Evaluarea Națională
LIMBA SI LITERATURA ROMÂNA
MATEMATICA
Daniela Beșliu
Gabriela Bărbulescu
MATEMATICA LIMBA SI LITERATURA ROMÂNA
Teste pentru Evaluarea Națională. Limba și literatura română. Matematică – clasa a IV‑a Daniela Beșliu, Gabriela Bărbulescu
Copyright © 2024 Grup Media Litera Toate drepturile rezervate
Editura Litera
tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19 e‑mail: contact@litera.ro www.litera.ro
Editor: Vidrașcu și fiii
Redactor: Mihaela Spurcaciu
Corector: Carmen Bîtlan
Copertă: Lorena Ionică
Ilustrație copertă: Shutterstock
Ilustrații: arhiva Litera, Shutterstock
Tehnoredactare și prepress: A.B.C. POINT DESIGN SRL
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
BEŞLIU, DANIELA
Teste pentru Evaluarea naţională : Limba și literatura română. Matematică : clasa a IV a / Daniela Beșliu, Gabriela Bărbulescu.
București : Litera, 2024
ISBN 978 630 342 162 9
I. Bărbulescu, Gabriela 37
TESTE PENTRU EVALUAREA NAȚIONALĂ
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
Știm că ai muncit mult în clasa a IV‑a și că ai învățat multe lucruri. Îți propunem să
dovedești ce ai învățat rezolvând testele pentru limba română.
Vei citi texte literare și texte informative, vei răspunde la întrebări despre ce ai citit, vei alege răspunsul corect din mai multe răspunsuri date, vei scrie bilete sau mici texte
pornind de la imagini, întrebări etc.
Unele exerciții din fiecare test s‑ar putea să ți se pară ușoare, iar altele, mai dificile.
Vei reuși să găsești de fiecare dată răspunsul corect dacă vei reciti textul și vei căuta acolo indiciile necesare. Toate informațiile de care ai nevoie sunt în text. E important să
citești textul cu mare atenție și să te întorci la el ori de câte ori vei simți nevoia! Nu te lăsa păcălit de întrebările ce par foarte ușoare! Gândește‑te bine înainte de a da răspunsul!
Îți urăm succes și sperăm că acest caiet îți va fi util în pregătirea pentru Evaluarea
Națională de la sfârșitul clasei a IV‑a!
Testul 1
Citește cu atenție textul de mai jos.
Când stăpânul nu-i acasă
de Emil Gârleanu
În odaie, liniște. Liniște și un miros! Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o buca tă de cașcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până în cel mai îngust colțișor al casei. Şi din gaura lui, din gaura de după sobă, șoricelul nu‑și mai găsește locul. Parcă‑l tra‑ ge cineva de mustață afară. Să iasă, să nu iasă? Mai bine să se astâmpere. Să se astâmpere, ușor de zis; dar cașcavalul? Vezi, asta i asta: cașcavalul. Să nchidă ochii. I a închis. Prostul! Dar ce, cu ochii miroase? Şi brânza i proaspătă. Mai mâncase așa bunătate acum vreun an. Dar parcă nu l momise într atâta ca aceasta de acuma. Să încerce. Face câțiva pași mărunți până n marginea ascunzătorii lui. Măcar s o vadă.
Unde o fi? De unde l vrăjește, din ce colț îl poftește cu atâta stăruință la dânsa? A! uite o colo, pe farfurie. Dacă ar îndrăzni! Dar cum? Să meargă mai întâi pe lângă perete până la divan. Așa, bun! Pe urmă… Pe urmă pe unde s o ia? Pe lângă dulap? Nu. Pe după jilțul cela? Nici așa. Atunci? Păi lucrul cel mai bun e să se suie de a dreptul pe perdea, și de acolo să treacă pe marginea lăvicerului din perete până la poliță. Şi odată la cașcaval, lasă, n are el nevoie să l învețe alții ce să facă cu dânsul.
Dar motanul? E‑hei! la dânsul nu se prea gândise. Şi, Doamne, mulți fiori i‑a mai vârât în oase motanul cela. Dar poate nu era în odaie. Ha? nu era. Nu. Orișicum, să mai aștepte pu țin, să vadă, nu se mișcă nimeni, nu l pândește cineva?
Cum să nu l pândească! Dar de când așteaptă motanul prilejul să puie laba pe bietul șoricuț. Dacă nu mâncase el cașcavalul, căci mirosul cela îi zbârlise și lui mustățile, păi nu l mâncase tocmai pentru asta: să l momească pe lacomul din gaură. Cu botul adulmecând, cu ochii galbeni și lucioși ca sticla, cu mustățile întoarse, subțiri și ascuțite ca oasele de peș te, stă neclintit după perna de pe divan și așteaptă. L a zărit. Uite l, îi vede mărgelele ochi lor. Iese? Iese oare? Da, da; așa, încă un pas, încă unul, doi, așaa!
Dintr o săritură a fost cu laba deasupra lui.
Bietul șoricuț n avusese vreme nici să treacă dincolo de sobă. Îl apasă puțin cu ghearele, apoi, repede, îl ia între labele de dinainte, îl strânge, de drag ce i, îl răsucește în aer și l lasă amețit pe podele. Şi‑l privește, gândind: „Cașcaval ți‑a trebuit? Poftim cașcaval! Doamne! ce bun o să mi pară mie după ce te oi crănțăni!” Dar mai întâi să se mai joace puțin cu dânsul. Îl pune pe picioare, îl lasă să se dezmeticească, să ncerce să fugă, și iar vrea să l prindă în cleștele labelor. Dar ce s aude? Un dupăit grăbit pe sală. Vai, e Corbici, câinele! Nu i vreme
de pierdut! Din două sărituri, motanul e în ocnița sobei, iar șoarecele, mirat că scapă, zăpăcit, cum poate, o șterge în gaura lui. Corbici vine, nebun ca ntotdeauna; în mij locul odăii se oprește, adulmecă, lacom, mirosul de cașcaval, apoi, zărind motanul, se repede și latră cu înverșunare. Ar sări în ocniță, dar e prea sus. Se sprijină pe labele de dinainte, tremură, cască, de neliniștit ce i, mârâie și latră. Apoi tace și, cu ochii țintiți la motan, așteaptă să se coboare. Numai uneori întoarce capul spre polița de unde brânza parcă l ademenește. Şi astfel, câteșitrei dușma nii – șoarecele în gaură, motanul în ocniță și câinele în mijlocul odăii – se pândesc, munciți de același gând.
