De ce ești supărat, Matei? BRIGITTE WENINGER EVE THARLET Traducere de Cristina Nan
Matei îl iubea mult pe Nicușor, iepurașul lui de jucărie. Nicușor avea urechi lungi, pleoștite, picioare moi și un corp mic și rotund. Matei nu mergea nicăieri ără el. Noaptea dormeau împreună și tot împreună se distrau cât era ziua de lungă. Vâsleau pe râu, se jucau în ascunzătoarea lor secretă din pădure și lansau pe heleșteu bărci plutitoare, din coajă de copac. Când era momentul să se întoarcă acasă, Matei îl băga mereu pe Nicușor în gluga mantiei lui și pornea opăind spre vizuină. 4
5
Într-o zi, când a ajuns acasă, Matei și-a dat mantia jos și a băgat mâna în glugă. Dar Nicușor nu mai era acolo! Matei a ăcut ochii mari de uimire. – Probabil că l-am pierdut pe Nicușor pe drum, i-a spus el mamei. Trebuie să mă întorc și să-l caut. – Bine, a zis mama, dar să nu întârzii. E aproape ora cinei. Ia-l pe Luca cu tine. O să te ajute să-l găsești pe Nicușor.
6
7
Matei și Luca au căutat printre trestiile de pe malul râului. Au căutat prin pădure și au bătut potecile în lung și-n lat, dar nici urmă de Nicușor.
8
– Oh, nu! Unde-ar putea i? s-a întrebat Matei. – Hai, Matei! l-a îndemnat Luca. Se întunecă. Trebuie să ne întoarcem acasă. Îl vom găsi pe Nicușor mâine diminea ă.
9
10
Mama gătise o oală mare cu tocană de legume. Era delicioasă și cu to ii au mai primit o por ie, cu excep ia lui Matei. Lui nu îi era foame. – De ce ești supărat, Matei? l-a iscodit mama. Credeam că- i place tocana de legume. – Cum aș putea mânca, a zis Matei, câtă vreme Nicușor e undeva acolo, singur în întuneric?
11