă
Usturoi
Țelină
Morcov
Avocado
Cartof
Roșie
Nuci
Caju
Nucă braziliană
Nucă de pecan
Alună
Nucă
Macadamia
Fistic
Migdală
Semințe
Semințe de dovleac
Semințe de floarea-soarelui
Mac
Semințe de susan
Semințe de schinduf (molotru)
Alimente de origine animală
Lapte
Lapte de vacă
Lapte de cămilă
Lapte de capră
Lapte de iapă
Lapte de oaie
Ou
Albuș de ou
Gălbenuș de ou
Pește și fructe de mare
Vierme parazit din pește
Crab
Hering
Crevete de nisip
Crap
Cod de Atlantic
Homar
Crevete
Calamar
Midie
Stridie
Crevete nordic
Scoică
Crevete Black Tiger
Pisică de mare
Somon
Scrumbia albastră
Ton
Pește-spadă
Carne
Greiere
Carne de vită
Carne de cal
Carne de pui
Lăcustă
Carne de curcan
Carne de iepure
Carne de miel
Carne de porc
Larvă de făină
Venin insecte
Venin furnică de foc
Furnică de foc
Venin albină
Albină
Venin de viespe
Viespe americană
Viespe de hârtie
Viespe comună
Gândac de bucătărie
Gândac roșu de bucatarie
german
Gândac de bucătărie american
Alergeni de origine
animală
Epiteliul animalelor de companie
Urină de câine (incl. Can f 5)
Câine
Porcușor de Guineea
Pisică
Șoarece
Iepure
Hamster siberian
Șobolan
Animale de fermă
Vacă
Epiteliu de capră
Cal
Epiteliu de oaie
Epiteliu de porc
Altele
Latex
Ficus
Ficus plângător
CCD
Hom s Lactoferrin
Parazit
Căpușa porumbeilor
DESCOPERĂ-ȚI INTOLERANȚELE ALIMENTARE!
Te simți balonat sau suferi de dureri de stomac ? Te lupți cu diareea, greață sau vărsături ?
LISTĂ ANTIGENI ALIMENTARI
C E R E A L E & S EMI NȚ E
Știr
Orz
Hrișcă
Năut
Porumb
Grâu dur (pentru paste)
Grâu Alac(Einkorn)
Grâu cojit (Emmer)
Gluten
Semințe de cânepă
Semințe de in
Semințe de lupin
Mentă
Malț (orz)
Mei
Ovăz
Grâu polonez
Semințe de mac
Seminte de dovleac
Semințe Quinoa
Semințe de rapiță
Orez
Secară
Susan
Grâu Spelt
Semințe de Floarea
Soarelui
Tărâțe de grâu
Gliadină din grâu
Grâu verde
LEGUMINOASE
Fasole verde Linte
Fasole Mung
Mazăre
Arahide
Boabe de soia
Mazăre dulce
Tamarin
(curmale indiene)
Fasole albă
CARN E
Vită
Porc mistreț
Miel Struț Porc
Iepure Cerb
Curcan Vițel Căprioară
C IU PE RCI
COMESTIBILE
Hrib cenușiu
Ciuperci Chanterelle
Ciuperci de iarnă
(Enoki)
Păstrăvul scailor (ciupercă regală)
Păstrăv de fag (ciuperca stridie)
Ciuperca Albă
C AFEA & CEAI
Muşeţel
Cacao
Cafea Hibiscus Iasomie
Moringa
Mentă
Ceai negru
Ceai verde
Cod de Atlantic Hering de Atlantic
Biban roșu de Atlantic
Crap Icre de sturion
Caviar
Scoica cocoșe
Midie
Crab
Țipar(Anghilă)
Hamsie europeană
Sardea europeană
Cambula aurie (de Baltica)
Dorada
Pește Eglefin
Merluciu
Homar
Scrumbie albastră
Peștele broască
Raci nobili
Știuca nordică
Creveți nordici
Caracati ță
Stridie
Scoică de ras
Somon
Scoica de apă sarată
Sepia
Amestec de creveți
Limbă de mare (Sole)
Calmar
L E G UM E
Anghinare
Rucola
Avocado
Muguri de bambus
Broccoli
Varză de Bruxelles
Varză
Capere
Morcovi
Conopidă
Țelină_Bulb
Tulpină de țelină
Frunze de sfeclă roșie
Cicoare
Varză chinezeasca
Napa
Arpagic
Castravete Vânătă
Andivă
Fenel (bulb)
Usturoi
Varză creață
Hrean
Pepene cu coarne
(castravete african)
Gulie
Fetică (Salata mielului)
Praz
Urzică
Măsline
Ceapă
Sparanghel
Varză albă de căpățână
Leurda
Dovlecel de vară
FRUCTE
Mere
Caise
Banane
Mure Coacăze
Cireșe
Merișor
Curmale finic
Soc
Smochin
Agrișă
Struguri
Grapefruit
Kiwi
Lămâie
Lămâie verde
Lici fruct
Mango
Pepene galben
Dude
Nectarine
Portocale
Papaya
Fructul pasiunii
Piersică
Pere
Lactoglobulin
β -
Lapte de vacă-cazeină
Albuș de ou
Gălbenuș de ou
Brânză Emmental
Brânză de capră
Lapte de capra
Brânză Gouda
Brânză Mozzarella
Brânză Parmezan
Ouă de prepeliță
Brânză de oaie
Lapte de oaie
COND IM E NTE
Anason
Busuioc
Frunze de dafin
Chimen
Cardamom
Piper roșu
Chili (roșu)
Scorţişoară
Cuisoare
Coriandru
Chimion
Curry
Mărar
Schinduf
Ghimbir
• Migdală
• Nuci braziliene
• Alune Caju
• Nucă de cocos
• Lapte de nucă de cocos
• Alune
• Nuci Kola
• Fruct de Macadamia
• Nuci Pecan
• Semințe de pin
• Fistic
• Castane dulci
• Ciufa (Tigernut)
• Nuci NUCI
PE ȘTE & FRUCTE DE MARE
• Scoica Abalon (Urechea marii)
Pește spadă
Vulpe de mare
Păstrăv Ton
Calcan
Scoici Venus
A LTELE
Agar-Agar
Mucegai negru
Drojdia de panificație
Brojdie de bere Flori de soc negru
Miere
Hamei
M-Transglutaminaza (meat glue)
Trestie de zahar
Determinanți
Carbohidrați reacții
încrucișate (CCD)
Păstârnac
Varză chinezească
(Pok- Choi)
Cartofi
Dovleac
Dovleacul roșu kuri
Cicoare roșie
Ridiche
Sfeclă roșie
Varză rosie
Brocoli Romanesco
Varză creață Savoy
Varza franțuzească
Shalota
Spanac
Cartofi dulci
Roșii
Napi
Năsturel (măcriș de baltă)
Lampion chinezesc
(Păpălău)
Ananas
Prune Rodii
Stafide
Zmeură
Coacăz roșu
Căpșuni
Mandarină
Pepene verde
OUĂ & LAPTE
Lapte de bivoliță
Lapte bătut
Brânză Camembert
Brânză de vaci
Lapte de vacă nativ
Lapte de vacă- α -Lactalbumin
Ienupăr
Iarba lămâioasă
Maghiran
Mentă
Muştar
Nucşoară Oregano
Ardei iute
Pătrunjel
Piper negru
Rozmarin
Salvie
Tarhon
Cimbru
Turmeric
Vanilie
Capră Cal
Antrenarea creierului prin
neurofeedback în bolile cronice alergice
Neurofeedback-ul este un tip specific de biofeedback care oferă o imagine directă asupra activității creierului. Pe de altă parte, biofeedback-ul cuprinde o varietate de terapii utilizate pentru a ajuta pacienții să folosească conexiunea minte-corp pentru a ajunge la o stare profundă de relaxare. Odată ajunsi în această stare, pacienții pot învăța să controleze mai bine răspunsurile involuntare ale corpului la stres, care, la rândul lor, pot ajuta la atenuarea simptomelor asociate cu o mare varietate de afecțiuni și tulburări, inclusiv stres/anxietate, depresie, post traumatic stress sindrom (PTSD), afecțiunile alergice cronice, precum astmul bronșic, dermatita atopică, urticaria cronică spontană sau forma colinergică a urticariei, bolile autoimune degenerative. Experiența clinică arata rezultate promițătoare, menținute pe termen lung, în bolile cronice asociind anxietate de adaptare, crescând pragul de reactivitate psihică, atenuând nivelul de stress, cu îmbunătățirea toleranței față de acceptarea diagnosticului și al tratamentului cronic.