Dar pași apăsați cutremură sala. Ce! Stăpânul! Repede atunci: motanul se nghesuiește și mai în fund, iar câinele o șterge sub divan; numai șoarecele, mic cum era, rămâne la locul lui. Stăpânul intră; obosit de muncă, își aruncă pălăria pe un scaun, apoi, mirosind, i se face foame; se ndreaptă spre poliță, ia felia de cașcaval, taie o bucată de pâine și, mușcând când dintr una când dintr alta, mănâncă din plin, cu poftă.
Şi din trei părți, trei perechi de ochi îl urmăresc cu pizmă.
Vocabular
ocniță – adâncitură în pereții caselor țărănești, în formă de fereastră oarbă, în care se păstrează diferite obiecte de uz casnic; cotlon, firidă; pizmă – ciudă.
Rezolvă cerințele următoare.
1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce element declanșează întreaga întâmplare?
a. bucata de cașcaval; b. șoricelul;
c. pisica; d. câinele.
2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
De unde simte șoricelul mirosul de cașcaval?
a. de pe polița din dreapta; b. din gaura de după sobă;
c. de după perna de pe divan; d. din ocnița sobei.
3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
De ce nu mâncase motanul bucata de cașcaval?
a. pentru a l păcăli pe Corbici;
b. ca să o poată mânca stăpânul;
c. ca să ademenească șoricelul; d. pentru că nu putea ajunge la ea.
4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
Ce fapt din text dovedește că și motanul fusese ademenit de mirosul bucății de brânză?
a. stătea neclintit pe perna de pe divan;
b. i se zburliseră mustățile;
c. apăsa puțin cu ghearele;
d. a sărit în ocnița sobei.
5. Unește cu o linie numele fiecărui personaj cu însușirea care i se potrivește. șoricelul obosit motanul agitat câinele pofticios stăpânul răbdător
6. Scrie răspunsul pe rândurile de mai jos.
Care sunt cele cinci acțiuni care descriu modul în care motanul vânează șoricelul?
Cele cinci acțiuni care descriu modul în care motanul vânează șoricelul sunt:
a.
b.
c.
d.
e.
7. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
Cum reușește șoricelul să scape din ghearele motanului?
a. stă amețit pe podea;
b. trece pe marginea lăvicerului;
c. se joacă cu motanul; d. motanul se sperie de câine.
8. Numerotează ordinea momentelor din povestire. Primul moment a fost numerotat pentru tine.
Corbici năvălește în odaie și latră la motan.
Stăpânul ajunge acasă obosit și mănâncă cu poftă cașcavalul de pe farfurie.
Motanul pândește șoricelul, așteptând să iasă din ascunzătoare.
1 Şoricelul este ademenit de mirosul de cașcaval.
Motanul prinde șoricelul și se joacă cu el înainte de a l mânca.
Şoricelul scapă din ghearele motanului.
Şoricelul își face planul pentru a ajunge la farfuria de pe poliță.
9. Citește cu atenție următoarele enunțuri. Scrie A în caseta din dreptul enunțului pe care îl consideri adevărat și F în caseta din dreptul enunțului pe care îl consideri fals.
Motanul își folosește șiretenia pentru a prinde șoricelul.
Corbici latră pentru a anunța venirea stăpânului.
10. Transcrie, din lista dată, trei substantive care denumesc stările sufletești prin care trece șoricelul pe parcursul întâmplării.
încântare, admirație, dezamăgire, teamă, bucurie, încredere
11. Transcrie, din lista dată, trei adjective care îl descriu pe motan atunci când își dorește să prindă șoricelul.
răbdător, lacom, fricos, viclean, jucăuș, obosit, mândru
12. Ești de acord cu afirmația că cei trei ar fi putut colabora pentru a mânca toți din bucata de cașcaval? Alege una dintre cele două variante și scrie un motiv pentru a ți susține alegerea.
Da, pentru că _______________
. sau Nu, pentru că _______________
13. Scrie o compunere în care să prezinți unul dintre personajele din povestire.
În compunerea ta, vei respecta următoarele cerințe:
– vei prezenta trei însușiri ale acestui personaj și o acțiune/un obicei care îl caracterizează;
– vei alege un titlu potrivit compunerii; – vei redacta compunerea în 10–12 rânduri; – vei avea grijă la scrierea corectă a cuvintelor și la așezarea textului în pagină.
Jurnal de reflecție
După ce ai lucrat testul, completează următorul jurnal și gândește te ce ai putea face pentru ca data viitoare să te descurci și mai bine!
Cea mai ușoară întrebare/sarcină de lucru mi s a părut cea cu numărul .
Cea mai dificilă întrebare/sarcină de lucru mi s a părut cea cu numărul .
Cred că ar trebui să mai exersez . Încercuiește numai simbolul care ți se potrivește. Rezolvând testul, m am simțit . Încercuiește calificativul potrivit.
Cred că la acest test m am descurcat foarte bine bine satisfăcător nesatisfăcător
Testul
2
Citește cu atenție textul de mai jos.
Micul prinț
după Antoine de Saint-Exupéry
Odată, am rămas în pană în pustiul Sahara. Mi se stricase ceva la motor. Şi cum nu luasem cu mine nici mecanic, nici călători, mă pregăteam să ncerc de unul singur să duc la bun sfârșit o reparație anevoioasă. Era pentru mine o chestiune de viață și de moarte. În prima noapte, am dormit acolo, pe nisip, la mii de leghe depărtare de orice așezare omenească. Eram mai singur chiar decât naufragiatul pe o plută, în mijlocul oceanului.
Așa că vă închipuiți uimirea mea, când deodată, în revărsat de zori, m am pomenit că mă trezește un glăscior ciudat. Rostea:
Te rog, desenează mi o oaie!
Am sărit în picioare, ca lovit de trăsnet. M am frecat bine la ochi. Am privit cu luare amin te. Şi am văzut un omuleț cu totul nemaipomenit, care mă scruta cu gravitate. Nu avea deloc înfățișarea unui copil pierdut în inima pustiului. Când, în sfârșit, am fost în stare să vorbesc, l am întrebat:
Bine, dar ce cauți tu aici?
Iar el rosti atunci din nou, încetișor, cerându mi parcă un lucru din cale afară de însemnat:
Te rog, desenează‑mi o oaie!
I am spus omulețului aceluia (cam posomorându mă) că nu mă pricep să desenez. El mi a răspuns:
Nu i nimic. Desenează mi o oaie!
Mi a trebuit un timp îndelungat până să pot pricepe dincotro venea. Micul prinț, care îmi punea o mulțime de întrebări, părea că niciodată nu le aude pe ale mele. Nu m am lămurit deplin, decât încetul cu încetul și asta datorită doar unor cuvinte pe care le rostea întâmplă tor. Așa, de pildă, când a dat cu ochii de avionul meu, m a întrebat:
Ce bazaconie mai e și asta?
Nicio bazaconie. Asta zboară. E un avion. Avionul meu.
Şi i am adus la cunoștință, cu mândrie, că eu zbor. Atunci el a strigat:
Cum! Ai căzut din cer?
Da! făcui eu, cu modestie.
Şi micul prinț izbucni într un drăgălaș hohot de râs, care pe mine mă supără destul de mult. Mie nu mi place să râdă nimeni de nenorocirile mele. Apoi adăugă:
Atunci și tu vii tot din cer! De pe ce planetă ești?
Întrezărind pe loc o licărire în taina care îl învăluia, l am întrebat numaidecât:
Vasăzică, tu vii de pe o planetă?
El însă nu mi a dat niciun răspuns.
Vă închipuiți cât de mult m a putut nedumeri crâmpeiul lui de mărturisire în legătură cu „celelalte planete”. M am străduit să aflu mai departe:
Dincotro vii tu, prichindelule? Unde e „acasă la tine”? Unde vrei tu să mi duci oaia?
El mi a răspuns, după o tăcere îngândurată:
E bine că mi ai dat și o ladă, astfel va avea și ea o casă peste noapte.
Sigur că da. Şi dacă ești cuminte, am să ți dau și o funie, ca s o legi în timpul zilei. Pro punerea aceasta, după câte mi se păru, îl miră pe micul prinț:
Să o leg? Ce idee năstrușnică!
Păi, dacă nu o legi, se duce cine știe unde și se pierde…
Şi din nou prietenul meu izbucni într un hohot de râs:
Şi unde ai vrea tu să se ducă? La mine acasă e atât de puțin loc! Nu poți merge prea departe…
Aflasem încă un lucru foarte însemnat: anume că planeta lui de baștină abia de întrecea mărimea unei case!
Ceea ce nu prea avea cum să mă mire. Ştiam bine că în afară de marile planete, ca: Pă mântul, Jupiter, Marte, Venus, cărora li s a dat câte un nume, pe lume se mai află o puzderie de alte planete, uneori atât de mici, încât numai anevoie le poți zări cu telescopul. Când un astronom descoperă vreuna dintre ele, îi dă, în loc de nume, un număr. Așa, de pildă, el îi zice: „Asteroidul 3251”.
Am temeinice motive să cred că planeta de pe care venea micul prinț era asteroidul B 612. Acest asteroid nu a fost zărit decât o singură dată, cu telescopul, în 1909, de către un astronom turc.
Dacă v am destăinuit numărul asteroidului, am făcut o din pricina oamenilor mari. Oame nilor mari le plac cifrele. Când le vorbiți despre un nou prieten, ei niciodată nu vă pun între ‑ bări asupra lucrurilor cu adevărat însemnate. Nu vă întreabă niciodată: „Ce sunet are glasul lui? Ce jocuri îi plac lui mai mult? Face colecție de fluturi?”, ci întreabă: „Câți ani are? Câți frați are? Câte kilograme cântă rește? Cât câștigă tatăl lui?”. Numai atunci cred ei că îl cunosc. Tot așa, dacă le spuneți: „Drept mărturie că micul prinț a existat într adevăr stă faptul că el era o ființă încântătoare, că râdea și că și dorea o oaie. Când cineva își dorește o oaie, e o mărturie că există”, ei vor ridica din umeri și vor socoti că nu sunteți decât niște copii! Dar dacă le spuneți: „Planeta de pe care venea el e asteroidul B 612”, atunci vă vor crede și vă vor lăsa în pace cu întrebările lor. Așa sunt ei. Nu trebuie să le o luați în nume de rău. Copiii se cuvine să fie îngăduitori cu oamenii mari.
Vocabular
anevoios – greu, obositor; naufragiu – accident suferit de o navă, care duce la scufundarea ei sau la imposibilitatea de a și continua călătoria; naufragiat – persoană care se găsea la bordul unei nave care a suferit un naufragiu; a se posomorî – a se întrista; crâmpei – parte ruptă, desprinsă sau rămasă din ceva; bucată.