Neurofeedback-ul (neuromodularea) (NFB) este procesul de autoreglare a undelor cerebrale din sistemul nervos central, periferic sau autonom, într-o succesiune de inhibare - stimulare – modificare = reglare. Prin aceste antrenamente, creierul învață să își autoregleze activitatea electrică, îmbunătățind funcționarea sistemului nervos.
Neurofeedback-ul este utilizat pentru ameliorarea unor simptomatologii prezente în autism, ADHD, sindrom Asperger, sindrom Down, întârziere în dezvoltare, tulburări psihice, tulburări neurologice, tulburările de somn, dar și pentru îmbunătățirea performanței mentale. Pentru a înțelege cum se realizează o ședința de neurofeedback, în practică, contează să înțelegem cum funcționează creierul, ce unde cerebrale se activează în momentul acțiunii stresului, ce unde cerebrale predomină când apare inflamația cronică în corp și cu ce unde cerebrale avem de lucrat prin neurofeedback, atunci când boala cronică generează în timp mediatorii inflamației, care vor
duce la o stare cronică de „luptă sau fugi”, cu descărcare de dopamină, adrenalină, noradrenalină si cortizol.
Există cinci tipuri de unde cerebrale: alfa, beta, gamma, delta și theta. Fiecare are o frecvență diferită și poate să fie măsurată printr-un EEG.
Undele cerebrale sunt oscilații electrice produse de activitatea neuronilor din creier și sunt clasificate în funcție de frecvența lor (Figura 1):
2. Theta (4 – 8 Hz) – asociate cu relaxarea profundă, stările de visare și creativitatea.
3. Alpha (8 – 12 Hz) – corelate cu starea de relaxare și vigilență calmă.
4. Beta (12 – 30 Hz) – legate de gândirea activă, concentrarea și rezolvarea problemelor.
5. Gamma (30+ Hz) – asociate cu procesele cognitive complexe și conștiința extinsă.
Cum acționăm asupra undelor cerebrale pentru a le putea calma, stimula, pentru a le modifica spre starea de bine a creierului?
Monitorizarea activității creierului se face prin plasarea electrozilor pe scalpul pacientului, ca în figura 2, pentru a măsura activitatea electrică a undelor cerebrale în timp real. Feedback în timp real se obține prin vizualizarea în timp real
Conf. Dr. Celina Stafie
Catedra de MF, Dep. Medicină Preventivă si Interdisciplinaritate, UMF Gr.T.Popa, Iaşi
Psih. Clin. Ana Maria Vasilachi Andonie
Brain Performance, Iaşi
Figura 1. Tipuri de unde cerebrale în activitatea electrică a creierului (preluare din)
de către pacient și medic într-un soft destinat înregistrării neurofeedbackului, în care creierul primește semnale (vizuale, auditive și tactile) pentru autoreglare și reacționează în funcție de starea lui de alertă, de echilibru, de suprastimulare, sau de relaxare. Are loc astfel a treia etapă, cea de învățare prin recompensă. În această etapă, creierul începe să-si regleze activitatea pentru a menține un tipar sănătos, generând și menținând stări cerebrale dorite (cum ar fi starea de relaxare sau concentrare).
Controlul undelor cerebrale se face prin procesul de neurofeedback, acesta permite antrenarea undelor cerebrale pentru a promova relaxarea, concentrarea și echilibrul emoțional. Aceste stări pot reduce răspunsurile de stres și pot ajuta la reglarea reacțiilor inflamatorii ale corpului, prin reglarea activității sistemului nervos autonom.
Neurofeedbackul presupune mai multe etape de intervenție: evaluarea inițială, cu anamneză, brain mapping, analiza rezultatelor evaluării inițiale, etapa a 2 a, cu elaborarea unui plan personalizat de intervenție, realizat cu ajutorul unei echipe multidisciplinare
(terapeut, psiholog, medic) și neapărat urmate de evaluări periodice, cu ajustarea măsurilor de intervenție.
Dacă ne referim strict la bolile alergice, ne punem întrebarea specific, cum ar putea ajuta, cum ar putea influența neurofeedbackul evoluția unei boli alergice cronice, precum dermatita atopică, urticaria cronică spontană, rinita alergică persistentă, sau cum ar putea rări crizele unui astm bronșic clasa GINA III? Când medicamentele nu reușesc, cum poate o procedură aparent fără legătură cu funcția respiratorie să ajute?
Etiopatogeneza bolilor alergice trebuie să răspundă la întrebarea „cine a fost întâi, Genetica sau Mediul?“ Studiile din domeniul epidemiologiei, studiile de prevalență și morbiditate arată o evidență acceptată: avem în prezent o balanță mult înclinată către mediu, procentul de 20% genetică versus 80% mediu este depășit, prin faptul că mediul a ajuns să schimbe genomul uman, să îl moduleze. Vorbim de apariția unei noi ramuri a geneticii, cea de epigenetică și de epigenom.
Epigenetica este o ramură a geneticii care studiază variația trăsăturilor de fe-
notip, în funcție de variațiile mediului. Variația indusă de mediu face ca genele să își schimbe comportamentul, ceea ce afectează modul în care celulele noastre le decodifică, alterând răspunsul imun față de factorii de mediu, respectiv față de alergeni. Modificarea fenotipului se face fără schimbare structurală a genei, dar îi adaugă markeri epigenetici, care sunt transmiși transgenerațional.