Rezolvă cerințele următoare.
1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
Cine povestește întâmplarea?
a. un mecanic;
b. un omuleț;
c. un aviator; d. un astronom.
2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
Prin ce se asemănau cei doi?
a. căzuseră din cer; b. le plăcea să deseneze;
c. priveau prin telescop; d. naufragiaseră în ocean.
3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
Cât de mare era planeta micului prinț?
a. cât o plută;
b. cât Pământul;
c. cât o casă; d. cât Jupiter.
4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
Ce reprezintă numărul 1909?
a. distanța în kilometri de la Pământ la asteroidul B 612; b. anul când a fost zărit asteroidul B 612;
c. numărul astronomilor care au zărit asteroidul B 612; d. suprafața în kilometri pătrați a asteroidului B 612.
5. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
Ce considera micul prinț că este un avion?
a. o bazaconie;
b. o plută;
c. un mijloc de transport; d. un obiect nefolositor.
6. Scrie răspunsul pe rândurile de mai jos.
Din ce cauză reparația avionului era o sarcină anevoioasă?
7. Unește cu o linie numele personajului cu enunțul pe care l a rostit.
Vasăzică tu vii de pe o planetă?
Micul prinț
Aviatorul
Ce jocuri îi plac lui cel mai mult?
E bine că mi ai dat și o ladă, astfel va avea și ea o casă peste noapte.
8. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
Din ce pricină a fost precizat numărul asteroidului?
a. pentru că cei mici apreciază cifrele;
b. ca să înțeleagă oricine de unde venea micul prinț;
c. ca să se dovedească faptul că micul prinț a existat cu adevărat; d. pentru că scriitorului îi plac cifrele.
9. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
Ce întrebare nu pun oamenii mari atunci când vor să afle lucruri despre o persoană?
a. Câți ani are?
b. Cât câștigă tatăl său?
c. Câte kilograme cântărește?
d. Ce sunet are glasul lui?
10. Citește cu atenție următoarele enunțuri. Scrie A în caseta din dreptul enunțului pe care îl consideri adevărat și F în caseta din dreptul enunțului pe care îl consideri fals.
Micul prinț i a povestit pe îndelete noului său prieten de unde vine și ce face pe planeta lui.
Aviatorul a fost impresionat de omulețul care îl privea cu gravitate și i se adresase cu glas subțirel.
11. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
De ce micul prinț consideră că oaia lui nu are nevoie de funie?
a. pentru că nu avea unde să se rătăcească;
b. deoarece nu putea intra cu ea în ladă;
c. pentru că nu știa să o deseneze;
d. deoarece voia să știe că oaia este liberă.
12. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
Ce acțiune se potrivește micului prinț?
a. ascultă cu atenție întrebările celuilalt;
b. desenează o oaie;
c. pune o mulțime de întrebări;
d. face o ladă pentru oaia lui.
13. Scrie răspunsul pe rândurile de mai jos.
De unde își dă seama aviatorul că micul prinț nu este de pe Pământ?
14. Micul prinț îl impresionează pe aviatorul din deșert printr o serie de fapte.
Scrie, pe rândurile următoare, trei fapte prin care micul prinț îl impresionează pe aviator.
Cele trei fapte prin care micul prinț îl impresionează pe aviator sunt:
a.
b.
c.
15. Cu cine ți ai dori să fii prieten, dacă ai putea, cu micul prinț sau cu aviatorul povestitor?
Alege una dintre variante și scrie un motiv pentru a ți susține alegerea.
Mi aș dori să fiu prieten cu pentru că .
16. Imaginează ți că aviatorul reușește să se întoarcă acasă și le povestește copiilor săi des pre băiețelul întâlnit în deșertul Sahara. Scrie o compunere în care să prezinți acest moment.
În compunerea ta, vei respecta următoarele cerințe:
– vei prezenta trei lucruri pe care tatăl le povestește copiilor; – vei alege un titlu potrivit compunerii; – vei redacta compunerea în 10–12 rânduri; – vei avea grijă la scrierea corectă a cuvintelor și la așezarea textului în pagină.
Jurnal de reflecție
După ce ai lucrat testul, completează următorul jurnal și gândește te ce ai putea face pentru ca data viitoare să te descurci și mai bine!
Cea mai ușoară întrebare/sarcină de lucru mi s a părut cea cu numărul .
Cea mai dificilă întrebare/sarcină de lucru mi s a părut cea cu numărul .
Cred că ar trebui să mai exersez .
Încercuiește numai simbolul care ți se potrivește. Rezolvând testul, m am simțit . Încercuiește calificativul potrivit.
Cred că la acest test m am descurcat foarte bine bine satisfăcător nesatisfăcător
TESTE PENTRU EVALUAREA NAȚIONALĂ
MATEMATICĂ
Știm că ai muncit mult în clasa a IV-a și că ai învățat multe lucruri. Îți propunem să dovedești ce ai învățat rezolvând testele din acest caiet.
Vei avea de rezolvat exerciții și probleme diverse, unele în care vei alege varianta corectă din patru variante date, altele în care vei rezolva efectiv, vei aprecia dacă anumite enunțuri sunt adevărate sau false, vei căuta informații în tabele și le vei folosi în rezolvare etc. La unele exerciții, va trebui să formulezi păreri personale și să le argumentezi. Indiferent de exercițiu sau problemă, cunoștințele de care ai nevoie pentru rezolvare sunt cele predate și învățate de tine în clasă. Nu-ți rămâne decât să citești cu mare grijă cerința, de mai multe ori, dacă e cazul, până ești sigur că ai înțeles corect ce ți se cere. Apoi, mai ai nevoie de atenție la calcule și la formularea răspunsurilor.
Îți urăm succes și sperăm că acest caiet îți va fi util în pregătirea pentru Evaluarea Națională de la sfârșitul clasei a IV-a!
Autoarele
Testul 1
I. Numere
1. În anul 1 876, Alexander Graham Bell a înregistrat un brevet pentru convorbiri de la distanță, cu ajutorul unui fir. La acea dată, aparatul inventat nu avea încă un nume.
Cum se descompune numărul 1 876 în mii, sute, zeci și unități?
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
A. 1 000 + 800 + 7 + 6
B. 1 000 + 800 + 70 + 60
C. 1 000 + 800 + 70 + 6
D. 100 + 800 + 70 + 6
2. În anul MDCCCLXXVII, a fost înființată Compania de Telefonie Bell.
Cum se scrie acest număr cu cifre arabe?
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
3. La un an de la înființare, Compania Bell avea deja 10 000 de utilizatori.
Care sunt predecesorul și succesorul acestui număr?
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. A. 999 și 10 001 B. 9 000
4. Trei sferturi dintre elevii unei clase nu știau cum arată telefonul cu disc. Care este reprezentarea corectă a elevilor care știau cum arată telefonul cu disc?
5. Prima carte de telefon a fost lansată în anul 1 878. Aproximează, la ordinul sutelor, numărul 1 878. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
A. 1 900 B. 1 800 C. 1 880 D. 1 700
6. Alexander Graham Bell era de origine. Descoperă naționalitatea inventatorului, ordonând crescător numerele
în tabel.
Scrie în ordine crescătoare numerele din tabel și cuvântul descoperit, pe spațiul dat.
7. Pentru realizarea unui proiect despre istoria telefonului, fiecare grupă de elevi a folosit câte 16 foi albe și un număr dublu de foi colorate. Câte foi au folosit, în total, trei grupe de elevi?
Rezolvă problema și scrie răspunsul pe spațiul dat: . Efectuează calculele aici.
8. Muzeul Invențiilor a fost vizitat într-un an de 3 206 elevi. Au venit în vizită cu 258 mai mulți băieți decât fete.
Câte fete și câți băieți au vizitat muzeul?
Rezolvă problema și scrie răspunsul pe spațiul dat: . Efectuează calculele aici.
9. În zece ani de la apariția primului telefon public, cu fise, în America au fost instalate 81 000 de cabine telefonice. În primii doi ani au fost instalate 12 000 de cabine, în următorii trei ani cu 5 000 de cabine mai mult decât în primii doi.
Câte cabine telefonice au fost instalate în ultimii cinci ani?
Redactează rezolvarea problemei aici.
II. Figuri geometrice
și măsurători
10. Cu ce corp geometric seamănă cabina telefonică din imagine?
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
A. cub C. cilindru
B. sferă
D. paralelipiped
11. Înălțimea cabinei telefonice poate fi măsurată în … . Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
A. metri B. kilograme C. minute
D. litri
12. În anul 1973 a avut loc prima convorbire cu un telefon mobil. Dacă a început la 10:50 și a durat 15 minute, la ce oră s-a încheiat convorbirea? Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
A. 10:05 B. 11:00 C. 11:05 D. 11:50
13. Rezolvă exercițiul de mai jos și vei afla în ce an a fost introdus mesajul text (sms).
20 × 5 – 7 + 1 900 =
Scrie răspunsul pe spațiul dat: .
Efectuează calculele aici.
14. Pe o distanță de 10 km au fost instalate cabine telefonice, la 1 km distanță una față de cealaltă. Montarea unei cabine a durat 1 oră și 30 de minute. Câte zile a lucrat echipa de muncitori ca să monteze toate cabinele, știind că o zi de lucru are 8 ore și jumătate?
Scrie răspunsul pe spațiul dat: . Efectuează calculele aici.
III. Organizarea datelor
15. La proiectele despre istoria telefonului au lucrat elevi din mai multe clase, așa cum reiese din graficul de mai jos. Din ce clasă au fost cei mai mulți elevi? Dar cei mai puțini?
Numărul elevilor din ce clase este cuprins între 15 și 20?
Scrie răspunsurile pe spațiul dat: .
Clasa pregă toareClasa I Clasa a II-a
Clasa a III-aClasa a IV-a
Testul 2
I. Numere
1. În anul 1 818, a fost prezentată la Paris mașina de alergat, un strămoș al bicicletei construit din lemn care nu avea pedale. Cum se scrie acest număr cu litere?
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
A. o mie opt sute optsprezece
B. o mie opt sute optisprezece
C. o mie opt sute optusprezece
D. o mie opt sute optișpe
2. În anul MDCCCLXV, a apărut velocipedul, o bicicletă cu pedalele montate pe roata din față. Cum se scrie acest număr cu cifre arabe?
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
A. 1 855 B. 1 815
C. 1 865
D. 1 755
3. În Italia, cel mai mare producător de biciclete din Uniunea Europeană, se fabrică în fiecare lună aproximativ 195 000 de biciclete.
Care sunt predecesorul și succesorul acestui număr?
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
A. 194 990 și 195 010
B. 194 999 și 195 001
C. 194 900 și 195 100
D. 194 001 și 195 001
4. Dintre elevii unei clase a IV-a, patru șesimi știu să meargă cu bicicleta.
Care este reprezentarea corectă a elevilor care știu să meargă cu bicicleta?
A. B. C. D.
5. În anul 1 870, a fost folosit pentru prima oară termenul „bicicletă”. Această mașinărie avea o roată foarte mare în față și una mică în spate.
Aproximează, la ordinul sutelor, numărul 1 870. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
A. 1 800 B. 1 890
C. 1 900
D. 2 000
6. Baronul Karl Drais von Sauerbronn este cel care a inventat mașina de alergat. Descoperă țara de origine a inventatorului, ordonând descrescător numerele date în tabel.