Epigenetica este la baza apariției bolilor cronice: cancere, boli imune, alergii, boli neurologice.
Factorii care duc la modificările epigenetice sunt regimurile restrictive (ortorexia), stres-ul, statusul de nutriție deficitar, înfluența a tot mai multe toxine (radiații, poluare, fumat, alcool), sedentarismul care a cuprins o planetă întreagă, urmare a instaurării „dictaturii“ social-media, dar și multitudinea de tratamente farmacologice agresive.
Bolile cronice alergice au la bază una sau combinații din cele 4 tipuri de reacții alergice: tipul I, reaginic, prin IgE mediate, tipul II, Ag-Ac (memoria de Ac), tipul III, prin complexe imun circulante care înseamnă o reacție II exagerată, cu un răspuns exagerat în formarea de anticorpi față de agresiunea antigenică (CIC) și ultimul tip, tipul IV de reacție imun alergică, mediată prin LT (reacții de tip întârziat, cu memorie, autoimunitate, respingerea grefei, reacție de corp străin), alimentate de stres/IDCV, alimentate prin stres, imunodeficiență comună variabilă (IDCV).
Alergia are la bază o reacție de inflamație alergică, mediată de cortizol, principalul hormon eliberat în stres și inflamație.
Reglarea reacțiilor imune: Antrenând creierul să își autoregleze activitatea undelor cerebrale, neurofeedback-ul poate influența indirect răspunsurile imune și poate ajuta la reducerea inflamațiilor asociate cu alergiile.
Mecanismele prin care neurofeedbackul intervine în scăderea inflamației alergice sunt reducerea stresului și a anxietății. Multe afecțiuni dermatologice cronice (eczema, psoriazisul, dermatita sau urticaria), sunt induse, sau agravate de stres. Neurofeedback-ul ajută la reglarea activității cerebrale și la îmbunătățirea gestionării lui.
Prin învățarea modului de a reduce activitatea undelor cerebrale asociate cu
Figura 2. Realizarea monitorizării activității creierului
Efectele NFB asupra afecțiunilor cronice alergice pot fi sintetizate în:
1
2
Ameliorarea simptomelor alergiilor: Neurofeedback-ul poate fi util în reducerea simptomelor alergiilor prin reglarea activității cerebrale implicate în răspunsurile imunologice. În acest sens, neurofeedback-ul poate ajuta la controlul reacțiilor de hipersensibilitate care duc la simptome alergice (cum ar fi congestia nazală, strănutul sau inflamația).
Reducerea stresului asociat cu alergiile: Alergiile pot genera stres psihologic semnificativ, mai ales în cazul simptomelor severe sau a reacțiilor alergice acute. Neurofeedback-ul poate ajuta pacienții să învețe tehnici de relaxare care reduc activitatea cerebrală asociată cu răspunsurile de stres, ceea ce poate duce la o reducere a severității simptomelor alergice.
3
Reglarea reacțiilor imune: Reducerea inflamației – Alergiile sunt reacții exagerate ale sistemului imunitar care duc la inflamație cronică. tPBM poate modula răspunsul imun și reduce markerii inflamatori, cum ar fi citokinele proinflamatorii (IL-6, TNF-α).
4 Îmbunătățirea somnului: Mulți pacienți cu afecțiuni dermatologice se confruntă cu probleme de somn, din cauza disconfortului sau pruritului. Neurofeedback-ul poate ajuta la îmbunătățirea calității somnului, ceea ce este esențial pentru procesul de regenerare a pielii.
5 Reducerea pruritului: În cazul unor afecțiuni precum eczema sau psoriazisul, pruritul scade calitatea vieții. NFB-ul poate ajuta la reducerea senzației de mâncărime, prin reglarea percepției acestuia.
stresul (precum undele beta), neurofeedback-ul poate contribui la o reducere a răspunsului emoțional la stres, ceea ce poate atenua simptomele dermatologice.
Reglarea răspunsului inflamator presupune ca prin sesiunile repetate de NFB să antrenăm creierul, încât să își adapteze în dinamică activitatea undelor cerebrale care favorizează relaxarea și reducerea inflamației. Astfel, NFB poate influența indirect procesele biologice care stau la baza unor afecțiuni precum dermatita atopică.
Modularea activității sistemului nervos autonom: În cazul persoanelor alergice, există un dezechilibru între activitatea sistemului nervos simpatic și a celui parasimpatic, ceea ce le face mai sensibile la alergeni. Fotobiomodularea, componentă a metodelor de neurofeedback, poate ajuta la reglarea acestui echilibru și la reducerea hiperreactivității sistemului imunitar.
Beneficiile neurofeedback-ului sunt îmbunătățirea echilibrului emoțional și psihologic: se îmbunătățește starea emoțională a pacientului, îl ajută să își regleze răspunsurile emoționale, se reduce scorul de activitate al bolii și implicit, impactul psihologic al afecțiunii. Un alt beneficiu îl reprezintă creșterea autocontrolului și a conștientizării cor-
porale, NFB ajută la creșterea conștientizării corpului, ceea ce duce la o mai bună gestionare a comportamentului în boală. De exemplu, pacienții care se confruntă cu un impuls de a se scărpina din cauza pruritului (mâncărimii) pot învăța să își controleze aceste impulsuri, prin tehnici de relaxare și autocontrol, dobândite prin neurofeedback.
Pentru un efect stabil și de durată, sunt necesare minim 30 de ședințe de NFB, cu o frecvență de 2-3 ședințe pe săptămână.
Prin NFB apelăm la activitatea de schimbare învățată a creierului, științific denumită neuroplasticitatea creierului. Principiul neuroplasticității este capacitatea creierului de a se modifica și adapta în urma experienței și a antrenamentului.
Învățare și consolidare: Neurofeedback-ul poate ajuta la reglarea activității cerebrale disfuncționale și poate îmbunătăți funcțiile cognitive, emoționale și comportamentale.
Menținerea progresului și evitarea regresiei: Ședințele regulate previn pierderea progresului obținut, permit creierului să învețe și să aplice noile modele de funcționare, încât să devină tipare stabile.
Studiile clinice și practica terapeuti-
că: Majoritatea studiilor și experiența clinică arată că primele îmbunătățiri apar după 10-15 ședințe, dar schimbările devin semnificative și stabile după 30-40 de ședințe. În cazuri complexe, sunt necesare peste 60 de ședințe (Figura 3. Ședința live de neurofeedback)
În figura 3, priviți simultan la corespondența dintre ecranului întunecat al plasmei și unda amplă, roșie din câmpul inferior al imaginii de pe monitorul computerului, pentru a asocia vizual undele din activitatea cerebrală a pacientului (TV), cu imaginea ce apare simultan în softul de antrenament neurofeedback (computer). Când pacientul își vizualizează propria „întunecime“ a undelor cerebrale, se activează mecanisme de corectare, de luminare, iar acesta este exact procesul de antrenare a undelor cerbrale, prin care se lucrează în cadrul unei ședințe de NFB.
O revizuire a ultimelor două decenii, coincident cu momentul în care a fost descoperit și promovat NFB, arată o legătură directă între anxietate și alergia alimentară, la fel cum există legătura determinantă între anxietate și tulburările de comportament alimentar. Relația dintre alergie alimentară și anxietate este atribuită fricilor și anxietății specific
Furnizor
Spirometre
Vitalograph
Livrare, Instalare și Instruire
Seringă de Calibrare
Inclusă
Servicii incluse gratuit la achiziția oricărui model de spirometru
Vitalograph
Garanție 5 ani
Revizie Tehnică
Contract de Service
Actualizări Software
orientată către un anumit aliment care a provocat anterior reacție alergică severă, decât predispoziției spre anxietate.
Un nivel crescut de anxietate nu îmbunătățește aderența la măsurile de prevenție. Dimpotrivă, nivelurile ridicate de anxietate s-au dovedit a fi contraproductive și asociate cu strategii de coping dezadaptative.
Conform lui Cortes et al (2018) simptomele de alergie cutanată și gastrointestinală ale copiilor sunt pozitiv și semnificativ asociate cu starea psihologică a mamelor (niveluri ridicate de anxietate și depresie), cu bugetul familial, interacțiunile sociale și tulburările de somn ale mamelor. Aceste constatări subliniază importanța unei abordări terapeutice cuprinzătoare și multidisciplinare pentru familiile afectate de alergii alimentare.
Intervenția prin neurofeedback în astmul bronșic se bazează pe premisa că activitatea cerebrală influențează funcționarea sistemului nervos autonom și implicit, reactivitatea bronșică.
Astmul este o boală inflamatorie cronică, dar este puternic modulată de factori psihologici precum stresul, anxietatea și reactivitatea emoțională, care pot declanșa sau agrava crizele. Prin neurofeedback, pacientul învață să își regleze activitatea cerebrală, în special în zonele implicate în controlul stresului și al respirației, ceea ce poate contribui la reducerea hiperreactivității bronșice.
Studiile sugerează că intervențiile de tip biofeedback și neurofeedback pot îmbunătăți controlul respirației, pot reduce frecvența crizelor și pot scădea necesarul
de medicație în unele cazuri. Aceste efecte sunt explicate prin optimizarea echilibrului dintre sistemul nervos simpatic și parasimpatic, precum și prin reducerea nivelului de stres perceput. De asemenea, pacienții pot dobândi o mai bună conștientizare a senzațiilor corporale și un control mai eficient al reacțiilor fiziologice asociate dispneei. Totuși, dovezile științifice specifice pentru neurofeedback în astm sunt încă limitate, iar majoritatea studiilor sunt de tip pilot sau includ eșantioane reduse. În prezent, neurofeedback-ul nu înlocuiește tratamentul farmacologic standard, ci poate fi utilizat ca metodă complementară, în cadrul unui program terapeutic integrat. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili protocoale standardizate și pentru a confirma eficiența pe termen lung.
Provocarea lansată de neurofeedback a lansat o serie de speculații științifice. Neurofeedback-ul reprezintă o intervenție promițătoare în contextul bolilor cronice alergice, prin capacitatea sa de a modula activitatea cerebrală și de a influența indirect răspunsul imun. Având în vedere relația bidirecțională dintre sistemul nervos central și sistemul imunitar, reglarea proceselor neuronale implicate în stres, anxietate și reactivitate emoțională poate contribui la ameliorarea simptomelor alergice. Studiile existente sugerează că reducerea nivelului de stres și îmbunătățirea autoreglării emoționale, obținute prin neurofeedback, pot avea efecte benefice asupra inflamației cronice și asupra percepției simptomelor, precum pruritul sau dispneea.
Bibliografie selectivă
1. Zotev, V., Phillips, R., Young, K. D., et al. (2018). Real-time fMRI neurofeedback training of amygdala activity in patients with post-traumatic stress disorder. NeuroImage: Clinical, 19, 106–119.
2. Dehghani, M., Pritchard, W., & Cannon, R. (2020). EEG-fMRI neurofeedback: A systematic review of multimodal neurofeedback studies. Neuroscience & Biobehavioral Reviews, 118, 178–192.
3. Dehghani, M., Khalili-Mahani, N., et al. (2022). Functional connectivity-based neurofeedback: A systematic review. NeuroImage, 239, 118327.
4. Faruqi, S., & Gupta, M. A. (2025). Evaluating the use of neurofeedback interventions to reduce nocturnal pruritus in eczema patients. Journal of Dermatological Treatment (în curs de publicare).
5. Zhang, Y., & Li, X. (2025). Neuroimmune interactions in atopic dermatitis: Implications for novel therapeutic approaches. Frontiers in Immunology, 16, 123456.
6. Hammond, D. C. (2011). What is neurofeedback: An update. Journal of Neurotherapy, 15(4), 305–336.
7. Micoulaud-Franchi, J. A., Geoffroy, P. A., et al. (2014). EEG neurofeedback treatments in clinical psychiatry: A review. Clinical EEG and Neuroscience, 45(4), 241–252.
8. Thibault, R. T., & Raz, A. (2017). The psychology of neurofeedback: Clinical intervention even if applied placebo. American Psychologist, 72(7), 679–688.
9. Sitaram, R., Ros, T., et al. (2017). Closed-loop brain training: The science of neurofeedback. Nature Reviews Neuroscience, 18(2), 86–100.
10. Lehrer, P. M., & Vaschillo, E. (2003). Heart rate variability biofeedback: How and why does it work? Frontiers in Psychology, 3, 756.
11. Cortés A., et al. (2018). Food allergy: Children’s symptom levels are associated with mothers’ psychological variables. Journal of Psychosomatic Research, 104, 80–85. https://doi.org/10.1016/j.jpsychores.2017.11.009
Figura 3. Ședința live de neurofeedback
Blefarita la copilul mic
Blefarita (din gr. „blepharon” = pleoapă) reprezintă inflamația marginii palpebrale, adică a porțiunii libere a pleoapei care alunecă pe suprafața ochilor și care conține genele. Blefarita este o afecțiune foarte des întâlnită la orice vârstă și este una dintre cele mai frecvente motive de prezentare în serviciile de oftalmologie. Cu toate acestea, rămâne paradoxal cea mai puțin diagnosticată, deoarece tratamentele se adresează modificărilor pe care blefarita le produce în timp și nu afecțiunii în sine. Unul dintre efectele blefaritei cronice este sindromul de ochi uscat, care poate apărea chiar și la copii.
Marginea palpebrală este împărțită anatomic în două segmente - partea anterioară la nivelul căreia se implantează cilii palpebrali (genele) și partea posterioară, în contact cu suprafața oculară, care găzduiește orificiile a numeroase glande așa-numit meibomiene ce secretă sebum. Acest sebum este esențial pentru sănătatea oculară, deoarece formează o peliculă „uleioasă” care împiedică pe de o parte evaporarea lacrimilor și pe de alta acționează ca o barieră împotriva particulelor microscopice, împiedicând atașarea lor direct de structurile anterioare ale ochiului. În funcție de partea pleoapei care este mai afectată, blefaritele pot fi de două tipuri - anterioare sau posterioare. Deseori, cele două apar în același timp.