Scrie în ordine descrescătoare numerele din tabel și cuvântul descoperit, pe spațiul dat.
7. La concursul de biciclete pentru cei mici, organizat de 1 Iunie, au participat 19 elevi din clasa pregătitoare, de trei ori mai mulți elevi din clasa I, iar elevi din clasa a II-a de două ori mai mulți decât cei din clasele pregătitoare și I la un loc. Câți elevi din clasa a II-a au fost la concurs?
Rezolvă problema și scrie răspunsul pe spațiul dat: . Efectuează calculele aici.
8. Numărul băieților din școală care merg zilnic cu bicicleta este dublu decât numărul fetelor. Dacă sunt 396 de elevi în total, câte fete și câți băieți merg zilnic cu bicicleta?
Rezolvă problema și scrie răspunsul pe spațiul dat: .
Efectuează calculele aici.
9. La un atelier au fost reparate într-un an 15 300 de biciclete. În fiecare din primele 6 luni au fost reparate câte 1 500 de biciclete pe lună. În următoarele 5 luni au fost reparate lunar câte 1 200 de biciclete. Câte biciclete au fost reparate în ultima lună a anului?
Redactează rezolvarea problemei aici.
II. Figuri geometrice și
măsurători
10. Cu ce corp geometric seamănă cadrul bicicletei?
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
A. cub C. cilindru
B. sferă D. paralelipiped
11. Cu ce poate fi măsurat uleiul cu care se întrețin componentele bicicletei?
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
A. metri B. kilograme C. minute D. litri
12. Drumul lui Vlad către școală durează 20 de minute dacă pleacă cu bicicleta și 45 de minute dacă merge pe jos. La ce oră ajunge la școală dacă pleacă cu bicicleta la 7:15? Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
A. 7:35 B. 8:00 C. 8:35 D. 7:45
13. Rezolvă exercițiul de mai jos și vei afla în ce an a fost fabricată prima bicicletă românească la Zărnești.
850 + 720 – 12 × 6 + 152 × 3 =
Scrie răspunsul pe spațiul dat: . Efectuează calculele aici.
14. Turul ciclist al României din 2 019 a avut cinci etape. Primele două etape au avut fiecare câte 177 km. Etapa cu numărul trei a avut cu 52 km mai puțin decât etapa a doua. În etapele patru și cinci au fost parcurși în total un număr de kilometri egal cu dublul numărului 113. Câți kilometri a avut, în total, Turul ciclist al României 2 019?
Scrie răspunsul pe spațiul dat: .
Efectuează calculele aici.
III. Organizarea datelor
15. Mai mulți copii au calculat distanțele parcurse cu bicicleta timp de două săptămâni și le-au reprezentat într-un tabel. Observă cu atenție și răspunde la întrebări.
Numele și prenumele Marius Sonia Corina Dan Filip Alina Distanța
Cine a parcurs o distanță mai mare, fetele sau băieții? Care este diferența între distanțe?
Scrie răspunsurile pe spațiul dat: .
Efectuează calculele aici.
Răspunsuri – Limba și literatura română
Testul 1 – Când stăpânul nu-i acasă, de Emil Gârleanu
1. a; 2. b; 3. c; 4. b; 5. șoricelul–pofticios; motanul–răbdător; câinele–agitat; stăpânul-obosit; 6. sare cu laba deasupra lui; îl apasă cu ghearele; îl ia între labe și îl strânge; îl răsucește în aer; îl lasă amețit; 7. d; 8. 5, 7, 3, 1, 4, 6, 2; 9. A, F; 10. încântare, teamă, încredere; 11. răbdător, viclean, jucăuș.
Testul 2 – Micul prinț, după Antoine de Saint-Exupéry
1. c; 2. a; 3. c; 4. b; 5. a; 6. nu avea ajutor din partea nimănui pentru a repara avionul; 7. Micul prinț: E bine că mi-ai dat și-o ladă…; Aviatorul: Vasăzică vii de pe altă planetă?; 8. c; 9. d; 10. F, A; 11. a; 12. c; 13. L-a întrebat pe aviator dacă și el vine tot din cer, apoi de pe ce planetă este. 14. nu părea un copil pierdut în inima pustiului (era sigur pe el); îl privea cu gravitate; punea multe întrebări.
Testul 3 – Marușca și cele douăsprezece luni, poveste slovacă
1. b; 2. c; 3. d; 4. d; 5. b; 6. a; 7. b; 8. Semnele vremii se potrivesc cu cele ale lunii care ocupă cel mai înalt bolovan (ianuarie); 9. nu mulțumește pentru flori; nu o poftește pe Marușca să guste din fructe; nu dă binețe lunilor anului; nu cere voie să se apropie; răspunde obraznic atunci când i se pune o întrebare; 10. mama vitregă: Ce nevoie am la casa mea să țin...; Marușca: Oare unde aș putea găsi, rogu-vă...; Martie: Hai, Marușca, culege degrabă!; Ianuarie: Ce vânt te -a adus...; Olena: Du-te, Marușca, în pădure... și Cine ești tu, să mă iscodești...?; 11. cuviincioasă, harnică, sufletistă; 12. c; 13. A, F, A, F.
Testul 4 – Ursul, simbol al bogăției naturii, după https://www.wwf.ro/ce_facem/specii/ ursul_brun/
1. c; 2. c; 3. b; 4. caracteristici: mușchii spatelui sunt asemeni unei cocoașe, are blană brună, gheare lungi, corp greoi; hrană: jir, ghinde, ciuperci, furnici, alte animale; continente: Europa, Asia, America; zone preferate: păduri din munți, liniștite; 5. b; 6. cea mai însemnată populație de urși din Europa; 6300 de exemplare; 7. b; 8. d; 9. vânătoarea pune în pericol existența speciei, căci sunt împușcați mai mulți urși decât se nasc; 10. a; 11. Granițe deschise pentru urși în Carpații României și Ucrainei; 12. a; 13. să nu depoziteze gunoi la întâmplare; să culeagă fructele din livezi; să nu lase hrană afară; să nu adauge în compost resturi cu miros puternic.
Testul 5 – Fata în alb, după Constantin Chiriță 1. c; 2. a; 3. b; 4. a; 5. c; 6. b; 7. își stabilesc un post de observație în stejar înainte de întâlnire; 8. bunica Laurei: N-ai alt loc...; Dan: Mi se pare că...; Tic: În tirul cu praștia...; bătrâna din parc: Aoleu, maică!; 9. 2, 4, 1, 6, 5, 3; 10. a; 11. d; 13. a; 14. b; 15. le spune cât vor sta în copac și ce mutre vor face văzând că au fost păcăliți; 16. b.
Testul 6 – Brașov – oraș al trecutului și al prezentului, după https://www.brasovcity.ro și https://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%99ov
1. d; 2. a; 3. b; 4. în centrul țării; în Depresiunea Brașovului; în curbura internă a Carpaților; la 161 km de București; 5. d; 6. statuia de pe contraforturile Bisericii Negre cu stema Brașovului dedesubt; 7. b; 8. a; 9. b; 11. stada Sforii; cele mai înguste străzi; 12. a; 13. de aici au fost răspândite cărți în limba română; 14. a; 15. c.
Testul 7 – Bunica, de Barbu Ştefănescu Delavrancea
1. a; 2. d; 3. b; 4. c; 5. bunica – îl mângâie, îl sărută pe frunte, îi spune povești; nepotul – sărută mâna bunicii; 6. c; 7. c; 8. a; 9. a; 10. a; 11. b; 12. era așa de bine în poala bunicii; se simțea ușor; bunica avea o poală fermecată; adormea fericit; 14. b.
Testul 8 – Istoria prinde viață, după Damian Dibben
1. a; 2. b; 3. d; 4. d; 5. c; 6. a; 7. Charlie: Dacă te uiți...; Căpitanul Macintyre: Zece, nouă, opt...; Mătușa Rose: Sper că ai călătorit bine...; Jake: Probabil că există o explicație... 8. Punctul Zero, centrul de comandă al Serviciului Secret al Păzitorilor Istoriei; 9. c; 10. ghiozdan, uniformă; 11. A, F; 12. a; 13. 2, 4, 1, 3; 14. Fapte reale: călătoria cu vaporul, existența insulei; Fapte imaginare: călătoria în timp; întâlnirea cu oameni din trecut; existența unui serviciu de pază a istoriei.
Testul 9 – Minuni ale lumii antice, după ro.wikipedia.org
1. b; 2. d; 3. a; 4. a; 6. c; 7. distanța de la Pământ la Soare este de un miliard de ori mai mare decât înălțimea piramidei; 8. b; 9. c; 10. b; 11. a; 12. A, F.
Testul 10 – Dascălul iubirii, după Jack London
1. a; 2. d; 3. a; 4. nu îl lovea; l-a lăsat liber; îi vorbea blând; l-a hrănit; l-a mângâiat; 5. d; 6. c; 7. b; 8. c; 9. a; 10. Știa din haită că trebuie să aibă un conducător/pentru a se simți în siguranță; 11. teamă – după ce îl mușcă pe Scott; bucurie – întoarcerea stăpânului; tristețe – perioadele când nu își vede stăpânul; suferință – absența îndelungată a lui Scott; 12. stă în picioare; se cuibărește și se alintă; 13. d; 14. F, A; 15. d.
Răspunsuri – Matematică
Testul 1–I. Numere 1. C.; 2. B.; 3. C.; 4. A.; 5. A.; 6. 13 001, 13 010, 13 013, 13 103, 13 113, 13 301, 13 330, 13 333, AMERICAN; 7. 16 × 2 = 32 (foi colorate, o grupă), 16 + 32 = 48 (foi în total, o grupă), 48 × 3 = = 144 (foi, în total, trei grupe);
8. băieți fete 258 3 206
3 206 – 258 = 2 948 (numărul dublu al fetelor), 2 948 : 2 = 1 474 (fete), 1 474 + 258 = 1732 (băieți), verificare: 1 474 + 1 732 = 3 206 (elevi), 9. 12 000 + 5 000 = 17 000 (cabine în următorii trei ani), 12 000 + 17 000 = 29 000 (cabine în primii cinci ani), 81 000 – 29 000 = 52 000 (cabine în ultimii cinci ani); II. Figuri geometrice și măsurători 10. D.; 11. A.; 12. C.; 13. 20 × 5 – 7 + 1 900 = 100 – 7 + + 1 900 = 93 + 1 900 = 1 993; 14. 1 km
Sunt 11 cabine. 1 h 30 min = 90 min, 11 × 90 = 990 minute (toate cabinele), 990 : 60 = 16 rest 30, Montarea a durat 16 ore și 30 minute. Muncitorii au avut nevoie de două zile (8 h 30 min + 8 h 30 min = 16 h + 1 h = 17 h); III. Organizarea datelor 15. Cei mai mulți elevi au fost din clasa a IV-a, iar cei mai puțini din clasa pregătitoare. La clasele I și a III-a numărul elevilor participanți este cuprins între 15 și 20.