Blefarita anterioară afectează rădăcina genelor și poate fi cauzată de paraziți de tipul acarienilor (Demodex foliculorum) care se atașează la baza acestor mici fire de păr și proliferează sub forma unor scuame foarte similare cu mătreața capilară. În urma iritației prelungite pe care o produc scuamele apare roșeața, disconfortul ocular, senzația de corp străin. Micii pacienți se pot prezenta cu simptome diferite - de la clipit des, mâncărime, la o aparentă aversiune la lumină, însă afecțiunea nu are predispoziție legată de vârstă. Tratamentul este reprezentat de o igienă locală riguroasă cu șervețele umede sterile până la îndepărtarea completă a paraziților de la baza genelor. La copiii mai mari se pot folosi șervețele îmbibate cu o substanță extrasă din arborele de ceai, care întrerupe ciclul de viață al Demodex și care trebuie utilizată timp de o lună de zile pentru a acționa asupra acestora în toate stadiile evolutive.
Blefarita posterioară, care poate apărea în sine sau ca urmare a unei blefarite anterioare neglijate, afectează direct glandele care produc sebum. Înfundarea directă a glandelor determină apariția de orjelete („urciorul” în popor) sau chalazioane, iar secreția deficitară de sebum duce la ruperea peliculei protective pe care o creează acesta pe suprafața ochilor și la o evaporare mai rapidă a lacrimilor, implicit la o predispoziție mai mare pentru infecții oculare (conjunctivite, keratite). Deși cu un tratament bine țintit infecțiile se remit, părinții observă la ceva timp după, că ochii sunt din nou roșii, că urciorul a reapărut, sau că „bubița” de pe pleoapă nu mai este roșie, dar s-a închistat. Situații uzuale, cum ar fi privitul la ecrane sau ieșirea în exterior declanșează înroșirea ochilor și usturime, simptome tipice pentru un deficit de film lacrimal. Colirurile locale tratează doar efectul, nu și cauza acestor recrudescențe. Simptomele sunt controlate pentru o vreme, însă tratamentele locale cu antibiotice și antiinflamatoare pe termen lung au propriile efecte secundare. În cazul chalazioanelor, tratamentele locale nu au decât un rezultat parțial, gestul curativ fiind o intervenție chirurgicală care, în cazul copiilor, se realizează sub anestezie generală.
După depășirea fazei acute, trebuie adresată predispoziția. Acest tip de blefarită, specific glandelor palpebrale, se tratează mecanic, prin aplicarea de căldură locală la nivelul pleoapelor, igienă și masaj palpebral. Căldura locală „topește” conținutul glandular, curățarea secrețiilor în exces eliberează porii glandelor, iar masajul ajută la golirea acestora. Masajul și curățarea se pot realiza simultan cu șervețele umede sterile. Lunar, pentru a preveni suprainfecția se pot administra cure scurte de colir cu
antibiotic. Tratamentul este însoțit de instilarea de lacrimi artificiale fără conservanți care să mențină o lubrifiere oculară satisfăcătoare până la reechilibrarea homeostaziei palpebrale, ceea ce, în funcție de caz, durează între 1-3 luni. Pentru simplificarea administrării, se pot folosi lacrimi artificiale sub formă de spray și măști perioculare cu dispozitive de autoîncălzire. De obicei, blefaritele au o evoluție lentă, subclincă, însă la copii se pot manifesta agresiv. S-a observat că există o predispoziție de vârstă la copiii între 3-5 ani și la adolescenți, când pot dezvolta o formă de blefarită care afectează sever suprafața oculară - blefarokeratoconjunctivita (BKC) - și care apare ca urmare a expunerii la Staphylococcus aureus. Deși contactul cu acest microb se poate realiza la orice vârstă, BKC la copil este mai severă prin prisma unui răspuns imun exagerat și a rapidității cu care se poate solda cu leziuni corneene ireversibile. Pe lângă tratamentul antibiotic, igiena palpebrală și instilarea de lacrimi artificiale au un rol substanțial în rezoluția acestei afecțiuni. O altă particularitate a blefaritelor la copii este dată de importanța unei diete echilibrate. Alimentația bogată în grăsimi (mezeluri, cașcaval) și săracă în legume și surse de acizi grași omega-3 (pește, nuci, alune) determină, printre altele, creșterea vâscozității sebumului și blocarea orificiilor glandulare de la nivelul pleoapei. Acest dezechilibru întreține predispoziția către blefarite posterioare și poate fi modificat printr-o abordare nutrițională corespunzătoare. În perioada de tratament se pot administra suplimente alimentare cu Omega-3, însă dieta echilibrată este un reflex ce trebuie învățat și menținut întreaga viață. Înțelegerea patologiei și a cauzelor blefaritei este un pas în plus către succesul tratamentului care, de cele mai multe ori, se întinde pe mai multe luni și solicită multă răbdare și perseverență din partea părinților. Deși nu există o soluție de vindecare rapidă, depistarea semnelor incipiente la un control de rutină poate scuti de multe complicații și intervenții potențial traumatizante pentru copii.
Recepţie: 0219252; 0730 593 534 / 0764 740 081 E-mail: office@oftapro.ro; Bd. Mărășești nr. 15, Sector 4, București, www.oftapro.ro
Dr. Georgiana Milea
Medic specialist oftalmolog
Alergia la proteinele din laptele de vacă la sugar în practica medicului de familie
Asist. Univ.
Dr. Claudia-Felicia Pop
Medic primar Medicină de Familie
CMI Cluj-Napoca, UMF
„Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca
CDr. Anca
Andreea Moldovan
Medic rezident an 4, specialitatea Medicină de Familie, Medic specialist Medicină Internă
Dr. Rodica Cristina Tomoiagă
Medic rezident an 1, specialitatea Medicină de Familie
ow’s milk protein allergy (CMPA) is an immediate or delayed immune reaction to one or more proteins found in cow’s milk. The proteins most frequently involved in allergic reactions are whey proteins (beta-lactoglobulin, alpha-lactoglobulin) and caseins. This condition can begin at a young age, including during the newborn stage. The clinical manifestations of CMPA vary depending on the severity of the reaction and include skin, gastrointestinal, respiratory and general symptoms. Clinical manifestations can present as immediate reactions (occurring within a few minutes to 2 hours after exposure) or delayed reactions (appearing 48 hours to 1–2 weeks after exposure). The CoMiSS score is a tool that helps guide family doctors in suspecting cow’s milk protein allergy. The family antecedents of allergy, the age at which symptoms first appeared, clinical examination to identify clinical manifestations, and food history play crucial roles in making the diagnosis. A definitive diagnosis must be confirmed through paraclinical investigations, with
the oral challenge test being considered the gold standard. Prevention of allergy in high-risk newborns and infants who cannot benefit from breast milk is important. Once the diagnosis of CMPA is confirmed, the treatment involves excluding milk and milk-derived products from the diet, accompanied by paraclinical monitoring at 3-month intervals, for a period determined by the severity of the symptoms. The collaboration of the family doctor with the multidisciplinary team is critical for accurate diagnosis and patient monitoring.