Testul 2 – I. Numere 1. A.; 2. C.; 3. B.; 4. C.; 5. C.; 6. 27 727, 27 707, 27 702, 27 270, 27 207, 27 202, 27 070, 27 020, GERMANIA; 7. 19 × 3 = 57 (elevi din clasa I), 19 + 57 = 76 (elevi din clasele pregătitoare și I), 76 × 2 = 152 (elevi din clasa a II-a); 8. băieți fete 396
396 : 3 = 132 (fete), 132 × 2 = 264 (băieți), verificare: 132 + 264 = 396 (elevi); 9. 1 500 × 6 = 9 000 (biciclete în primele șase luni), 1 200 × 5 = 6 000 (biciclete în următoarele cinci luni), 9 000 + 6 000 = = 15 000 (biciclete în 11 luni), 15 300 –15 000 = 300 (biciclete în ultima lună); II. Figuri geometrice și măsurători 10. C.; 11. D.; 12. A.; 13. 850 + 720 – 12 × 6 + 152 × 3 = 850 + 720 – 72 + 456 = 1 570 –– 72 + 456 = 1 498 + 456 = 1954; 14. 177 – 52 = 125 (km etapa trei), 113 × 2 = 226 km (etapele patru și cinci), 177 + 177 + 125 + 226 = 695 km (în total); III. O rganizarea datelor 15. 14 + 18 + 21 = = 53 km (au parcurs băieții), 12 + 14 + 16 = 42 km (au parcurs fetele), 53 – 42 = 11 (km). Băieții au parcurs mai mult decât fetele cu 11 km.
Testul 3 – I. Numere 1. C.; 2. B.; 3. C.; 4. C.; 5. A.; 6. 5 353, 5 355, 5 535, 5 553, 5 555, PARIS; 7. 136 × 2 = 272 (fotografii cu monumente), 136 + 272 = 408 (fotografii cu animale și monumente), 600 – 408 = 192 (fotografii cu peisaje);
8. clasice digitale 236 28
236 – 28 = 208 (dublul numărului de aparate digitale), 208 : 2 = 104 (aparate digitale), 104 + 28 = 132 (aparate clasice), verificare: 104 + 132 = 236; 9. 23 × 3 = 69 lei (albumele), 18 × 3 = 54 (fotografii în trei albume), 54 × 4 = 216 lei (costă fotografiile), 69 + 216 = 285 lei (total); II. Figuri geometrice și măsurători 10. B.; 11. B.; 12. C.; 13. 100 : 5 + 7 × 11 – 93 = 20 + 77 – 93 = = 97 – 93 = 4 (metri); 14. 10 m = 1 000 cm, 40 × 15 = 600 cm (fotografiile mici), 1 000 – 600 = 400 cm (fotografiile mari), 400 : 20 = 20 (fotografii de 20 cm); III. Organizarea datelor 15. F, A, A, A, F, A.
Testul 4 – I. Numere 1. C.; 2. D.; 3. A.; 4. C.; 5. B.; 6. 234 234, 234 243, 234 324, 234 342, 234 423, 234 432, OLANDA; 7. 243 + 69 = 312 elevi (luna a doua), 243 + 312 = 555 elevi (primele două luni), 850 – 555 = 295 elevi (luna a treia);
8. clasa a IV-a clasa a III-a 420 420 : 4 = 105 (elevi clasa a III-a), 105 × 3 = 315 (elevi clasa a IV-a), verificare: 105 + 315 = 420; 9. 32 × 8 = 256 (creioane colorate), 18 × 6 = 108 (creioane cerate), 256 + 108 + 260 = 624 (creioane în total); II. Figuri geometrice și măsurători 10. B.; 11. B.; 12. C.; 13. 2 000 – (250 × 4 – 360 : 3 – 870) = = 2 000 – (1 000 – 120 – 870) = 2 000 –(880 – 870) = 2 000 – 10 = 1990; 14. 250 + 75 = 325 m (lungimea terenului), 250 × 2 + 325 × 2 = 500 + 650 = 1 150 m (perimetrul terenului), 1 150 – 4 – 4 = 1 142 m (lungimea gardului); III. O rganizarea datelor 15. 19–21 (cel mai aglomerat interval), 13–15 (cel mai liber interval), 78 × 5 = 390 de lei (încasați în intervalul 15–17).
Testul 5 – I. Numere 1. D.; 2. C.; 3. A.; 4. B.; 5. D.; 6. 27 472, 27 427, 27 274, 27 247, 24 772, 24 727, 24 274, MACARIE; 7. 375 + 436 = 811 (papirusuri), 5 000 – 3 545 = 1 455 (cărți), 375 + 811 + 1 455 = = 2 641 (obiecte în total);
8. clasa a IV-a clasa a III-a 60 12
60 – 12 = 48 (dublul numărului elevilor din clasa a III-a), 48 : 2 = 24 (elevi din clasa a III-a), 24 + 12 = 36 (elevi din clasa a IV-a), verificare: 24 + 36 = 60; 9. 25 + 17 = 42 (magneți), 25 × 2 = 50 lei (cărțile poștale), 17 × 3 = 51 lei (pliantele), 42 × 5 = 210 lei (magneții), 50 + 51 + 210 = 311 lei, 311 > 300. Nu le ajung banii. II. Figuri geometrice și măsurători 10. C.; 11. D.; 12. B.; 13. 450 + 106 + 5 000 : 5 = 450 + 106 + 1 000 = 1 556; 14. Cubul are 12 muchii. 100 × 12 = 1 200 cm (în total), 1 200 cm = 12 m; III. O rganizarea datelor 15. a) 12 + 10 = 22, b) sala cu vatră (cele mai multe), sala de clasă Anton Pann (cele mai puține), c) sala cu vatră, sala Diaconul Coresi, sala Cartea și cărturarii brașoveni, sala de clasă Anton Pann.
Testul 6 – I. Numere 1. C.; 2. B.; 3. D.; 4. D.; 5. B.; 6. 106 106, 106 160, 106 166, 106 601, 106 610, 106 660, 106 666, BUȘTENI; 7. 143 – 39 = 104 (marcaje pe stâlpi), 143 + 104 = 247 (marcaje pe stâlpi și copaci), 292 – 247 = 45 (marcaje pe pietre);