Alergia la proteinele laptelui de vacă (APLV) este o reacție imună de tip imediat sau întârziat la una sau mai multe din proteinele existente în laptele de vacă. Cel mai frecvent implicate în reacțiile alergice sunt proteinele din zer (betalactoglobulina, alfalactoglobulina) și cazeinele. Boala poate debuta la vârstă mică, inclusiv la nou-născut. Manifestările clinice ale acestei afecțiuni variază în funcție de severitatea reacției și sunt de tip manifestări cutanate, gastrointestinale, respiratorii dar și manifestări de ordin general. Pot fi manifestări clinice de tip reacții imediate (apar în câteva minute până la 2 ore de la expunere) sau de tip reacții tardive (apar la 48 ore până la 1-2 săptămâni). Scorul CoMiSS reprezintă un instrument care orientează medicul de familie spre suspiciunea de alergie la proteinele laptelui de vacă. Antecedentele familiale de alergie, vârsta la care au debutat simptomele, examenul clinic cu identificarea manifestărilor clinice, anamneza alimentară au un rol important pentru diagnostic. Diagnosticul de certitudine trebuie confirmat prin investigații paraclinice – testul de provocare orală fiind considerat gold standard. Profilaxia alergiei la nou-născutul și sugarul cu risc înalt care nu poate beneficia de laptele matern este importantă. Când diagnosticul de APLV a fost confirmat tratamentul constă în excluderea din alimentație a laptelui și produselor derivate din lapte, sub monitorizare paraclinică la interval de 3 luni, pentru o perioadă de timp care depinde de severitatea simptomatologiei. Colaborarea medicului de familie cu echipa multidisciplinară este importantă pentru un diagnostic corect și monitorizarea pacientului.
Laptele de vacă și produsele lactate sunt alimente frecvent consumate în alimentație și contribuie la menținerea unei stări nutriționale sănătoase, oferind surse unice de energie, calciu, proteine și vitamine, în special în timpul copilăriei timpurii. Laptele de vacă nu este recomandat ca atare în alimentația nou-născutului și sugarului mic ca o alternativă la laptele de mamă. Laptele de mamă rămâne gold standard în alimentația nou-născutului și sugarului până la vârsta de 6 luni și ulterior până la vârsta de 2 ani conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății.
Alergia la proteinele din laptele de vacă (APLV) este o reacție imună de tip imediat sau întârziat (mecanism IgE mediat sau nonIgE mediat) la una sau mai multe din proteinele existente în laptele de vacă(1,2). Ea reprezintă cea mai frecventă alergie alimentară întâlnită în rândul sugarilor și copiilor mici. Este important să deosebim alergia la proteinele laptelui de vacă de intoleranța legată de laptele de vacă pe care o regăsim frecvent în cazul deficitului primar (de tip infantil sau de tip adult) sau secundar de lactază. Laptele de vacă are în compoziția sa peste 30 de tipuri de proteine care pot determina alergii(1) însă cel mai frecvent implicate în reacțiile alergice, sunt proteinele din zer (20% din compoziție) precum betalactoglobulina, alfalactoglobulina și cazeine (reprezintă 80%). Ele se regăsesc în laptele de vacă ca atare, derivatele de lapte și formule de lapte. Aceste proteine din laptele de vacă trec și în laptele matern și pot determina la nou-născut și sugarul alăptat sensibilizare mediată sau nu prin imunglobulina E (IgE)(1). De asemenea studiile au arătat că există o reactivitate încrucișată între laptele de vacă și laptele altor animale precum capră și oaie (proteinele din zer fiind similare), motiv pentru care o parte din copiii cu alergie la proteinele din laptele de vacă nu tolerează laptele de capră sau oaie(1). Boala poate debuta la vârstă mică, inclusiv la nou-născut. Cantitatea de lapte de vacă care poate declanșa reacția alergică de tip imediat poate fi o picătură sau 100-150 ml de lapte.
Pielea sensibilă, dermatitele de contact și importanța alegerii
dermocosmeticelor testate: repere clinice și implicații practice
În ultimii ani, sensibilitatea cutanată și manifestările alergice au devenit o preocupare constantă atât pentru pacient, cât și pentru specialistul implicat în îngrijirea pielii. Estimările citate frecvent în literatura de popularizare indicau încă din anii 2000 o creștere importantă a prevalenței alergiilor la nivel global, cu o pondere semnificativă a manifestărilor cutanate. În realitate practica de zi cu zi confirmă un fapt clinic relevant: tot mai mulți pacienți descriu apariția unei pieli reactive, cu episoade de uscăciune, eritem, prurit, flush, senzație de arsură sau leziuni compatibile cu iritația și dermatita de contact. În tabelul de mai jos sunt descrise ponderea tipurilor de alergie funcție de trigger.
La aceasta se adaugă un alt element important, adesea subestimat: expunerea cumulativă la multiple produse cosmetice. În realitate o femeie utilizează în medie aproximativ 12 produse cosmetice pe zi, iar un bărbat aproximativ 6. Din perspectivă dermatologică, mai importantă decât cifra exactă este ideea de expunere repetată și concomitentă la numeroase formule, fiecare cu propriul profil de ingrediente și excipienți. În practică, nu doar un ingredient singular poate deveni problematic, ci și suma expunerilor, frecvența aplicării, starea barierei cutanate și susceptibilitatea individuală. Această realitate explică de ce un pacient poate relata că a utilizat ani de zile aceeași vopsea de păr, același produs de machiaj sau aceeași cremă de față fără reacții, pentru ca ulterior să dezvolte intoleranță locală, eritem, senzație de disconfort sau chair reacții anafilactice. Sensibilizarea poate apărea progresiv, iar
pragul de toleranță cutanată se poate modifica în timp.
An de an substanțele sunt evaluate și publicate într-o listă a ingredientelor cu potențial alergenic mare sau sigure de utilizat. Cele mai discutate sunt substanțele conservante deși metalele precum Ni, Co, Cr au potențial mult mai mare în dezvoltarea alergiilor. Bionike a găsit o formulare care nu utilizează nicio materie primă clasificată drept conservant în Directiva Europeană, ci ingrediente alternative, sigure, și agenți antioxidanți și chelatori care exercită o acțiune conservantă. A utilizat substanțe considerate cu potențial mic alergen. De ex: utilizarea 2 Methyl Rezorcinol în vopseaua de păr Shine ON pentru înlocuirea Rezorcinolului, în concentrație de 2% (maxim 1% după mixaj), ocupă poziția 243 în Cosmetic Regulation 1223/2009, față de Rezorcinol care se utilizează în concentrație de 5% și ocupă locul 22 în ierarhia substanțelor alergenice. Astfel 2-metilrezorcinolul începe să prezinte efecte de sensibilizare la concentrații de 20 de ori mai mari decât rezorcinolul și are un potențial de sensibilizare de 35,7 ori mai mic. Cea mai frecventă alergie este la PPD din vopseaua de păr, înlocuirea PPD cu tolue-
According to the ESSCA list of allergens
NICKEL, CROMIUM and COBALT are the heavy metals we should be concerned about in makeup
NICKEL SULFATE
COBALT
NICKEL ALLERGY MARKER
ne-2,5-diamine sulfate scade riscul de apariție a alergiei cu peste 35%. S-a observat că reacțiile alergice asociate vopselelor de păr apar mai frecvent în cazul nuanțelor foarte închise, în special al celor negre, deoarece obținerea acestei culori implică, de regulă, asocierea mai multor agenți coloranți. Din experiență, recomandăm ca după apariția unei alergii la vopseaua de păr, să se utilizeze cel puțin 3 săptămâni Șamponul Defence Hair Dermocalmant pentru cicatrizarea și refacerea scalpului, apoi utilizarea vopselei SHINE ON HS cu testare în prealabil. Pielea sensibilă și hipersensibilă reacționează puternic la stimulii externi, din cauza modificărilor funcției de barieră a pielii, care au diminuat protecția, făcând pielea mai expusă la factori potențial iritanți. În acest sens, machiajul poate fi o problemă pentru pielea sensibilă și hipersensibilă, în special în ceea ce privește anumite ingrediente din care este fabricat sau calitatea slabă a produsului. Este extrem de important să alegeți machiaj care a fost dezvoltat folosind ingrediente atent selectate, verificate temeinic și specific pentru siguranță. Formulele BioNike din gama DEFENCE COLOR sunt concepute pentru a reduce la minimum conținutul și eliberarea de nichel, crom și cobalt. În concluzie, creșterea frecvenței pielii reactive impune o schimbare de perspectivă. În multe cazuri, problema nu este doar boala cutanată în sine, ci și expunerea cotidiană repetată la factori iritanți și sensibilizanți insuficient conștientizați. Pentru pacientul modern, în special pentru cel cu istoric de sensibilitate cutanată, alegerea produselor dermocosmetice trebuie să depășească logica strict estetică și să intre într-o zonă de discernământ medical și preventiv. În acest cadru, formulele cu profil de tolerabilitate crescut, inclusiv cele din portofoliul BioNike, au o valoare practică evidentă.
Dr. Mirela Cristina Panaitescu
CEO Bionike România
Reacții cutanate postmedicamentoase
Erupțiile cutanate induse de medicamente cuprind un spectru larg de manifestări clinice. Aceste reacții pot varia de la erupții ușoare, autolimitante, la condiții severe, care pot pune viața în pericol. Creșterea prevalenței prescrierilor de medicamente în practica medicală contemporană a condus la o creștere corespunzătoare a incidenței acestor erupții, făcând imperativă recunoașterea, diagnosticarea și gestionarea lor eficientă de către profesioniștii din domeniul sănătății.
FDr. Diana Bobeș
Medic rezident dermatovenerologie
An V, Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu
iziopatologia erupțiilor cutanate induse de medicamente implică mecanisme complexe imunologice și non-imunologice. Reacțiile imunologice sunt cele mai frecvente, sunt de obicei clasificate conform reacțiilor de hipersensibilitate ale lui Gell și Coombs.
Tipul I, mediat Ig E, cuprinde reacții de hipersensibilitate imediată, cum ar fi urticaria și angioedemul, care apar la câteva minute până la ore după expunerea la medicament. Aceste reacții sunt caracterizate de degranularea mastocitelor și eliberarea de histamină și alți mediatori inflamatori.
Tipul II, citotoxic, este mai puțin frecvent și implică distrugerea celulelor gazdă prin citotoxicitate celulară dependentă de anticorpi sau activarea complementului. Trombocitopenia indusă de medicamente este un exemplu de reacție de tip II.
Tipul III este mediat de complexe imune si implică formarea de complexe antigen-anticorp care se depun în diverse țesuturi, ducând la răspunsuri inflamatorii. Reacțiile similare bolii serului sunt un exemplu.
Tipul IV, mediat celular, cunoscut și sub denumirea de hipersensibilitate întârziată, implică răspunsuri mediate
de celulele T și se prezintă de obicei sub formă de erupții maculopapulare sau manifestari mai severe, cum ar fi sindromul Stevens-Johnson (SJS) și necroliza epidermică toxică (TEN).
Mecanismele non-imunologice includ efecte secundare farmacologice, toxicitate cumulativă, interacțiuni medicamentoase și exacerbarea afecțiunilor dermatologice preexistente. De exemplu, reacțiile de fotosensibilitate sunt non-imunologice și apar atunci când un medicament absoarbe lumina ultravioletă.
Prezentarea clinică a erupțiilor cutanate induse de medicamente variază foarte mult, în funcție de tipul reacției și de răspunsul individual al pacientului la medicament. Prezentările comune includ: erupții exantematoase, urticaria și angioedemul, eritemul fix postmedicamentos, pustuloza exantematoasă acută generalizată, sindromul Stevens-Johnson și necroliza epidermică toxică, sindromul de hipersensibilitate medicamentoasă, reacții de fotosensibilitate.
Erupțiile exantematoase (maculopapulare) sunt cel mai frecvent tip de erupție cutanată indusă de medicamente. De obicei, apar la câteva zile până la săptămâni după inițierea medicamentului și sunt adesea asociate cu simptome sistemice, cum ar fi febra.
În ceea ce privește urticaria și angioedemul, acestea se prezintă sub formă de papule, plăci eritemato-edematoase, pruriginoase, edem localizat al țesutului subcutanat, apărând de obicei la câteva minute până la ore după expunerea la medicament. Urticaria poate fi acută sau cronică și poate fi un precursor al anafilaxiei. Eritemul fix postmedicamentos se prezintă sub formă de plăci rotunde, eritematoase solitare sau multiple, care reapar în același loc la fiecare expunere la medi-
cament. Zonele frecvent implicate includ buzele, organele genitale și extremitățile.
Pustuloza exantematoasă acută generalizată (AGEP) se caracterizează prin apariția rapidă a numeroase pustule sterile pe o bază eritematoasă, adesea însoțită de febră și leucocitoză.
Sindromul Stevens-Johnson (SJS) și necroliza epidermică toxică (TEN) sunt reacții severe, care pun viața în pericol, caracterizate prin desprinderea extensivă a pielii și implicarea mucoaselor. SJS/ TEN începe de obicei cu un prodrom de febră și stare generală de rău, urmat de dezvoltarea rapidă a leziunilor cutanate dureroase și veziculo-buloase, cu denudări secundare.
Reacția medicamentoasă cu eozinofilie și simptome sistemice (DRESS), cunoscută și sub numele de sindrom de hipersensibilitate indusă de medicamente (DIHS), se prezintă sub forma unei erupții extinse, febră, limfadenopatie și implicarea organelor interne.
Diagnosticarea erupțiilor cutanate induse de medicamente implică o evaluare clinică detaliată, incluzând o anamneză completă a pacientului, examen fizic și, când este necesar, studii de laborator și histopatologice.
Anamneza cuprinzătoare este esențială, incluzând cronologia expunerii la medicament, debutul simptomelor, reacțiile anterioare la medicamente și orice afecțiuni medicale subiacente. Anamneza trebuie să ia în considerare și medicamentele fără prescripție medicală, suplimentele pe bază de plante și agenții topici.
Examinarea fizică se concentrează pe distribuția, morfologia și severitatea leziunilor cutanate, precum și pe orice implicare sistemică. Atenția trebuie acordată membranelor mucoase și altor organe care ar putea fi afectate.
Text integral: scanează QR de pe copertă
Prof. Univ Dr. Habil. Maria Rotaru
Facultatea de Medicină, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Clinica Dermato. Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu
Salin
O aventură a cunoașterii pentru sănătate, a realizării unor invenţii - un domeniu al terapiilor naturale.
Pentru cei care au probleme respiratorii, pentru părinţii care au copii cu probleme respiratorii, pentru tot mai mulţi medici de familie sau specialiști, aparatele Salin au intrat într-un normal al utilizării ca o terapie naturală de mare valoare.
Lista afecţiunilor
Pe lângă astm, alergii respiratorii, rinite, sinuzite, laringite, bronșite, lista cuprinde practic toate problemele legate de buna funcţionare a aparatului respirator. În afecţiuni ORL, SALIN se arată a fi de mare ajutor în rinite, sinuzite, laringite cu o acţiune generală desensibilizată în probleme alergice. În afecţiuni pneumologice au fost obţinute rezultate favorabile în astm bronșic, bronșite astmatiforme, bronșite, bronșectazii, silicoze, recuperări în TBC, mucoviscidoză.
Efectele favorabile
Acestea sunt deosebit de spectaculoase în cazul copiilor. Se remarcă și efecte favorabile în diverse alte cazuri de insuficienţă respiratorie, ca de exemplu în cele pe fond cardiac sau tiroidian.
Inhalatorul SaltMed
Aparatele Salin au fost medaliate cu aur și argint la saloanele de invenţii de la Bruxelles, Geneva, Chișinău. Au primit marca de aur la expoziţiile Natura Vita, sunt menţionate pe internet în Doctor’s Guide. În mod curent, sunt produse aparatele SALIN S2 și SALIN PLUS pentru tratarea salină a aerului ambiental, inhalatorul cu mască SaltMed și mezinul gamei, miniinhalatorul InSALIN.
Aparatele Salin pentru tratarea ambientală a aerului sunt foarte eficiente și comode în utilizare, doar prin simpla funcţionare în spaţiul în care stă mai mult sau doarme utilizatorul. Aparatele asigură purificarea generală a aerului în spaţii diverse: locuinţe, birouri.
Acest dispozitiv recreează efectele unei saline naturale, producând microparticule de sare pentru o respirație ușoară. Recomandat de medici specialiști și folosit în spitale, SaltMed ajută la prevenirea răcelilor sezoniere și la ameliorarea afecțiunilor respiratorii cronice cum ar fi astm, BPOC, sinuzita, rinita și altele. Fără contraindicații sau riscuri de dependență, poate fi utilizat oriunde: acasă, la serviciu sau în deplasare, oferind un suport natural pentru sănătatea căilor respiratorii.
V mărirea rezistenţei generale a organismului la răceli; V somn liniştit, odihnitor, stare de confort psihic;
V acţiune generală desensibilizantă în probleme alergice; V scăderea problematicii sforăitului;
V de mare ajutor în rinite, sinuzite, laringite;
V rezultate favorabile în astm bronşic, bronşite astmatiforme, bronşite, bronşectazii, silicoze, recuperări în TBC, mucoviscidoză;
V reducerea problemelor respiratorii ale fumătorilor;
V ajutor natural în renunţarea mai uşoară la fumat; V calitate deosebită a aerului care devine proaspăt şi plăcut respiraţiei.
S.C.Tehno Bionic S.R.L. Buzău, Str. Agriculturii nr 55, tel/fax: 0238.725.321 email - salin@tehnobionic.ro / www.salin.ro
Formulări extrafine, distribuţie omogenă la nivelul întregului arbore bronșic3-8
Eficienţă clinică dovedită în îmbunătăţirea funcţiei pulmonare*9
Îmbunătăţire semnificativă a aderenţei la tratament9,10
*vs. BUD/FOR, FLU/SAL, CSI și alte medicații BUD/FOR - budesonidă/formoterol; FLU/SAL - fluticazonă/salmeterol; CSI - corticosteroid inhalator. Referinţe: 1. Corradi et al; Expert Opin Drug Deliv 2014, 11(9): 1497-1506; 2. Nicolini et al., Ther Clin Risk Manag 2008;4(5):855-864; 3. RCP Foster pMDI 100/6 mcg; 4. RCP Foster pMDI 200/6 mcg; 5. RCP Foster NEXTHaler 100/6 mcg; 6. RCP Foster NEXTHaler 200/6 mcg; 7. De Backer et al., J Aerosol Med Pulm Drug Deliv 2008; 8. Virchow et al. Journal of Aerosol Medicine and Pulmonary Drug Delivery 2018 31:5, 269-280; 9. ALFRESCO Ulmeanu et al, Journal of Asthma and Allergy 2022:15; 10. F. Braido et. al, Eur Respir J 2024; 64: Suppl. 68, PA4498. Acest material este destinat profesioniștilor din domeniul sănătăţii. Aceste medicamente se eliberează pe bază de prescripţie medicală PRF. Profesioniștii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze reacţiile adverse. Raportarea reacţiilor adverse se poate face direct prin sistemul naţional de raportare (www.anm.ro). Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
Pentru informaţii complete de prescriere, vă rugăm să consultaţi Rezumatul Caracteristicilor Produsului, accesând codurile QR.
Chiesi România SRL Str. Venezuela nr. 10,sector 1, 011834, București, România Tel +40 21 202 36 42, Fax +40 21 202 36 43
200 de d o ze p entru până l a 50 de z ile de tratamen t
R i noc l eni l controlea z ă efi c ien t
s im pt om e l e r i nitei a l er g i c e și non-alergic e 1, 2
Referi nțe : 1. Rezumatul caracteristicilor produsului Rinoclenil 100 μg/doza spray nazal suspensie. 2. ARIA - Allergic Rhinitis and its impact on Asthma - 2008 Update ; Allergy 2008:63(Suppl.86):8-160
Acest medicament se eliberează pe bază de prescripție medicală - PRF Pentru informații complete despre produs, vă rugăm să consultați Rezumatul Caracteristicilor Produsului. Profesioniștii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro
Acest material promoțional este destinat profesioniștilor din d omeniul sănătății 001/CR/RINOCLENIL/04-2026
